M. S. Regîno M arin a Ro* mâniei împlineşte azi şaizeci de ani. Publicam o fotografie o Suveranei la vârsta de douăzeci de ani, ţinând pe braţe, pe

Transcriere

1 M. S. Regîno M arin a Ro* mâniei împlineşte azi şaizeci de ani. Publicam o fotografie o Suveranei la vârsta de douăzeci de ani, ţinând pe braţe, pe primul ei născut.

2 «Şţz- z l - Plaaoarele ca echipagiile. La m e l i i g planoare te a«evoluat le e t ţi fă ră aici n zgomot. (fotografii făcute cu aparat şi teleo b iectiv l eica). >/< trei uriaşe nuiout rustşli. Unul d in tre cele tre i mari avioane sovietice care an eyoluat. D. C a ra a fil, subtec re to r de * t a t al a e rn ln l, urm ărind zborurile. D. Ostrowski ministru l Rusiei I Bucureşti. in tre paraşutistele rnse. O p a r a ş u i i s l ă r u s ă a A t e r i z a t ' l â n g ă u n o f v ţ e r r o m â n. Foto Berman Foto A. B. C. Escadrila m ilita ră P. Z. L, cea mai bană escadrilă a c ro b a tic ă de la F lo tila Pipera. M icafa l stabiloplan construit de d. Filip M ihail. D -ra M arin a Ş tirbey d ebutantă fn m a te rie de p ilo ta j In carlinga avionului înainte de ţi-a lu a t zborul pentru a executa c â teva îndrăzneţe acrab a f» i- la n s a re a spre păm ânt a p a r a fa ţi j. ilor.

3 ., * I» U W.1^ RS» i^w»'l '"' ' ni** \ rv- /ţftfv;. v,. rr ' " Londra işi manifestă simpatia pentru Abisinia D elegaţi ai m aacitorilo r englezi s'aa p rezentat săptăm âna trecută domaulai d r. M a rtin, am basadaral Abisiaiei la Loadra, f i l-au inaia ta t aa memoria d r sim patie al m ancitorim ii eagleze. la fo to g ra fia noastră, Joba Mobea, delegatnl lu c ră to rilo r, c ite ţte domaului dr. M artin adresa de simpatie. ALARMA IN EGIPT la coaflictal italo -ab isiaian. Egiptal ioaco rol fo a rte im porta n t. Izvoarele N ilul»! prezintă o im p o rtan ţa c a p ita la peatre aceasta fă r ă. F o to g ra fia aoastră la fă ţiţe a z a Sfyazal fo to g ra fia» ca prilejal tre c e re l pria Egipt a aaal d irijab il. MĂRCILE POŞTALE ABISINIENE SUNT FOARTE COTATE Deţi bb există m ărci abisiaieae decât dia aaal 1 U 4. a s tă» acesta saat to a rte m elt căato te. F o to g rafiile aoastra reproduc p rimele B ă rc i Abisiaieae ce p o rtre ta i taip ă ra ta la i M eaelik. M ă rc ile l'a a t ip ă r it dapă schiţa «ani p ic to r DUPA VICTO RI E Dapă cecerirea Adaei aa a v a t loc aiari fe s tiv ită ţi pe fro a t ia prese a ţa fia la i şi ginere! ai lai Massoliai ţi a geeeralutai de boao. TheodFo r A W i u & (9u TP. BA ZACĂ 1 A STR.CAROL 76*78*80 82

4 de KARL RADEK C >no9 ino recentă din H a rra r. o reţu l. Populaţia p oră»eţte Populaţia ab isin iei nu ştie cum să folosească b ogăţiile naturale ale ţării ei. F eudalii, clasa Stăpânitoare a A bisiniei, consacră 200 de zile din an serbărilor, jefuiesc b ogăţiile aflate la suprafaţa păm ântului şi nu se preocupă câtuşi de puţin de desvoltarea forţelor producătoare. Un agronom germ an, contele Ludwig Guin a intitulat astfel cap itolu l cărţei sale consacrate agricu lturii din A bisin iei : O fă ră a vinulni fă ră vin! C reşterea v ite lo r fă ră vite de rasă penteu rep ro du cţie", etc... O ŢARA ÎN A P O IA TA Agricultura etiop ian ă este foarte înapoiată. Pentru a cultiva pământul, ţăranul se mai serveşte încă de târnăcop, dacă nu de un plug m edieval. Turm ele îşi caută hrana prin păduri şi pe coastele m unţilor. N im eni nu se ocupă de ele în m od serios. Pielea, unul din p rin cip alele articole de export, nu se lucrelză şi ţara pierde sum e enorm e, fiin d că nu exportă decât m aterialul brut. Populaţia locu ieşte în colibe. Num ai p ersoanele mai im portante îşi pot oferi luxul unei case de lem n sau piatră. - Ţara are puţine oraşe_ afară de Adis-Abeba, oraş cu mai m ult de o suta de m ii de locuitori, num ai câteva oraşe m ari'sunt îm prăştiate, pe ici, pe colo. Acestea sunt; Harrar, cu şaizeci de mi de locuitori : D e b r a t a b o r, cu douăzeci de m ii de lo c u ito r i; D i r e-d a u a, cu cinsp rezece m ii de locuitori şi A d u a cu cin c i m ii de locuitori. G o n d a r, oraşul aşezat lângă lacul T a n a şi pe care armata italiană dorea să-l cucerească, nu cuprinde decât trei mii de locuitori. Dar ar fi greşit să ne închipuim că acestea ar fi centre de activitate econom ică. Sunt mai m ulte centre ad m in istrative ale p rovin ciilor, sau mai bine puncte prin care trec drum urile com erciale. Este foarte greu să valorifici com erţul extern al A bisiniei. T raficul care se face pe căile ferate D j i b u t i-a d i s-a b e b a se socoteşte, în anii cei mai abundenţi, la douăzeci şi cin c i m ilioan e de dolari. Cafeaua şi pielea, iată articolele p rin cip ale de export, în in tim p ce tex tilele dom ină la im port. Comerţul se găseşte in m âinile grecilor, arm enilor şi in d ien ilor. Japonia şi-a dobândit, de câtva tim p, Socul în tâi pentru im portul exti- Provizii de muniţiuni pentru trupele italien e de pe IrtV, tru p ele victorioase in fo ţa tribunei o fic ia le In tij fes tiv ită ţilo r pentru eueerireo Aduei. Roiul Hoile Selassie Gug»a, care a tre c u t de pertee ita lie n ilo r, fo to g ra fia t la c a rtie rn l general d. A^ua a lă tu ri de com andantul tru p e lo r ita iifn Bono ţi generalul Con«. A rtile ria italia n ă Înaintează. N. 458 Dag. 4

5 lelor. A rticolele exp ed iate în A bisinia sunt de foarte proastă calitate, populaţia neputându-şi permite luxul de-a cum păra marfă bună. Dar puteţi găsi în centrele p rovin ciale şam panie, căci m arii proprietari funciari au dobândit gust pentru acest produs al civ iliza ţiei, SISTEMUL FEUDAL Masele populare trăesc o viaţă de şerbi : ei cultivă p ăm in tul m arilor proprietari funciari, ai regilor din provincie, cari poartă titlu de negaşi, şi ai p rin cip ilo r cari se numesc raşi. S clavii negri şi negresele furnizaţi de trib urile războinice din Sud, alcătu esc clasa servitorilor. Adesea, ţăranii reduşi la sclavie, măresc numărul acestora. B iserica predică că sclavia e lucru plăcut lui Dumnezeu. Regii, v ech ii Iudei, aveau m ulţi sclavi după cum m ărturiseşte Biblia iar Dum nezeu iubia pe «ceşti regi. Când jugul devine de neinduraţ ţăranii se răscoală, şefi îndrăzneţi se ridică din rândurile lor, în cercând să creeze state in d ep en dente. Numai atunci neguşii şi raşn se unesc num ind pe unul dintre^ ai lor regele regilor negu* negusti de care se vor lepăda apoi tot ei, când orice p ericol intern sau ex tern va fi înlăturat. Trupele feudale pătrund în regiunile cucerite, iau păm ânturile ţăranilor şi le declară p roprietatea statului. Regele îm parte păm ânturile răzb o in ic ilo r. R ăzb oin icii vânează, în casează dările, caută plăceri în dragoste, iar ţăranii cultivă pământul plătind dijm ă războinicilor. Meseriile nu în floresc decât pe^la curtea celo r p u tern ici, sau in jurul m ânăstirilor. M eseriaşul fabrica articole de lux pentru folosul u- celora. Ţăranul se m ulţum eşte cu ceeace poate fabrica el însuşi. O parte însem nată din m oşii aparţin b isericei. Acolo unde m arele proprietar vede că puterea nu a- junge spre a înfrânge pe ţaran, el cere ajutorul b isericei. DOMNIA LUI TEODOR 11-lea Unuia din p rin cip ii etiop ien i i-a venit gândul să unească ţara. După câteva victorii, el îşi ia num ele de Teodor al II-lea. N işte m isionari englezi, n işte con su li, pătrund in A bisinia, făgăduind lui Teodor al II-lea ajutorul An- 8lie i'.. ir- Acesta trim ite scrisori regin ei V ictoria dar n ep rim in d n ici un răspuns, se con sid eră profund jignit, se gândeşte că făgădu ielile de-a formă un m are im periu A bisinian, cu ajutorul A ngliei, ascundeau in tenţii periculoase pentru im periul său şi bagă pe m ision ari şi con su li la închisoare. Poate că alţi m isionari, veniţi în tre timp, din Franţa, Germania şi Italia l-au îndem nat să facă a- cest gest. In orice caz Marea Britanie neobţinând lib erarea supuşilor săi trim ite, la 1867 din India, pe generalul Negzir cu două sprezece m ii de soldaţi in dien i. Generalul Negzir a pregătit cu grije cam pania. El ştie să folosească duşmănia raşilor contra regelui regilor, care voind să sfarm e independenţa lor, trim ise adm i nistratori în p ro v in ciile'lor. Generalul Negzir, în fruntea a treizeci de m ii de in d ig en i cari cunosc bine locurile şi cu nenum ă rate vite de povară, pătrund iu trecătorile m unţilor şi ajung în faţa fortăreţei M a g d a 1 a. Acolo artileria britanică sfarm ă armata lui Teodor al II-lea şi distruge această fortăreaţă feudală! D om nia lui Teodor al II-lea şi visurile sale de-a u nifica A bisinia s au terminat. El îşi u cid e fiul şi se sinucide, spre a nu cădea în mâinile englejilor. Loviturile de tun trase asupra o- raşului Magdala, duc prin ţară vestea forţei im periului Britanic. Dar foarte curând v eşti şi mai răsunătoare circulă prin A bisinia. Ceeace regii E giptului n au putut realiza au făcut-o europenii. Istmul de Suez este străpuns şi com ercian ţii, cari se în torc din M a s s a u a sau din 0 b o k p ovestesc c ar fi văzut n işte corăbii cori varsă fo c", îndărătul vaselor coasta Mărei R oşii a văzut îngrăm ă- dindu-se Francezi, Italien i şi chiar pe cazacul Arhimov din Rusia depărtată, cunoscută de A bisinien i prin p opii m ânăstirilor din Ierusalim. Cazacul Arhimov, persoană de o in teligentă excep ţională a făcut călătoria aceasta până la coasta Mărei R oşii. _ T oţi aceştia căutau sa puna mana pe coastele etio p ie n e. N elin iştea se răspândi la cu rţile feudale : viaţa d even ia im posib ilă şi o furtună se apropia. P rinţul feudal al p rovin ciei C h o a, care luă num ele de Menelik II-lea se hotărî să în d ep lin ea scă unitatea A b isin iei, pentru a putea respinge in vazia cap italu lui european, MENELIK AL II-lea ŞI ITALIA El în cepu să hărţuiască şi să facă n ep u tin cioşi pe con cu renţii săi E tiop ien i, apoi în ch eie un tratat cu Italia care i se păru duşm anul cel mai slab. In 1389 el sem nă cu Italien ii tratatul delà U g a 11. prin care recunoştea Italiei suveranitatea asupra părţei de Nord-Est a Mărei R oşii, devenită de atunci colonia italian ă din Eritreia. Menelik prim i în schim b arme care-i îngăduiră să supună pe feu dalii din E tiopia, ca şi triburile din Sud şi Sud-Vest : el ştia b in e că F ran cezii sau E n glezii, ale căror co lo n ii d espărţeau E tiopia de mare, ar fi supus ele aceste populaţii, cu scopul de a se apropia de p odişu l A bisinian, unde se află p rovin cii Chua, Ambara, Godjam, Tigre, Harrar, care sunt cheea v ech ei regiuni Habeck. Când Italien ii în cercară să interpreteze după placul lor textul am haric al tratatului delà U g a 1 i, în în ţelesul stabilirei unui protectorat Italian asupra E tiop iei, M enelik luă arm ele, pe care chiar Italieoii i le furnizase şi îi înfrânse de mai multe ori bătându-i d efin itiv în lupta delà A d u a, care avu loc in luna Martie, din anul 1896, când trupele generalului Baratieri fură n im icite. w Câţiva străin i cari au ven it să facă propuneri lu i Menelik, în schim bul con cesiu nilor, arătară îm păratului că Marile Puturdi erau desbinate de n eînţelegeri serioase. El trim ise pe fiii n obililor ţării, ca iscoade în toate ţările Europei. îş i alese sfetn icii dintre E lveţien i şi Germani, fiin d că el în ţelese că Germania, ţara aceasta im perialistă, tânără şi puternică, care lupta pentru locul său sub soare, ar pusea să-i slujească de aliat îm potriva m arilor p uteri cari îl înconjurau. El se tem ea mai ales de Marea Britanie, ale cărei posesiuni, Egiptul, Sudanul, Kenyia, şi Uganda înconjurau tara sa din toate părţile. In tim pul d iscu ţiu n ilor cu reprezenanţii G erm aniei; Menelik află de im portanţa lacului T a n a, ale cărui ape puteau m otiva cucerirea A bisiniei. Franţa intriga şi ea atât îm potriva Marei B ritanii cât şi Îm potriva Italiei. Iată pentru ce M enelik con cesio n a F ran cezilor constru irea drumulu i de fier D j i b u t i-a d i s-a b e b a, de-o lungim e totală de 763 de klm. Dar el întârzie lucrările, tem ându-se ca trupele Europene să nu întrebuinţeze calea ferată, de îndată ce Francezii, E nglezii şi Ita lien ii s ar fi în ţeles în tre ei. Calea ferată nu fu ter m i nată decât în O MOARTE ASCUNSA LUMEI Când Marea B ritanie şi Franţa au aranjat ch estiu n ea Egiptuui, şi s a produs o apropiere între aceste două ţări, M enelik în cepu n egocieri secrete cu R usia şi Germ ania. Cu toată in teligen ţa şi energia sa Menelik nu isbuti să facă nim ic. El nu voi să libereze sclavii, d eşi aceasta ar fi fost singura cale spre desvoltarea industrială a ţării, care trebuia să-i ajute să se îm p otrivească poftelor im perialiste. Menelik muri în El fusese fondatorul m onarhiei absolute, bazate p e feudalism. Tim p de trei ani E tiop ia feudală ascunse lu m ei în tregi m oartea lu i M enelik, tem ându-se ca puterile im perialiste să nu p rofite de m oartea îm păratului, în in teresul lor şi ca sen iorii feudali să nu sfâşie ţara îutre ei. Dar răzvrătiţii pe cari Menelik îi supusese pentru câtva tim p. se uneau iar acum, ba în jurul văduvei iu i d evenită regentă, ba în jurul fiic e i sale p roclam ată îm părăteasă, ba în jurul nepotului său L i-y a t u care avea de gând să se întoarcă la o b iceiu rile cu adevărat feudale. Dar adevăratul urm aş al op erei sale se şi afla printre ei : tânărul fiu al rasului din Harrar, Taffari Makkonen, care încarna în persoana sa ten din ţele p o liticei lu i M enelik. Fără sgom ot, rasul T affari luptă contra forţejor feu dale desbinate şi îm p ied ică A bisinia să fie târâtă în războiul m ondial. Războiul se sfârşi şi E tiopia răm ase independentă. Dar rasul Taffari Makkonen sîm ţea apropiindu-se o nouă vijelie. UN URMAŞ CAPABIL La V ersailles, Ita lien ii nu obţinură n ici o colonie. E i trebuiau d eci să caute să pună mâna p e A bisinia. E n glezii luând Sudanul, pentru a cultiva acolo bum bac, se prevedea că ei se vor in teresa din ce în ce mai mult de lacul T a n a. Rasul Taffari învăţă franceza, studie literatura europeană şi trim ise sute de tin eri E tiop ien i in Europa căutând să obţină adm iterea E tio p iei la S ocietatea N aţiunilor, spre a îm p ied ec a ( C itiţi continuare in pagina 27) KALODONT v ă sfătueşte astăzi: o Ö -e S i ( / i i p e d c i o ^ c t e ( r C n e! Toată lumea ştie câ resturile de mâncare rămase printre dinţi încep să fermenteze într'un interval de ore, în temperatura de 37 grade (C.) a gurii! lată deci cea mai bună dovadă câ nu ajunge să ne spălăm pe dinţi numai o singură dată, ci regulat de două ori pe zi, aşa e bine! Şi nu uitaţi: 3 puncte constitue avantajele Kalo dontuiui şi deci ale unei bune îngrijiri a dinţilor Spuma cea fină a săpunului special pentru dinţi curăţă temeinic dantura până M şi în locurile inaccesibile pentru peria de dinţi; Confine o substanţă extrem de fină având proprietatea de a lustrui smalţul dentar fără de a-l ataca; Oleatyl sulforicinic după formula d-rului Bräunlich îndepărtează treptat piatra periculoasă pentru dinţi, împiedecând-o să se formeze din nou. KALODONT CONTRA PIETREI DE PE DINŢI

6 r A RA în tre a g ă a s ă rb ă to rit la 29 Octom brie a 60-a a n iv e rs a re a M. Sale Regina H a ria. De două o ri regin ă: o d a tă prin naştere, o d a tă prii fa p te le sale, c ăci Regina M a ria a fost din totd a lin ă to a re a c elo r în d u re ra ţi şi b in e fă c ă to a re a celor R e a lita te a Ilu s tra tă se gă- sărm ani. Ea a în g rijit de ră n iţi în v rem u rile g rele din seşte in p lă cu ta situ a fie de-a tim pul războiului, a s u fe rit a lă tu ri de e ro ii noştri, a p u tea o fe ri c itito rilo r ei în c u ra ja t pe to ţi cu v o rb a şi cu fa p ta, c â te v a re p ro duceri după un Regina M a ria a ş tiu t să c ân te. In chip fe rm e c ă to r, frualbum de fo to g ra fii a parţt* m useţile ţ ă r ii noastre şi să le fa c ă cunoscute celo r de nând M. Sale Regina M a ria peste h o ta re, a a tra s a te n ţia lum ii din Apus asupra Suverana ca Principesă de m unţilor m ândri, p la iu rilo r în flo rite şi lo c u rilo r minu- Saxa C oburg G o th a. note a le Rom âniei, a a r ă ta t c â t de blând, de destoinic Principesă m oştenitoare a $1 de v ite a z este poporul rom ân. Cu v orba şi cu fapta, tronului, în b ra ţe cu p rinci- vrem e de 40 de ani, Ea a s ta t m ereu în slujba tării pele C a ro l, actu alu l rege. noastre. Regina M a ria şi-a crescut cu g rlje copiii,' ca Regină a României în tre g ite ; dea ţâ r ii o dinastie şi să stabilească le g ă tu ri cu V î» costum naţio n al. c e le la lte c u rţi dom nitoare din Europa. la tă pentru ce to a tă Rom ânia a s ă rb ă to rit pe C e a Din- B tâ i Regină a tu tu ro r Rom ânilor.

7 Creşterea plantelor VIMcurâtâ Pufîn VIM presărat pe o cârpă umeda, ajunge pentru a curăţa perfect şi rapid suprafeţe mari de murdărie. U s i sau feresa tre, faianţe, robinete sau grecie, băi sau la voare, toate se curăţă perfect intr'o clipă, fără un pic de sgărietură! CU economie! Un nou a p a ra t ciaem oto gratic, p erniţa fo to g ra fi «rea plantei la desvoltare. Pelicala se desfăşoară ta acelaţ r it «la care p la e ta creşte. La proecţie M văd (a c â te v a m iaete toate faxele creşterii.

8 Extraordinara carieră a unui bucureştean In lumea culiselor noastre teatrale, circulă de mulţi ani o expresie :..ăsta o s'ajungă ca Ginsbourg". Expresia aceasta se adresează vreunui neînsemnat auxiliar al scenei - m aşinist-electrician, cabinier peruchier, cortinier care-şi dă părerea asupra piesei sau jocului actorilor, sau care râvneşte şi el să iasă din bârlogul lui ca să fie văzut de public să se facă adică actor sau autor. Expresia aceasta : vrei s'ajungi ca Ginsbourg" a fost adoptată de multe generaţii, puţini cunoscându-i totuşi geneza. C INE A FO ST GINSBOURG Odată, când împreună cu d. Paul Gusty mă aflam în vizită la regretatul Nottara, nu ştiu cum a venit vorba despre Ginsbourg. Şi cu acest prilej: am aflat cam următoarele. Acum vreo cincizeci de ani exista în Bucureşti, cam pe lângă biserica Zlătari, un cabaret cu firma,.s t a d t P e s t. A ci la Pest a, cum îi spuneau localului chefliii de pe vremuri, era angajat un tânăr prezentabil, cu numele de R a o u 1 Ginsberg. Tânărul acesta se ocupa cu R egia scenei şi lucrul important, care intra în atribuţia sa, era aprinderea rampei căci pe vremea aceea nu exista lumină electrică. Dar junele R a o u 1 îşi îndeplinea aceste atribuţii de nevoie. E l visa cu totul la altceva: să ajungă actor şi poate director de teatru. Tinerii actori, în cercul cărora se învârtea aprinzătorul de lămpi dela cabaretul S tadt Pest" şi cari îl primeau printre ei pentru vioiciunea şi inteligenţa S4, făceau totuşi haz, când Raoul Ginsberg le împărtăşia gândurile sale. Dar, ca toţi oamenii miruiţi de bunul Dumnezeu, lui Raoul Ginsberg nici nu-i păsa de ce spuneau prietenii săi. E l era atent la tot ce făceau c e 1 e- brităţile, cari se perindau pe mica scenă a cabaretului şi într o zi s a prezentat directorului şi i-a spus că se propune pentru un angajament de... transform ist". D irectorul l-a luat în râs, dar la insistenţele ofertantului a consim ţit să-i admită un examen. Rezultatul a fost că Raoul devenit Ginsbourg s a arătat mai presus chiar decât F r e g o 11 i, celebrul transformist. Tânărul R a o ul tindea însă şi mai sus. Şi s a prezentat la Conservator. Dar Ştefan Vellescu, profesor eminent era şi un om cu prejudecăţi şi l-a respins pe Ginsbourg, deşi acesta era simpatic, dovedia şi aptitudini scenice şi avea oarecare cultură. Lucrul acesta l-a revoltat pe Ginsbourg, ca-, re-a spus am icilor săi Nottara, Gusty. Costescu, Catopolşi alţii că pleacă din ţară şi dacă n ar mai auzi de el să ştie că s a împuşcat. OMUL Ţ A R U LU I A LEXANDRU Peste câţiva ani, un ziar franţuzesc a trecut din mână în mână. E l conţinea o fotografie: Raoul de Ginobourg, d irecto ru l Teatrului p riv a t al Ţarului Alexandru al ll-ie a. Am icii s au minunat şi au exclamat.* m ăi al dracului G insbourg!" Şi pe urm i au admirat o altă fotografie R A OU L D E GINSBOUR G d ire c to r al O perei din Monte- C a rlo " Au cetit apoi mulţime de cronici elogioase asupra lucrărilor muzicale ale lui Ginsbourg. reprezentate pe scenele marilor opere din Europa şi America. Şi a ajuns apoi vremea că nimeni nu s a mai mirat de is p ră vile " lui Raoul. Prietenii săi de odinioară au îmbătrânit şi ei şi noua generaţie nu cunoaşte decât expresia cu G i n s b e r g, pe care o întrebuinţează fără să ştie însă cum s a format. Mai acum câtva timp îl întrebam pe maestrul Gusty: O mai fi trăin d baronul Raoul de Ginsbourg? Nu cred, n arn mai auzit nimic despre el. DOM NUL D S GINSBOURG T R A E ŞT E ŞI E SĂNĂTOS Mai ieri dimineaţa, cineva îmi spunea, între altele: Ştii c'a venit Ginsbourg în Bucureştii C are Ginsbourg? Raoul de Ginsbourg; a tras la Athen4e - Palace. Surprins, oarecum emoţionat şi dornic să-l văd pe legendarul Ginsbourg m carne şi oase, am dat fuga la Athenăe - Palace. A ţ dori să vorbesc cu d. Raoul de Ginsbourg. Nu este acum tn hotel, d ar trebue să vie. Aşa dar, nu era farsă. Portarul nu s a mirat la auzul numelui şi mi-a răspuns sim plu, ca şi cum m aş fi interesat de un călător oarecare. Mă postez în holl, scrutând intrarea. Intrau şi ieşeau oameni de toate calibrele, ca la un grand h otel Pe domnul Raoul Ginsbourg; nu-1 văzusem în viaţa mea, nici măcar în fotografie. Mă gândiam însă că nu poate fi decât un bărbat de cel puţin 70 de ani. Iată că-şi face apariţia un bărbat în vârstă, de statură m ijlocie, bine legat, îmbrăcat elegant, în negru, neîncovoiat, ţinând capul patrat, cu tenul roz, într o parte, aşa cu oarecare mândrie. Domnul cel în vârstă s a oprit la ascensor, care nu se afla la parter. Dau fuga la portar: Domnul este? Da. da! Mă închin în faţa domnului în vârstă şi-i spun: Domnul Raoul de Ginsbourg? Monsieur? O schimb în franţuzeşte: Pin transform ist ajuns compozitor ce«lebru şi director al Operei din Monte-Carlo de vorbă cu Râul de 6 insbourg la A t h e n e - PaI Dumneavoastră sâ te ţi domnul Raoul de Ginsbourg? In persoană domnule. A ţi u ita t rom âneţte? îl iau eu la sigur O, nu prea am avut ocazia sâ vorbesc: Gândeşte -te ţi dum neata sânt mulţi ani de când am p'ecat din România! Dar, mai înţeleg câteceva, n'am uitat totu). Dar cu cine am p lăcerea? Sunt ziarist ţi a ţ vrea sâ vorbesc cu dumneavoastră. Tinere, Iţi stau ia dispoziţie. Sâ urcăm. In ascensor, privesc bătrânul cu faţa zâmbitoare şi fac sforţări să mi-1 închipui pe Raoul dela Stadt Pest AU TRECUT A N II... Ir» eleganta cameră de hotel, d. de Ginsbourg, căruia îi înfloreşte la butonieră Legiunea de onoare, îmi oferă cu gesturi, puţin teatrale, un fotoliu comod. Mărturisesc că bătrânul îmi devenise extrem de sim patic. Se aşează în faţa mea şi-m i face semn că e în aşteptare. E zit cu care întrebare să ncep : Vă rog, care este scopul venirii dumneavoastră In Bucureţti : Sânt în drum spre Palestina. Am fost numit consul al Guvernului francez la Tel-A viv ţi Hebron. M'am o p rit c âteva zile in Bucureţti pentru a revedea oraşul c op ilăriei mele. De a ltfe l am aci o sorâ ţi multe cunoştinţe. Sânteţi născut in Bucnreşti, nu? Da, in B u c u re ţti: sânt cam mulţi ani de-atunci. Am u rm a i chiar liceu! aici, la L azâr", ştiu ţi cum îl chema pe d irecto r (d. Grinsbourg mi-a spus numele directorului, dar eu l-am u itat). A ţi fost a rtis t" in Bucureţti? am subliniat eu. Te'nţeli. Am urm at F acu ltatea de M edicină şi am tost elevul doctorului D avila, g en eralu l" cum ii spuneam noi, la spitalul C o lţe a ". A ţa, In tinereţe, omul încearcă multe... Răspunsul acesta m a uluit. Şi eu care mă aşteptam ca d. Ginsbourg să-mi vorbească, dacă nu despre.stadt Pest, dar cel puţin despre vremea când a fost respins dela Conservator. Pe vrem ea când era ţi tâ n ă r aţi tră it insă tn cerc u rile " a c to ric e ţti, insist eu. Ei, ca orice tân ăr, preocupat de a rtă. De N o tta ra, de Gusty, nu vă am intiţi? Vag de to t. Ei! sânt mulţi ani de atunci. Gând e ţte -te că am p lecat din România tân ăr de tot. P ărinţii dumneavoastră sânt din România? M am a numai. T a tă l meu a fost o fiţe r francez şi a venit tn România, cu ocazia războiului C rlm eei. Aci a cunoscut-o pe mama, fiic a unui rabin, s'a îndrăg ostit de ea ţi a ţ a m'am născut eu, la Bucureşti. După războiul rom âno-ruso-turc, dela 1877, la care am luat p arte, am p lecat tn Rusia. Aci am fost num it d ire c to r al teatru lu i p a rtic u la r al Ţarului Alezandru al ll-le a, dela Petersburg. După m oartea Ţarului, am p ără s it Rusia ţi m'am s ta b ilit la Paris. După c âtva tim p am ajuns directo ru l O perei din Monte- C a rlo. U N OM CARE IE SE D IN COMUN Bătrânul din faţa mea îmi povesteşte toate acestea foarte simplu, ca şi cum tranziţia sa, dela una la alta, ar fi foarte firească.. A ţi făcu t o carieră tn stil american, d-le de Ginsbourg. P ardon, c re d că n 'a i d re p ta te. Eu nu sânt om de a faceri. Şi apoi continuând, în altă ordine de idei : _ Eu n'am urm at nici un fel de C onservator. Muzica am tnvaţat-o singur. Am foarte Multe lucrări muzicale, reprezentate pe to t globul. A veţi O peră la Bucureţti? Desigur. Ştii pentruce tntreb? Am o operă eu lib re tu l de Jean Lahovary, MEŞTERUL M ANO LE " reprezentată pretutindeni a fa ră de România. A ţi cunoscut a r tiţti români? In special pe D â re le * ţi pe Elena Teodorini, amândouă m ari cântă re ţe, d in tre cele mai m ari pe cari le-am cunoscut. B U G U R E ŞT II, D U PĂ 50 D E A N I Cum găsiţi Bucureştii, după cincizeci de ani? Cu to tu l schimbat, d ar ţtit absolut schim bat! Nu mai recunosc un colţişor. Nu e de m irare ca după un ţir de ani un o ra ţ să se schimbe, to tu ţl schimbarea Bucureştilo r bine'nţeles este extraordin ară. - Şi acuma p le c a ţi spre Tel-A viv,.. Da, chiar mâine dim ineaţă. Sunt bucuros de-a fi in tra t tn corpul diplom atic. Iubesc Palestina, t o t j ţ i Tel-Aviv-ul e prea sgomotos, are ceva de m etropolă am ericană. Prea mult sgomot... Am coborît cu d. Raoul Ginsbourg. Pe stradă călca apăsat caldarâmul Bucureştilor pe care altădată l-a părăsit cu gândul să cucerească lumea. Şi a reuşit pe deplin. Poate fi mulţumit. Dar nu ştiu dacă mai gustă pe deplin izbânda, după cincizeci de ani... Ieri am întâlnit un actor bătrân şi i-am spus că am vorbit cu R a o u 1 G î n s b_o u r g E l a rămas pe gânduri, a zâmbit şi mi-a spus: D a, do, Raoul, e ra b ă ia t bun săracu... îl prigoniau săracu"... IO A N MASSOFF PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL BULEVARDUL CAROL, 39 TELEFON D-NA Dr. M. RABI NOVICI dermatolog specializată la Paris fi Viena, tra tea ii : negi, pistrui, coşuri, etc. îngrijirea feţei cu hormoni ţi masage pneumatice. Distragerea definitivă ţi fă ră cicatrice a părului de p riio t. Slăbirea locală a corpelni prin masaje electrice, cirs de gimnastică. Consult ţi 3 7 p. m. Consult, gratuite Miercuri a. m. PEPINIERILE DOMENIULUI HERESTI Poşta Budeşti, Ilfov P E N T R U P L A N T Ă R IL E DE T O A M N Ă : Viţe, arbori roditori, pomi pentru parcuri, arbuşti C e re ţi catalogul ilustrat. C itito rii noştri au văzuţi desea p u b lic a t* tn reviil fo to g ra fii iscălite Hedy Io1 fie r, Tim işoara. A ceastă artistâ-fotograf i s ta b ilit de curând in Sua reşti in C alea Victoriei 4* et. I, unde a deschis o ti pozifie de fotografii. Intre re a lib e ră.

9 5E vorbia, cu mult înainte de îsbucnirea actualului conflict italo-abismian, mai cu seama în America, unde-«stat câteva luni, despre o femee neagră de o isbîtoare frumuseţe, chiar pentru ochii unui alb * care se dădea drept dansatoare, dar se şoptia că aparţinea milenarei rase a nr^isţerioşilor îm păraţi din dinastia solomonică «Etiopiei, şi despre care numai caţivs iniţiaţi ştiau că era o spîoană de mare anvergură. Dar în serviciul eărei puteri? Nimeni n ar fi putut-o spune în epocs aceea : unii presupuneau Intelligence Service-ul, alţii, teribila putere galbenă a Pacificului. iar alţii, chîar Italia, care-a încercat întotdeauna să cumpere sufletele Negrilor. Nu exista însă niciun indiciu care să le permită a înclina spre o anumită ipoteză: această M ata- Hari cu pielea de culoarea şocolatei ştia să-şi păstrai* secretul... Şi abia acum a început adevărul a fi cunoscut: Madame Woezero Manen, care-a fost supranumită M a ta -H a ri, este o patrioată înflăcărată fî nu lucrează decât pentru ţara ei... Puţini ştiu că, Colonelul Lawrence, a cărui moarte ne-«fost recent anunţată, a petrecut, in cursul extrem de aventuroasei sale vieţi, o> lungă perioadă in Abisinia, la începutul războiului mondial, im ediat după intrarea Turciei în acţiune. Epoca aceasta este lăsată în umbră, de către legendele ţesute în jurul lui Lawrence şi răspândite fără îndoială cu autorizaţia misterioşilor domni de pe malurile Tamiseî. Abisinia era pe vremea aceea, sfâşiată de luptele interne ce se dădeau între triburile rivale. Prin ciudatele-i manevre, cu care-şi desagrega imperiul, împăratul S i d -Y a s u, ultimul nepot al lui M e n e I i k, facilita politica anumitor puteri europene, care de mult urmăriau să colonizeze acest ţin ut fe rtil. Anglia era insa străină de cercul ţărilor flămânde. şi colonelul Lawrence fu însărcinat să sprijine şi să apere unitatea acestei ultime ţări independente, de pe continentul negru... Colonelul începu prin a înrola tineri din familiile aristocraţiei abisîniene în armata sa secretă de informatori, dar rolul acestora fu curând descoperit. In umbra rămase doar o tânără neofita, de o inteligenţă superioară, Woezero Manen, care deveni o zeloasă discipolă a faimosului colonei, lată una dintre isprăvile frumoasei spioane: La Intelligence Service veniseră svonuri că tânărul împărat al Etiopiei, din ce în ce mai capricios, încheiase cu una din puterile europene, un acord secret potrivnic intereselor britanice, deoarece privia faimosul lac T t a n a, care este isvorul Nilului. Tânăra etiopiancă, văzând că interesele ţârei sale coincideau cu acelea ale An Ştii iu, MU există Micia îndoială: Nici un fel dp»cremă de lux«, '»Cremă m inune«, sau vreo contrafacere, nu pot înlocui Crem a -N ivea. In toată lumea nu există o altă cremă de piele care să conţină»eucenta«, substanţă neîntrecută pentru întreţinerea; pielei şi pe care se bazează efectul atât de binefăcător. Acesta este tot secretul şi costă numai câţiva Lei! A ş a A m ; uaţi num ai Cum a*7lw ta, nim ic altceva! C R E rta N tv E A. in cutii cu Lei 16, 34' fi 72' in tuburi Lei 30 fi 45 gliei, intră în scenă. Ea apăru ca un nou astru la curtea im p e ria l din Addis- Abeba, unde dela venirea iui Sidj-Yasu, petrecerile se urmau ţara încetare. Frumuseţea ei atrase atenţia tuturor dem nitarilor şi Primul Sfetnic e impara tului, care avea asupra lui c mare influenţă, se îndrăgosti nebuneşte de ea. Spioana nu rezistă decât de formă torma şi deveni curând prietena marelui demnitar. Ea-I iniţiă în deliciile opîum-uluî şi, sub influenţa morului şi a stupefiantului, omul de încredere al împăratului îşi pierdu capul complet... Colgnelul Lawrence in tri apoi uşor în posesiunea acelui acord atât de tăinuit denunţându-i termenii, îi anihila efectele... Sldj-Yasu fu răsturnat de energicul R as Tafari; şî, în tim pul domniei interimare a înţelepte! şi bătrânei împărătese Z o a d i t u, fiica lui M e n e I i k, Woezero Manen ocupă la curte cele mai înalte funcţiuni... Dar probabil că nu mai putea trăi fără beţie aventurei. După câteva luni dispăru din capitală. Ea începu să cutreere lumea, atrăgând pesta to t atenţia publicului cu frumuseţea sa, dar la începutul conflictului italo-abisinian, se întoarse repede în patrie...m a ta H ari** a Abisiniei, pornind ia v ân ăto are unul din sportu rile ei fa v o rite. B e m a n i v pa INCIDENTUL DELA UAL-UAL Spioana etiopiana se travesteşte în cerşetoare şi, pretinzând că a fost gonită de străjerii frontierelor abisiniene, se strecoară in avantposturile armatei italiene. Nimeni nu bănueşte că sub mase«acestei femei sărmane se ascunde o spîoană a Negusului, aşa că poate circula în voie în taberile italiene, în parcurile artileriei şi în câmpurile aviaţiei. Woezero Manen intra apoi în Abisinia, încărcată de preţioase informaţîuni... Imediat după această ispravă, ea-şi schimbă câmpul de activitate, îşi leapădă sdrenţele de cerşetoare, pentru a îmbrăca ultimele creaţiuni ale croitorilor parizieni şî se duce ia Geneva. lată acum pe scurt, ce-a făcut în ultima vreme : Guvernul din Addis - Abeba încheiase un a- cord secret cu Japonia, iar serviciul de spionaj italian îşi şi procurase o copie a^ preţiosului document, ceeace avu darul să indispuîe grozav ambele guverne interesate. Dar Woezero Manen, intră pe nesimţite în acţiune, lucrează în secret şî, în câteva zile, documentul care provocase atâtea frăm ântări te «fia în mâinile guvernului ubisînîan. Dîn A d dii-a b eb a ni se comunică următoarele :,... M a je s ta te o *o ««.p a ra tu l H * îiu Selessie a d ec o rat pe d-na W o e- z e r o cu S te a u a E tio p ia n a ", D O A M N E L O R! Yopsitu! pârului, in ce!e mai fru. -s e,«culori naturale preourr< şi ar>-. iaşi perm anente, execută ire- ţa î i C c o fp r*' François, Strada ard Ç u in a' Telefon FABRICANT 9 -IE N R V C O H R S Ë a Z H lé ÏS D ^ i TOATA LUMEA SELECTA CITEŞTE MAGAZINUL"

10 UN AM tl JV H A V M U C M H A t l i l H I E I Im póratui şi îm p ărăteasa A- bi sini ei pe tron ca prilejul unei festivitóf?. j i M avut prilejul să stau vreme înjcjk delungată in Abisinia, unde am fost invitat să lucrez bustul Majestăţii sale imperiale Negusul şi al sofiei sale, împărăteasa Menvsn. Am tră it luni întregi în vecinătatea imediată a Negusului, am învăţat limba ţării şî cred c'am reuşit să înţeleg mobilurile care inspiră politica singurului stat independent al A frîcei. Problema abisîniană este astăzi pe primul plan al actualităţii mondiale, şî se pare din ce în ce mai evident, că singurul stat indigen creştin din Africa, nu se va mai putea bucura multă vreme de independenţa sa, dacă nu politică, cel puţin e- conomică. O LEGE C U RIO ASĂ: PRIMUL PERSONA GIU AL IMPERIULUI TREBUE SA SE TREZEASCĂ PRIMUL Regele Hailé Selassié este, fără exagerare,. omul cel mai muncitor al ţă rii sale. O scurtă analiză a modului în care-şi întrebuinţează tim pul ne va convinge cu uşurinţă de aceasta. Ziua Negusului începe puţin înainte de răsăritul soarelui, adică la cinci dimineaţa. Este ora la care regele părăseşte ghebby-ul (palatul său particular). Urmat de o impunătoare escortă, el se duce la palatul fostei împărătese, situat pe colina învecinată. Acolo se ţin audienţele publice şi to t acolo sunt prim iţi diplom aţii străini. O cupaţiile cotidiane reţin deobiceiu pe suveran până la ora 5 după amiază. El revine apoi cu pitoreasca lui escortă, alcătuită din cavaleri cari călăresc pe cai sau pe mici măgăruşi etiopieni, la reşedinţa sa particulară, nu pentru a se odihni, ci pentru a continua lucrul. Toţi aceî cari au o cerere de făcut, se pot adresa d i rect regelui. Nimic surprinzător deci dacă acesta din urmă este ocupat aproape zilnic până la 10 II seara. Negusul copilărie. CULTURA FRANCEZĂ vorbeşte franceza din prima sa El este în curent cu literatura contemporană, şi între audienţe franceză el răsfoeşte toate revistele franceze pe care le primeşte. Educaţia sa occidentală se datoreşte tradi- ţiilo r rasei sale, şî culturii pe care a înmagazinat-o ; în caracterul său se contopesc tenacitatea, bravura şi o bunăvoinţă extremă faţă de cei săraci şi slabi. G raţie acestor virtuţi a reuşit să devină după Menelic al ll-lea unificatorul veritabil al Etiopiei, căci majoritatea şefilor de triburi s'au supus de bună voie şi în to t vastul său ţinut, atât de puţin centralizat, edictele sale au o forţă de lege, inovaţie importantă în Abisinia. MAJESTATEA SA REGINA MEMEN Contrariu celor ce se spun în general, Abisinienii sunt monogami. însuşi Negusul dă exemplu. Soţia sa, regina Memen, aparţine rasei pure abisiniene, un amestec de sânge indian, araţ>_ş semit. Ea păzeşte cu o tandreţe deosebită sănătatea celor şase copii, supraveghiând educaţia lor, pe care tatăl o vrea în întregim e franceză. Ziarele din lume au înregistrat câteva luni după încoronarea regelui Hail6 Selassie, un svon după care acesta ar fi parvenit la tron prin asasinarea mamei sale, împărăteasa. Trebue să spunem că încă depe vremea împărătesei, afacerile statului erau în mâna sa, aceasta nedomnind decât cu numele. INTRIGILE DELA CURTE Am fost martorul intrigilor clicei care înconjura pe împărăteasă. Intriganţii o sfătuiau să nu mai primească pe prinţ, să-i ia puterile. Aflând aceasta, prinţul a reunit un număr de credincioşi, în fruntea cărora s'a îndreptat spre palatul împărătesei pe care l-a găsit cu porţile închise. El ordonă sentinelelor să deschidă, ameninţând cu asedierea palatului. Apoi pătrunse înăuntru, fără arme, în fruntea escortei, ajungând faţă'n faţă cu şeful rebelilor. Acesta din urmă ordonă so ld aţilo r: Arestaţ i - l! Rasul Tafari (aşa se numea atunci Negusul) repetă la rândul lui acelaşi ordin, împărăteasa a fost cuprinsă, din cauza acelei întâmplări, de o serioasă criză cardiacă, menţinută apoi câtva tim p. M edicul care a îngrijit-o şi care acuza în faţa Societăţii Naţiunilor pe Negus c'ar fi asasinat pe împărăteasă, era cunoscut ca traficant de opium şi stupefiante. Avea desigur to t interesul să părăsească curtea abisiniană după decesul protectoarei sale. Fotograful îm păratului H a il* Selassie. Muzica gărzii palatului îm păratului Abisiniei la a p aradă.

11 UN CENTRU CREŞTIN IN M IJLO C U L AFRICEI PĂGÂNE In definitiv este vorba de un ţinut barbar? Imptriul etiopian nu este un stat ca celelalte state africane musulmane sau fetişiste, ca acelea alcătui!«de sultani, rejahi sau samorii, de exemplu, sau ca regatul lui Behanzin. Imperiul etiopian, membru al Societăţii Naţiunilor, este un stat creţtlti de multe secole, îar naţiunea etiopiana posedă o cultură originală, ale cărei rădăcini se trag direct din aceeaşi civilizaţie mediteraneeană, greco-latînă ţi creştină, din care s'a inspirat fi Europa Evului-Mediu, şi O ccidentul modern. Nenorocirea Etiopiei a fost invaziunea arabă în Egipt, din care cauză a fost despărţită vreme de sacole de lumea greacă şi latină şi de creţtinitate. Semnificativă este în această privinţă, profeţia făcută de împăratul al ll-lea : In 14 secole, Etiopia va constitui o insulă de creştini in mijlocul mării păgâne". Cum să ne mirăm in asemenea condiţiuni, că acest ţinut, izolat de sursele sale naturale de cultură, sugrumat atâta vreme în mijlocul populaţiilor ostile {la nord musulmanii, la sud fetişiştii marilor lacuri africane) a păstrat moravuri medievale tem perate pe alocuri de creştinism. Descinzând dintr'un principat faraonic situat pe Nil, Etiopia a rămas independentă, cu toată cucerirea Perşilor, a Macedonenilor şi apoi a Romanilor', şi-a conservat totuşi vreme îndelungată, păgânismul prim itiv, cultul» lor şi mai ales al zeiţei Memphis. Tradiţia care raportează imperiul la Salomon şi la regina din Saba, nu face decât să concretizeze puternicele influenţe semite, venite prin Marea Roşie. Se pare că în anul 70, creştinismul care era foarte răspândit în colonia evreească din Alexandria, ;i-a făcut prima apariţie în Etiopia. Nu este multă vreme decând ultimul împărat etiopian a căzut în luptă, m artir al credinţei sale creştine : el a fost ucis aproape de SelandinghĂ Debrabogh, de către Hoardele musulmane din Madhi. Urmaşul acestui erou naţional a fost marele Menelik, primul suveran modern al Abisiniei. PO LITICA ETIOPIANA Se cunoaşte istoria glorioasă a acestui suveran, care a reuşit să salveze, atât prin forţa armată cât şi datorită unei abile diplom aţii, independenţa etiopiană, în clipa în care puterile europene îşi împărţeau A frica. Haite SelassiĂ, actualul suveran al Etiopiei, a continuat cu abilitate politica fermă şi prudentă a lui Menelik. El a veghiat, cu sfinţenie ca nici o ţară europeană să nu obţină măcar un început de privilegiu în imperiul său. Negocierile intre reprezentanţii Italiei, Franţei şi Angliei, au urmat în chip permanent în această chestiune. Toată politica guvernului etiopian se întemeiază astfel pe un perpetuu joc de basculă. Politica Hegusului a constat în aceea de a nu leza interesele nimănui, şi mai ales in acea de a pune acţiunea unei puteri determ inate în şah, prin acţiunea celorlalte două. Aceeaşi politică a dus-o el şi ca regent, sub numele de Ras Tafari. A- ceastă tactică î-a reuşit de minune, până'n clipa isbucnirii răsboiului cu Italia, şi nu este exclus după modul în care se desfăşoară evenimentele, ca politica lui să se fi dovedit salutară până la urma. MINELE DE AUR Şl LIPSA ŞOSELELOR Abisinia posedă im portante resurse naturale. Mine de aur şi de platină, care nu sunt deocamdată decât parţial exploatate. Au fost acordate concesiuni unor societăţi particulare, dar aceste exploatări nu au anvergura vastelor întreprinderi miniere, instalate în restul A fricei, după cele mai noi cerinţi ale tehnicei moderne. Raţiunea principală a letargici imperiului ebisinian, rezidă mai ales în lipsa totală a căilor de comunicaţie, înaltul platou etiopian este despărţit de Marea Roşie, fie prin munţi înalfi, fie prin deşerturi sau stepe. Com unicaţiile înspre Sudanul egiptean se lovesc deasemeni de considerabile obstacole naturale : munţi înalfi, fluxul şi refluxul apelor, şi altele. Singura cale ferată care leagă Djibouti de Addis-Abeba, este opera unor ingineri francezi şi proprietatea unei companii franceze. Ea nu este deloc suficientă însă pentru a asigura traficul care ar putea pune în adevărata lui v a loare imperiul etiopian. LACUL TAN A, CHEEA PROSPERITĂŢII LANCASHIRE-ULUI Punctul dominant al politicei abisiniene îl constitue problema isvoarelor Nilului şi controlului apelor lacului Tana. Regele Menelik al ll-lea a acordat în 1908 o concesie pentru canalizarea apelor acestui lac, unei societăţi americane. A- ceastă concesie n'a putut fi însă exploatată niciodată, din pricina protestelor vii ale Angliei. Căci, în definitiv, acela care ţinea în mâna lui apele lacului Tana, va fi beneficiat şi de apele Nilului, părintele hrănitor a! Egiptului. In epoca marilor ploi, adică în timpul celor trei luni de iarnă, apele tuturor fluviilor Abisiniei septentrionale, se umflă extraordinar de mult şi se varsă într'una din braţele superioare ale N i lului, de unde-şi continuă drumul spre Egipt. Stăpânitorii barajului Tana ar avea astfel facultatea să regleze irigaţia Sudanului şi a Egiptului. Ceeace înseamnă c'ar dispune de recolta bumbacului, indispensabilă manufacturii din Manchester. Dacă, aşadar, într'o bună zi una dintre puterile europene ar pune mâna pe Abisinia, a- ceasta nu s'ar putea întâmpla decât cu consimţim ântul sau cu participarea Angliei. ETIOPIA, ŢINUT PERICULOS PENTRU NĂVĂLITORI Răsboiul întreprins de Italieni în Etiopia, mi se pare foarte temerar, după cele ce-am văzut in tim pul cât am stat la curtea împăratului Abisi- niei. Teritoriul acestui ţinut fiind foarte vast şi triburile foarte îm părţite, bombardamentele aeriene n'ar putea avea niciodată efect complet distrugător asupra acestei populafii, quasi nomade. Chiar când se va reuşi să se ocupe toate oraşele, armatele vor trebui să străbată sute de kilom etri de deşert, pentru a pune mâna pe imperiu. O asemenea campanie s ar putea asemui cu acea a lui Napoleon in Rusia, cu singura diferenţă că armatele nu ar muri de frig, ci de căldură. Viitorul şi rezultatul măcelului din Etiopia vor confirma spusele noastre. A lexandre G rosjean RENOEZ-VOU5 CU MOARTEA Când loeotenentni W illiam A. H o t elier a d ecolat ca avionnl de pe aerodrom ul din M arch Field, el # «bănuia că v ia ta lui a tâ rn ă de un f ir de p âr. Se a fla în vâzdub în clipa când a p rim it un mesagiu prin rad io c a re -i vestea că una din ro tile avionului s a rupt. Fotog ra fia noastrâ a fost luată din a- vionul care a transmis mesagiu!. Locotenentul H atcher a găsit tim pul necesar sâ se salveze cu para ţu ta. B -ra Sm aranda Brăescu, fo to g ra fia tă pe a e ro d ro m u l din A ro d in m ijlocul unor prieteni. I I CE Z I C E' STOMACUL Dv.? Dacă stomacul dv. zice" ceva, înseamnă că este mai mult iau mai puţin deranjat, căci nu trebue să vă s im ţiţi" stomacul I Dacă sim ţiţi că acest organ există, prin unul din simptomele următoare, este că aveţi nevoie de M AG NESIA BISURATA. Gaze, acreli, rîgâieli, bila care se urcă, o respiraţie indiscretă" migrene, insomnie, toate aceste simptoma uţoare, cari dispar in puţin tim p, pot, dacă sunt neglijate, deveni cronice fi să necesite lungi în g rijiri. O jumătate linguriţă de Magnesia Bisurata în puţină apă vă va uşura im ediat ţi vă va perm ite de a mânca după cum doriţi fără teamă de dureri digestive. De vânzare la toate farmaciile şi drogheriile cu preţul de lei 75 flaconul mic (au form at mare economic lei ) 10. O PERAŢIUNI de C O R EC TU R Ă Şj P LA S TIC Ă j fără cicatrice ) a nasului şi urechilor, a feţe i, guşei ţi pieptului. în d e p ă rta re a o p erativ ă a rid u rilo r D r. RUDOLPF H O F F M A N N fost asistent la clinica univ. din Berlin B ucureşti. B-dul D om nitei 30 bis Tel In form aţiunl g ratu ite

12 TR E N U R I DE ELEGANTĂ? M ă m /n princiarul parc al Brâncovenilor de la Mogoşoaia, sub pomii încă mândri de podoaba verii, pe pajiştea imensă din faţa castelului, s'a perindat Duminica trecută cei mai select dar şi cel mai variat public, Pentru întâia oară Bucureştii de azi, din toate straturile sociale, a străbătut pe aleele un-1# odinioară se plimba os domnesc, şi a privit cum două principese autentice au ştiut să-şi primească oaspeţii. drept că la intrare fiecare trebuia să-şi dea obolul pentru aviaţia ţărei, dar ce însemnau câţiva poli pentru a putea vedea legendarul castei, lacul cu nuferi şi bisericuţa unde îngenunchia pe vremuri principele martir? Sub şiruri de drapele purtând culorile twturor statelor din federaţia internaţională a aerului, la sunetul muzicei militare, profitând de minunata, calda zi de toamna, rochii superbe, mantouri de cel mai pur gust parizian, blănuri şi catifele au defilat, purtate de to t ce are un nume D. Anton Blbetcu, preşedintele aeroclubului regal ro mân. D-na Bibescu D. M ihail Lahovary a fost»peaker. Sir Reginald H o arr Dom nişoara Dinu Cocea Palatul Bibescu In timpul noetii Predominanţa tonurilor neutre, in deosebi aceea a negrul s'a remarcat mult. Chiar ţi principesa gazdă, apariţie de basm, îşi flutura bo gatele, lungile falduri întunecate ale unei rochii sosită direc de la Paris probabil cu avionul şi purta o mare pălărie neagră pe capul ei spiritual. O recunoşteai dintre to ţi chiar dacă niciodată nu ai fi văzut-o. Ca un fluture dintr'o ţară fermecată, drapată în aceleaşi falduri ce o înfăşurau toată, cu multe draperii pe umeri, c» se legănau în vânt, principesa Ghîco, fiica ei, părea coborîtă de pe un soclu invizibil în alba, imaculata toaletă din stofă de lână albă. D-na Symko Lahovary, doamnă de onoare a Suveranei, era toată înfăţurată în blanuri, de vulpir argintii ca şi părul ei, pe când tânăra, nostima prinţe& â Sufu, avea un tailleur

13 D-na M a ry Donn La» e rb a re a de D um inica (rec u tă, au.fin u * n e a pă ra t»o ţ> «rtîc ip e şi cele două te te o a cheşe, a c ă ro r fotografie o publicăm. Cu scopul de a aduna a ju to a re p e n tru a v ia ţie o doam nă şi-o dresat c ă fe iu l tă fa c a cheta. O veche tră s u ră ă la D aum ont, a fa m ilie i Bibescu P rinfeso Bibescu jsă, In scop de tin e fa c e re, fotografii cu a u to g ra fe, Dar â propos de aceasta, nu trebue să uit cea mai proaspătă inovaţie pe care probabil a lansat-o vreo frumuseţe, rivală în înălţime cu turnul Eiffel, E vorba de retezarea completă a tocurilor la pantofi cu talpa netedă dela călcâi până la vârf. Un fel de pantofi aidoma cu aceia ai balerinelor ce fac numai poanta. E drept că ei se fac numai din catifea, din mătase sau antilopă foarte moale şi brodaţi cu pietre de culoare, ca peruzeaua, zmaraldele, perlele. Aceasta nu va împiedica însă pe elegantele ce-î vor Încălţa şi care mai până ieri umblau pe catalige, să-şî simtă pulpele sdrobite după o seară de dans. Afară numai dacă şi ele nu se vor sili să foxtroteze sau să tangheze în poante ca balerinele. Aceasfa în ceiace priveşte fe m e ile înalte, care singur îşi pot îngădui noua modă fără toc. C ât despre cele micuţe nu ştiu ce vor face. Sau vor rămâne la tocul de o şchioapă sau vor risca să semene toate dacă sunt drăguţe bineînţeles cu.micuţa Shîrley Temple, lucru ce poate le va conveni. Fulmen. Je caiifea neagră cu un bonnet circazian la fel pe buclele negre impecabil permanentizat, in schimb soţia pictorului F e o d o ro ff, ţinea recordul originalităţii, cu rochia simplă şi pârul ei dat peste urechi, lins, băeţeşte, fără Q cută, fără o buclă. Singuri, marii, transparenţii ei ochi verzi erau smaraldele de preţ ce împodobeau întreaga, modmta ei fiinţă. 0 nostîmă pelerină de mânzuleţ to t negru ce se încrucişa în faţă ca un fişiu lip>+ de bust şi largă in spate, purta soţia vioaie a unui cunoscut avocat, Sfetescu. Iar spre a face contrast cu toate aceste sobre toalete, ici şi colo câteva imprimeuri ca rochia purtată de d-na Trdatnea-G receanu, cu capa întunecată, arăta regretul elegantelor de a se despărţi de înflorită vară. Blănuri de lynx beige aruncate neglijent pe tailleurile albe. erau în declarat război cu vulpile, mereu reginele blănurilor. Multe jachete lungi ca nişte redingote, şi multe ansambluri din stofă ţesută cu fire invizibile de celofan şi lungi, lungi, încât abia se zărea încălţămintea. P a la tu l Bibescu dela M o g o ţo a io In b a ru l a v ia ţie, p rin fe c a Soutzo * fo a rte ocufto tă, - Pag. 13

14 ghirlande de verdeaţă şi cu drapelele celor două fări. Trenul special a înaintat încet peste pod în sunetele imnului regal român executat de orchestra grănicerilor sovietici. M em brii delegaţiei sovietice au venit deasemeni cu tren special garat la marginea podului pt teritoriul sovietic, După facerea prezentărilor de rigoare, d-nii bacovici şî Rudi, şefii celor două delegatiuni i. procedat la tăerea panglicelor roşii şi tricolori întinse la mijlocul podului. RELUAREA RELAŢIILOR DE CALE FERATĂ CU U. R. S. S. In cadrul unei deosebite solemnităfi a avut loc sâptămăna trecută festivitatea reluării traficului feroviar cu U. R, S. S., trafic care, după cum se ştie, a fost sistat cu desăvârşire tim p de aproape două decenii. A tâ t pe malul nostru, cât şi pe cel sovietic, muiţ ţim i imense s'au adunat spre a asista la trecerea primului tren marcând reluare«relatiunilor feroviare cu U. R. S. S. Podul de peste Nistru era frumos îm p o d o b i cu Pag. 14

15 ftloţr«fiile din cele doaă pagini reprezin tă d ife rite islemnitâtilor dela Tiqhina ; Ihtada dării Tiraspol. Pe frontispiciu ca pe hale gările din U. li. S. S. sunt potretele frun taliilor politici din republică sovietică. 1 C> Bine-aţi venit" a f o it întâm pinată d eleg aţia ro* [ nou pe terito riu l lovietic, 6 ora T i< ţ h i n a Locomotiva primului tren c a r* a tre c u t *pre Rusia Grănicerul român şi cel rus pe p od. Delegaţiile- română ţi sovietică pe pod. Medaliile la Tiraspol. Mul rep arat peste Nistru. I). Rudi ajutor de com isar Iu m inisterul com u nicaţiilor din U, ti, S. S, Trecere«d eleg aţiilor pe pod. aspecte al L A 15 O ctom brie â avut loc la Fundaţia Carol din capitală tragerea clasei a patra a Loteriei de stat, care după cum se ştie este aşteptată de to t publicul cu un interes extraordinar deoarece se distribue într'o singură zi câştiguri de perte două sute de milioane lei. Evenimentul tragerii a fost urmărit cu o atenţie foarte vie, pentru a vedea cine sunt nouii milionari ateşi de soartă. A doua i» după tragere ziarele au fost pline de reportaj» senzaţionale. Norocul alesese admirabil.mai toate regiunile ţării au avut bucuria de a afla că au fost ocrotite de noroc. Straturile sociale cele mai modeste s'au bucurat de şansă. Cele două câştiguri de câte 6 milioane de lei au fost distribuite în Bucureşti şi Cernăuţi. Lozurile norocoase nu au fost întregi ci împ ărţite în sferturi. La Bucureşti, după cum se vede şi din clişeele noastre fe ric iţii câştigători sunt între alţii o servitoare anume Maria Judele şi un muncitor, anume Zaporoscenko. Soţia acestuia este gravidă şi va^ naşte pesie câteva zile. C opilul lor a avut zodie bună. La Cernăuţi, câştigul a fost îm părţit între un medic, un negustor scăpătat, o bătrână de 65 de ani şi un mic meseriaş. La Chişinău a câştigat, to t cu un sfert din lozul de 6 milioane o lucrătoare dela o frizerie anume Riva Hamudis. La Bucureşti a produs impresie faptul că o tânăra şi foarte drăguţă elevă de liceu anume Elisabeta Ştefan a câştigat cu un loz anexă un milion de lei integral, pentru două sute de lei cât a costat-o sfertul de loz. Acestea sunt numai o parte extrem de redusă din adevarata ploaie de câştiguri care a căzut asupra ţării. Loteria a 9-a, care a început im ediat îşi va trage prima clasa a 15 Noembrie, urmând să aibă şi ea marea clasă finală la 15 Februarie 1936 adică peste patru luni. Rep.

16 U. S. A. ORICÂT s «r opune reacţionarism! barbar ş! prim itiv, progresul ştiin- «fie şi civilizaţia vor strânge mai mult leg atu rile în tre oameni, vor nimici distanţele, şi vor apropia indivizii unul de altui, in aşa mâsurâ, încât duşmănia oarba, egoismul meschin şi răsboiul crud se nu mor poaiâ exista. Duminica 27 Octombrie, seara, vreme de doua ore, globul Întreg a fost învăluit de cântecele suave ale tuturor copiilor din lume. S ocietăţile de radiodifuziune au organizat un program comun: treizecişiunu de state au colaborat la acest program: coruri de copii din fiecare din cceste ţă ri au cântat, pe rând, timp de cinci minute, cântecele simţirii lor populare, aşa încât fiecare a fost ascultător al celorlalţi şi executant totodată. Oamenii au început să se înţeleagă între dânşii, mai întâi în acest grai ai tuturor, care se adresează în primul rând sufletului^ sî care este cântecul. Iugoslavia Elveţia

17 Franţa btârî din c o n c e rtu l m on d ia l de ra d io imorâ şi Rom ânia. S p a fiu l a ce sta fusese r»g»e»e. Până in m om entul când tip a - Matea de R a d ld ifu iiu n e nu ţ t io ce e iţii pe care-l va p re ie n ta In fa ta m ic ro - «in in măsură de-o p u b lic a fo to g r a fiile Mo, Indiile o la n d e i*, e tc. c a re în scr*p uroipandit aceste fo to g r a fii cu mtirt, dar n'avem co ru l rom ânesc I

18 Abea a c lip it în zare D e tro it şi s'a şi dizolvat. Ferme din ce în ce mai multe, sacrifică turiştilor camere cu bae separată şi o canapea spânzurată pe o terasă, oscilând ca un hamac sau ca un crez politic. Curând statul M ichigan începe să-şi depene industria lui, care in 1927 a produs marfă de cinci miliarde de dolari. A rb o rii de pe marginea drumului gonesc nebuneşte, să mai apuce Niagara până nu înoptează... Doream să simt fio rii c itiţi la începutul P etrolului prietenului Upton Sinclair... Ann-Arbor, Jackson, Kalamazoo... NAM DESCOPERIT AMERICA PEISAJ Agricultura este maî vrâstnîcă decât industria. Chicago este mai civilizat decât împrejurimile. De aceea, cu cât te apropii de Chicago, industria extermină to t mai mult agricultura. O pereche de ouă, la orice haltă, 81 de lei.., Fierte! Jumărî, e scump. Sarea la ouă, gratis. Fum. Miros greu, înecăcios. Se apropie oraşul-ciupercă. Chicago are un grilaj de rafînării de petrol. Şi mlaştini multe, multe... La marginea drumului, o zdreanţă de om, o mizerie umblătoare, împinge cu dreapta un cărucior, din care se scurge necontenit, prelingându-se departe, plânset de copil. Cu stânga trage din greu o căruţă cu nevastă şi patru băeţi. Inchipuifi-vă scena! N'aş fi observat-o dacă numai câteva clipe mai în urmă, caravana de automobile cu care un cetăţean american unul singur cetăţean ca şi mizerul nostru cu un cărucior, pleca, ori se întorcea din vilegiatură. Dar e mai bine CINCI SĂPTĂMÂNI IN AVION DRUM D ELA Niagara, de unde o ploaie mai tumultoasă decât cascada m'a a- lungat cu o iuţeală impozantă, drumul nu mai dărueşte nici un spectacol. Ogor infinit, uniform. Drum standardizat, ca orice treabă şi lucru american. O carte interesantă; dar a cărei ediţie de zece mîi de exemplare o citeşti la şir toată, pe măsură ce iese dela broşat I O nevastă plăcută; dar zece ani aceeaşi nevastă!... ; Patru sute de kilometri pe zi din astfel de şosea, exasperează. Din cauza asta desigur, chilom etrii cresc mereu, până ajungi să crezi că maşina aleargă pe scena iuî F olies-b e rgere. Adică numai roţile se nvârtesc. Şî decorul se'nvârteşte şi el. Iar maşina stă pe loc. Şi dumneata cu mine în maşină. Din când in când o fermă, un sat model. Toate la fel, cu a- ceîaşi oameni par'că. In apropiere de D e tro it. capitala automobilului, fluviile de maşini ar putea să mai desmorţească spectacolul. Dar merg aşa de uniform şi monoton că mai mult adorm decât înviorează. Nu ştiu de ce le-am asemănat cu un curs dela universitate f Vama canadiană : legitim aţia de ia ziar ţine loc de paşaport, jumătate de dolar ţine loc de viză. Vama Statelor-Unite ; fe licitări că şi Europenii fac drumul ăsta în maşină şi un inimos ta revedere". In această pagina : T re i aspecte d ife rite a le oraşului C hicago, aşa I Dacă lumea n'ar avea atâtea contraste, viaţa ar fi inutilă pentru un reporter I... Mahalale negre, ca în preajma gărilor. Posomorîte ca oftica. Rufe întinse la ferestre, ca să se usuce şi să ţină loc de perdele. Uzine zgârie-nori. Indienii au numit acest oraş C hicago. Adică usturoi sălb atec. Porcopolis I Un salam lung, cotidian, care ar canaliza to t pământul... IMPRESIE Lumina a început să se decoloreze. O pătează funinginea nopţii. In zare, stelele s'au aliniat în şiruri multe, în ordine ideală. Pardon I Sunt ferestrele zgârie-norilor, puncte albe pe un fond de fund de ceaun. Şofer, atenţie I A lături de noi, cu destinaţie opusă, patru lanţuri fără capăt, ca patru curele de transmisiune. Patru şiruri paralele de maşini aleargă cu 80 pe oră, lipite aproape una de alta, împingându-se una pe alta, fugind împreună cu disperarea locuitorilor din jurul Vezuviului, când muntele are nervi, Trebue să fie cetăţenii oraşului, lucrătorii lui, care se întorc în maşini proprii, la vilele lor, după munca

19 din cursul zilei, A ţa fac dimineaţa, aşa fac seara. Nu i chip să se oprească vreuna, sau să scadă la 70 pe oră. O bligator 80 pe oră şi numai atâta. Accidente? Pene? Strict interzise I Ca să nu împiedice cumva circulaţia... Incâ un sfert dintr'un ceas întreg şi câteva mii de stele schiţează silueta celor câteva mii de camere ale lui S tevens-h o tel. Noaptea e noapte, la Chicago ca şi aiurea, pentru un călător ostenit... APERITIV Dela al 39-lea, dimineaţa, vezi jos un cearceaf murdar, şifonat. Ceaţă de fum. Parcă ai fi pe vârf de munte, deasupra norilor, în Tirol. Sau ar fi f fost acoperit artificial cu aburi, cum am văzut New-Yorkul la manevre, să nu-l zărească avioanele duşmane. Numai târziu se zăresc siluetele grădinilor costisitoare şi recente, lângă lac. Inundat de grădini, ca o piaţă de zarzavat, portul, cu aceeaşi înghesuială ca pe străzi. Acoperişuri multe, din mijlocul cărora ţâşnesc, războinic, suliţele paratrăznetelor şi ţevile de tun ale coşurilor. Tramvaiul pare de sus un covor rulant, căluşei, şirag permanent de vagoane, numai rar despărţite, ca să se scurgă circulaţia perpendiculară. Perpetuum mobile. Merge înceţ. Fără staţii, ca să nu se piardă vremea. Urcă cine picate. Cine nu, să nu vină la Chicago I Sgomot form idabil, vâjâiturile trenurilor aeriene şi subpământene, talăvwja tramvaelor, zbieretul autobuzelor, fluere, sirene, clopote, izbituri de oţel şi fer, chiotul vapoarelor nenumărate, tuşea uzinelor, strănutul fabrîceior, ţipetele a zeci de mii de oameni. Palate asimilate cu uzine. Fabrici peste tot, în centru ca la periferie. Speculaţiile terenurilor suplinesc regulele urbanistice. Nici un plan general fixat oraşului. Ba da I Insă după ce l-au clădit. Şi totuş văzut pe hartă, planul oraşului Chicago e numai patrulatere regulate... CO C KTAIL Lux îm podobit cu cea mai scârboasă murdărie. Bogăţie înrămată cu mizerie sfâşietoare. Vitrine scânteetoare, cerşetori oribili, urlete de jazz şi scâncet de copil. Grandioasa M ichigan Avenue tăiată de stradele pline de ruine. Parcuri multe şi măreţe, gunoae şi mai multe şi mal măreţe. A ctiv ita te colosală, şomaj form i dabil. Vigoare peste to t, neurastenie pretutindeni. Poliţie mai cantitativă ca la Paris, Berlin şi Londra la un lo c ; Chicago, patria şi capitala gangsterilor. Magistraţi-gangsteri, gangsteri-parlamentari (nu parlamentari-gangsteri I) şi parlamentari-magistraţi. Nicăeri Radioul nu varsă zilnic atâtea hârdae de conferinţe care să ridice în slavă, maî rău ca un discurs funebru, m eritele strămoşilor. N icăe rr~ a uto rităţi mai corupte, magistraţi mai tâlhari ca la Chicago. Nicăeri extremităţile nu se ating mai mult ca la Chicago, confundându-se, contopindu-se. Bandit sau poliţist, to t o ispravă I Nicăeri biserici mai impozante şi închisori mai încăpătoare. Nicăeri mijloace mai josnice pentru a aduna avere şî scopuri maî nobile pentru a o risipi. Nicăeri escroci mai necruţători şi m iliardari maî darnici faţă de instituţii de bine i Gangsterii din Chicago sunt pastişe după haiducii noştri de odinioară. M ai evoluaţi, nu aşa în miniatură. Toţi locuitorii sunt gangsteri şi fiecare contribue să întreţină un spital, o biserică, o şcoală, un azil. Parveniţi nobili. îm bogăţiţi inimoşi. Oameni cu faţă şi la spate, cu spate şi în faţă. Oraşul unde e o ruşine distrugătoare să nu te faci, cum poţi, măcar milionar şi unde cel care moare bogat, moare desonorat. Desigur, când unul ajunge bogat, fără să-1 îndemne nimeni, întrebuinţează banii ca să facă spitale, şcoli, muzee, instituţii de ştiinţă. Cu toate că, adunând avere, nu s'a gândit un moment la scopul ăsta I De altfel, dacă spre sfârşitul vieţii îşi schimbă atitudinea morală nu e nici decum ca să se pocăiască. N'au ce face cu banii, de vreme ce nu mai pot munci I Prea puţini asă moştenire, pentrucă fiul e şi el dator să agonisească prin muncă. Un american onorabil, oricât de miliardar, nu dă zestre fetei, nici capital fiului. Un tânăr onorabil de orice sex refuză să gândească vreodată că părinţii îi datoresc ceva. Pomana n'o cunosc oamenii dîn Chicago. F A R D Mai materialist ca aiurea în America, exclusiv materialist, cetăţeanul din Chicago este mult mai brută, mai nesimţitor, mai aspru. E o maşină I Face totul automat. La Chicago au transformat oamenii în maşină şî maşinile le-au transformat în oameni. Chiar când ajută la opere de binefacere, nu fac decât să continue mişcă- No. 458 rile orologice ale semenilor, ale strămoşilor. Ştiu că trebue să adune bani şi să finanţeze opere de binefacere. E pentru ei ceva fatal, nu un drept sau o datorie. Locuitorii din Chicago au totuşi o ambiţie comună. Chicago ar dori să lase în urmă New-Yorkul. A r fi dispus să devină capitală. Deaceea Chicago, capitala parveniţilor, de-o vreme încoace îşi îngrijeşte de toaletă, de ţinută. O capitală trebue să fie şi frumoasă nu numai bogată. Mai mult decât un ginere, trebue să placă fe te i (poporului) şî părinţilor (stăpânirii). Işi dă seama c'a fost prea grosolan ca să fie ce vrea. Şi doreşte să împace industria lui cu frumuseţea. Prin urmare, producţiei sale manufacturiere de patru miliarde de dolari, a doua din Statele Unite după New-York, i-a asociat amuzamente vizuale multe. Peisagiului uniform de uzine şi fabrici, i-a adăugat imense parcuri, minunat regizate, lângă lac. Calupurilor sale stupide de zgârie-nori, ca nişte paralelipipede uriaşe din săpun cariat de ferestre, le-a întovărăşit arhitectura nouă, ultra modernă, plăcută. Tonele de sânge cearcă să fie acoperite prin covoare şî hectare de verdeaţă. Gangsterismul au vrut să-l eclipseze cu Expoziţia-centenar din Chicago, de acum doi ani. Dolarul cearcă să-l rostogolească după instituţii de artă, muzee. Opera au făcut-o mai înaltă decât uzinele... D O L A R La Chicago, fiecare lucrează. Fiecare doreşte cei puţin să lucreze. Şi pe la noi muncesc oamenii. Dar numai pentrucă prin asta câştigă. Şi dacă ar putea să câştige fără să muncească, foarte bine I Acolo oamenii sunt convinşi că trebue să lucreze ca să câştige. O nevoe organică. Are, n are, omul munceşte. Oamenii sunt acolo egoişti, dar ştiu să muncească. Orice ban este la ei muncă, nu obţinut prin speculaţii, ca la New-York, ca aiurea în America I Fiecare este tânăr şi munceşte până nu mai poate. Patron ca şi salariat. Mănâncă la fel, duc aceeaşi viaţă, se amuză la fel. Şi muncesc la fel. Nimeni nu se menajază. Deaceea se şi uzează repede. La vârsta la care noî suntem în plină vigoare, acolo au îm bătrânit, s'au şifonat rău de to t. Zbârciţi, gârboviţi, surmenaţi. M utre grave, obosite. Dacă la patruzeci de anî un localnic nu e milionar, o şterge din oraş. Pleacă aiurea. Se întoarce în Europa. Toţi câţi revin în ţara lor de origină, oricât de bogaţi ne par, au fu g it din Chicago. Acolo nu numai că sunt dispreţuiţi, dar ei înşişi se privesc cu dispreţ. La 17 ani omul a ajuns specialist în meseria lui. La 20 de ani e un automat. La 30 de ani e bătrân. La 40 de ani e miliardar. La 41 de ani e într'un sanatoriu, să-şi deretice trupul, să-şi ocrotească neurastenia. Pe urmă, dacă mai trăeşte, finanţează un spital, o biserică şi patronează o asociaţie de gangsteri. Ca să-i treacă vremea 1 Un oraş de parveniţi, un oraş do oameni fără caracter. Şi dacărl au, e urât {dîn punctul nostru de vedere deci relativ), e detestabil (idem). Fireşte, sunt şi excepţii. De pildă...-- amabilul meu prieten Robert M. Moore. Şi to ţi cei dela Chicago Tribune.,. Mai cu seamă că ce am spus nu e o regulă, e o observaţie numai, o impresie poate I In orice caz însă, dolarul nu este făcut din sentiment, nici din caracter. INSTANTANEE La Chicago oamenii n au caracter nu pentrucă l-au pierdut în lupta pentru cucerirea dolarului. O ri cât de banală e vorba asta, dar n'au avut ce p ie rd e! Se nasc, trăesc şi mor fără consideraţie pentru altul. Asta nu-i împiedică, ba tocmai îi ajută să se miliardarizeze. Şi dacă sunt miliardari, la ce le-ar mai folosi caracter? Dolarul ţine loc de toate. Chiar şi de sentim ent! Cuvântul sentim ent" este înlocuit prin cuvântul d o la r". E mai scurt, mai simplu să-l pronunţi, e mai omenesc, mai natural. E mai dolofan, mai sunător, maî cuprinzător în orîce caz. Un ziar local organizase un concurs pentru cele mai frumoase zece cuvinte. Ş tiţi care cuvânt a fost în frunte? Da, aşa e, d o la r! Urma apoi... gangster. Nu-mî amintesc bine, dar cred că era şî porc! Pentrucă Americanii sunt mai puţin făţarnici ca noi. Maî fireşti. N eteatrali I Că nimeni nu se sinchiseşte de altul, o observi la fiecare pas. Un autobuz şi un camion greu, venind din direcţii potrivnice, s'au îm brăţişat prin intermediul amabil al unei bătrâne, strivind-o. Veniseră cu atâta patimă şi baba era aşa de puţin grăbită, încât o făcură destul de plată ca să pară c'ar fi fost un dosar pus la presă pentru a copia o scrisoare foarte importantă. Dumneavoastră socotiţi desigur că s'a adunat lume, cum se adună la noi când un simplu agent municipal nu face decât să netezească puţin spatele şifonat de lege al unui simplu ambulant I O înghesuială catastrofală pe străzi. O înghesuială de panică I Totuşi n au întors decât capul, moartă au luat-o în câteva minute, parcă ar fi fost un sac căzut dîn camion, un agent care nu a coborîf de pe platforma de unde observa piaţa, a luat numărul ambelor maşini şi opt minute maî târziu a putut să aibe loc alt accident, to t acolo, cu aceiaşi lipsă totală de ceremonie şi interes. Tot o femee : dar de astădată a fost spintecată în doua jum ătăţi m ulţum itor de egale. A rămas ca ceremonia s'o facă a doua zi reporterii, publicând în toate ziarele fo to grafiile şi biografiile cunoscuţilor şi rudelor moartei I Politeţă? Pierdere de vreme l Şi nu-i aşa 7 Dacă faci loc unei femei să urce înaintea ta în tramvai, rişti să pierzi tramvaiul şi cu asta poate o sutime de dolar I Dacă la un spectacol în vastul T e a tru O rie n ta l am oferit locul meu unei femei care obosea în picioare, vecinii au isbucnit în râs ; iar femeia a întors, scârbită, spatele, încredinţată că anumite intenţii m'au făcut să fiu amabil şi prost ca un european 1 Pe stradă isbeşti pe cine vrei şi acela nici nu întoarce capul. Te izbeşte cui îi place şi nici nu-ţi trece prin minte să te înfurii. Târît de valurile mulţimii, nici n'ai şti de altfel pe cine să te înfurii I Egalitatea deplină între sexe : to ţi fără caracter, fără sentiment. Şi dragostea to t automată. Americanul iubeşte dela cutare la cutare oră, în cutare zî. Americanii, cei din Chicago parcă mai evident, sunt reci ca o ploaie de toamnă, gravi ca un Voevod, nu rad, că n'au tim p, nu zâmbesc, pentru că asta nu le aduce nici o centimă. Numai când văd pe Malec la cinematograf, râd că se prăpădesc şi scaunele... C A P IT A L? Cei îndrăzneţi, cei obraznici (există obrăznicie inteligentă şi există obrăznicie prostească), fac afaceri minunate la Chicago. Şi cum Chicago e un oraş de emigranţi veniţi de cine ştie unde, cel mai bun certificat de cutezanţă oamenii sunt cum sunt. Amestec de zeci de feluri de naţii, rase aşa de deosebite, urmaşii au moştenit dela fiecare câte ceva şi ăsta e to t capitalul material ce-l riscă şi cu care fac avere. Evident, nu vorbesc de situaţia de azi, când şi Chicago suferă ca toate oraşele. Dar e o stare excepţională care n'are nimic aface cu personalitatea misterioasă a oraşului, unic în lume şi în istorie, în genul său. Un oraş unde n'ai nevoe de sentiment, dar nici de simţuri, înfr'o atmosferă încărcată cu atâta sumedenie de uzine, mai bine n'ai mai respira I Intr'o hărmălae mai form idabilă decât şoaptele Niagarei, la ce-ţi mai foloseşte auzul? Intr'un oraş cufundat în aburiu, cu toate străzile la fel, văzul e aşa de sfios, că ar putea sta acasă I Vorba e înlocuită cu acţiunea... M O RALA Universitatea din Chicago nu şomează vara, ca universităţile europene. Pentru că nici uzinele de porci nu întrerup, vara, lucrul. Numai că în tim >ul vacanţei, întocmai ca pe timpul lui Fraser, şcoala se transformă într'o altfel de şcoală, într'una unde vine lumea să înveţe cum să facă banii, nu cum se pierde vremea. M arii economişti ţin prelegeri despre modul cum poţi câştiga bani mulţi. Şî marii îm bogăţiţi vin să povestească chipul în care au ajuns miliardari. Şi nu se sfîesc să fie Indiscreţi cu ei înşişi. Nu tăinuesc nici cele mai josnice mijloace (de fa p t josnicia o determină scopul) prin care au ajuns (eî spun : prin care poţi ajunge) miliardari. Intr'adevăr, nimic nu este ocolit de localnici, dacă asta le poate aduce câţiva dolarî. Oameni cu totul fără obraz (în loc de două, ca la noi), fără scrupule (ca la noî, dar făţiş), fără cea mai liliputană pudoare morală ; dar în schimb cu o pungă mare în care încape cât de mult şi cu o cassă de fer în care încap pungi cât de multe. A fi în conflict cu justiţia pentru cazurile cele mai grave n'are acolo mai mare ecou decât o simplă conţi a- venţie ia noi pentrucă n'ai scos to t gunoiul din curte. Conflictele astea sunt socotite ca foarte naturale, fac parte integrantă din lupta pentru cucerirea dolarului. Sunt întâmpinate cu seninătate, nu sunt ruşinoase, sunt trecute cu răbdare, ce oricare altă piedică în calea luptei. Sunt ca o cetate la care eşti o b lig a t să te

20 opreşti, sa o ocupi, ca sa poţi merge mai d e p a rte! Totuşi oamenii r ar avea conflicte între eî şî cu auto rită ţile, daca... a'ar exista autorităţi la Chicago I Nu rsdeţu Ca să scapi de concurenţa amantului dai afară corbepoaua pe care s'a comis delictul ; ca să scapi de năpeit«opoziţiei, îi cedezi locul la guvern ; ca să nu t# omoare fâlh* 'I în codru, te sinucizi în faţa lui şi îî râzi în na: ^a să scape de gangsteri, au lăsat liberă consumaţia alcoolului I Ca să n'aibe conflicte cu autorităţile, la Chicago ar trebui să se desfiinţeze autorităţile I..,. Pentru că autorităţile nu vor să ţină seama ca to t ce e unanim, e şi normal şî logic şi legal I Ele vor ca to t ce e legal sa fie şi normal, obişnuit acolo. Deaceîa conflicte. A ltfel, fiecare ar umbla numai după dolarul lui, fără să-l intereseze vecinul, fie că e miliardar şi i-ar putea fura, fie că e pe moarte şi l-ar putea ajuta! Oamenii din Chicago merg to ţî spre acelaşi lo c : dolarul. Dar fiecare are drumul lui şi nu se abate dela et, ca să calce hotarul vecinului. Sunt toate drumuri perfect paralele : nu se întâlnesc niciodată, nici n'au pornit din aceeaşi gară. Dar nici înapoi nu se întorc, sau să se oprească locului, ca să încurce mersul următorilor. urm aşilor! E caracteristic dispreţul ce-l are americanul pentru european. Vorbeşte de european aşa cum bucureşteanul vorbeşte de provincial şi munteanul de moldovean. Chîar ia Chicago, de câteva ori, vorbindu-se de Europeni, am observat ca nu uitau să adauge : nenorociţii Europeni I La orice moment au aerul că ne protejază. Ca bucureşteanul pe provincial, nu v'am spus eu? PORCI Cred că nu e deloc exagerat spus că la Chicago, toate conversaţiile dintre oameni, afară de prea mărunte e>cepţîi, n'au ca subiect decât dolarul şi porcii. Scopul ' ieţii omeneşti se rezumă modest la nevoia de a face mezeluri sau conserve. In ultimă analiză avere. Drept este că unui oraş de emigranţi, cu populaţie aşa de variată, Germani ceî mai mulţi, Evrei, Irlandeji, Italieni, Scandinavi şi ceva Englezi, nu i se poate pretinde mai mult. Fiecare trebue să se îmbogăţească aşa cum fiecare trebue să respire. Prin ce mijloace nu interesează. Oeaceea după industria porcului, cea a gangsterismuluî este cea mai desvoltată. Libertate deplină pentru orice gând. Chiar anarhic. Un oraş unde codul penal se întreabă de ce îl mai ţine închis în carte, că nu are rost, judecătorii sunt de prisos, tr i bunalele un lux ca şi panoramele, dreptatea o are toată lumea, fără excepţie. Dîn pricina dolarului. Dolarul este religia cetăţenilor din Chicago. Le trebuia de altfel o religie comună, de vreme ce oamenii reprezintă aici mult pentru părinţii lui, şi pentru to ţi părinţii din lume decât cele şapte universităţi din Chicago..,. R A D IO G R A M A Concluzie? De ce nu? Cu plăcer-e I Am găsit-o încă acum doi a n i: Expoziţia de atunci dîn Chicago I lat-o pe scu rt: Sforţare uriaşă nespus de amabilă. Dar necompletă, A tâ t cât s'au priceput. Impresia cam confuză, plan fără ansamblu, cam lipsă de proporţie şî mai ales de gust. Aşa sunt Am ericanii. Europenii ar fi întrunit aceste c a lită ţi; însă ar fi păcătuit cu celelalte. Nu poti cere cuiva toate calităţile dîn lume, şi numai calităţi I Cu toate cele câteva rezerve pe care orî-ce europssn le-ar fi făcut (pentru că aşa suntem cu to ţii, ne facem rezerve unii altora, cu foarte multă dărnicie I), date fiind unele concepţii social«şi estetice nemistuibile pentru spiritul nostru, regăsim în ansamblul expoziţiei trăsăturile caracteristice ale personalităţii Statelor Unite, ale oraşului Chicago în special. un amestec de douătecî de religii ce se bat ca oamenii încăpăţânarea de a domina materia şi de a o u:a la cârciumă. fără cruţare, cu toată vitregia evenimentelor, optimism C olţ blestemat, de gangsteri, Chicago e un nume care zdravăn. încredere necondiţionată absurdă chiar, şi azi îngrozeşte. Atâtea tone de sânge animal câte pentru iutensitatea ei în ştiinţă, patimă neînfrânată curg pe zi, au obişnuit aci oamenii cu sânge, O ricât pentru colosal şi pentru succes, refulare violentă a vor eî să se mândrească prin realizările lor de cuftură. trecutului, originalitate, inedit. higienă, binefacere, vor fi destul contrabalansaţi de Nu frumuseţe, ci putere. Sharkey, nu John Ruskin, gangsterism, într'adevăr cea mai mare întreprindere Uzinele Ford, nu muzeul Louvre. Pittsburg, nu Florenţa criminală care a fost vreodată. Uriaşa lor Expoziţie-Centenar nu poate şt-rg e numele I Cultul muncii, poezia fo rţe i I... lui Capone. Copilul ucis al lui Lindbergh, preţuia mai Porcopolîs... I. M arius Miren DRAGOSTE INTRE... CĂÎNE SI PISfCÂ Io tă fo to g ra fii care dezm int p ro verb ia la duşmănie dintre câine şi pisică, Cu g rije de a d e v ă ra tă mamă veghează c ăţea u a asupra blândei pisicute. M A G I N I I N R U S I A Moscova continuă să se interese?e de modă. la tă în fo to g ra fia noastră un manechin a o casă de mode. Doamnelor! Doriţi să,aveji tenul, părul şi mâinile Dv. bine şi -,rajional îngrijite? V reţi să aveţi o coafură frumoasă, practică şi modernă? Lucrări artistice de păr, modele Parisiene. V o iţi să avefi o culoare de păr naturală şi de adm irai care vă avantajează la figură? P ârul s tr ic a t de d ife r ite tin c tu re se reface cu cea mai mare îngrijire. D oriţi să aveţi părul Dv. admirabil ondulat natural, prin ondulafie permanentă? Cele mai perfecţionate aparate unice în fă ră, cu sau fâ râ e le c tric ita te. MIRESELOR, aranjamente complecte Voal, Beteală, Coroniţe, se vinde, închiriază, pentru provincie se montează complect. Adresaţi-vă cu încredere la institutul de înfrumuseţare DORTHEIMER Bucureşti, Calea Victoriei 50. Ploeşti, passagiul Cooperativa. C o n s u lta ţiu n i g ra tu ite pentru îngrijirea tenului şi machiaje. Consullaliuni medicale intre orele 7 8 seara.

21 Puterea şi slăbiciunea sancţiunilor economice contra Itaifei TABLOUL IMPORTULUI PRINCIPALELOR MAREA B RITANIE TARI IN ITALIA 39 j0 din importul total de Ulei 26 / Z a h ă r 31 /o N ic h e l 33»/o Fontă '4 % M a ţin i-u n e ft* C ANADA 23 din importul total de Grâu: PO RTUGALIA 22 l0 din importul fota! de A ra m a A RGENTINA 20 /0 din im portul total de Lână b ru t ai STATELE UNITE 61 /0 din importul total da Bumbac bruf 46 Bumbac de şters 18 /0 Benzol 78 /0 Uleiuri 72 l0 Parafină 31 /0 G râu de prim ăvară 47 /0.... toamnă 20 *l 0 Făină 31 /0 Aram ă 26 /0 Nichel 40»/o Fontâ 27 % - - O fel 27 /0 Maşini-unelte AUSTRALIA 44 /(, din im portul total de Lânâ brut A L G E R IA -TU N IS IA SPANIA R O M Â N IA RUSIA FRANŢA 21 /0 din im portul total de M inereuri de fer 57 /0 din im portul total de Plumb 39 /0 din mportui fotal de P e tro l 26 /o din im portul total de Petrol 20 /0 Benzol 26 /0 Grâu de prim ăvară 30 /0 M inereuri de fer 19 /0 din im portul total de Făină 17 /0 M inereuri de fer 29 0/0 Fontâ 22 /& F erârie de fontă 38 /0 Ferârie de otel 47 /0 O tel special BELGIA-LUXEMBURG 27 /0 din importul total de Fer-ofel C EHOSLO VACIA 24 0/0 din im portul total de Fer-otel GERMANIA 58 /0 din im portul total de G eneratoare de e le ctric ita te C A N ADA STATELE U N IT E A R G E N T IN *.*' UÔALIA 5PAN IA DL At* PA flo M * ö tr M M IIA POl ON'A \ \ / / \ V, I V c fh O -il O V ALTA]^ f í V i \ Algeria - tun*wa M E aproape o lună de zile două state memt M bre ale Soc. Naţiunilor se află în stare de război. Iar opinia publică de pretutindeni se întreabă, în chip firesc, ce se mai aşteaptă pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute în Pact. Acestea sunt de două fe lu ri: sancţiuni militare şi sancţiuni economice ; dar toată lumea ştie că o intervenţie armată n ar face altceva decât să întindă şi să generalizeze co n flictu l: ar însemna să se facă război pentru împiedicarea războiului însuşi. Şi, în cazul acesta, popoarele vor prefera sancţiunile economice, deoarece e!e nu implică vărsări de sânge. Sancţiuni economice... In general, domneşte un scepticism destul de pronunţat în privinţa rezultatului lor şi nimeni nu crede că aplicarea astăzi pe cale de înfăptuire va fi o chestie de simplă form alitate. Dar... există un dar. Nu to t aceasta e şi părerea Londrei care speră că sancţiunile de ordin economic vor duce negreşit la un rezultat hotărîtor. lată socotelile ce se fac în cercurile diriguitoare din C ity. In chestiunea aceasta nu mai contează părerile lui W a r O ffic e " şi ale A m iralităţii, ci ale cercurilor bancare şi comerciale. Iar în consiliile de miniştri, cuvântul de ordine îl dau tehnicienii, cuvânt de ordine sprijinit de autoritatea unui Montagu Norman, guvernatorul Băncii Angliei. Marea Britanîe e convinsă că unul din motivele cari au dus la capitularea Germaniei a fost blocusul şi Times" formulează astfel această părere : S'a spus că lipsa mijloacelor financiare n'a putut să împiedice nici odată izbucnirea unui război, dar afirm aţia aceasta trebue prim ită cu oarecare rezervă. Nu-î nevoe de bani decât spre a se plăti materiile prime şi mâna de lucru. Un război încetează când nu mai poate fi alimentat. Blocusul îndreptat împotriva Germaniei a contribuit ca această ţară să piardă atâtea cumpărături încât lipsurile îndurate de poporul german au fost una din cauzele principale ale înfrângerii sale. Nu că Germania n'a putut face împrumuturi interne sau să găsească destui bani pentru nevoile dinăuntrul ţă re i; dar chiar la sfârşitul războiului conducătorii ei de atunci şi-au dat seama că tipărind bilete de bancă în cantitate nelimitată, nu se putea creea şi mărfuri în cantitate nelimitată, neajuns care, fatal, a trebuit să ducă la deprecierea mărcii. Dacă Germania ar fi găsit to t ceea ce-i trebuia înlăuntrul graniţelor eî fireşti, astăzi, cursul istoriei ar fi altul. Fără doar şi poate Italia e la cheremul producătorilor streini, într'o măsură şi mai mare decât G ermania. Ea trebue să cumpere din afară materii prime ca de pildă : bumbac, petrol, cărbuni, aramă etc. m aterii neapărat necesare ducerii războiului, precum şi o bună parte din mărfurile alimentare. Programul lucrărilor publîce al lui Mussolini a micşorat această atârnare dar e departe de-a o îi suprimat..." Am ţinut să reproducem întreagă această părere căci ea rezumă în chip străveziu politica sancţiuni lor. In acelaşi tim p, mai explica şi de ce Anglia şi Franţa se ţin scai de ea, cu nădejdea că vor pune capăt războiului din Etiopia fără să aibă nevoie de-a interveni cu armele în mână. Nici o ţară nu poate creea mărfuri în cantităţi nelim itate. Nici o ţară nu poate găsi tot ceea ce-î trebue numai şi numai pe teritoriul e i: prin urmare nici o ţară nu poate suprima atârnarea ei economică de streinătate. Aşa dar boicotul economic tre b u e să aducă neapărat capitularea, mal ales când e vorba de Italia a cărei situaţie, din acest punct de vedere, e şi mai defavorabilă decât aceea a multor alte tări. In primul moment s ar părea că Italia n'ar avea de suferit de pe urma unui boicot, întrucât cifra importului acestei ţări e aproape redusă. Nu cumpără din străinătate mai mult decât Belgia, spre exemplu, a cărei populaţie nu e totuşi decât o cincime din a Italiei. Dar cumpănind datele statisticelor comerciale iată că descoperim punctul slab al Italiei. Ea exportă : Lire ste rlin e B râ n z e tu ri milioane : 2,5 Bumbac şi ţesături 7,5 In, cânepă, iută.?,0 Fructe si nuci.. 9,0 Orez ,0 Mătase şi articole de mătase Dar ea importă : 6,0 6,0 Total 51,0 L ire s te rlin e >: 5,0 Cărbuni şi cocs ,0 Aramă ,0 Bumbac nelucrat 12,0 In, cânepă, iută., 3,0 Blănuri şi piei.. ii 5.5 Fer şi oţel.... 4,5 7,5 Grâne... 4,0 Lemne şi cherestea. 7,0 L â n u ri... - II 9,5 CfHO-SLOWVClA MOAWA Total 77,5 ' I Din această h artă rezu ltă că Închiderea strâm to rii GIBRALTAR, a BOSFORULUI ţi a CANALULUI DE SUEZ, face ca blocusul p ro e c ta t să aibă un e fect sigur asupra m ărfurilo r ce provin din 15 fâ r i cu cari Ita lia are legătu ri numai pe apă: Din c elelalte 12 tâ rî, 7 sunt h o tă râ te să p a rtic ip e la sancţiuni ^ însă 5 s'au opus ţi fn p riyin fa lo r (acest punct se vede pe h a rtă ) n'ar folosi nici o măsură, in tru c â t col merţul lo r eu Ita lia se face numai A*p«-t»»cat. UNGARIA 26 /0 din importul total de G râu de toamnă 31 % Făină 30 Io Z ah ăr 23 a!0 O tel special AFRICA DE SUD.. ŢĂju cabi hu Accunk S>LOCUL... T&fc» "ÎA*1 BLocuk tía I ouathuwhe sue* P E R.S IA '* II INDHLE BRtTAKlCE IN D IIL Ê OLANDEZE AUSTRALIA %l

22 Vadem astfel că Această ţara importă cu 50% mai mult decât exportă in m aterii de primă necesitate. Prin urmare, ameninţând aşa cum face, că *e va mărgini la propriile-i mijloace, să nu mai vândă fi nici să cumpere, italia nu va păgubi statele cărora nu le vinde m aterii esenţiale ci dimpotrivă ea ie va simţi lipsa nemaiputându-le cumpăra. Chiar presupunând că banii nu-i vor lipsi şi-i vor lipsi dacă Franţa îi taie creditele! ea nu va fi in măsură să recolteze in ţară toate produsele de care are nevoie. Bumbac, petrol, cărbuni, aramă, adică elementele pentru susţinerea războiului, ii vor lipsi tocmai prin acest fapt. Furaj, grâne, lemnărie, adică elementele de prima necesitate ii vor lipsi de asemenea. De aci vor lua naştere com plicaţii interne care vor duce la o capitulare totală ia fe l ca a Germaniei. Aceasta e părerea, ba putem spune convingerea domnilor dela Londra. * * * C â t poate s'o coste pe Italia acest războiu? Bine'nţeles, facem calcule aproximative cari însă sunt foarte aproape de cifrele exacte. Trupe în Eritreea oameni Trupe în Somalia Total Soldaţii primesc o soldă de 5 lire pe zi, ceeace face pe zi sau lire pe lună. In Eritreea, lucrătorii sunt în număr de , iar în Somalia de Deci un total de lucrători cu un salariu mijlociu de 35 lire pe zi, sau lire, adică lire pe lună. Pentru aprovizionare, Italia trebue să cumpere to tu l din străinătate şi să plătească totul cu bani gata. Comenzi de pături şi de conserve s'au dat Poloniei, de încălţăminte, Cehoslovaciei, de tutun şi legume Turciei, etc. etc. fără să mai socotim comenzile în Statele U nite. De aceea, într'unul din ultimele sale discursuri, Ducele a vorbit de miliarde de lire ca să-şi justifice atitudinea atât de dârză. După arătările experţilor şi situaţia ultimă a Băncii Italiei, în tezaure nu rămâne decât o rezervă de 5 miliarde 200 milioane de lire aur în ziua declarării războiului cu Abisinia. Cu siguranţă că de atunci această rezervă a trebuit să se micşoreze, astfel că creditul deschis Italiei de Franţa, după acordul din Ianuarie trecut, devine acum o nevoie imperioasă. Asociindu-se sancţiunilor, Franţa, va tăia aceste credite? Italia va găsi un alt îm prumutător? lată una din problemele arzătoare ce se pun azi Ducelui, dacă e vorba de continuarea războiului. Pe semne, de aceea vrea şi el să sfârşească repede, repede de to t. Ofensiva luată de trupele italiene în Etiopia, precum se ştie, e dusă pe tre i fronturi deodată. Trebue ca Italia să câştige prin victorii fulgerătoare înainte ca să simtă nevoia unor noui reaprovizionări. După anumite informaţii, prevăzând sancţiunile, hrană îndestulătoare pentru mai multe luni. Ducele a avut gija ca armata din O rient să aibă In orice caz, se impune să câştige cât mai grabnic dacă vrea să câştige, căci un război de lungă durată, un război de uzură, ar însemna înfrângerea. Sunt ţă ri neutre, ca de pildă Statele Unite, Japonia şi Germania cari ar putea să sfărâme încercuirea Ita lie i; numai că Statele Unite, în principiu, sunt potrivnice oricărui răzb oi; Japonia la rându-i, ar fi încântată sa vadă Abisinia trium fând din cauza imenselor concesiuni de bumbac pe cari le are acolo, iar cât despre Germania, abia poate face faţă nevoilor prin propiile ei mijloace afară numai dacă nu serveşte ca mijlocitoare... * * * Aşa dar, sancţiunile economice nu sunt o momeală cum se spune atât de uşor A plicate cu solidaritate şi în unanimitate de Societatea Naţiunilor, el» pot înlocui cu prisosinţă armata internaţională care-i lipseşte spre a-şi impune voinţa, cu solidaritate şi unanimitate. E cu putinţă? Aceasta e întrebarea... Sunt puteri micî cărora Italia li-e un client preţios, state cari au şi declarat că sancţiunile economice sunt o armă cu doua tăişuri, care le-ar nimici şi pe ele în acelaşi tim p cu Italia. Deci,.. Sunt ţă ri nemulţumite ca Polonia, cari nu-şi ascund simpatia pentru Italia. E sigur Mussolin! că nu se va putea înfăptui această solidaritate şi această unanimitate, fără de care sancţiunile n'ar mai putea să aibă nici un efect? Trebue să fie : altm interi nu vedem rostul pentru care el să se fi aruncat într'o aventură atât de primejdioasă, care ar putea să-l coste scump, pe el ţi pe ţara lui. No. 458 F. V. D. SANCŢIUNILE C O N T R A I T A L I E I A R DE S UN RĂZBOI EU de UN STRATEG N EC U NO SC U T R E Z U M A T U L O P E R A Ţ I U N I L O I T A L I A SO CIETATEA NATIUNI10! C *? m iv o (ta lio n a s'a d e s lă n ţu it E tio p ia f lo t a aceste! ţă r i ţi-a ales boxele in SPEZZIA. S A R D IN IA. M ESSINA şi RHODOS O p e ra ţiu n ile m ilita re ita lie n e In E tio p ia p ro gresează conform ta c tic e i s ta b ilite. C ucerire a oraşului ADUA. La ce a su rile 7, in ziua de 1 N oem brie, o d iv iz ie n o ve lă ita lia n ă e şită din RHODOS, porneşte în la rg spre PORT SAID. Două c ru c iş ă to a re engleze eşite din ALE XAN D R IA. în drum spre JAFFA, sunt b o m b a rd a te de d i viz ia Ita lia n ă. C o m andantu l d iv iz ie i a a f ir m at că fusese a m e n in ţa t de m anevrele c ru c iş ă to a re lo r engleze. A cesteo deschid fo c u l asupro va s e lo r ita lie n e ş ti. Ita lia îşi concentre a ză g ro su l fo r ţe lo r navale şi a e riene în regiu n e a SPEZZIA. S A R D IN IA. NEAPOLE (h a rta No 11. Ea co n s titu e o a rm a tă o A lp ilo r, şi organizează a p ă ra re a fr o n tie r e lor LYBIEI, cu fa ţa spre T U N IS IA şi EGIPT (h a rta No. 2 ). Se co n tin uă în a in ta re a meto d ic ă spre ADDIS-ABEBA. Lipsindu-: m ijlo a ce le de a p ro v iz io n a re o t r u p elor. Ita lia încetează o p e ra ţiu n ile din A b i- Ita lia tr im ite o d e le g a ţie la G eneva. A ce a sta propune în tru n ire a la CANNES a m in iş trilo r de externe ai M a re i B rita n ii, F ra n ţe i, U.R.S.S. şi Ita lie i, în tr'o c o n fe rin ţa care să studieze s itu a ţia in Europa C e n tra lă. Ea c o n s titu e o a rm a to a TIROLULUI. O în tin să a c tiv ito te d ip lo m a tic ă se desfăşo a ră în tre ROMA şi VIENA. ÎNCEPUTUL LUI O C TO M BRIE NOEMBRIE D E C E M B R I E IANUARIE 1936 H A R T A N o 1. O b rigad ă engleză de a- v ia fie uşoară însărcinată cu apăra re a Londrei. 2. B rig ă zi aeriene engleze în s ă rc in a te cu a p ă ra re a G ib ra lta ru lu i ţ i s p rijin i re a d iv iz ie i n avale din M e d ite ra n a a c c id e n ta lă. 3. B rigadă aeriană engleză însărcinată cu p ro te ja rea grupului de monito are Hom e Fleet", 4. Divizia aeriană engleză din Egipt. 5. D etaşam ent de tru p e engleze la fr o n tie r a L y b ie i. 6. Detaşam ent de trupe engleze In Egiptul de Sus. 7. Brigadă aeria n ă engleză In Som alia. S o c ie ta te a N o ţiu n ilo r p ro n u n ţa sancţiuni ect nom ice îm p o triv a Ita lie i. F lo ta engleză Horn F le e t" e c o n c e n tra tă In G ib ra lta r, ior esc» d ra n a va lă din M e d ite ro n o Io ALEXANDRU O în tin să a c tiv ita te d ip lo m a tic ă se desft şoaro în tre PARIS. LONDRA ţi MOSCOV: S o c ie ta te a N a ţiu n ilo r h o tă ră ş te soncti» m ilita re c a ri să ducă la un b lo c u l contn Ita lie i în M e d ite ra n a. A n g lia se declară g«!: să asig u re acest blocus. F ra n ţa şi Ruii: h o tă ră s c să s p rijin e a cţiu n e o flo te i britonin şi In caz de agresiune a Ito lle i contre hi g lie i se d e c la ră g a ta să s p rijin e Anglie i m are, pe u scat şi în aer. H o m e Fleet"oi» pând G IBRALTARUL şi ORAN şi-a lăsctţn sul u n ită ţilo r la BIZERTA şi M ALTA IkoH: Na. 1 ). E scadra engleză din Mediterono ii te rz ic e tre c e re a p rin c a n a lu l de Suez (hoit No. 1). E scadro france ză din Mediteron c o n c e n tra tă la TULON, ocupă CORSICiţ ALGER ( h a rta No. 1 ). Escadra froncezăli C A N ALU L M Â N E C II, în tă rită cu voie 1 răsboî englezeşti, porneşte să-şl ocupe hi: de a c ti vi ta te în M area N o rd u lu i ( h a rta No! E scadra rusă din M area N eagră îşi»tei leşte baza la nord de BOSFOR F o rţe le a v ia tic e fra n ce ze şi engleze sec» ce n tre a ză în vedere o s p r ijin ir ii acţiuneu ve u tu o le a e s c a d re lo r navale (h a rta No.2) F ra n ţa c o n s titu e o a rm a tă a A lp ilo r ten1 organizează In mod defensiv fro n tie ra. (borti No. 2 ). O în tin să a c tiv ita te d ip lo m a tic ă do«neşte in tre BERLIN. VARŞOVIA şl BUDAPEST* In fa rm a fîu n i id e n tic e d in surse d ife rite pr să a ra te că, p ro fitâ n d de Im oblllzareo In ţe lo r m ilita re ale A n g lie i, F ra n ţe i şi Ruiii a n g a ja te In blocusul c o n tra Ita lie i, 6n m ania p re g ă te ş te o ofensivă apropiate: b lo cu lu i P O LO N IA -U N G A R IA in direcţiuni KIEW ULUI. ( h a rta No. 3 ). O întinsă octt: ta te d ip lo m a tic ă se d e sfăşo a ră între 10» DRA. PARIS. M O SCO VA şl PRAGA, 8. Detaşam ent de trupe engleze in Somalia. 9 D ivizie a e ria n ă francezo din Nord în să rcin a tă ce sprijinirea arm atei navale franco-engleză în M area Nardului şi apăra re a Parisului. 10. Divizie aeriană franceză din Centru, însărcinaţi să sprijine arm ata franceză a A lp ilo r. 11. Divizie aeriană franceză din Sud însărcinată ii sprijine escadra navală franceză a Mediferanei. 12. A rm ata franceză din Alpi. 13. B rigadă aeriană franceză din Tuni ia însărcinată cu a p ă ra re a Bizertei {I p ro te ja re a grupului Hom e Fleet".

23 LITARE M T O I (PEAN»ri Forte naval«e N G LE ZE FRANCEZE I RUSESTI C I T I T O R I I noştri îşi am intesc că in numărul R ealităţii Ilu stra te din 9 O cto m brie, un d istin s o fiţe r al S ta tu lu i M ajor francez care sem nează pentru circum stanţă U n strateg n e cu n o scut, a stu d ia t ipoteza unui răz- W între A n g lia ş i Italia. G raţie cum in ţen iei acestui două p u teri cât şi m edia ţiu n iii preţioase a [frânte/, ipoteza nu m ai are astăzi nici un rost. p i Uf/, situaţia tim p u lu i de faţă poate să aducă!i un m om ent dat sa n cţiu n i m ilita re.,,s tra teg u l «cunoscut arată astăzi că din p u n ct de vedere mlitar, această even tu a lita te, deşi e prea puţin ţrobabilă, ar putea să târască E uropa in tr o serie it complicaţii a căror gravitate e extrem a H A R T A N o. 1 11, Voie de ră sb o i ( m odel v e c h iu l ţ i su b m a rt«* e n g le w. ' oflote tu M are e N o rd u lu i, 11. Divizia n a va lă engleză o M e d ite ro n e i o c c id e n ta le în sâ r- j cinată cu a p ă ra re a ţ i c o n tro lu l «tră m ta o re l G ib ra lta r. 13, Grupul de m onitoare Hom e F leet". I Escadra n a v a lă engleză din M e d ite ra n a în s ă rc in a tă cu blocuiul c a n a lu lu i de Suez.!, Escodro navală fran ce ză din C an a lu l M ânecii. l, Escodra n a v a lă fra n c e z ă din M e d ite ra n a. ), Escadra n a va lă rusă d in M a re a N e a g ră, în s ă rc in a tă cu I controlul B osfo rului. I întâia e scadră n a v a lă ita lia n ă. I. A doua e sca d ră n a v a lă ita lia n ă. It. Divizia n a v a lă ita lia n ă din ly b ia. H A R TA Nr Brigadă a e ria n ă fra n ce ză din Tunisul de Sud. IS Detaşament francez din Sun de a rm a tă Tunisul de li. Brigadă a e ria n ă france ză din S yria în s ă rc in a tă să sprijine e sca d ra n a va lă engleză din M e d ite ra n a. 17. Brigada a e ria n ă fra n ce ză din Som alia. II. Detaşament de tru p e franceze din Som alia. 11 Armata ita lia n ă lor. 10. Divizie aeriană ita lia n ă din Nord însărcinată ca sprijinirea arm atei A l- pilor. 21. D ivizie a e ria n ă ita lia n ă d in C e n tru În s ă rc in a tă cu s p rijin ire a În tâ ie i esca dre navole, 22. B rig a d ă a e ria n ă d in Sud în s ă rc in a tă cu s p rijin ire a ce le i de a doua escadre navale. D etaşam aat de tra p e it a liene În sărcin at cu a p ă ra re a fro n tie re! d in sp re Tunisia. 24. Bri9 ada aeriană ita lia n ă din Lybia. 25. D etaţam ent de tra p e ita liene însărcinate să a- pere fro n tie ra Egiptului. 24. B rigadă aeriană ita lia n ă din E ritreia. 27. A rm a ta ita lia n ă din Etiopia. A l IU 6 0 E H G N frl E Z E O /W egtf> k» m i n «H D o * t» AERIENE FRANCEZE (9/1#) H H T E A E s m! * II a e r i e n e IT A L IE N E i m? ) 1» H T tte it fc fr»» După incidentul dureros dela P o rt Said, sancţiunile m ilitare hotărîte împotriva Italiei fac obiectul unei acţiuni energice a Angliei, a Franţei ţi a Rusiei. Acordul intervenit între aceste trei mari puteri hotărăşte constituirea : I. a unei armate navale franco- britanice în Marea N ordu lui; 2. a unei armate navale anglo-franceze în M editerana ; 3. a unei escadre ruseşti în Marea Neagră. Flota franco-engleză din Marea Nordului cuprinde escadra franceză din canalul Mânecii, întărită cu câteva vase engleze de model vechiu şi submarine. Ea se află sub ordinele vice-amiralului comandant al escadrei franceze, fiind gata în orice clipă să blocheze G ibraltarul în cazul când împrejurările ar cere prezenţa ei în Mediterana. Flota anglo-franceză din M editerana cuprinde: I. Grupul de monitoare cunoscut sub numele de Hom e Fleet ; 2. Divizia navală engleză din M editerana occidentală ; 3. escadra engleză din M editerana ; 4. escadra navală franceză din Mediterana. Ea e pusă sub ordinele vice-amiralului englez care comandă H om e Fleet" având baza la B izerta. In afară de Bizerta, grupul H om e Fleet*" mai dispune de baza din M a lta, de porturile tunisiene şi de Bone. Divizia navală engleză a M editeraneî occidentale dispune de baze la G ib ra lta r şi O ran. Ea e înzestrată cu submarine şi erucîşetoare uşoare. La nevoie, va căpăta întăriri dela flota franco-engleză aflată în Mareei Nordului. Escadra navală engleză din M editerana dispune de baze la A le xandria, A bukir, P o rt Said ţi C ipru, precum şi de porturile Syriei şi ale Palestinei. Escadra navală franceză din M editerana are baze la Tuion şi în C orsica, deosebit de câteva porturi pe C o asta de A zur. Flancul ei drept e apărat de o divizie navală cu baza la A lg e r. Misiunea ei este să asigure protecţia comunicaţiilor între Franţa şi A frica de Nord. Flota Italiană cuprinde: I. întâia escadră navală în golful G enua şi m a rea T iren ian â ; 2. A doua escadră navală în marea Ionica şi în marea Egee ; 3. Divizia navală din Lybia. Imediat după incidentul dela P ort Said, Italia şi-a regrupat forţele navale în marea Tirenian â. Ea n'a lăsat escadrei a doua şi Diviziei din Lybia decât crucişetoare uşoare, de model vechiu, şi câteva submarine. Superioritatea sdrobitoare a forţelor navale anglofranceze în M editerana risipirea ior pe o întindere mai mult decât suficientă care zădărniceşte atacurile aviaţiei inamice, silesc Italia să adopte în domeniul naval o defensivă din cele mai riguroase Nu se semnalează nici un incident.

24 . ~ T * * Unificarea forţelor navale anglo-franceze» urmată de * * * o desfăşurare a armatelor aeriene şi de uscat. Apărarea eventuală a Londrei şi a Parisului precum şi sprijinirea operaţiunilor în Marea Nordului e încredinţată flotei aeriene franco-engleze din Nord cuprinzând: I. O brigadă aeriană engleză în regiunea Londrei ; 2. O divizie aeriană franceză în regiunea C h a rtre s, Paris, D eauville, Dunkerque. Această flotă aeriană e trecută sub ordinele generalului însărcinat cu comanda Diviziei aeriene franceze, având postul de comandament la Dunkerque. Angajarea eventuală a aceste* flote aeriene în Mediterana e prevăzută : bazele hotărîte s'o adăpostească au fost pregătite în A lg e ria şi în Tunisia. O armată franceză din Alpi, având trei corpuri de rmata cu efectiv din tim p de pace, ocupă graniţa spre Italia. In acţiune e sprijinită de o divizie aeriană, desfăşurată în regiunea Avignon, Lyon, Dijorv. O a treia divizie aeriană franceză, cu baza in regiunea Istres, Berre, Saint- Raphaet, C orsica, e pusă sub ordinele amiralului comandant al escadrei navale din Mediterana. O brigadă aeriană engleză şi-a stabilit baza la O ran sub ordinele amiralului comandant al Diviziei navale din Mediterana occidentală. O divizie aeriană franco-engleză adăpostită la B izerta şi M a lta, pusă sub ordinele generalului comandant al brigăzii engleze, e însărcinată cu protecţia grup u l^ de vase H om e Fleet". Ansamblul tuturor forţelor aeriene dela M a re a N ordului până la B izerta, din punct de vedere al coordonării eventualelor operaţiuni, e pus sub ordinele comandantuluî-şef al aviaţiei franceze care-şî are postul de comandament la Marsilia. Un detaşament de trupe franceze din Tunisul-de-sud, sprijinit de o brigadă «nana, e insarcinat sa apere trontiera dinspre Lybia. In Egipt s'a constituit un detaşament d trupe, englez. Acesta e sprijinit în operaţiunile sale de o divizie aeriană engleză care mai face şi serviciul de protecţie a escadrei navale engleze din Mediterana, în colaborare cu brigada aeriană franceză din Syria, pusă sub ordinele generalului comandant al diviziei de aviaţie britanică în Egipt. Un detaşament de trupe engleze a ocupat regiunea Lacului Tana. In Somalia, s'a constituit în grabă o armată franco-engleză care e sprijinită de o divizie aeriană franco-engleză. Ansamblul forţelor de uscat şi aeriane franco-engleze din Etiopia e pus sub ordinele generalului comandant al detaşamentului trupelor engleze din Som alie. Ansamblul forţelor aeriene franceze şi engleze din Tunisul de Sud, din Fgipt din Syrio şi din Som alia, din punct de vedere al coordonării eventuale a operaţiunilor, e pus sub ordinele comandantului-şef al aviaţiei engleze, al cărui post de comandament e ia A lexan d ria. O armată italiană din A lpi sprijînindu-se pe o divizie aeriană desfăşurată în regiunea Turin*M ilano*ueione, ocupă frontiera franceză. O a doua divizie aeriană adăpostită în Sardinia şi în Roma, sprijină întâia escadră navală. 0 brigadă aeriană se află în Sicilia sub ordinele comandantului escadrei a doua navale. In Lybia, ca şi în E ritreea, o brigadă aeriană sprijină detaşamentele de infanterie în operaţiunile lor. Ansamblul fo rţelor aeriene e pus sub ordinele comandantului-şef al aviaţiei italiene, cu postul de comandament la Roma. Prea marea superioritate a forţelor de uscat şi aeriene ale Angliei şi Franţei, pe toate câmpurile de operaţiuni, dificultatea operaţiunilor în A lpi, pe tim p de iarnă, precum şi lipsa mijloacelor de reaprovizionare, silesc Italia să adopte o atitudine strict defensivă, atât pe uscat cât şi în aer. Arm atele franco-engleze nu dau semne de vre-o activitate. Nu se semnalează incidente. M A N E VR A O FEN S IV Ă A G E R M A N IE I. PO LO NIEI Şl U N G A R IEI, IN EUROPA CENTRALA Şl C O NTRA U. R. S. S. OFENSIVA GERMANĂ FRONT DEFEKSIF GEIMAM o f e h s iv a P O LO N Ă \w v b FRONT DEFEMflF POLON OFENSIVA UNGUREASCĂ H A R T A N o - ( O fensiva cu un singur 2 o b ie c tiv a c e lo r tr e i or» 3 m ate germ ane a supra o r a ş u lu i P R A G A O fensiva cu un singur 4. o b ie c tiv a c e lo r două 5. a rm a te germ ane asupra o ra şu lu i V IE N A, 6. O fensiva germ ană asup ra KIEW ULUI. 7. E xpediţie germ ană contr a te rito r iu lu i MEMEL. 8. M işcarea flo te i germ ane 9. in M a re a N o rd u lu i. 10. F ro n t defen siv germ an pe Rhin, având o b ie c tiv F ra n ţa. 11. F ro n t d e fensiv germ an în T y ro l, cu o b ie c tiv Ita lia. 12. O fensiva polonă asupra 13. Kiew ului. 14. O fensiva u n g ară asupra VIENEI. 15. O fe n siva u n gară asupra KIEW ULUI. 16. F ro n t d e fensiv polonez cu o b ie c tiv U. R, S. 5. HARTA N r. I In primele zile ale anului 1936, în Germania, în Polonia şi în Ungaria încep să se facă importante pregătiri militare, După inform aţii culese cu mult înainte, în aceste trei ţări s'ar fî constituit o nouă T rip la A lia n ţă în vederea unui plan de război. O peraţiunile prevăzute ar cuprinde tre i faze : în tâ ia fază : Ofensiva germană contra Cehoslovaciei, urmată de organizarea unuî front defensiv pe uscat, în aer şi pe mare împotriva Franţei şi a Angliei, angajate mai de mult în operaţiuni de blocus contra Italiei. A doua fa ză : Ofensiva germană şi ungară contra Austriei, urmate de realizarea Anschlussului şi stabilirea unuî front defensiv îm potriva Italiei, angajată în operaţiuni definitive contra Angliei şi Franţei precum şi în ofensiva din Etiopia. A tre ia fază : Ofensiva germană, poloneză şi ungară în direcţiunea Kiewului, urmate de o expediţie germană asupra teritoriului M em el. Aviaţia germană lăsând minimum de forţe pe frontul defensiv contra Franţei, Angliei şi Italiei, începe să activeze rând pe rând şi în massă în cele trei faze ale manevrei. No. 458 ^ ^ P a g ^ 2 4

25 Ù, V. ci it in BişoneJ PREMIERELE TEATRALE Gura de leu" la T eatrul N afional Bişonel" la Teatrul Regina M aria O scená din B ijon el" ïa T eatrul Regina M aria. D-no M a rio a ro Zim niceanu C ritic a In G ura *»M, pieptenătură a la Jean Harlov, care o prinde, d-nîi. B ulfinshy, N. B a l ţ âţe a nu, Al. Critico, acesta din urmă vădind o faţeta necunoscută?a aptitudinilor tale scenice şi G. Mârutia au servit piesa d-rei Arhip. care vădeşte ţi aceasta constitue marele ei merit, o,,acurateţa" literara, rar întâlnită în piesele originale. XISTA în literatura şi \n specia! in teatru o prejudecată a... sexelor. Astfel a fost multă vreme controversa şi ea nu s'a sfârşit nici acuma dacă fameile sânt,,apte" pentru a scrie teatru. E adevărat că în lite ra tura dramatică universală clasică şi modernă nu prea sunt numeroase capodoperile dramatice, datorite autoarelor. De aci însă pana a nega femeilor ap titudinile" teatrale, diferenţa ni sa pare cam mare. Femeii. aduc în teatru darurile lor speciale şi dacă literatura dramatică românească nu are încă o,,c arag e a I ă '\ asta nu înseamnă că trebue să desperăm...gura de leu** recenta premieră a Naţionalului, datorită d-rei T i c u Arhip are tocmai toate calităţile pe care le pot aduce femeile în teatru : sensibilitate ascuţit spirjt de observaţie, specific fe rnerhin, un dar analitic (o despicare a firului in patru), un dialog vioiu. Şi în acelaş tim p piesa d-rei Archip prezintă şi defectele" acestui seri» : lipsă de claritate, (de aci o nedesăvârşită caracterizare a personagiilor), construcţie şubredă, slabe sfârşituri de act. Dar iată că fără voie, am căzut in greul păcat al generalizărilor căci în definitiv şi un b ă rb a t ar fi putut avea defectele a u toare i: Toate sunt însă foarte relative. Realitatea este că dacă piesa ar fî fost semnată B a ta ilie, esteţii" noştri integrali ar fi spus :,,ei da, se vede ca e o mâna de m a e s tru " Subiectul piesei d-rei Archip e furnizat de un simplu fapt divers : două femei, cari îşi dispută acelaş bărbat, ba una. acâparantă, îşi ţine cu dinţii, şi bărbatul ţi amantul. D-na Marioara Zimniceanu cu temperamentu-i fugos şi cu inteligenţa-i scenică, d-na Puia I o n eseu, cu o TOts / IZVOARELE / STATULUI FRANCEZ! / v i c h y. a )J B J / C ELESTINS/ V W / RINICHI-BÂŞICA- G U T A - DIABET- / ARTRITISM \ V I C H Y GRANDE-GRILLE A BOLILE FICATULUI $1 ALE APARATULUI VICHY-HOPITAL AFECŢIUNILE j STOMACULUI A ** ALE INTESTINULUI M VICHY VERITABILUL Rouge RITZ E NUMAI CU MARCA (jin j) IMPRIMATA pe BATON IN TUB SI PE R EZER VA EXCLUSIVITATE : SAM LOBL & FIU. BD. MARIA 30 PUD PA pentrucă gingăşia ţi frăgezim ea tenului Dv. l-a cucerit, l-a încântat. C ontinuaţi să în tre buinţaţi ţi mai d ep a rte aceasta pudra minunată. V e fi fi în to t deauna tânără v ferm ecăto are. Ä R G Y No Pag. 25

26 C AND se va ieri* cândva istoria teatrului românesc, printre alte multiple merite care i te vor atribui d-lui Tănase, va trebui însemnat fi faptul că intr'o vreme când nimeni nu se aşteapta, acest mare animator al Cărăbuşului a reuşit să reînvie opereta, care părea definitiv compromisă la noi. Anul. trecut, am avut Calul Bălan". Acum, ni s*a prezentat intr'o înscenare fastuoasă, realizată cu multă fantezia şi cu mult bun gust celebra operetă Rose-Marie" care a finul afişul Teatrului Mogador din Paris doi ani fără întretupere. Faptul nu trebue să surprindă, căci Rote-Maria este o operetă care întruneşte toate elementele necesare succesului. E o duioasă poveste de dragoste, presărată cu momente de senzaţional şi de humor. Şi apoi, este o operetă care se pretează la montare mare, la numeroase evoluţii coreografice. Şi acest lucru a fost expleatat din plin pe scena Teatrului Comedia. L-am urmărit cu multă plăcere pe d. C. Tănase în rolul lui Herman cel teribil. Marele nostru Tănasa mi s'a părut întinerit, mai vioi. mai antrenant, mai bine dispus ca niciodată. Alături de el şi cu el împreună, M ia A portalesca a repurtat marea izbândă a serii. Temperamentul deslănţuit al acestei neîntrecute subreta, pasiunea pe care o pune în rostirea cupletului şi în dans, i-au cules in seara premierei multe ovaţiuni la care ne asociem din toată inima. D-na O lga Solomoneaou, a nuanţat minunat, in triluri de privighetoare, fermecătoarele melodii ale operetei Rose-Marie, D. Aurel Munte o ne -a fost un partener simpatic. Foarte bine d-na M aud M ary in rolul unei îndrăgostite indiene şi excelenţi d-nii G iugara în rolul unui poliţist şi N. Roman într'o apariţie episodică. O intrare scurtă, dar remarcată, a fost aceia a d-rei M ărie Jeaaae noua achiziţie a Cărăbuşului. D. N. Kiriţesce care a adaptat Rose-Marie introducând o serie îiareagă de poi nte şi cuplete spirituale, a adăogat un nou succes celor de până acum. Deasemeni, d. S oare Z. Soare care s'a priceput să realizeze de minune atmosfera de fast a spectacolului. Este adevărat, că în această direcţie a avut doi preţioşi colaboratori. Pe d. C a ram aaiăa ale cărui decoruri (şi în special cele de la finalul actului I şi II) sunt minunate şi pe d-na V irgiaia Tonase după ale cărei indicaţii s'au efectuat sclipitoarele costume ale baletului. Evoluţiile conografice aranjate de d-na F lo ria C a p ta i! şi d. C iarck N ic b a it au fost deasemeni mult aplaudate. Mai, ales baletul indian. Aci se cuvin însemnate ţi domnişoarele din balet care eu dat dovadă de multă disciplină şi multă aplicaţie pentru un balet atât de greu. Excelentă contribuţie d-lui C. D endrino al cărui foxtrot Nu-mi pasă" (admirabil spus de Mia Apostolescu) a recoltat multe aplauze. Rose Mărie'* este pornită pe o lungă serie de spectacole. O nouă biruinţă pentru marele om de teatru care este Tănase. IO N GOLEA la d ră c ita M ia Apostolesc«. a- în re g is tra t a lb u r i de Tăaase. n a r e a iz M a d â a prem ierei. F o to g ra fiile pe cu c< le p a M ic im la f o r t î n c e t a t ă * o» e -M «rie " aa o ieaş 1«Teatral Ceari d-aii To- G iagarlu intr'o tceaă de mare a fect comic.

27 I AUDIENŢA" LA y l M ajuns în sat, înecat tn colbul şoselei. Nu mai puteam respira. Căutam cu greutate un loc de refugiu,! un coif unde să mă pot răcori. Dar soarele biciuia din plin oamenii şi locurile, ameninţând să încingă to t satul. La casa lui Petrache Lupu, cu neputinţă de răzbit. Roiuri de oameni se perindă prin tindă, sărutând lutul ţi îngenunchiând in faţa icoanelor. Casa ciobanului e zăvorită. Familia nu e acasă. Petrache Lupu ne-a dat întâlnire pentru ora unu. Dar propovăduitorul nu-i de gâsit. Până la ora 4, pelerinii se odihnesc, ca vai de lume, în marginea şanţurilor şi nu se preocupă de soarta sfântului. De altfel, tn ultimul tim p, figura şi activitatea lui Petrache Lupu au devenit ceva instituţional, o entitate spirituală, care acţionează mai mult prin sugestie, prin forţa simbolului, decât prin prezenţa fizică. Apariţia lui Petrache Lupu la buturugi şi la locul sfânt, de două ori pe z i: la zece dimineaţa şi la patru după amiază, este mai mult punctul maxim, încoronarea unui prea plin sufletesc, împlinirea unei suprasaturaţii psihologice. Totuşi, spiritul ciobanului stărue pretutindeni. Toată lumea nu trăeşte aici decât pentru el şi numai in semnul lui. La restaurant, un grup de preoţi comentează aureola pe care au văzut-o, în tim pul predicii, învăluind capul şi trupul ciobanului. Personal mă simt stingherit că nu m'am putut împărtăşi din această viziune. Din nefericire, am fost to t timpul penibil de lucid şi departe de orice emoţie mistică. * * * Aflu, într'un târziu, că Petrache Lupu e invitat la masă de senatorul Vălăreanu, un politician din partea locului, care a avut un rol activ în organizarea pelerinajelor dela M aglavit. Un ţă ran mă îndreaptă spre casa senatorului, dar, ajuns aici, mi se spune că ciobanul a luat dejunul în fugă, nevrând să stea la masă cu boerul. A înfulecat un boţ de mămăligă şi a plecat spre casa preotului. Este vorba de părintele Nicolae Bobin, parohul M agiavitului, care s'a ocupat cel dintâi de viziunile ciobanului. In casa preotului, am prilejul să asist la o convorbire senzaţională, şi, poate, de un interes istoric... Petrache, se adresează vehement preotului şi îi spune : P ă rin te, eu na spun nimic ră a. D ar oam enii spun câ se fu ră banii. Petrache e categoric, argumentează, pledează. Părintele îl potoleşte m etodic, dar la fiecare cinci minute, când s'ar părea ABISINIA AŞA CUM ESTE (U rm a re a din pag. 5 -a ) ocuparea ţărei sale de către străini. Făgădui să d esfiin ţeze scla\ia şi să facă reform e, ştiin d b ine că sen io rii feudali $i biserica se opuneau la aceasta. Acest om cu ch ip ul m ela n co lii este foarte in teligen t şi are o m are înţelegere a lum ci. El îşi dădu seama că atacând direct feudalism ul, va cade victim a unui tratat în ch eiat în tre im p eria liştii străin i şi sen iorii feudali, întocm ai ca rasul Hailu din Godjan, care îşi puse serbii să-i ducă un yacht dem ontat din lacul T a n a până la Marea Roşie, adică o distantă de 500 de kilom etri. Degeaba rasul H a 1 1 u face pe europeanul, petrecând In sudul F ra n ţe i, el nu va îngădui n iciod ată să-şi lib ereze scla v ii. R E F O R M E L E Rasul Taffari Makkonen caută să con solid eze putirea Abisiniei, introducând sistem ul social actual. D evenin d îm părat, sub num ele de Haîle Selassie Înfiinţa un guvern central, sree m inistere, in cred in ţă slujbe im portante unor oameni de origină obscură, m ici proprietari sau ch iar ţărani. Puse puţină ord in e în sistem ul im p ozitelor şi în cercă să lim i teze p rivilegiile sen iorilor feudali, num indu-şi pretutindeni funcţionari de ai săi. Infiinţă şcoli unde prim ia cop ii de orice origină, nu num ai pe fii n ob ililor. Organiză garda regală, care cu p rin de c in c i sprezece m ii de oam eni şi care este instruită de ofiţeri străin i, pentru a se asigura contra oricăru i atac al feu d alilor nem ulţumiţi. Începu deasem eni să organizeze şi o armată regulată. Dar neavând tim pul s'o form eze, căută să reorganizeze cât mai repede m assa răzb o in icilor. El infiinţă centre de aprovizionare în p rovin cie, pentru a nu depinde de sen iorii locali. In fiinţă o reţea telegrafică, pe o întindere de mai mult de trei m ii de klm. precum şl posturi de T. F. F. şi cum pără avioane. Construi deasem enea un arsenai. Vizitatorilor trim işi de Societatea N aţiunilor, îm păratul Hai l e Selassie putu să le arăte, zâm bindu-le m elan colic, legile sale, precum şi m ai m ulte şcoli, unde câteva sute de co pii ai sclavilor cântau un cântec învăţat pe dinafară : N o i > Bai m u ţe a i sclavi.** Arătă vizitatorilor Parlam entul său, unde el singur pronunţă discursuri asupra progresului. Zâm bind cu tristeţe, parcă ar fi spus că, cu toată greutatea m oştenirei feudale el spera să apere ţara sa, m ulţum ită celor ce a putut realiza cu toate greutăţile întâm pinate, m ulţum ită deasem enea certurilor ce desbinau puterile im p erialiste. Ceasul în cercărilor a sosit. Im perialism ul italian am eninţă A- bisinia. Şerbii etio p ien i au pornit la luptă sub conducerea proprietarilor fu n ciari şi a unui grup m ic de tin eri cari doresc prefacerea şi transform area ţărei lor. Dacă m assele populare din E tiopia nu dovedesc în- acest război prea multă vitejie şi înverşunare, ţările im perialiste riscă să sfârşească războiul printr un com prom is cu Italia, ch iar dacă aceasta n ar fi învingătoare in cursul ostilităţilor. Puterea internă a A b isin iei e totuşi In stare să scape in d e pendenţa acestei ţări, ch iar dacă evenim entele nu liberează in huropa puterile cari pot scuti popoarele coloniale de sertitudine şi de sclav ie. Kort ftodefc, (laoeslia, Moscovă) PETRACHE LUPU că ciobanul s'a calmat şi a înţeles despre ce e vorba, el izbucneşte şi mai violent. Rezervele acestea psihice, elanul său prim itiv, îmi explică dintr'odată dece predica lui impresionează atât massele. In adevăr, în vorbirea lui Petrache Lupu se poate desluşi şi observa procesul sufletesc al unui copil, care insuficient înzestrat de natură, se revoltă cu o intensitate extraordinară şi convingătoare, fiindcă are ceva de spus. DE VORBA CU CIOBANUL E nevoe să-i amintesc lui Petrache Lupu că mi-a făgăduit o convorbire. Nu mă miră că m'a uitat. L-au interogat atâţia ziarişti din ţară şi din străinătate. Fără să cocheteze, îmi spune răspicat : Ş tii, mă, o fo s t şi din F ra n ţa la mine. In to a ta lumea se vorbeşte despre mine. Preotul îmi povesteşte că un trimis special al ziarului Excel«sior" a petrecut două zile în preajma predicatorului. Petrache este cel care mă interoghează. M ă, tu eşti d e-a i lui lunian? Preotul mă scoate din încurcătură. Domnule, Petrache crede câ fa c i p a rte din grupul d-rului Paulian. in adevăr, ciobanul a fost pus la curent cu campania e re ticilor" şi, fără a manifesta sentimente vindicative, nu vrea să aibă deaface cu aceşti oameni, li explic,,cum p o t mai bine, că sunt dela Realitatea Ilustrată". Şi, spre a-l convinge, îi a- rât primele numere din această revistă, care-au publicat zeci de fo to grafii privitoare la M aglavit. Ilustraţiunile îi produc o bucurie nespusă, îl liniştesc şi îl înseninează. Petrache mă întreabă : A i fost azi jos? A i văzut cum ascultă lumea? Este sau nu este? Să scrii c e-ai văzut. D a r să scrii cin stit, câ aşa e bine. Petrache, îl întreb eu, p re d ica pe c a re o f ii se a d re sează tu tu ro r oam enilor din fă r ă? Păi, n a i auzit? Spun tu tu ro r să fie f r a f i, rom âni, unguri, e v re i. Aşa, mă I Şi după o clipă de tăcere : Drum bun şi să scrii bine. Era ora tre i şi jumătate. Şoferul claxona de zor, oamenii a- şteptdu la poartă. Petrache se duce să-şi ţină predica de după amiază. G. Miron O fază din m atckal A aw fo -C. F. tt. C rete «prinde ««" 9 * 9 rea. Mai mult frumoasă decât drăguţă, împărăteasa era seducătoare nu atât prin regularitatea trăsăturilor, cât prin darul ce avea de a-şi pune în valoare frumuseţea. W ffi-ù o a M k a J $ o a m /r u î care sunteţi poate mai bine înzestrată dela natură, puteţi oare afirma că aţi făcut totul pentru a pune în valoare frumuseţea ^ D-voastră, că aţi înlăturat acele mărunte erori, com patibile c u a d e v ă ra ta eleg e n ţii? Renunţa ţi!a machiajul vizib',1 care se a!- SEjBreş terează repede şi întrebuinţaţi rujul jf- ' pe c^re/ L o u i s- preparat anume pentru D-voastră. tljol tei 241, ttzh M tei 1S5, A3T6WAT 300 > * l ROUGE ANGELUS Astăzi când mai tootb articolele de parfumerie se produc tn ţară, Rujul Angélus Louis-Philîppe este unui din rarele produse ce se a* duc gata fabricat«şi montate din Parii. Exclusivitate: F A R C O S A. Bucureşti Sir. Ep scopul Radu 15, Tel

28 TheatrnI National la. S 1 3 S 5 K VA «KIMUSKNTA PRNTKIT PRIMA OARA Memoriile maestrului C o n s L L N o t t a r a THEATRUL NAŢIONAL SDCTETATEA D R A M A TIC A ^ cta t r u l n a ţ i o n a l SO C IE T A TE A D R A M A T IC A. Duminica la'ţs Noenibre IŞX4 EPRESENTATHJNË A P IE S E I:" ^ 0 SCRISOARE P I E R M Ï J CARIERA MEA. ACTORUL Şi ARTA LUI. ELEVII MEI PU B LIC Ă M in numărul de fa ţă introducerea ta m em oriile M aestrului N o tta ra. In tro d u cerea aceasta constituie a d e v ă ra tu l testa* ment a rtis tic al m arelui a cto r. N o tta ra vorbeşte aci de cele peste şapte sute de ro lu ri aie sale. Observ că rândurile de mai la vale au fost scrise de N o tta ra în anul 1931 astfel că numărul ro lu rilo r s'a m ă rit tntre tim p. N o tta ra vorbeşte la începutul însem nărilor sale despre Andronescu. E vorba despre actorul Andronescu, unul dintre prim ii a c to ri rom âni, cel despre care pomeneşte Focca în Franţuzite I e :...C aliopi, Andronescu au fost actori, vrednici să amuzarizească nişte vrednici spectatori". loan M assoff De-abia s'a ridicat puştiul din leagăn şi nici n'a apucat bine să facă prim ii paşi, că părinţii lui se şi gândesc ce carieră să-i dea : ba să-l facă ostaş, ba doctor, ba inginer, ori avocat, ori ministru... dar niciodată n u. le trece prin minte să-l facă popă, gazetar, şi mai puţin actor. Arareori se întâmplă ca băiatul să se facă doctor ori avocat, după cum au d o rit părinţii, că te pomeneşti cu ei că se apucă de îndeletniciri in cari ca să izbutiască şi să-şi creeze o reputaţie destoinică, trebue să ajungă cel puţin, printre cei dintâi, altfel rămâne în obscuritate şi cu mijloace insuficiente de traiu. Aşa şi cu părinţii mei ; fiindcă ia noi în fam ilie au fost doctori, avocaţi şi ostaşi, tatăl meu visa să mă facă avocat, iar mama mea ostaş; fără să uit pe bunica mea, care doria să deviu eclesiast, ca strămoşul meu Chrizante N ottara, care fusese patriarhul Ierusalimului. Şi când mă vedeam jucându-mă de-a teatru, cu copiii de vârsta mea, în fundul gradinei sau pe la vecini, le părea bine că am o distracţie astâmpărată, şi nu mă duc la jocuri nebuneşti, în cari mi-aş fi frânt vreo mână, ori aş fi asudat peste măsură, bătând mingea, ori alergând de-a v'aţî ascunsele, fără să bănuiască b ie ţii oameni au şi murit de timpuriu la 15 ani, eram orfan, că îm bierea spre jocul de-a teatru, era o ispită pentru mai târziu ca să mă fac actor. M 'A M FÂCUT ACTOR Şi m'am făcut actor, pentrucă multe împrejurări au contribuit să mă împingă spre îndrumarea asta. Pe lângă că a încolţit în sufletul meu, de mic, vocaţiunea pentru teatru, dar am fost dat la Traian" în pension, ca intern, să învăţ carte, şi unde, întotdeauna, la sfârşitul anului şcolar, când se făcea împărţirea premiilor, în afară de alte producţiuni artistice, se juca şi o piesă de teatru, de obiceiu în sala B o s s e 1. Piesa se punea în studiu şi se repeta cu vreo şease luni de zile înainte de reprezentaţie, sub direcţiunea vestitului actor Andronescu, pe care directorul pensionului îl angaja înadins pentru slujba asta. Când se distribuiau rolurile, mi se dădea şi mie unul,, fiindcă mă vedeau inimos, măcar că eram un piciu, ca de vreo 9 10 ani. Dar necazul meu cel mare era, că mi se dădea numai roluri de femei, şi camarazii mei atâta aşteptau, să-mi facă fel de fel de fărse. Aşa de pildă, în piesa M i h a i u ş i C ă lăul", de Bolintineanu, jucam un rol de fată. Când să intru în scenă, Banu Buzescu, interpretat de răposatul meu amic, lonescu-gion, mă trage de coadă şi rămâne cu peruca mea în mână, şi am intrat în scenă tuns ridichie, în rochie de jupâniţă şi cu cercei atârnaţi de urechi; noroc că am avut buna inspiraţie să-mi acoper im ediat capul cu marama ce mi-o pusesem pe după gât, ca podoabă, şi astfel am salvat o scenă de dramă, ce-o aveam în Voevodui Alexandru, jucat de răposatul meu camarad Panait Christodul, fost ziarist. ROLURILE MELE Peripeţiile prin care-am trecut până să intru în teatru, şi mai ales în Teatrul Naţional, sunt destul de lungi, poate interesante, şi le voiu povesti mai încolo. A ci caqt să mj» mărginesc la unele impresii, privitoare la întruchipări de roluri şi la amănunte ce intră în domeniul pur actoricesc. De pildă, mi s'a cerut adeseori să spun care este cel mai preferat rol al meu. E o chestie foarte importantă, şi mai ales foarte delicată. rx J.TT^

29 Niciodată nu m'aş putea hotărî să spun ca Ştefan cel Mar«din Apus de S o are" e mai prejos decât Arbore din Viforul, decât Petru Rare* din Luceafărul, sau decât T u d o s e din H ag i Tudose, ori că H o r a ţ i u din Fântâna Blanduziei nu mi-e to t atât de drag ca şi O c t a v i an A u gust din O vidiu, ca şi Despot din Despot Vodă. Cum aş putea spune că prefer H a m le t regelui Lear, sau lui Othello ; ori că Richard a l lll-le a ar avea dreptul să treacă înaintea lui Shylock, sau a lui M acbeth ; ori A n t o n i u din luliu C ezar, mi-ar fi mai simpatic decât Antoniu din Antoniu ţi C le o p a tra? Nici Paul de Saint Victor nu poate să hotărască o întâietate printre rolurile şecspiriene, măcar că pune pe L ear în capul mesei, la praznicul ce acest critic izvodeşte, în paginile din Les deux Masque". Dar oare pot zice că Wurm din In trig ă ţi A m or, are pentru mine mai multă însemnătate ca Franz Moor din H o ţii, ori ca Regele F i I i p din Don C arlos, ori ca D o n Carlos din H ernani, faţă de D o n Salust din Ruy-Blas? Olivier de Jalin din Demi Monde are aceiaşi vază ca Tholosan din Nos In tim e s; ca Rabagai din piesa Rabagas, ca Henri din Les Effrontés, ca Du mont din Le Suplice d'une fem m e. N'am inimă să spun că Polyeucte e mai prejos, în sufletul meu, decât O edip-r ege, sau decât Oedipus din Thebaido, sau decât Dracul din C ocoţul Negru, sau decât Mihnea din M ila la c ţic i. Ludovic al XI şi cu N arcis sunt egali în aprecierea mea. Nu pui mai prejos pe Sulivan, faţă de Kean, nici pe Manasse, faţă de Papa Lebonard, precum nici pe T a rtu ffe faţă de Muzicantul Jacques din Sărm anul a rtis t, nici pe T o m a Le h r din V inovat. Şi câte aş putea să mai înşir, până să ajung la numărul de peste şapte sute de roluri ce-am jucat, pe toate scenele din ţară, în răstimpul celor 52 de ani de teatru. Mă mulţumesc a spune, cu mândrie şi cu satisfacţie că toate rolurile mele, mi-au fost dragi, chiar ţi acelea ce mi s'au impus, pentrucă toate au fost plămădite cu creeri, cu sânge, cu nervi din trupul meu ; şi aş fi un mare ingrat dac'aş spune că prefer pe acesta mai mult decât pe cestălalt, când toate rolurile mi-au procurat ceasuri de mare izbândă şi m'au făcut să simt desăvârşite mulţumiri sufleteşti. Fiecare rol s'a zămislit cu o muncă şi cu o încordare de vreme indelungată. Studiul pus în asemenea concepţii, nu-ţi dă îngăduinţa să-l faci sprijinit doar pe inspiraţii momentane, ce inerent vin dintr'o experienţă, mai mult sau mai puţin îndelungata. ARTA ACTORULUI Se ia la cercetat frază cu frază, se frământă şi se învârteşte intr'o continuă varietate de intonaţii, până ce se găseşte aceia ce e potrivită cu simţimântul ţi cu situaţia din piesă. Şi apoi plasticitatea în care se înfăşoară rolul, expresia de f i zionomie cu care se zugrăvesc accentele, ce se scot în clipele de încordare, cons+ituesc pecetea personală ce se aplică rolului. Actorul n'are îngăduinţa să se depărteze o clipă măcar dela misiunea ce el însuţi ţi-a impus ; veşnic trebuie să fie într'un continuu sbucium, într o nepregetată cercetare; el este un spion al sufletului omenesc ţi al moravurilor s o c ie tă ţii; acolo unde pasiunile sunt mai încordate, unde suferinţele sunt mai pronunţate, unde viciile sunt mai aprige, actorul e obligat să le a- dâncească, să le scormonească ţi să le pătrundă cu spiritul său _ d e observaţie, ca la rândul lui, apoi, să dichisească tipurile ce I# plăsmueşte, cu toate însuşirile, prinse din observaţiunile a devăratelor realităţi, în vederea foloaselor ficţiunei reprezentative, devenită realitate la rândul ei, prin interpretarea justă a actorului. ACTORUL CREATOR O ricât s'ar încumeta să dovedească critica de artă că actorul n'are dreptul de creaţie, faţă de rolurile sale, drept pe care numai autorului i-l însuşeşte totuş prin amănuntele, personalitatea şi originalitatea cu care îşi alcătueşte rolul, actorul are, ca şi autorul, dreptul de creaţiune ; are dreptul la o colaborare strâns legată, pentrucă actorul suplează, în interpretarea sa, pe autor, în golurile din piesă, pe care le completează cu nenumărate amănunte, de-o mare însemnătate psihologică şi estetică, la cari autorul nici nu s'a gândit. A rta teatrală are o mare a- tracţie pentru tineri ; îi prinde în mrejele ei, cu o pasiune to t atât de vie ca şi iubirea pentru \amantă, şi sunt în stare să facă toate jertfele ca să cucerească un crâmpeiu din arta lor. Numai că e mai lesne să-ţi ajungi ţinta la iubire, de oarece şi femeea e animată uneori de acelaş simţimânt şi înclină spre cel care-o iubeşte; pe câtă vreme arta teatrală rămâne neclintită şi majestuoasă în egoismul ei, şi poţi să-i aduci to**<» jertfele, că ea nu-ţi acordă nici o concesie ţi năzuinţa de care eşti aţâţat, rămâne fără efect, dacă nu eşti însufleţit de acel simţimânt misterios care se chiamă talent ţi pe care-l pretinde arta teatrală. Se înţelege că ţi năzuinţa este un îndemn puternic în arta teatrală, întrucât rămâne a fi stimulentul trebuincios la învăţătură la studiu, dar între năzuinţă ţi talent este o mare deosebire. TALENTUL T alen tul este darul pe care natura l-a pus în sp iritu l şi su fletu l actorului, cu a ju to ru l căruia n ăscoceşte ş i în d ep lin eşte p ro d u cţii de artă, fără sforţare, în m od precis ş i adevărat, fără să-şi dea seama de m ijloacele prin cari a ajuns să le în fă p tu ia scă, pe câtă vrem e năzuinţa este doar un îndem n de a putea ajunge la o însem ătate artistică. Ea scorm oneşte su fletu l care îm b o ld it de sărguinţă, ajunge uneori cu m ult canon la o anumită con cepţie de artă, dar rămâne palidă, neîndestulătoare ş i rece, ş i târăşte pe actor la o mare decepţie, dacă este om de bun sim ţ, rămânând a se consola numai cu in telectu a lita tea, dacă o are şi pe aceea. F ireşte că învăţătura este factoru l cel mai însem nat din cariera actorului. P rintr'însa, talen tu l se ridică 1 i culm i nebănuite. Cu aju toru l ei creaţiu n ile de roluri capătă fon du l su fletesc ş i form a lor originală. S T U D I U L învăţătura este lupta puternică prin care mintea actorului vede şi îşi dă seama de progresul ţi voluţiunea ce aduce timpul în arta teatrală; ea este criteriul de judecata şi de apropiere în cumpănă cu omogenitatea pusă în slujba creaţiunilor de roluri; ea pune în sufletul actorului tinereţe şi împrospătare în îndeplinirea artei sale şi-l aşează la un nivel egal cu modul de interpretare generai, care constituie caracteristica ansamblului dintr'o piesă. Cu toate astea, mai există un factor intelectual: in tu iţiu n e a, caro ajută pe actor, de cele mai multe ori, să născocească efecte importante, folositoare şi exacte, în studiul rolurilor; intuiţiunea dă priceperea limpede, justă şi imediată a lucrurilor adevărate, fără imboldul prealabil al raţionamentului. Intuiţiunea îndeplineşte din instinct atribuţiunile care constituie preciziunea, în diferitele hipostaze, prin care trece un rol. Plecând dela principiul că preciziunea este un element principal, la studiul unui rol, am stabilit tre i condiţiuni esenţiale, in a- coastă privinţă: cunoaşterea piesei in Întregul ei, în v ă ţa re a rolului pe d in a fa ră ţi examenul tu tu lo r am ănuntelor, ce compun personajul, chiar când a in te rv e n it intuiţiunea. C U M SE INVAŢA UN ROL Este o m etodă specială pentru a în v ă ţa rolul pe dina fa ră. Nu m'am m ulţum it să-l memorez, v orbă cu vorbă, fiindcă felu l acesta de m em orizare se întem eiază mai mult pe ritm u l ţ i pe rim a din vers, sau pe înşiruirea de in to n a ţii din proză, aşa că la un moment d at, dacă ai zis pe dos vre-o v e r h i şi astfel greşeşti ritm ul sau rim a, o ri dacă a i schim bat tn proză vre-un cuvânt, şi din p ricina aceasta in to n a ţia suferă o ş tirb ire, atunci se p ierd e la sigur şirul, şi în c u rc ă tu ra e g a ta. De aceea m etoda cea m ai bună de-a m em ora rolul, se în tem eiază, m ai fntâiu, pe în v ă ţă tu ra pe de rost a succesiunilor de idei din ro l, şi a p e i in terv in e m em orizarea aşa zisă : mot-a-mot. Cu m ijlocul acesta, adm iţând că m i-a r lipsi ritm ul şi rim a, sau înşiruirea in to n a ţiilo r, din p ricină că am greşit vreun cuvânt, to t nu răm ân cu gura căscată, pentrucă am la îndem ână succesiunea id e ilo r, c a re m 'aju tă să im provizez a lte cuvinte, până ce re in tru în făgaşul obicinuit al versului, sau al prozei din piesă. Şi m ai există încă un m ijloc, c a re te p o ate face de la început să fii stăpân pe ro l, şi să nu a i defecţiuni în d eb it, este a c e la de-a în v ă ţa cu glas ta re, stând în pic io are, c a să se obicinuiască m em oria cu zgom otul ce-l (C itiţi continuarea articolului în pag. 3 1) Mici sfaturi SCW ERfc Scherk Vâ va iubi mai mult d o amna dacâ -l scâpaţi de tortura cotidiana, de după ras. O feriţii un flacon de TARR, care suprima I usturimea rasului, netezeşte pielea şi'l fereşte i de infecţii. Flacoane â le i 51, 72 şi 129. Oi. i el X*»* 1«*,% O» * ****' Ac C \e.. ţ,^" tyw1 ^ i m O pudra care «ţine* este pudra «Mystikum» Scherk. Superioara tuturor celorlalte prin puritatea şi fineţea ei. Are un parfum delicat şi persistent. Cutii â le i 35,75 şi 130. Machilajul natural caracteriseaza femeia eleganta. Si Dvs. veţi reuşi sa fiţi «naturalcbîntre- buinjând fardul «Mystikum» Scherk care adera perfect dându-vâ acea nuanţa veritabila pe care barbaţii o apreciqza atât de mult. Cutia Lei 70.- BT5irit Tţ!"53r a»» '* * " } $ u - j»rs ;\o\wne e W o S&evW No. 458 Pag. 29

30 Kathorine Hepburn şi Charles Boyer joacă împreuna în magnificul film, JUBIREÂ LOR" precum: fragmente din Simfonia 5-a de Ceaikowsky, Toccata fi Fuga de Bach. fragment din' Parsifal - de Wegner fi un poem simfonic de Maz Steiner. In film, acest poem?! csmpiîne Catharine Hepburn. O auzim, deasemeni, pe Hepburn ezecutând la pian Traumerei" de Schuhmann. In generel, Hepburn va constitui în acest film o revelaţie. Apare intr'o serie de toalete care o transformă complet, scoţând în evidenţă aspecte noui ale personelităţii ei magnifice. Toaletele au fost creiate pentru Hepburn de Bernard Newman. marele artist care a contribuit atât de hotăritoif le succesul Robertei", prin toeletele sale etât de originale fi atât de elegante. Katharine Hepburn. spune Newman, are calitatea excepţională de a dramatiza" fi rochiile pe cere I* poartă, iţa cum fi dramatizează rolurile. O rochia simplă, cara purtată da oricare altă l i * «ar trece neremercată, pare o creaţie uimitoere când o poartă Hepburn. In cazul ei, nu rochiile fac femeea, ci femeea dă viaţă rochiei. Entuziasmat de misiunea sa. de e creea rochii pentru Hepburn, Bernerd Newman a conceput nu mii puţin de douăzeci de toalete, începând dele roehifele simpla pe cere la poartă Hepburn ca studentă fi pini le grandioasei* toelete de se eră pentru sofia unui dirijor celebru din Washington. IUBIREA LOR rulează actualmente cu mers succes la New-York. Londra fi Paris, fiind consider«! de critică, pretutindeni, drept filmul cel mai bun in care au apăruf până astăzi atât Hepburn cit ' fi Boyer. Pentru prima oara, în ultimii doi ani, Katharine Hjepburn interpretează un rol modern, dinamic fi pitoresc, in noul ei film Breek O f Heerts'1, care va rula sub titlul IUBIREA LOR" Şi pentru prima oară, de când joacă in filme, are fi Charles Boyer o parteneră demnă de el. Hepbum-Boyer. iată, incontestabil, o pereche inegelabilă. Cea mai mare ectriţă a Americei, cel mai mare actor al Europei, în cel mai frumos film de dragoste realizat vre-odată I Şi ce film interesant! Philip Moeller, un om nou în cinem atograf, rentai lui Guild Theatre" din New-York, a intrat în studio cu idei ' j t. / f i e realizat, in adevăr, un film de o factură cu totul original^: Moeller a Introdus în film,. * -*- tstî; o mare orchestră simfonică moderni u incidental, ci ca factor hotăritor al acţiunii. Mif^nata Hepburn. in rolul unei tinere compozitoare, se îndrăgostefte de Vnarele dirijor pe care îl interpretează Boyer. Desfăfuraree prilejuefte o serie de scene inedite din culisele unei orchestre.simfonice, din viaţa secretă a marilor concerte, cu toete micile ei comedii fi drame, după ce ani de-a rândul filmul nu ne-a arătat decât culisele teatrului, -ale cinematografului fi ale staţiunilor de radio. Această orchestră simfonică eiecutâ, dealtfel, bucăţi extrem de interesante. C A te v o t c c t t d i* H ta 4«drogeiti iu b ir e a lo r ". Foto R. IC. O. Radio PictofM

31 O infirmiera împiedicată de a munci V '«AFUHcR't VENDOïl Te n u l h a t constitue ia m e a d 'fe m ii N u an ţa m aţi este una din marii«calitâti pe cari trebuie sâ te îndeplinească o pudră bună. Ea trebuie sâ se întindă uniform pe faţă, fără sâ formeze grăunţe vizibile cari dau obrazului un asp ect de mască. Pudrele opace ţi dense vulgarizează chiar pe femeia cea moi frumoasă. Pudra En Vogue preparată cu o deosebită îngrijire, e de o fineţă ţi aderenţă inegalată, ceiace o face să fie atât de a- preciatâ de fe m e ia cochetă. OGUE lin memoriile maestrului Nottara (Urmarea articolului din pagina 29-a) ceduce glasul, D acă se c eteşte rolul c u lc a t ş i cu glas et, m em oria se lâncezeşte, au m ai e sprintenă, şi dacă se erm ează şi in re p e tiţii to t ca acest sistem, desigur tâ şl la re p e tiţiile generale de pe scenă, când a c to ru l trebuie să-şi dea t o t glasul, răm âne de m ulte o ri in pană" şi-şi zice cu necaz : Ce dracu am azi, par că nu-mi ftiu rolul". Şi atunci, d acă i s a r răspunde : De ce n'ar ilat in picioare şi nu l ai învăţat cu glas tare?, desigur i s'or foce m are serviciu, pentru m em orizarea a lto r ro lu ri. Dar studiul unui ro l, in com plexul lui, e fo a rte com plicat. De în d ată ce a in te rv e n it intniţinnea, cum spusei nai sus, acto ru l nu tre b u ie sâ se lase a f i lu a t in v â r tejul ei şi sâ se m ulţum ească cu roadele ce i le o fe ră. Trebuie sâ se oprească la fie ce pas, când îi vine un efect de-a g a ta, treb u ie să-l controleze ca să-şi dea bine seama in ce fe l a in te rv e n it acest fa c to r în studiai rolului său, spre a pnne bine s tăpân ire pe acel efect şi să-l producă in decursul re p re ze n ta ţiilo r, to t ci aceiaşi sig uran ţă, şi cu aceiaşi in ten s ita te, treb u ie ia cerceteze, sâ am ănunţească, sâ reînceapâ e xerciţiu l, de câte o ri i se p a re câ un accen t nu este p o triv it cu Miimită s itu a ţie, sau câ In to n a ţia şi pronunţia nu nat destul de incisive, p entru re p lic a ce prim eşte, o ri co expresia fizionom iei nu e îndestul de pronunţată, peitru a m a rca anume intenţiuni dintr'un m oment fie lăcere, sau câ gestul e p re a m o la tic, o ri p re a energic peitru o indicaţiune h o tă râ to a re şi precisâ. taesfe învăţăminte sunt rezultatul experienţei mele de 52 de mi, de carieră teatrală. Aceste învăţăminte le-am transmis la atâtea generaţii de elevi, cari au urmat cu mine cursul de Artă Teatrală, dela Conservator, ş'apoî, mai târziu, când au «trat in teatru. Sunt mândru şi fericit că văd în jurul meu, în Teatrul Naţional, pncum ţi în celelalte teatre, artişti de seamă, cari mî-au fost iwi la clasa dela Conservator, şi au ştiut atât de bine să profite de învăţămintele ce le-am predat, încât astăzi au ajuns actori cu renume, şi cari din când în când, la ocazii mari, îţi nai aduc aminte de vechiul lor profesor care i-a învăţat să pronunţe frumos, să simtă cu sufletul şi să gesticuleze omeneşte. 185$. * literatul Outliu Zamfiratcu ( j 1922) (alăturat chipul) j Henry Du*ant, întemeetert»! Crucei Roţii în Slvefia (*(««) Turcia devine republică ier Mvstefe Xemel. preşedintele ei Le Cluj * e oficiat cu deoiobit fast inaugurarea Universităţii Regale Ferdinand e avut loc bătălia dela Rovine intre oftile lui Mircea cel Mere (alăturat chipul)fi Baiazid * chimistul Adolf von Baeyer la Berlin ( ţ 1917) * exploratorul polar nor-»egien Otto Sverdrup la Haarstad (ţ 1930) ţ generalul Anton Berindei ( * 1838) ţ asasinet politicianul maghiar, contele Ştefan Tisia *1861) * bijutierul fi sculptorul italian Benvenuto Celtini, la Florence ( ţ 1571) ţ domnitorul Moldovei Jacob Hereclide Despotul (* 1510) a ap rvt..gaiete Teetrului Naţional'-, fondată de I. H. Rădulescu * filozoful A rthur Drews le Uetersen Investirea primului patriarh»1 României, Miron Cristea (alăturat chipul). l61s. ţ istoricul Gheorghe ţineai {*1754) (alăturai chipul) * scriitoare* luiia Hasdeu (t >* ) 1 ' 01. a apărut la Bucureşti periodicei Săptămâna" redactat de Gheorghe Panu ţ principele Mircea, fiul regelui Ferdinand şi el Reginei M trir [* 1912). 1 5 Î2. ţ Doamna Irina. sofia lui Pţfre Şchiopul a avut loc căsători* Regelui Caro! I cu Regina Etiţabeta * scriitorul Hans Heini Ewerj ia Dijsseldorf ţ academicianul Alexandru Haşdeu * ltll] alăturat chipul) ţ nafionalistul Amos Frîocu ( * ) * generalul Grigore Budifteenu f compozitorul Felix Mendelssoha-Bertboldy, la Leipzig ( * 1809) (alăturat chipul) a avut loc bătălia dintre Ruşi fi Turci, la Olteniţa * scriitorul Klabund (A l fred Henschle} la Krosscs pe Odor (1928) * scriitorul Hans Sachsia Nürnberg ( f 1576) * medicei macedo-romên M. G e o rg ia d e -O b e d e a e re ( ţ 1883) (alăturat chipul) * romancierul Mihal Sa - doveeau a fost ales preşedinte al Statelor Unite. W. Wilson. * = născut t = mort 31 w! < r i Trei crize violente din cauza reum atism ului Acum poate să alerge, chiar să danseze A c u m t r e i l u n i, n e s c r i e o - i n f ir m ie r ă, e r a m c a ş i p a r a l i z a t ă d 't n c a m a r e u m a t is m u l u i. D e f a p t, m ă s im ţ e a m a t â t d e it ă u kicât «ia c ă m ă c u lc a m p e o a m a p e a, s a u i n p a t, p e c i t a m ă o d u i n i i t r e b u ia i s ă c h e m d b t c a s ă m * 1 a j u t e s ă i m ă r i d i c s a u s ă m ă o ş e d p e s c a u n. D e a s e m e n e a,. a m căzut d e t r e i o r i. c â n d n a n i e ş i t s. n g u r ă l a p l im b a r e. A v e a m s e n z a ţ i a c ă p f c f lo r u l s t â n g i m l li p s e ş t e, r.llfci m u -1 s im ţ e a m. I n c e le d i n urmă a t r e b u i t s ă ia iu p e ctaevr s ă m ă Î n s o ţ e a s c ă i n p f f x n b ă r iie m e le, d e o s e b it c ă servesc d e b a s t o n. t f n e b iila s ă m ă " M a i t o t t i m p u l s t ă t e a m i n o d a ie ş i p d â r g e a m d f h c a u z ă c ă n u p u t e a m m u n c i, s fd a r e a i n - r ă u t â ţ a n d u - s e a t â t d e m u» î n c â t n u m ă m a i p u t e a m p i e p t ă n a. O p r ie t e n ă m ă v ia 'f t ă in r t r o 2$ ş i î m i s p u s e : D r a g a m e a, în c e a r c ă K r u s c h e n. A â n t r i m i s i n d a t ă s ă : m i s e a d u c ă u n f l a c o n ş i p o t s p u n e c â e f e o t u l e m i n u n a t. P o fc s ă f a c a - c u m l u o r ă i S p a c a r i a c u m t r e i lu m i n u l e p u t e a m f a c e. P a t s ă m e r g, p o t s ă d a n s e z, p a t s â s a r ş i s ă m ă b u c u r d e v i a ţ ă. M. i n f ir m ie r ă. D o u ă d i n îb g r e c B e n it e f e o a r e c o m p u n K r u s c h e n au p p o p r ă a t a t e a d e a d i z o l v a c r i s t a l e l e d e a c i d u r ic. A l t e t r j g in x f le n t e a j a it ă o r g a n i s m u l e ă p r im c ă J A e n a s t u r a ie c r i s - t a f la le d e o h ra.te. Ş tt m a i m iiv. ş i a ltj» s ă r u r i i n K r u s c h e n c a r e îm p ie d ic ă f e r m e n t a r e a a l i m e n t e l o r i n i n t e s t in e î n l ă t u r â n d a s t f e l a c u m u la r e a n u n u m a i a a c i d u b ţ * s i b c i ş i a B l! o r s u b s t a n ţ e t o x ic e c e a i m i n e a z ă E ă n ă C a t e a. S e l s K r u s c h e n s e v â n d i n m a i m u l t d e ţ ă r i ş i s e p o t o b ţ in e a c u m ş i i n R o m â n i a l a t o a t e f a r m a c iil e ş i d r o g h e r i i l e c u n r e ţ u l d e 9 6 l e i f l a c o n u l. Sels Kruschen se vând în mai mult de 120 feri ţi se pot obţine acum fi în România la toate farmaciile fi drogheriile eu preţul de 95 lei flaconul mare fi 60 lei flaconul mic. M a g a tâ r u t/ TOATĂ ELITA ŢARII citeşte excelenta publicaţie lunara MAGAZINUL" c a r r p u b lic a c e le m ai sen- x a ţjo n a le r e p o r ia g ii şi c e le m ai fra m o a s e ilu s tra fiu n i MAGAZINUL" publica in fiecare număr un roman şi o piesa de teatru V E C H E A B L Ă N Ă R I E Wilhelm Steinhart Calea Moţilor 188 Telefon 2.56,15 U ltim ele ao afăţi ale sezonului Atelier propriu \

32 i l u s t r a t a :