flo,rrprl OJioeea Thaducere si adaptare: Rodica Chiriacescu {{,t"-*o* -Yfd-r-q-tr5- SUPEREOLEETTR Tn Editura ARC

Transcriere

1 flo,rrprl OJioeea Thaducere si adaptare: Rodica Chiriacescu {{,t"-*o* -Yfd-r-q-tr5- SUPEREOLEETTR Tn Editura ARC

2 Nausicii), aduse in prim-plan intampliri din timpul asediului cetitii Troia sau al primejdiilor intampinate de el gi tovarigii sai pe drumul de intoarcere. in principal, Odiseea include - in cele 24 de canturi si de versuri - trei evenimente principale: plecarea lui Telemah in ciutarea tatilui, aventurile lui Ulise pe mare timp de 20 de ani si intoarcerea lui in Ithaca. Firul principal al poemului, element de legituri intre toate episoadele, este nazuinga mistuitoare a eroului de a ajunge in patria sa dragi, de a-si imbrigi;a sogia iulriti. 9i fiul abia nascut atunci cand el fusese obligat si porneascl.la rlzboi. Primejdii, ispite sau pliceri, nimic nu izbuteste sil deturneze pe erou de la aceasti arziltoare doringi. Starea tensionati, dominata de idealul eroic din lliada, este inlocuiti in Odiseea de ingelepciunea dobinditi in anii sangerogi ai razboiului, de plicerile si bucuriile unei existenge calme. Setos de cunoastere, viteaz, dibaci, intreprinzitor, iscusit la vorbi, siret si viclean, cand este cazul, Ulise ri"mane intruchiparea eroului ideal. in cultura romaneasci, Odiseea s-a bucurat de un interes deosebit, cunoscand numeroase variante de traduceri - de la versiunea lui Alecu Beldiman (la inceputul secolului al XIXJea), trecand prin cele ale lui Ion Caragiani (in prozi) gi George Cosbuc, pani la unele mai recente, semnate de Dan Sluganschi, Tirdor Vianu, George Murnu, Eugen Lovinescu. Alituri de lliada, Odiseea, intruchipand modul de gandire si simgire al vechilor greci, reprezinti unul dintre inestimabilele monumente ale literaturii universale. re \-.upnlno lntroducere 5..O4. Homer 9-10 e,otog '"'1,1 lz Pelitorii petrec in palatul Lui Ulise din lthaca gi iijefuiesc avutul 1)]-16.aaa. Telemah in fala adunarii poporului 1l-2O Tetemah in vizita h N;;;ei Menelau Ufise pl.eaca de pe insula nimfei Calypso ULise 9i Nuuri.uu Utise [a Alcinous ULise igi povestegin O.1un,',n )lb-7 4 Ulise pe insuta ciclopilor 50 Utise pe insuta Lui Eot 55 Ulise l.a lestrygoni 57 Ulise pe insula vr4'itoarei Circe 5B Utise in imparalia morfilor 63 U[ise intalnegte insula sirene[or gi trece printre Scytta 9i Charybda

3 U[ise sosegte in lthaca Utise ta Oo,.uruifurnnnnios BO-85 Ho^un intoarcerea lui Tetemah in lthaca BO-g j Tetemah [a Eumen",... ;;; ii dezvaluie tuite[emah cine este cu adevarat g2-g] Ulise in chip de."o",?jljeacil ta patat 9e- 106 Ul"ise gi Penetopa 1O7-1l j Ulise ucid" #.," 112-t tb.aoa. Utise ii dezvaluie Penelopei cine este cu-adevarat Sufletele pefitoritor. *::r.1ia lui Hades Utise [a Laerte 12U-125 Cetalenii din lthaca r. *r.outa, dar zeifa Athena iistatuiegte sa se impace cu Ulise 12O-128 Conform tradigiei, Homer,,,aedul orb", este considerat autorul celor doui mari Poeme epice, Iliada si Odiseea' Din pi.cate, informaliile in legituri cu viaga lui sunt extrem de pugine, astfel incat, uneori, chiar existenla sa ca personaj-is-,ori., torrriderat de greci 9i romani poetul prin excelengi' a fost pusi la indoiali" gi mai susciti 9i astizi numeroase discugii' ^ in realitate, nici anul;i nici locul nasterii lui Homer nu sunt cunoscute, sapte orage mari - Smirna, Rhodos' Colophon' Salamina, Chios, Argos, Atena - igi disputi onoarea de a fi fost patria sa. Singurele informagii despre viaga lui le avem de la Herodot' PotriviJafirmagiilor acestuia, Homer s-ar fi niscut in secolul al IXlea i.h., la Smirna' un oras de pe coasta M5"rii Ionice' Orfan de timpuriu, la invitagia patronului unui vas face o lungi cilitorie. Ajunge pani. in kalia 9i Spania' debarci chiar in Ithaca' unde 8

4 Pnrrronrl petrec tn pererur- LUI Urrsn orn IrHacA gi ii ;nrutnsc AVUTUL Pefilonii pel*ee?n polj,,l l"i Uliuu Jir. hko.o gi?ijefuieoe a.r.,l.,l De indati ce zeii incuviintars, ca Ulise si. se intoarci acasi, ei il trimisers. pe Hermes, mesagerul, la Calypso pentru a-i comunica hoti.rarea lor. Athena, coborand gi ea din inaltul Olimp, lui infigisarea lui Menres, un vechi prieten al lui Laerre, tatil lui Ulise, si se infitigi la palatul acestuia. Acolo, la fel ca in fiecare zi de cand nu se mai stia nimic de soarta eroului, pretendentii la m6.na Penelopei, din ce in ce mai ners"bditori, mai giligiosi si mai obraznici, veniti s5, se osps.teze, asteptau si li se aduc5. felurite bucate si si li se roarne vinuri alese in pocale de aur, toate jefuite din avutul stipinului casei. Dupi ce se ghiftuirs. cu toare bunititile, il siliri pe muzicantul Femios s5. le c5.nte din liri. t4 Zlrindu-I prin multimea de petreci.reti scandalagii pe acel oaspe deosebit, Telemah il agezl" la o masi. mai departe de zgomotul petreciregilor. Zeiga ii marturisi ci este Mentes, vechi prieten cu bi.trinul Laerte, si il intrebs. daci e vreo si.rbs"toare sau isi celebreazi, cumva nunta. Telemah incepu atunci si-i destiinuie in goapti necazurile sale. Era indurerat si ms.cinat de griji, pentru ci tatll siu, chiar dupi atitgia ani de la terminarca rizboiului, nu se intorsese inc5. acas5.. igi dorea cu ardoare acest lucru, fiind incredintat ci odati cu sosirea lui ' ' vr ace$tl ilcalost pelttorl, care, convlns intoarce, vrd"nd si.-i sileasci. mama si aleagi pe unul dintre cei care ii risipeau averea, vor fi alungali. Dupi ce il asculti,, zeiga il sfitui: - ri ci Ulise nu se mai Tu, stri.lucit vl5.star al viteazului Ulise, nu te mai v5"ita, du-te si strange poporul din Ithaca, plange-te de purtarea petitorilor si roag5.-te ca, spre cinstirea tatilui ti.u, si te apere. Apoi alege cea mai buni corabie cu douazeci de oameni gi du-te la Pylos, la bitranul 9i ingeleptul Nestor, apoi in Sparta, la regele Menelau. Poate, ei stiu sau pot si afle ceva despre soarta tatilui tiu. Iar de-gi vor spune ci. e mort, atunci fi-i, aici in cetate, vl o striluciti inmormantare si un morm6"nt frumos. Pe maicl-ta s-o mi"rigi, iar pe acesti nemernici si-i omori pe fali sau cu viclegug. Dupl ce-i didu aceste sfaturi, Athena, preficandu-se in pasire, isi lui zborul, iar Telemah ingelese ci un zeu fusese cel care ii vorbise astfel. r5

5 Oorsnse in tirnpul acesta, Penelopa, insogiti de doui slujitoare, cobori din odiile ei gi ii ceru lui Femios si inceteze ctj acel cantec at6.t de trist despre soarta crudi ce le fusese hilrlzitd. eroilor greci la intoarcerea lor acasi., chiar Agamemnon fiind ucis de propria sotie, Clitemnestra, gi de amantul ei, Egist. Dar Telemah, imbirbitat de cuvintele zeitei, ii rispunse: Femios canta aga cum Zeus doregte, ca si se afle - cili dintre eroii ahei au pierit la toia. Iar tu, mami, -"i bin. ingrijegte-te de alte indeletniciri - de trebuintele gospodiriei, de roabe - ;i lasi-mi. pe mine sa mi ocup de toate celelalte, ca un adevirat stipin al casei. l' Ci.ci nu e bine s5, te amesteci in treburi pe care nu le gtii gi nici nu te privesc. Uluiti de rispunsul lui Telemah si profund indurerati, Penelopa se intoarse in odiile ei si, inchizi.ndu-se acolo, planse amarnic multi vreme, gindindu-se la Ulise, pini ce Athena, induiosati, ii picuri pe gene un somn alini.tor. Dupi plecarea ei, petitorii se luars.la cearti. care dintre ei si-i fie sog gi se porniri. iar pe benchetuir si zarvi., neluand in seama amenintarile lui Telemah ci se va duce si cearl. ajutorul aduns.rii poporului pentru a-i opri w ' ' ' ' w sa-l Jetulasca avutt rl si, c5" ar trebui si se teami de mania zeilor. intr-,.rn tirziu, dupi plecarea pegitorilor, se duse gi el la culcare, tnsotit de Eurycleia, bitrdna servitoare creclincioasi. Dar nu reusi si inchidi ochii, c5"ci intreaga noaptc se gandi numai la sfaturile date de Athena. t6 Glu^ok i.. folo ajuninii popor"ului A doua zi, c.nd degetele trandafirii ale zorilor il trezird., Telemah porunci crainicilor si anunte adunarea poporului. Cetigenii se strinseri repede gi ri,maseri. uimigi de infigigarea lui Telemah, ciruia zeita ii diruise mai multa frumusele gi miregie si-un pas mai hotirit. TrecAnd printre bitrinii care se diduri in lituri, ficindu-i loc, el se agezi in jilgul tatilui siu. Apoi lul cuvintul ;i, amintinduje cat de cinstit gi drept fusese vr I tatil sau pe cind carmuia cetatea, le ceru tuturot in numele lui Zeus gi al lui Themis, zeiga dreptieii, si-i vin5. in ajutor. Cind, sfhrgindu-gi cuvantarea;i podidit de lacrimi se asezi din nou in jilg, o ticere adanci se agternu, cici nimeni nu cutezi. si spun5" nimic. Doar t7

6 OorsBne unul dintre petitori, Antinoos, ii rs.spunse cu obrlznicie: * $tii bine, Telemah, ci. maici.-ta e de vini.. Ea ne-a-nselat cd. o si. aleagi. pe unul dintre noi atunci cind va termina pdnza la care gese. Dar ceea ce ziua gese, ea noaptea desface. Nu vom pleca din casa ta phtnd cind ea nu va alege pe unul dintre noi, asa ci. trimite-o la tatil ei, silind-o astfel si-gi grlbeasci, hoti.r irea, cici altfel noi, petitorii, n-o si cruti.m nici rostul si nici bunurile tale. MAhnit si sups.rat din cauza cuvintelor lui Antinoos, Telemah se lmpotrivi si-gi alunge mama si il chemi pe Zeus ca martor al tuturor jignirilor si necazurilor pe care le avea de indurat de la pegitori. Preaputernicul Zeus il auzi si ii trimise un semn. Deasupra adunirii poporului se iviri deodati., rotindu-se in zbor, doi vulturi care se nipustirs, unul asupra altuia gi, dupi ce-gi sfrgiari pani la singe piepturile, disps.ruri in zarc, llsand poporul adunat incremenit de uimire. Atunci bitranul Aliterse, cel care, la plecarea lui Ulise, ii prevestise ci. se va intoarce acasi. dupi douizeci de ani, le interpreti. semnul: - Ulise, nestiut de nimeni, rosti el, se va intoarce cat de curand si va pedepsi crunt pe togi pegitorii care ii jefuiesc bogigiile si ii jignesc soria si fiul. Atunci, un alt pegitor, Evrymathos, plin de trufie, lui" cuvantul, tin6.nd s5" arate ci ei nu se tem nici de Telemah, nici de semnele prevesriroare. TnrBvren tn reln epunanrl poporului RenungAnd si-i conving5. pe pelitori si plece din casa lui si si inceteze cu ticalogiile, Telemah ceru poporului sa-i dea o corabie care sil duci la Pylos, unde spera si afle vegd despre tati.l siu. in timp ce norodul rimase ticut, ingeleptul Mentor ii mustri pe togi fiindci ingiduie ca fiul lui Ulise si fie asdel jignit. Dintre pegitori se ridici atunci Leocritos, care, cu mult ifos, batjocorinduj pe Telemah, rosti: - Si vini chiar Ulise! $i el va pieri daci cu noi, cei multi, va-ndrlzni si lupte! Apoi, cu obriznicie, porunci poporului si plece ;i sa-gi vadi fiecare de treaba lui. intristat, Telemah se duse pe malul mirii gi se rugi zeigei Athena. Aceasta, luind chipul lui Mentor, il incredingi ci pegitorii, orbigi de ingamfare, isi gribesc singuri pieirea, cilci ziua rizbund,rii e tot mai aproape. Apoi, insuflindu-i curaj, il povigui si se duci acasi, si preg5.teasc5. toate cele necesare pentru o lungi cilitorie, iar ea in timpul acesta ii va gisi o corabie, navigatori destoinici qi il va insoti pani la Pylos. intorca"nd,rjr. "."ri, Telemah ii gisi pe pegitor i gata si. inceapi iar ospitul gi trebui s5" suporte din nou cuvintele lor pline de ocari, cici togi luau in deradere cils"toria pe care ti.nirul dorea s-o faci, convinsi ci acesta nu va afla nimic despre tatal s5.u, ci, dimpotriva, rlticind pe mare, va pieri si el asemenea lui Ulise. Batjocoritor, Antinoos chiar il inviti s5" ia parte als.turi de ei la osplg. intristat, Telemah nu-i mai lui in seam5. si se duse, aga cum il poviguise zei1a, la credincioasa 18 r9

7 Oorsnse Eurycleia, poruncindu-i si pregi"teasci. multe provizii - urcioare cu vin, burdufuri cu fiina - si altele trebuincioase pentru o lunga cilatorie. in zadar se rugi bitrana si nu plece, fiindu-i teami. ca nu cumva si i se intample gi lui vreo nenorocire. Tinirul rimase neclintit in hotirarea luati gi o rugi si aibi griji in lipsa lui de maici.-sa gi si nu dezvi.luie nims.nui secretul plecirii sale. intr. timp, Athena, luind inflgigarea lui Telemah, cutreieri. orasul si strinse douizeci de indrizneri navigatori gata s5"j insoteasci. pe tin5.r. Apoi ii ceru mesterului Noemon si-i dea cea mai buni corabie, punandul si" jure ci. nu va spune nimi"nui despre acest lucru. Cind vilul inserarii c5.zu peste cetate, Athena, nevlzuti, de nimeni, pitrunse in casa lui Ulise si ii cufundi pe pegitori intr-un somn adanc. Astfel, Telemah, impreuni cu insotitorii lui, care c5.rau proviziile pregitite, iesiri" din cas5" nesriuli de nimeni gi se urcari cu togii pe corabie. Zeita, stand la cirmi, alituri de Telemah, le trimise un vant prielnic si corabia, cu panzele intinse, inainti" cu repeziciune spre largul mirii. 20 Glu^ok ir.,,lizili lo Nuulon 6i, flnr'.ulo., A doua zi dimineata, cind Helios, zeul soarelui, incepu si. urce in minunatul siu car pe bolta cereasci, Telemah si insotitorii s5.i ajunseri la Pylos. itt..tat." bitranului ;i ingeleptului Nestor era mare si"rb5"toare. Togi locuitorii, strxn;i pe malul mi.rii, aduceau jertfe in cinstea lui Poseidon, zeul mirii, sacrificind cate nou5. vite pe cele noui altare. Telemah cobori de pe corabie gi, sfs.tuit de Athena, care luase iar chipul lui Mentor, se indrepti hotirat spre Nestor. Acesta, impreuns. cu fiii sii, pregitea un mare ospig, aga ci strs,inii au fost primigi cu prietenie si invitagi si se aseze la masi. Pisistratos, fiul cel mai mic al lui Nestor, i-a intins lui Mentor prima cupi. cu vin pentru a inchina in onoarea zeilol gest pe care zei,ta l-a apreciat, ruganduj pe Po- 2T

8 Oorsnen seidon s5. primeasci jertfele aduse in onoarea lui si si le ri.spl5"teasci.. Dupi ce au fost ospi.tati cu felurite bucate si, insetati de pe drum, au bi.ut vinul rurnar in pocale de aur, Nestor i-a intrebat de unde vin gi ce treburi ii mani pe acele locuri. Mult s-a bucurat bs.trinul auzind ci tani.- rul este feciorul lui Ulise, cel a ci.rui istetime o pretuise gi alituri de care, folosind cuvinre intelepte si chibzuite, incercase adeseori si impiedice vrajba dintre ahei gi vt sa le stingl"vdpaia mdniei necugetare. Atunci Telemah, imbirbitat de zeiti", il intrebi daci stie ceva de soarta tatalui siu, cici auzise si el de destinul tragic al muhor eroi, dar de tat5.l s5.u nu aflase nimic pini acum. Nestor ii povesti despre toate nenorocirile pe care le avusese de intimpinat la inroarcere, de faptul ci, dupi ci.derea Troiei, aheii se cerrasers. impirgindu-;i prada gi ci multi dintre ei, urmiriti de mdnia Athenei, pe care, la plecare, fi-o imbunaseri. aduca.ndu-i jer$e, avuri un tragic sfrrsit, asemenea lui Agamemnon, a ci"rui ucidere miseleasci a fost rizbunati. apoi de fiul si.u Oreste. ii mai spuse inci. despre mulgi algii 9i, in cele din urmi, povesrindu-i despre Menelau, care se intorsese gi el mai t,rziu acasi., c5.ci coribiile sale, manate de furtuni, ajunseseri. tocmai in Egipt, il indemns. si" meargi la acesta. Poate el, pribegind destul de mult pe at3.tea m5.ri, aflase ceva despre Ulise. Apoi, auzind cite nelegiuiri fi.ceau petitorii in casa lui Ulise, il sfitui ca de la Menelau si se intoarci. Tnrpueg in vtzlri. LA NESTon si MTNELAU cat mai repede acasi, si nu-gi lase mama singuri cu acei ticilogi. De cum se lisi inserarea, zeiga il povilui pe Nestor sij gizduiasci pe Telemah in palatul s5.u, iar a doua zi, in zofi, si-i dea un car si pe unul dintre fiii lui ca sil duci la Menelau. Dupi cel sfitui astfel, se transformi in vultur gi igi lui zborul sub ochii uimigi ai tuturor celor din Pylos, care inteleseri ci Telemah era sprijinit de insfui ml.reaga zeigl, cu ochi alba;tri, Pallas-Athena. Cum mijiri zorii, Nestor aduse jertti zeigei Athena o junci. ale cirei coarne le poleise chiar el, apoi, dupi ce se ospitari cu togii, Telemah impreuni. cu Pisistratos porniri. la drum in goana cailor. Tocmai pe cand seara inviluia pamantul cu umbrele ei, ajunseri la Diocles din Ferea, unde poposiri peste noapte, iar a doua zi se indreptari spre Sparta. CAnd ajunseri in Lacedemona, gara slavittlui rizboinic Menelau, nimeriri chiar in mijlocul unui mare festin. Menelau se pregitea si-gi trimiti fata lui Neoptolemos, fiul lui Ahile, ciruia i-o promisese de nevaste, si, totodats., isi insura gi biiatul, pe viteazul Megapentes. intampinati de credinciosul slujitor al lui Menelau, care isi vesti stipenul de sosirea unor drumegi, Telemah si Pisistratos furi primigi cu cinste la palat. Menelau nu uitase de cate necazuri avusese ;i el parte 9i de cate ori fusese nevoit si caute un adipost, aga ci, primea cu prietenie pe oricine ii cerea gilzduire. Dupi ce ii porunci slujitorului si deshame caii, ii pofti pe oaspeli in sala 22 23