OPINII: ROLUL SOCIOLOGIEI ÎN SOCIETATE. Sociologii şi sociologia în România de azi. Traian Rotariu Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "OPINII: ROLUL SOCIOLOGIEI ÎN SOCIETATE. Sociologii şi sociologia în România de azi. Traian Rotariu Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca"

Transcriere

1 OPINII: ROLUL SOCIOLOGIEI ÎN SOCIETATE Sociologii şi sociologia în România de azi Traian Rotariu Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca În lipsa, practic, a oric ror cercet ri sociologice asupra sociologiei române ti, este greu de acoperit o asemenea tem altfel decât pornind de la experien a particular a autorului, care, i ea, este destul de limitat, chiar i numai pentru c nu se afl în zona central a activit ilor, ci într-un ora de provincie, care, de i posed o facultate, un minuscul grup de cercet tori ai filialei Academiei, dou institute de sondaj i alte câteva locuri unde se mai poate auzi cuvântul sociologie, este, totu i, nefavorabil plasat pentru a avea o imagine clar asupra a ceea ce fac cei care formeaz câmpul sau comunitatea sociologilor din România. De aceea, declar de la început; acesta nu este un text tiin- ific, pentru c sub aparen a unor constat ri se afl, de fapt, impresii înso ite de unele opinii i aprecieri. Prima întrebare pe care mi-o pun este aceea dac chiar exist, la noi, o comunitate a sociologilor. Greu de apreciat i de argumentat. Desigur c dintr-o astfel de dilem ie im u or, cu ajutorul unei no iuni familiare nou : cea de grup nominal. Da, suntem un astfel de grup, ce poate fi definit printr-un criteriu oarecare (activitatea prestat, diploma etc.). Mai mult, aceast supozi ie este riscant, având în vedere slaba organizare a acestei comunit i, interac iunile foarte reduse i probabil, pentru o bun parte dintre sociologi, lipsa con tiin ei apartenen ei la grup. Dar nu despre aceast chestiune a comunit ii noastre doresc s discut aici, ci s m pronun în privin a a dou lucruri. Mai întâi, îmi exprim doar speran a c, odat cu constituirea unei a doua organiza ii profesionale, va ap rea un element suplimentar de activizare a acestor structuri organiza ionale, a c rui consecin va fi aceea de atragere a unei p r i dintre cei care înainte erau uita i i de mobilizare a mai multor sociologi spre activit i specifice. Apoi, apreciez c o serie dintre neajunsurile pe care le voi pomeni mai jos sunt rezultatul ( i) acestei slabe organiz ri i coeziuni a câmpului sociologic din România. S vedem îns cine compune acest câmp. Nu numai c nu avem o cercetare asupra a ceea ce fac absolven ii no tri, dar eu nu cunosc nici m car o evaluare statistic a ceea ce au produs universit ile noastre în ultimii 20 de ani. Cu siguran c avem pe pia mai multe mii de absolven i cu licen a în sociologie i, probabil, un num r similar de absolven i de studii masterale organizate pe lâng departamentele de sociologie din universit - ile noastre. Ce fac, ce sunt ace ti absolven i? Dac ne referim la cei care cu adev rat pot fi numi i sociologi cei cu licen a în domeniu atunci cred c -i putem repartiza în patru mai categorii, dup statutul lor profesional: a) cadre didactice;

2 Sociologie Românească, volumul VIII, Nr. 4, 2010, pp b) cercet tori; c) practicieni; d) altceva. Primele trei categorii îi cuprind pe cei care, efectiv, cei care activeaz în alte domenii pot fi considera i c lucreaz în domeniul specializ rii, iar ultima, pe cei afla i în afara lui. Desigur, distinc ia între ultimele dou categorii nu este foarte riguroas, întrucât domeniul nostru este greu de circumscris i, astfel, nu e totdeauna foarte clar unde se încadreaz un individ (de pild, cineva care lucreaz în domenii precum administra ie, rela ii publice, marketing, resurse umane etc.). Nu doresc s deschid o discu ie privind gradul de profesionalizare pe care îl atinge i, cu atât mai pu in, privind gradul pe care trebuie s -l ating un absolvent de sociologie. Reamintesc doar c exist dou elemente care plaseaz disciplina noastr în rândul celor mai slab profesionalizate: unul care ine de natura ei, de caracterul ei de tiin fundamental, deci de mare generalitate, i altul ce ine de conjunctura în care ne g sim (reducerea perioadei de studiu premerg toare licen ei la trei ani, fapt care face dificil, dac nu imposibil, profesionalizarea). Ceea ce doresc s remarc este faptul c o aten ie sporit acordat ultimelor dou categorii de c tre asocia iile noastre ar aduce dou feluri de avantaje: mai întâi, prin înt rirea fiec rei i, deci, m rirea capacit ii de ac iune i de influen are, iar apoi, prin extinderea programelor postuniversitare de preg tire profesional, ceea ce ar fi i în interesul general al profesiei i în interesul celor care organizeaz asemenea cursuri i activit i. Revin la primele dou categorii. Ele sunt, de fapt, destul de apropiate din dou motive evidente: în primul rând pentru c sociologie în România se înva, practic, doar în înv mântul superior, iar pentru orice cadru didactic de acest nivel este presupus, implicit i explicit, c el trebuie s îndeplineasc i sarcini de cercetare (rezultatele c rora, de altfel, constituie argumentele principale în promovarea profesional, dup prescrip iile actuale ale ministerului) i, în al doilea rând, pentru c mul i dintre cei cu func ia de baz în cercetare au i activit i didactice în înv - mântul superior, de stat sau privat. În esen îns, apropierea celor dou categorii se datoreaz nu acestor aspecte oarecum conjuncturale, men ionate (mai ales, al doilea), ci faptului c cele dou ocupa ii presupun existen a a ceea ce tim foarte bine Max Weber a teoretizat ( i pentru care a pledat), anume, voca ia de savant (sau, dac vre i, mai modest, de om de tiin scientist, în englez ), care, în aprecierea marelui sociolog antemen ionat, presupune mai multe calit i, între care esen iale sunt pasiunea i inspira ia (în sensul de inteligen i intui ie). De ce subliniez aceste calit i? Pentru c, în opinia mea, organizarea noastr social dup 1989 a fost doar încropit i cârpit prin ac iunea haotic a unei clase politice f r nicio voca ie i inspira ie în domeniul s u (ca s sugerez iar i trimiterea la Weber pentru cel lalt tip de ac iune abordat, cea politic ). Aceast formul precar de management al societ ii nu a putut impune regulile adecvate selec iei unui tip de elit intelectual cu totul deosebit, cum este cea tiin- ific. Or, spre deosebire de alte forme de elit cultural, cum este cazul celei artistice, cea tiin ific se formeaz i selec ioneaz în mai mare m sur prin mecanisme formale, controlate de stat, prin institu iile de recunoa tere a performan ei tiin ifice i prin finan are. Nu numai faptul c s-au organizat o puzderie de universit i, private i de stat, în cele mai nesemnificative centre urbane ale rii, dar chiar i în marile ora e i universit i, acolo unde se presupune c a existat o tradi ie i o practic a muncii tiin ifice, selec ia personalului didactic a fost i este înc deficitar, f cându-se, dac nu pe baz de nepotism i cumetrie, atunci pe baza unor criterii f r mare relevan, ce eludeaz tocmai aprecierea a ceea ce Weber nume te voca ie de savant. Sunt con tient c vorbele mele sunt poate dure, mai cu seam într-o atmosfer aniversar ca cea în care se desf oar simpozionul de fa. Le spun îns pentru c e vorba de un domeniu pe care-l cunosc bine, în ciuda

3 8 T. Rotariu, Sociologii şi sociologia în România de azi plas rii periferice men ionate la început, fiind de foarte mult vreme membru în comisia ministerial care valideaz titlurile de conferen iar i de profesor acordate de universit i. Dar nu la activitatea acestei comisii vreau s m refer, c ci sunt con tient c ea nu poate fi, calitativ, cu mult peste ceea ce practica universitar curent promoveaz i sus ine. Din p cate, aceast practic este pervertit de un complex de interese cu totul str ine câmpului tiin ific. Atunci când sunt puse la dosarul de promovare, cu non alan a celui care nu cunoa te regulile elementare ale muncii tiin ifice sau cu impertinen a celui care crede c o pozi ie social în alt domeniu ( i nu m refer aici doar la personajele politice) îi confer automat dreptul i la un post superior în ierarhia tiin ific i când sunt acceptate atât în comisia de validare a facult ii, cât i în cea a universit ii, instan e care reprezint filtrele superioare catedrei, de unde porne te, în fapt, procesul de recrutare/promovare deci, când în dosare g sim a a-zise lucr ri tiin ifice care nu îndeplinesc minimele cerin e ale unui asemenea text (obiectiv de cercetare clar, metodologie, coeren logic, referin e la literatura recent i relevant etc.), ca s nu mai vorbesc de plagiat sau de alte formule de înmul- ire a propriilor lucr ri, acest lucru dovede te c situa ia este grav, prin faptul c masa celor care activeaz în domeniu este suficient de mare pentru ca mecanismele normale de selec ie, specifice acestui câmp, s fie, în bun m sur, blocate i înlocuite cu altele. * Rezultatele procesului schi at mai sus sunt vizibile în produc ia sociologic din România acestor ultimi 20 de ani, chestiune care reprezint un alt punct important, pentru mine, în interven ia de fa. Nu doresc nici la acest capitol s intru în detalii cu judec i de valoare sau aprecieri pentru care nu am decât argumente bazate pe intui ie i constat ri slab întemeiate. Din punct de vedere cantitativ, se prefigureaz o serie de rezultate i analize, gra ie tocmai unui program de cercetare al ICCV, pe cale de finalizare. Cali- tativ, situa ia e mai dificil de evaluat. Aici este treaba celor care vor veni dup noi s ne judece i, cu siguran, ne vor judeca, f r a mai avea probleme noastre, ale celor de azi, inclusiv f r teama de a nu r ni susceptibilit i i orgolii. Ei vor hot rî i ce anume a r mas valabil în urma activit ii genera iilor actuale i în ce m sur merit produc ia noastr tiin ific s fie un punct de referin pentru cercet rile lor, men ionând-o ca surs de inspira ie sau de continuitate. Nu pot îns s nu remarc câteva planuri, pe care lucrurile n-au cum s stea altfel decât le v d eu: (i) sociologia româneasc are o foarte slab prezen i reflectare interna ional (incomparabil mai slab decât cea din ri vecine nou, cu poten ial i trecut asem n toare sau apropiate, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia, ca s nu mai vorbesc de Cehia sau Polonia). E vorba aici de câ iva indicatori simpli, precum: cit ri, traduceri, publica ii în limbi str ine sau în reviste sau în edituri str ine, participare în board-urile revistelor interna ionale sau în comitete de conducere ale unor reviste str ine, participarea la programe interna ionale de cercetare semnificative tiin ific, participarea ca profesori invita i la universit i de prestigiu sau în comisii de sus inere a doctoratului în astfel de universit i etc.; (ii) au fost realizate, în aceast perioad, mult prea pu ine programe majore de cercetare care s conduc la lucr ri de sintez reprezentative pentru comunitatea noastr, indiferent dac este vorba de studii empirice sau teoretice; (iii) materialele de cercetare concret publicate au un caracter preponderent empirist (ca s nu zic simplist), argumentarea este, de multe ori, precar, iar racordarea la literatura str in de prim- -plan este deficitar. Aici, desigur, trebuie amintite i problemele de documentare pe care le mai avem, chiar în era aceasta a Internetului. Exemplar pentru aceast din urm chestiune este calitatea tezelor de doctorat, unde se vede bine c, pentru o larg categorie

4 Sociologie Românească, volumul VIII, Nr. 4, 2010, pp de doctoranzi, studiile din reviste importante recente sunt o categorie greu de g sit în lista bibliografic ; (iv) exist o foarte anemic dezbatere (atunci când exist ) pe probleme pur tiin ifice în comunitatea noastr. Probabil c, înainte de a vorbi despre dezbatere, ar fi trebuit s pomenesc de cunoa terea reciproc a rezultatelor produse în diferite echipe de cercetare sau de diferite persoane ce lucreaz singure i nu în echip. Atunci când mai apar polemici, ele se duc pe aspecte extra tiin ifice. Revistele noastre public materiale care uneori nu posed nici m car un nivel elementar de calitate, a a cum observam mai sus, ca s nu mai vorbesc de faptul c ignor rezultatele colegilor de breasl, uneori chiar apropia i; (v) dezbaterea lipse te nu numai pe chestiuni concrete de cercetare empiric, ci i în câmpul teoretico-paradigmatic, i asta pentru c nu exist coli de gândire sociologic la noi. De altfel, partea teoretic a sociologiei sau, dac vre i, acel gen de sociologie apropiat de discursul filosofic lipse te aproape complet în România, ceea ce ne pune în situa ia de a nu fi b ga i în seam, nici pe plan intern, nici extern, în dezbaterea marilor probleme sociale ale rii sau ale omenirii. (Din fericire pentru noi, nu prea sunt în câmpul cultural românesc astfel de dezbateri). * Dar probabil c cel mai serios insucces al comunit ii noastre, în ace ti ultimi 20 de ani, îl constituie faptul c n-am fost capabili s introducem sociologia în programele înv - mântului preuniversitar. Fire te, nu-mi fac iluzii c puteam realiza foarte mult pe aceast direc ie (de pild, s disloc m istoria de pe postamentul disciplinelor sociale i s punem sociologia în locul ei), dar ceva se putea, totu i, face, cu ni te rezultate i consecin e pozitive i pentru breasla nostr, îns, îndr znesc s o spun i s argumentez imediat, i pentru societatea româneasc în ansamblul ei. Câ tigurile sociologiei, ca disciplin i tiin ar fi fost imense, dac absolven ii no tri ar fi avut deschis o carier în preuniversitar, m car la nivelul la care o au cei care predau geografia, de pild. Am fi avut, mai întâi, o direc ie de profesionalizare a studen ilor no tri pentru cariera didactic. Aceasta ne-ar fi permis o mai bun recrutare, calitativ i cantitativ, la admiterea în facultate i o consolidare a statutului disciplinei. În parantez fie spus, se vorbe te adesea de acest statut oarecum precar i ambiguu, afirmându-se c nu e prea clar ce trebuie s fac un sociolog, adic nu e clar pentru ce este preg tit un absolvent de sociologie. V rog, îns, s facem un foarte scurt exerci iu de imagina ie i s ne închipuim c istoria, geografia, limba i literatura român, sau oricare dintre disciplinele ce in de tiin- ele tari fizica, biologia, chimia sau chiar matematica, ar lipsi din programa colar a elevilor, în coala general sau în liceu. Ce s-ar întâmpla cu facult ile care preg tesc speciali ti în aceste discipline? Spre ce s-ar putea orienta ele (f r a se suprapune pe specializ rile inginere ti)? Oare statutul acestor discipline n-ar fi tot atât de precar ca i cel al sociologiei? Or, s n-o uit m, ca sociologi ce suntem, c aceste programe colare sunt, în fond, rezultatul luptelor de interese i de influen între intelectualii reprezentând diferitele tiin e, pentru a stabili ceea ce este normal sau bine s formeze cultura general a unui tân r. Adic reg sirea respectivelor discipline în programa colar este, vorba lui Bourdieu, rezultatul unui arbitrar cultural în condi iile în care nu rezult cu necesitate, din vreun principiu superior, nici num rul de ore i nici chiar prezen a unei discipline în program. Dac e u or de în eles c o asemenea prezen ne-ar fi avantajat, evident, ca profesie, eu spun c ea ne-ar fi ajutat i ca societate, în ansamblul ei. S nu uit m c România vine dup o lung perioad în care s-a exersat îndoctrinarea comunist, care a prins la mult lume i pentru faptul c România antecomunist a fost o societate r neasc, cu larg popula ie rural i chiar analfabet. Dogmele comunisto-totalitare,

5 10 T. Rotariu, Sociologii şi sociologia în România de azi unele cu iz umanitaro-egalitarist, au fost însu ite repede, pentru c oamenii n-au avut exerci iul democra iei, n-au fost înv a i s judece lumea cu proprii lor ochi, oferindu-li-se scheme explicative i justificative de-a gata, tocindu-li-se spiritul critic, de ini iativ i de cooperare. Ar fi simplu de ad ugat i alte asemenea atitudini i comportamente mo tenite, a c ror schimbare nu se realizeaz u or. Or, cred cu toat t ria c sociologia ar fi putut s contribuie la o astfel de transformare, tocmai pentru c ea face apel la ra ionalitate în explicarea fenomenelor sociale i, mai ales, induce i pune în valoare spiritul critic. Un copil care a înv at ceva sociologie în elege mai clar care este ra iunea multora dintre lucrurile care se întâmpl în jurul s u. Un cet ean cu o astfel de preg tire este mai protejat împotriva a tot felul de influen e i manipul ri. Uita i-v în jurul nostru! Cre te i se l e te obscurantismul, oamenii acceptând cele mai bizare explica ii pentru ceea ce li se întâmpl lor sau altora. Dup o scurt campanie la televizor s-ar putea face un referendum la care sunt gata s pariez c se va aproba i introducerea pedepsei cu moartea (poate chiar arderea pe rug) i renun area la parlament ca institu ie a democra iei i revenirea la partidul unic i alungarea din ar a str inilor (fie cona ionalii no tri vechi, fie mai noii veni i) i trimiterea direct la închisoare, f r judecat, a celor care comit infrac iuni. Nu mai vorbesc de faptul c nu e nevoie de nicio campanie pentru ca s se aprobe, în acela i chip, dublarea salariilor i pensiilor, reducerea la jum tate a zilei de lucru, eliminarea tuturor impozitelor etc. Probabil c unul dintre efectele cele mai puternice ale lipsei studierii sociologiei, lips coroborat, a zice eu, cu exacerbarea studiului unui anumit fel de istorie, este consolidarea etnocentrismului. E vorba de un efect ce poate avea consecin e destul de grave în condi iile societ ilor deschise de ast zi, în condi iile particip rii noastre la construc- ia european. Izolarea de cel lalt, atitudinea de superioritate sau simpla incapacitate de în elegere a diferen elor dintre culturi i oameni ne pot d una atât ca popor, cât i individual. Este clar c o astfel de component ascunde i o multitudine de prejudec i rasiale, etnice, de gen, de clase sociale etc. sau vis-a-vis de cei care au alte concep ii decât noi, culturale sau privind aspecte ale vie ii cotidiene. i a da aici un exemplu, chiar cu riscul de a mi se repro a c sus in un punct de vedere unilateral i exagerat. (Reamintesc c acest text nu este un material tiin ific, ci unul de opinie, iar opiniile în societatea româneasc înc n-au ajuns s fie în totalitate interzise. i mai cred, cum voi ar ta în final, c sociologul are i el dreptul la opinie.) Introducerea religiei în programa colar este un simptom al st rii societ ii noastre despre care vorbeam: s-a preferat din motive lesne de în eles pentru cine a tr it aici în aceste vremuri, dar poate mai pu in pentru al ii din alte spa ii i vremuri s- a preferat, zic, studierea religiei în locul sociologiei (sau a istoriei sau a filosofiei) religiei. A a încât elevul nostru, ortodox, Vasilic, dac mai i merge pe la coal, se alege cu dou lucruri: unu va înv a c e mai bun decât Ionel, care-i baptist (ca s nu mai vorbesc de Istvan, dac e din Cluj, sau de Ismail, dac se afl în Constan a), pentru c religia lui este cea adev rat i doi va lua în derâdere cele spuse de profesorul de biologie despre evolu ia speciilor sau oricum o va pune pe mama sa acas în încurc tur cerându-i s medieze acest conflict intelectual creat de dou discipline colare i de doi dasc li, poate, respectabili. Dar nu e vorba numai despre schimbarea unor atitudini i concep ii, ci i de înv area pur i simplu a unor no iuni construite în tiin ele sociale i care, vrând-nevrând, ajung s intre în limbajul cotidian, prin mass-media, în special. Am s dau doar un exemplu, cred eu destul de relevant în acest sens. Cu câteva zile în urm, dou cotidiane, dintre cele care mai merit un oarecare respect pentru c n-au c zut în capcana tabloidiz rii, Adev rul i Gândul, au publicat nu o tire unde se mai pot strecura inadverten e i gre eli, ci o analiz de câte o pagin, analiz care, în esen a ei, se baza pe ideea c, dac în România

6 Sociologie Românească, volumul VIII, Nr. 4, 2010, pp speran a de via la na tere a sexului masculin este de circa 69 de ani i vârsta de pensionare ajunge la 65, atunci pensionarul român, b rbat, beneficiaz, în medie, de patru ani de pensie. Cum bine se în elege, pentru a judeca lucrurile corect, trebuia plecat nu de la speran a de via la na tere, ci de la speran a de via la vârsta de 65 de ani, care la ora de fa este de circa 14 ani la b rba i, valoare ob inut în condi iile actuale de mortalitate i despre care, se poate presupune c va cre te, dac ne ghid m dup situa ia celorlalte ri europene, deci dup un previzibil progres în domeniul sanitar a teptat i la noi. i acesta este doar unul dintre miile exemple care se pot da referitor la lispa de cuno tin e i la proasta în elegere a fenomenelor sociale, dovedite chiar de persoane care se presupune c sunt colite în domeniu. * Ie ind acum din cercul strâmt al disciplinei i abordând problematica raportului nostru cu societatea, adic aportul sociologiei i al sociologilor la transform rile sociale, a sublinia doar câteva aspecte ce mi se par importante. Desigur c în domeniul acesta unele lucruri sunt mai vizibile, cum este cazul interven iei unor colegi la televiziune sau în presa scris. De asemenea, exist evenimente, cum ar fi alegerile, când sociologii apar în prim-plan prin sondajele preelectorale sau cele de tip exit poll. Alt gen de anchete, care alt dat parc erau mai frecvent invocate de pres, am senza ia c acum apar tot mai rar. Exist, probabil, i alte activit i realizate în num r destul mare, cum sunt cele care au leg tur cu consilierea politic, evaluarea de programe sau politici etc., dar ele sunt mai pu in vizibile i-mi este greu s apreciez cât de ampl i important este aceast form de activitate. De aceea, a r mâne, în acest punct, la abordarea doar a unor chestiuni de principiu, care ar putea fi subsumate unei întreb ri ce a i dat titlul unei c r i ap rut în 2002 în Fran a: La ce serve te sociologia? (coordonat de Bernard Lahire). Fire te c e vorba aici, în esen, de a discuta despre rela ia între sociolog i utilizarea produselor sale, respectiv despre oportunitatea particip rii sale la construirea de solu ii pentru problemele sociale. Pozi ia mea de principiu este probabil cunoscut, c ci am mai sus inut-o i cu alte ocazii. Pe de o parte, nu cred c este de datoria noastr s propunem obiective sau s alegem între obiective sociale; aceasta r mâne în sarcina omului politic. Pe de alt parte, cred c e de datoria noastr s particip m la studierea problemelor sociale, a a cum le definesc instan ele sociale care se confrunt cu acestea, dar nu trebuie c zut în pericolul de a reduce sociologia la aceast activitate; problemele sociale trebuie reconstruite ca probleme sociologice i, mai mult, trebuie impuse în câmpul cercet rii probleme sociologice care pot s nu aib drept corespondent cel lalt tip de probleme, adic s nu vin pe filiera cererii sociale. În linii foarte mari, cred c sociologul i sociologia pot s ajute omul politic în ac iunile întreprinse, pe dou c i principale: expertiza i critica. Prin expertiz putem realiza descrieri i chiar explica ii legate de desf urarea unor fenomene sau de apari ia i acutizarea unor probleme sociale etc. Tot prin expertiz putem s construim i s analiz m diferite variante de ac iune, inând cont c, în principiu, pentru orice problem studiat, se pot imagina întotdeauna mai multe variante de obiective, existând, astfel, posibilitatea alegerii între acestea. Sociologul nu are de ales un obiectiv, ci doar poate indica modul de ac iune pentru atingerea acestuia, odat ce el a fost ales de omul politic. i mai mult iar aceast chestiune mi se pare absolut esen ial, uitându-m la felul cum este condus acum ara noastr sociologul, i nu numai el, poate ajuta decidentul s evalueze consecin ele actelor i deciziilor sale, consecin ele sociale (adic cele reflectate asupra celorlal i) i consecin ele asupra propriei persoane, a decidentului. Ac iunea politic se deosebe te fundamental de alte ac iuni în care g sirea de solu ii se poate face i pe principiul încercare i eroare, pentru c eroarea are, cu siguran, aici, consecin e nefaste asupra unor categorii largi de cet eni i d uneaz prestigiului conduc torului.

7 12 T. Rotariu, Sociologii şi sociologia în România de azi Dac prin expertiz suntem, s spunem, de partea conduc torului, în calitate de sfetnic, consilier sau angajat ocazional, prin critic, sociologul ocup o pozi ie aparent opus, dar care poate fi tot atât de util omului politic. Critic înseamn mai multe lucruri, de dimensiuni foarte diferite, începând de la eviden ierea disfunc ionalit ilor unui mecanism social i pân la punerea sub semnul întreb rii a unor obiective sociale majore, aceasta, desigur, nu pentru natura obiectivului, ci pentru consecin ele sociale generate de mecanismele utilizabile pentru atingerea lui. De pild, eu, ca demograf, pot s critic un obiectiv de genul atingerea, în urm torii cinci ani, a unui nivel de fertilitate care s aduc României un spor natural pozitiv, imaginând mijloacele prin care se atinge acest obiectiv i v zând care sunt costurile pe care acestea le reclam. Desigur c, la limit, e posibil i o critic a obiectivului în sine, adic nu doar prin prisma mijloacelor, dac se poate demonstra c atingerea acestui obiectiv are consecin e negative asupra desf ur rii unor procese sociale sau asupra altor obiective propuse, respectiv dac odat cu atingerea obiectivului apar i efecte perverse, pe care decidentul nu le intuie te. Apoi, trecând dincolo de limit, s mai spun, în încheiere, c, pornind de la atitudinea schi at aici, care, în fond, înseamn acceptarea principiului neutralit ii axiologice, consecin a practic este aceea c, doar în cercetare, în activitatea tiin ific nu trebuie s amestec m judec ile de constatare cu cele de valoare i, mai cu seam, cu op iuni politico-ideologice. Aceste lucru este mai greu de evitat, fiind în acela i timp i mai periculos pentru cercet torul vie ii sociale decât pentru ceilal i confra i în ale tiin ei. Asupra rezultatelor unui fizician sau chimist nu prea are influen faptul c el crede în principiile stângii sau dreptei, c este adeptul unui partid politic sau este împotriva formelor democratice de conducere, i nici m car dac legit ile pe care le descoper sunt opera crea iei divine sau nu. În schimb, noi suntem tot timpul sub presiunea acestor for e extra- tiin ifice, pentru c cercet m tocmai acea realitate din care fac parte i ele. Subliniam mai sus c principiul trebuie urmat doar în cercetare, pe cât posibil. Absolutizarea lui mi se pare la fel de periculoas ca i ignorarea lui. Dac noi, ca cercet tori, nu avem a ne spune p rerea i despre obiective, deci dac vom crede în perfecta pluralitate a valorilor (a zeilor sau a demonilor, ca s revin la Weber), atunci vom c dea în relativismul absolut, pentru care totul e permis sau toate obiectivele sunt echivalente. Ca sociolog, am dreptul s cred c democra ia este preferabil autoritarismului, c toleran a etnic, religioas sau de alt natur e preferabil intoleran ei, bigotismului, c o societate în care, formal, cel pu in, oamenii au anse de realizare e mai bun decât una în care categorii întregi sunt condamnate la o condi ie joas, c m suri sociale care asigur împlinirea personal, bun starea, s n tatea, prelungirea vie ii sunt de sus- inut împotriva altora care- i propun scopuri contrare etc. De aceea, de i nu împ rt esc pozi ia teoretic a lui Gusti, fiind aici mai aproape de Petre Andrei, ader la valorile pe care conduc torul colii Sociologice de la Bucure ti le-a împ rt it i apreciez efortul f cut pentru atingerea unor obiective, în principal schimbarea modului de trai rural, emanciparea satelor române ti din vremea sa. Singura problem care mereu r mâne e faptul de a fi con tien i de distinc ia celor dou planuri ac iune i cercetare i de a în elege c ac iunea presupune responsabilitatea alegerii obiectivului. Primit la redac ie: septembrie, 2010

0767 BIS bt:Layout 1.qxd

0767 BIS bt:Layout 1.qxd 30 Capitolul III Acordarea titlului de profesor-emerit în înv mântul preuniversitar Art. 47 Acordarea titlului de profesor-emerit semnific dobândirea de c tre cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate

Mai mult

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in u 2009 Autor Melnic Oleg, dr. conf. Anul de studii

Mai mult

JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN ROMÂNIA HOT RÂRE privind modificarea Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei de Evaluare a Persoanel

JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN ROMÂNIA HOT RÂRE privind modificarea Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei de Evaluare a Persoanel JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN ROMÂNIA HOT RÂRE privind modificarea Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Având în vedere Expunerea de

Mai mult

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN MINUTA edintei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 3 FEBRUARIE 2014 edin a ordinar este c

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN MINUTA edintei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 3 FEBRUARIE 2014 edin a ordinar este c ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN MINUTA edintei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 3 FEBRUARIE 2014 edin a ordinar este convocat de Pre edintele Consiliului Jude ean Maramure

Mai mult

Microsoft Word - ROF - Complex SF. ŞTEFAN.doc

Microsoft Word - ROF - Complex SF. ŞTEFAN.doc CONSILIUL JUDEŢEAN OLT DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Complex servicii Sf. Ştefan : - Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat -

Mai mult

LEGE (R) /06/1999 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS LEGE nr. 108 din 16 iunie 1999 (*republicat *) pentru înfiin area i organizarea Inspec iei Muncii EM

LEGE (R) /06/1999 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS LEGE nr. 108 din 16 iunie 1999 (*republicat *) pentru înfiin area i organizarea Inspec iei Muncii EM LEGE nr. 108 din 16 iunie 1999 (*republicat *) pentru înfiin area i organizarea Inspec iei Muncii EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 3 mai 2012 Data intrarii in vigoare : 03/05/2012

Mai mult

ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT

ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT: MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE AGEN IA NA IONAL DE

Mai mult

[Type text] Comunicat de pres PROTECT Romania PROTECT cea PROTECT reduc primele de asigurare pentru efrac ie i jaf Implementarea de m suri de securita

[Type text] Comunicat de pres PROTECT Romania PROTECT cea PROTECT reduc primele de asigurare pentru efrac ie i jaf Implementarea de m suri de securita Comunicat de pres PROTECT Romania PROTECT cea PROTECT reduc primele de asigurare pentru efrac ie i jaf Implementarea de m suri de securitate adecvate cuplate cu protec ia prin asigurare sunt componente

Mai mult

MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE ORDIN NR. 530 pentru aprobarea Procedurii de solu ionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea ad ugat c tre per

MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE ORDIN NR. 530 pentru aprobarea Procedurii de solu ionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea ad ugat c tre per MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE ORDIN NR. 530 pentru aprobarea Procedurii de solu ionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea ad ugat c tre persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../... Bucureşti

Mai mult

2

2 POLITICA DE OCUPARE A FOR EI DE MUNC LA NIVELUL JUDE ULUI ARGE PROF. UNIV. DR. EMILIA UNGUREANU Universitatea din Pite ti, 0722760883, emiliaungureanu@yahoo.com PREP. UNIV. M D LINA NEAC U Universitatea

Mai mult

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În România fiec rei persoane îi sunt garantate dreptul

Mai mult

40

40 PROCESUL DE ÎNFIIN ARE A ÎNTREPRINDERILOR ÎN ROMÂNIA ASIST. UNIV. DRD. RADU VASILIC Universitatea din Pite ti, Facultatea de tiin e Economice, Juridice i Administrative, Pite ti, str. Republicii, nr.71,

Mai mult

articol_nr11_12_ioana_mociar.pdf

articol_nr11_12_ioana_mociar.pdf În asemenea situa ii, documentele justificative care stau la baza emiterii facturii pentru respectarea prevederilor legale cu privire la faptul generator i exigibilitatea opera iunii sunt: contract de

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr. / Bucureşti

Mai mult

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN Nr.3827/2009 PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN Nr.3827/2009 PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN Nr.3827/2009 PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 30 iunie 2009 edin a ordinar este convocat de Pre

Mai mult

Guvernul României - Hot râre nr. 877/2010 din 18 august 2010 Hot rârea nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar În vigoare de la 2

Guvernul României - Hot râre nr. 877/2010 din 18 august 2010 Hot rârea nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar În vigoare de la 2 Guvernul României - Hot râre nr. 877/2010 din 18 august 2010 Hot rârea nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar În vigoare de la 28 septembrie 2010 Consolidarea din data de 03 iulie

Mai mult

untitled

untitled 230/12.06.2014 DECLARA IE DE AVERE Subsemnata, DURLEA M. Florica având func ia de EF SERVICIU la Autoritatea Na ional Sanitar Veterinar i pentru Siguran a Alimentelor CNP domiciliul Bucure ti,, cunoscând

Mai mult

Microsoft Word - NOUL COD al MUNCII.doc

Microsoft Word - NOUL COD al MUNCII.doc LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicat *) Codul muncii*) EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 18 mai 2011 Data intrarii in vigoare : 18/05/2011 --------- *) Republicat

Mai mult

cartea proprietate.mdi

cartea proprietate.mdi I. Mărci 1. Opoziţie la înregistrarea mărcii. Conflict cu nume comercial. Rea-credinţă. Conflict cu o marcă notorie (SABADSAG) Legea nr. 84/1998, art. 3 lit. c), art. 23, art. 48 alin. (1) lit. c) Convenţia

Mai mult

Microsoft Word - DA Cojocaru Paula -SA.doc

Microsoft Word - DA Cojocaru Paula -SA.doc 136/03.06.2014 DECLARA IE DE AVERE Subsemnata, Cojocaru D. Paula, având func ia de Consilier Principal la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor D.G.C.O. Serviciul Antifraud,

Mai mult

Microsoft Word - REVROEC2_01.DOC

Microsoft Word - REVROEC2_01.DOC Prezent i perspectiv în statistica social din România dr. Filofteia PANDURU, Institutul Na ional de Statistic Motto: Statistica pentru guverne este ceea ce sunt pentru om cele cinci sim uri. Cine va p

Mai mult

Dutu_Predescu_Protectia_juridica_a_patrimoniului_cultural_si_natural_BT

Dutu_Predescu_Protectia_juridica_a_patrimoniului_cultural_si_natural_BT Cuprins 5 CUPRINS ABREVIERI... 17 PREFA PATRIMONIUL CULTURAL I NATURAL SUB PAV ZA DREPTULUI... 21 PREFACE CULTURAL AND NATURAL HERITAGE PROTECTED BY LAW... 25 UN CUVÎNT DE ÎNSO IRE... 29 CAPITOLUL I. ELEMENTE

Mai mult

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei Consiliului jude ean Maramure din data de 29 MAI 2013 edin

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei Consiliului jude ean Maramure din data de 29 MAI 2013 edin R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei Consiliului jude ean Maramure din data de 29 MAI 2013 edin a este convocat de Pre edintele Consiliului Jude ean

Mai mult

Anexe_Ordin_839.pdf

Anexe_Ordin_839.pdf (pag.1) C tre, [conduc torul autorit ii administra iei publice emitente * ) ] C E R E R E pentru emiterea autoriza iei de construire/desfiin are Subsemnatul 1).., CNP I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I, cu domiciliul

Mai mult

Microsoft Word - OUG_IMM_ doc

Microsoft Word - OUG_IMM_ doc ORDONAN DE URGEN privind Programul de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii În scopul cre rii unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilit ilor actuale de dezvoltare

Mai mult

Mihailescu_Simona_Drept_constitutional_revizuit_14_11_2017

Mihailescu_Simona_Drept_constitutional_revizuit_14_11_2017 Introducere 1 Lect. univ. dr. Simona L.Th. MIH ILESCU DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE - CURS UNIVERSITAR - Edi ia a III-a revizuit i ad ugit 2 Drept constitu ional i institu ii politice Prezenta

Mai mult

Directiva (UE) 2019/ a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniu

Directiva (UE) 2019/ a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniu DIRECTIVA (UE) 2019/1152 A PARLAMENTULUI EUPEAN I A CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind transparen a i previzibilitatea condi iilor de munc în Uniunea European PARLAMENTUL EUPEAN I CONSILIUL UNIUNII

Mai mult

0023 Bis BTp1:Macheta P1 pepi.qxd

0023 Bis BTp1:Macheta P1 pepi.qxd PARTEA I Anul 183 (XXVII) Nr. 23 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 13 ianuarie 2015 SUMAR Pagina Anexa la Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului

Mai mult

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U MANUALUL SISTEMULUI INTEGRAT DE MANAGEMENT COD: MSIM 01 RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Prenume

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U MANUALUL SISTEMULUI INTEGRAT DE MANAGEMENT COD: MSIM 01 RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Prenume UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U COD: RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Prenumele i numele Semn tura Reprezentantul Managementului Elaborat Conf. univ. dr. Marcela-Cornelia DANU ef

Mai mult

Nr. 1488/ Aprobat în C.A PLAN MANAGERIAL AL GRĂDINIȚEI CU P.P. NR 17 TULCEA AN SCOLAR I. CADRUL LEGISLATIV Planul mana

Nr. 1488/ Aprobat în C.A PLAN MANAGERIAL AL GRĂDINIȚEI CU P.P. NR 17 TULCEA AN SCOLAR I. CADRUL LEGISLATIV Planul mana Nr. 1488/18.10.2017 Aprobat în C.A. 19.1-.2017 PLAN MANAGERIAL AL GRĂDINIȚEI CU P.P. NR 17 TULCEA AN SCOLAR 2017-2018 I. CADRUL LEGISLATIV Planul managerial se fundamenteaz pe urm toarele acte normative:

Mai mult

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei extraordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 1

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei extraordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 1 R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei extraordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 11 IANUARIE 2012 edin a extraordinar este convocat de

Mai mult

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 28 MAI 2014

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 28 MAI 2014 ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 28 MAI 2014 edin a ordinar este convocat de Pre edintele Consiliului

Mai mult

Duvac_Drept_penal_Parte_generala

Duvac_Drept_penal_Parte_generala Cuvânt-înainte 7 CUVÂNT-ÎNAINTE Lucrarea este adresat, în principal, studen ilor facult ilor de drept afla i la început de drum în ceea ce prive te descifrarea tainelor tiin ei dreptului penal i ale dreptului

Mai mult

0090/bt/p1

0090/bt/p1 12 GUVERNUL ROM NIEI OFICIUL DE STAT PENTRU INVENfiII I M RCI ORDIN pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 16/1995*) privind protec ia topografiilor produselor semiconductoare, republicat Œn

Mai mult

Revista Strategii Manageriale_nr I_2013.pdf

Revista Strategii Manageriale_nr I_2013.pdf ROLUL CAPITALULUI INTELECTUAL ÎN SOCIETATEA CUNOA TERII Denisa-Elena Parpandel 1 Rezumat: În societatea cunoa terii, organiza iile se afl într-o continu schimbare i transformare, iar un factor cheie al

Mai mult

22

22 BUGETAREA I CONTROLUL BUGETAR - O PROVOCARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASC (II) CONF. DR. CORNELIA DASC LU Academia de Studii Economice, str.a. Ciurea, nr.2, bl. S41, sc. 1, apt.9, sector 5, Bucure ti, tel.

Mai mult

SOCIETATEA PE AC IUNI AP -CANAL CHI IN U str. Albi oara, nr. 38, MD 2005, mun. Chi in u, Republica Moldova tel , tel / fax:

SOCIETATEA PE AC IUNI AP -CANAL CHI IN U str. Albi oara, nr. 38, MD 2005, mun. Chi in u, Republica Moldova tel , tel / fax: SOCIETATEA PE AC IUNI AP -CANAL CHI IN U str. Albi oara, nr. 38, MD 2005, mun. Chi in u, Republica Moldova tel. 25-69-01, tel / fax: 22-23-49 e-mail: acc@mtc.md web: www.acc.md Certificat nr. 085C ISO

Mai mult

- ORDONAN DE URGEN nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea i completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Promovarea acestui act normati

- ORDONAN DE URGEN nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea i completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Promovarea acestui act normati ORDONAN DE URGEN nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea i completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Promovarea acestui act normativ este determinat în principal de necesitatea: implement

Mai mult

Microsoft Word - Ticlea-Raspunderea disciplinara paginat.docx

Microsoft Word - Ticlea-Raspunderea disciplinara paginat.docx R spundereadisciplinar 561 Cuprins INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I CONSIDERA II GENERALE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII I R SPUNDEREA DISCIPLINAR... 7 1. Disciplina muncii... 7 1. No iune... 7 2. Tr s turi ale

Mai mult

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U IDENTIFICAREA PROCESELOR COD: PO PROCEDUR OPERA IONAL RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Pre

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U IDENTIFICAREA PROCESELOR COD: PO PROCEDUR OPERA IONAL RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Pre UNVRSTATA VASL ALCSANDR DN BAC U COD: RCTOR, PROF. UNV. DR. NG. VALNTN NDFF Prenumele i numele Semn tura Reprezentantul Managementului laborat Conf. univ. dr. Marcela-Cornelia DANU ef lucr. dr. ing. Mirela

Mai mult

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ELECTRIC, ENERGETIC ŞI AEROSPA IAL RAPORTUL DE ACTIVITATE AL DIR

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ELECTRIC, ENERGETIC ŞI AEROSPA IAL RAPORTUL DE ACTIVITATE AL DIR UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ELECTRIC, ENERGETIC ŞI AEROSPA IAL RAPORTUL DE ACTIVITATE AL DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT ÎN ANUL UNIVERSITAR 2015 2016,

Mai mult

Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura a

Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura a Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura acea afirmat ie vi se potrives te. Nu exista ra spunsuri

Mai mult

NRDO 2014_1.pdf

NRDO 2014_1.pdf Hot rârea CNCD privind instigarea la ur rasial fa de participan ii la evenimentul Zilele Cet ii Medievale Hot rârea nr. 553 din 18.09.2013 Dosar nr.: 425/2013 Peti ia nr.: 3178/07.05.2013 Petent: Uniunea

Mai mult

D212Anexa1_ pdf

D212Anexa1_ pdf anexa nr.1 DECLARA IE UNIC privind impozitul pe venit i contribu iile sociale datorate de persoanele fizice 212 A. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI Nume Ini iala tat lui Cod de identificare fiscal

Mai mult

nicolae_fara_a_DIR EX hd 2018

nicolae_fara_a_DIR EX hd 2018 DECLARA IE DE AVERE Nr. 67/12.07.2018 Subsemnatul/Subsemnata, FARA N. NICOLAE, având func ia de Director executiv la A.J.O.F.M. Hunedoara, CNP, domiciliul Simeria, jud. Hunedoara cunoscând prevederile

Mai mult

Cuprins Acte normative relevante... A 10 Angajaţii bugetari... A Terminologie. Personalul bugetar... A 20/ Terminologie. Raporturile jurid

Cuprins Acte normative relevante... A 10 Angajaţii bugetari... A Terminologie. Personalul bugetar... A 20/ Terminologie. Raporturile jurid Cuprins Acte normative relevante... A 10 Angajaţii bugetari... A 20 1. Terminologie. Personalul bugetar... A 20/001 2. Terminologie. Raporturile juridice... A 20/003 Concediul de odihnă... C 10 1. Reglementare...

Mai mult

Asocia ia Roman pentru Programarea Neuro-Lingvistic Viziune sistemica si de dezvoltare personala ROMANIAN ASSOCIATION FOR NEUROLINGUISTIC PROGRAMMING

Asocia ia Roman pentru Programarea Neuro-Lingvistic Viziune sistemica si de dezvoltare personala ROMANIAN ASSOCIATION FOR NEUROLINGUISTIC PROGRAMMING Asocia ia Roman pentru Programarea Neuro-Lingvistic Viziune sistemica si de dezvoltare personala ROMANIAN ASSOCIATION FOR NEUROLINGUISTIC PROGRAMMING S T A T U T U L ASOCIA IEI ROMÂNE PENTRU PROGRAMARE

Mai mult

Documente de referinţă:

Documente de referinţă: Documente de referinţă: Legea Educației Naționale nr. 1/2011 (M.O. 18/10 ian. 2011); Legea privind buna conduită în cercetarea științifică nr. 206/2004 cu completările ulterioare; Carta Universităţii de

Mai mult

Nr ( ) 11 ianuarie În temeiul articolului 27 din Legea finan elor publice i responsabilit ii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie

Nr ( ) 11 ianuarie În temeiul articolului 27 din Legea finan elor publice i responsabilit ii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 59 În temeiul articolului 27 din Legea finan elor publice i responsabilit ii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 i în scopul reglement rii i perfec ion rii modului de reflectare a unor indicatori

Mai mult

UJ_Stoica Adrian__Obligatii (Curs universitar)II-3

UJ_Stoica Adrian__Obligatii (Curs universitar)II-3 Generalit i privitoare la obliga ii în sistemul de drept civil 9 Capitolul I GENERALIT I PRIVITOARE LA OBLIGA II ÎN SISTEMUL DE DREPT CIVIL. Defini ia obliga iilor i structura raportului juridic de obliga

Mai mult

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 7 FEBR

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 7 FEBR R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 7 FEBRUARIE 2011 edin a ordinar este convocat de Pre edintele

Mai mult

TIIN A ÎMBUN T IRII SISTEMULUI SANITAR Asist. univ. dr. Luca Andrei UMF Grigore T. Popa Iasi

TIIN A ÎMBUN T IRII SISTEMULUI SANITAR Asist. univ. dr. Luca Andrei UMF Grigore T. Popa Iasi TIIN A ÎMBUN T IRII SISTEMULUI SANITAR Asist. univ. dr. Luca Andrei UMF Grigore T. Popa Iasi andrei.g.luca@umfiasi.ro www.ispro.ro Trecut Prezent TIIN A ÎMBUN T IRII SISTEMULUI SANITAR Dorinta de a imbunatati

Mai mult

OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod ROMÂNIA Telefon: ; ; ; 314

OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod ROMÂNIA Telefon: ; ; ; 314 OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod 030044 - ROMÂNIA Telefon:315.19.65; 315.19.64; 314.59.64; 314.59.65; 314.59.66; Telefon director: 315.90.66 Http:/

Mai mult

paginata de mine0003.mdi

paginata de mine0003.mdi Cuprins Capitolul I. Încheierea contractului individual de muncă 1 1. Condi ii specifice de validitate a contractului individual de muncă. Refuzul avizului. Concurs pentru ocuparea unui post de conferen

Mai mult

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 155 Edi ia în limba român Legisla ie Anul iunie 2019 Cuprins I Acte legislative DIRECTIVE Directiva (UE)

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 155 Edi ia în limba român Legisla ie Anul iunie 2019 Cuprins I Acte legislative DIRECTIVE Directiva (UE) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 155 Edi ia în limba român Legisla ie Anul 62 12 iunie 2019 Cuprins I Acte legislative DIRECTIVE Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European i a Consiliului din

Mai mult

partajul judiciar0002.mdi

partajul judiciar0002.mdi Capitolul I Reguli privind încetarea coproprietăţii Secţiunea 1. Coproprietatea temporară 1. Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Denegare de dreptate. Greşita calculare a cotelor-părţi

Mai mult

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2018-2022 - 9 noiembrie 2018 - Prognoza de toamn 2018 PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentual fa de perioada corespunz

Mai mult

Microsoft Word - Anale2_2005.doc

Microsoft Word - Anale2_2005.doc Analele Universit ii,, tefan Cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/2005 Analiza comparativ a cadrului general legislativ privind eficien a energetic a cl dirilor din rile UE i România

Mai mult

Ministerul Educaț iei al Republicii Moldova Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălț i Facultatea Ș tiinț e Reale, Economice ș i ale Mediului Catedr

Ministerul Educaț iei al Republicii Moldova Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălț i Facultatea Ș tiinț e Reale, Economice ș i ale Mediului Catedr Ministerul Educaț iei al Republicii Moldova Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălț i Facultatea Ș tiinț e Reale, Economice ș i ale Mediului Catedra de Matematică ș i Informatică Curriculum pentru unitatea

Mai mult

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta

Mai mult

Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalime

Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalime Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare constituie un instrument important pentru studiul

Mai mult

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 22 MAR

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 22 MAR R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 22 MARTIE 2011 edin a ordinar este convocat de Pre edintele

Mai mult

BIL_1209SCL1.pdf

BIL_1209SCL1.pdf Mari Contribuabili care depun bilantul la Bucuresti Tip situatie financiara : BL F10 - pag. 1 Entitatea S.C. SOCEP S.A. Judet Sector Localitate Adresa Constanta Strada INCINTA PORT DANA 34 CONSTANTA Bloc

Mai mult

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO 1. Principii de bază Ce trebuie să luăm în considerare atunci când comunicăm la birou? Comunicarea la birou nu este nici complicată, nici foarte simplă. Fiecare dintre noi are competențe de bază în interacțiunea

Mai mult

Microsoft Word - Apa aer primele+cup.+etc_Marius PUC.doc

Microsoft Word - Apa aer primele+cup.+etc_Marius PUC.doc STUDIUL CALIT II RÂURILOR ÎN BAZINUL L PU ÎN INTERVALUL 2006 2008 AMALIA IZABELA MIHALCA 1 ABSTRACT. Study of rivers quality within the basin L pu 2006 2008 In the first part of the article is shown the

Mai mult

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U CAZAREA ÎN C MINELE UNIVERSIT II VASILE ALECSANDRI DIN BAC U COD: I-SS-01 INSTRUC IUNE RECTOR PROF.UNIV.DR.

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U CAZAREA ÎN C MINELE UNIVERSIT II VASILE ALECSANDRI DIN BAC U COD: I-SS-01 INSTRUC IUNE RECTOR PROF.UNIV.DR. UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN CAZAREA ÎN C MINELE UNIVERSIT II VASILE ALECSANDRI DIN COD: INSTRUC IUNE RECTOR PROF.UNIV.DR. ING. VALENTIN NEDEFF Prenumele i numele Semn tura Departamentul de Management

Mai mult

Ghid pentru elaborarea lucrării de licență sau disertație Facultatea de Istorie și Filosofie Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemp

Ghid pentru elaborarea lucrării de licență sau disertație Facultatea de Istorie și Filosofie Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemp Ghid pentru elaborarea lucrării de licență sau disertație Facultatea de Istorie și Filosofie Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană Domeniile: Ştiinţe Politice Relaţii Internaţionale

Mai mult

Anul 172 (XVI) Nr PARTEA I LEGI, DECRETE, HOT R RI I ALTE ACTE SUMAR Joi, 2 decembrie 2004 Nr. Pagina Pagina LEGI I DECRETE ACTE ALE CURfiII EU

Anul 172 (XVI) Nr PARTEA I LEGI, DECRETE, HOT R RI I ALTE ACTE SUMAR Joi, 2 decembrie 2004 Nr. Pagina Pagina LEGI I DECRETE ACTE ALE CURfiII EU Anul 172 (XVI) Nr. 1.139 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOT R RI I ALTE ACTE SUMAR Joi, 2 decembrie 2004 Nr. Pagina Pagina LEGI I DECRETE ACTE ALE CURfiII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI 489. Lege pentru modificarea

Mai mult

Microsoft Word - BAC sociologie

Microsoft Word - BAC sociologie Colecţia SUBIECTE POSIBILE Editura Paralela 45 Lucrarea este elaborată conform programei şcolare în vigoare pentru bacalaureat. Redactare: Daniel Mitran Tehnoredactare: Iuliana Ene Pregătire de tipar &

Mai mult

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultat

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultat Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile

Mai mult

22

22 CANALE DE TRANSMITERE A MESAJELOR PROMO IONALE ÎN TURISM LECT.UNIV.DR OLIMPIA BAN Facultatea de tiin e Economice Universitatea din Oradea, Str. Universit ii nr.5, tel.0359422506, e-mail: oban@uoradea.ro

Mai mult

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare A. MECANIC Se consider accelera ia gravita ional g = m/s.. p inând cont c nota iile sunt cele utilizate în manuale de fizic, reprezint : t a. for a medie b. accelera ia medie c. viteza medie d. puterea

Mai mult

imp ps

imp ps B&L Business & Leadership Nr. 2-2009, p. 45-57 ISSN 2069-4814 MARKETING FACTORI DE INFLUEN AI COMPORTAMENTULUI DE CUMP RAREA I CONSUM Autor Petru Fodorea Abstract: Consumer is an entity extremely complex,

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru MATEMATIC CLASELE a IX-a a XI-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL W

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru MATEMATIC CLASELE a IX-a a XI-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL W MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru MATEMATIC CLASELE a IX-a a XI-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../...

Mai mult

REVISTA ROMÂNĂ DE BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢA INFORMĂRII An 2, nr

REVISTA ROMÂNĂ DE BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢA INFORMĂRII An 2, nr REVISTA ROMÂNĂ DE BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢA INFORMĂRII An 2, nr. 3 2006 REVISTA ROMÂNĂ DE BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢA INFORMĂRII REVISTĂ TRIMESTRIALĂ EDITATĂ DE ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

Mai mult

anexa1formular 201 decl privind venit din strainatete.pdf

anexa1formular 201  decl  privind venit din strainatete.pdf Agen ia Na ional de Administrare Fiscal DECLARA IE privind veniturile realizate din str in tate 201 Anul Declara ie rectificativ Se completeaz cu X în cazul declara iilor rectificative I. DATE DE IDENTIFICARE

Mai mult

România Jude ul Maramure Consiliul Jude ean Nr.3773/15 iulie 2010 PROCES VERBAL al edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din 15 iulie 2010

România Jude ul Maramure Consiliul Jude ean Nr.3773/15 iulie 2010 PROCES VERBAL al edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din 15 iulie 2010 România Jude ul Maramure Consiliul Jude ean Nr.3773/15 iulie 2010 PROCES VERBAL al edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din 15 iulie 2010 edin a ordinar este convocat de Pre edintele Consiliului

Mai mult

Situatia femeilor si a barbatilor în pozitii de decizie în administratia publica centrala

Situatia femeilor si a barbatilor în pozitii de decizie  în administratia publica centrala MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI I PROTECŢIEI SOCIALE Direcţia ia Egalitate de Şanse între femei şi i bărbaţi Situaţia ia femeilor şi i a bărbaţilor în n poziţii ii de decizie în n administraţia ia publică

Mai mult

dec_200_2016-EDITABIL.pdf

dec_200_2016-EDITABIL.pdf Declara ie rectificativ Se completeaz cu X în cazul declara iilor rectificative I. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI Nume Prenume Venit scutit conform conven iei de evitare a dublei impuneri Op iune

Mai mult

ORDONAN DE URGEN nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioni tii, precum i pentru modific

ORDONAN DE URGEN nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioni tii, precum i pentru modific ORDONAN DE URGEN nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioni tii, precum i pentru modificarea i completarea unor acte normative Având în vedere

Mai mult

STCD_1.pdf

STCD_1.pdf 3. PROIECTAREA SISTEMULUI DE TRANSMITERE PRIN CUREA DIN AT Acest tip constructiv de sistem de transmitere func ionez prin angrenarea din ilor curelei cu din ii ro ilor de curea, iar metodica de calcul

Mai mult

Microsoft Word - rev-rom1.doc

Microsoft Word - rev-rom1.doc Din istoria Institutului de Cercet ri Economice dr. Constantin GRIGORESCU 1. Înfiin area institutului i contextul istoric Creat în ianuarie 1953, Institutul de Cercet ri Economice (ICE) a func ionat sub

Mai mult

Anexa_3b-Centralizator_teme_disertatie _DAI

Anexa_3b-Centralizator_teme_disertatie _DAI Anexa nr. 3b Str. Universit ii, nr. 1, cod po tal 410087, Oradea, jud. Bihor, România Telefon: Secretariat: 0259-408276, 0259-408407; Decanat: 0259-408109; Fax: 0259-408409 Web: http://steconomice.uoradea.ro;

Mai mult

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul educației nonformale în activitatea de învățare și influența

Mai mult

Microsoft Word - SILVOTEHNICA_TOT.doc

Microsoft Word - SILVOTEHNICA_TOT.doc Analele Universit ii,, tefan cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/26 Variabilitatea biometric intraspecific manifestat în f getele exploatabile de productivitate superioar din nordul

Mai mult

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 19 APR

R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 19 APR R O M Â N I A JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN PROCES VERBAL încheiat cu ocazia edin ei ordinare a Consiliului jude ean Maramure din data de 19 APRILIE 2012 edin a ordinar este convocat de Pre edintele

Mai mult

REPUBLICA MOLDOVA COMPANIA NA IONAL DE ASIGUR RI ÎN MEDICIN R A P O R T PRIVIND EXECUTAREA (UTILIZAREA) FONDURILOR ASIGUR RII OBLIGATORII DE ASISTEN M

REPUBLICA MOLDOVA COMPANIA NA IONAL DE ASIGUR RI ÎN MEDICIN R A P O R T PRIVIND EXECUTAREA (UTILIZAREA) FONDURILOR ASIGUR RII OBLIGATORII DE ASISTEN M REPUBLICA MOLDOVA COMPANIA NA IONAL DE ASIGUR RI ÎN MEDICIN R A P O R T PRIVIND EXECUTAREA (UTILIZAREA) FONDURILOR ASIGUR RII OBLIGATORII DE ASISTEN MEDICAL ÎN ANUL 2013 CUPRINS 1. Context general 3 2.

Mai mult

NRDO 2009_3.pdf

NRDO 2009_3.pdf Hot rârea CNCD cu privire la discriminarea salarial în raport cu sistemul de majorare salarial CONSILIUL NA IONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMIN RII HOT RÂREA din 14 mai 2009 Dosar nr.: 739/2008 Peti ia nr.:

Mai mult

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI SENATUL UNIVERSITAR Telefon/Fax , /int. 283,

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI SENATUL UNIVERSITAR Telefon/Fax , /int. 283, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI SENATUL UNIVERSITAR Telefon/Fax 021-319.20.25, 021-319.19.00/int. 283, www.senat.ase.ro, e-mail: senat@ase.ro Hotărârea nr. 26/08.02.2019 cu privire la aprobarea

Mai mult

CRISTIAN CHIRCA DECEMBRIE 1989: TASS ESTE ÎMPUTERNICIT S DECLARE...

CRISTIAN CHIRCA DECEMBRIE 1989: TASS ESTE ÎMPUTERNICIT S DECLARE... CRISTIAN CHIRCA DECEMBRIE 1989: TASS ESTE ÎMPUTERNICIT S DECLARE... Tehnoredactor: Cristian Negoi Poz coperta 1: Izvestia din 19 i 23 decembrie 1989; Komsomolskaia Pravda din 28 i 31 decembrie 1989; Pravda

Mai mult

DIREC IA GENERAL ANTICORUP IE 1 R A P O R T PRIVIND ACTIVIT ILE DESF URATE I REZULTATELE OB INUTE ÎN ANUL 2006 I. CONSIDERA II GENERALE Înfiin area Di

DIREC IA GENERAL ANTICORUP IE 1 R A P O R T PRIVIND ACTIVIT ILE DESF URATE I REZULTATELE OB INUTE ÎN ANUL 2006 I. CONSIDERA II GENERALE Înfiin area Di DIREC IA GENERAL ANTICORUP IE 1 R A P O R T PRIVIND ACTIVIT ILE DESF URATE I REZULTATELE OB INUTE ÎN ANUL 2006 I. CONSIDERA II GENERALE Înfiin area Direc iei Generale Anticorup ie s-a înscris pe linia

Mai mult

Plan managerial ultima pagina Marius Mosoarca902.pdf

Plan managerial  ultima pagina Marius Mosoarca902.pdf PLAN MANAGERIAL pentru candidatura la funcţia de Decan al Facultatii de Arhitectura Universităţii Politehnica din Timişoara Sef lucrari dr.ing. Marius MOSOARCA Timişoara Mai 2012 1 Datorita rolului foarte

Mai mult

EXPUNERE DE MOTIVE LEGE privind sprijinul acordat copiilor şi tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale Oricât d

EXPUNERE DE MOTIVE LEGE privind sprijinul acordat copiilor şi tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale Oricât d EXPUNERE DE MOTIVE LEGE privind sprijinul acordat copiilor şi tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale Oricât de ambiţios ar fi un elev şi oricât de mult şi-ar dori

Mai mult

Revista Strategii Manageriale_nr. 2 din 2012.doc.pdf

Revista Strategii Manageriale_nr. 2 din 2012.doc.pdf ZONELE LIBERE DIN ROMANIA SUCCES SAU ESEC? Elena, Enache 1 Abstract: Extinderea f r precedent a zonelor libere este considerat una dintre cele mai semnificative inova ii economice a sfâr itului de secol

Mai mult

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare A. MECANIC Se consider accelera ia gravita ional g =0 m/s.. Unitatea de m sur în S.I. pentru energia cinetic este: a. J b. W c. N d. Kg m s. Alege i expresia care are dimensiunea unui impuls mecanic: a.

Mai mult

INSPEC IA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNC NEAM Operator de date cu caracter personal, înregistrat la A.N.S.P.D.C.P. sub nr INFORMATII DE

INSPEC IA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNC NEAM Operator de date cu caracter personal, înregistrat la A.N.S.P.D.C.P. sub nr INFORMATII DE Operator de date cu caracter personal, înregistrat la A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3769 INFORMATII DE PRESA In perioada 01.10.2015-31.10.2015, activitatea Inspectoratului Teritorial de Munca Neamt a avut ca

Mai mult

Untitled-2

Untitled-2 CAMPANIE DE PUBLICITATE PENTRU VALORIFICAREA N MOLULUI DE EPURARE Media, Agnita, Dumbr veni Mai 2013 OBIECTIV: Informarea grupurilor int, privind oportunitatea i avantajele valorific rii n molului în

Mai mult

M Palada - Indicatorii de perceptie

M Palada - Indicatorii de perceptie Starea Națiunii construirea unui instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice (SIPOCA 11) Conferința de inchidere București, 21 martie 2019 Indicatorii de percepție Un instrument util de

Mai mult

Romania postcomunista. Trecut, prezent si viitor

Romania postcomunista. Trecut, prezent si viitor REPREZENTARE, MANDATE ŞI CALITATEA DEMOCRAŢIEI 181 Fenomenul de realegere în alegerile parlamentare din 2012 Alegerile parlamentare din 2012 au reprezentat o victorie covârşitoare a alianţei politice dintre

Mai mult