Pascal Bruckner Traducere din francezi de Nadine Vlddescu

Transcriere

1 Traducere din francezi de Nadine Vlddescu

2 Unonlozi CAPITOLUL 1 Ceasornicarul lui Dumnezeu Pleca sd onoreze o promisiune f5cutd tatslui sxu pe patul de moarte. Acesta o implorase sx se ducd ;i sx prezinte la salonul de ceasorniclrie din Qu6bec piesa unicd perfecfionatd in atelierul lui ;i botezatd Revelafie, traducerea cuvantului grec Apocalipsd. Nu avusese timp so termine, prototipul trebuia sx fie de ajuns. Certat in Europa cu cei din mediul sdu profesional, el se baza pe ajutorul unui prieten bijutier care trdia in Canada. Pentru aceastd c5 lxtorie, I6zabel, unicul sxu copil, dispunea de o sumd modest5 pe care trebuia so foloseascl in mod infelept. Fost pastor al unei biserici reformate ;i locuitor al satului Praz, de la frontiera cu Elvefia, rhevenaz' cdruia i se spunea Nathan' ),::.:"::tt se alsturase, de foarte tandr, unei confrerii de ceasornicari amatori din La ChauxdeFonds, in cantonul Neuchdtel. Devenise reparator de ceasuri si putea sx regleze si sx curete fxrx probleme un ceas mecanic. Dar el nutrea in g6nd un alt proiect, pe care il repetase dintotdeauna fiicei sale: Dumnezeu a inventat ceasurile pentru a prinde timpul ;i a inventat timpul pentru ai pedepsi pe oameni. ftii care e misiunea pe care mia incredintato mie, un preot necunoscut? Sd inventez ceasul care va sterge timpul si va repara gre;eala originar5. i1i Oai seama? Ea nu era sigur5 cd intelege. Maiestuozitatea frazelor lui o impresiona. O, tat5, sunt asa de mindrd... Devenise pasionatd de foarte tdnlrd de algebrd ;i voia s51 ajute la calculele lui. El ii repeta aceasts frazd, a lui Galilei:,,Dumnezeu a creat universul?n limbai matematic", ;i ea incerca sd invete limba divin5. Din nefericire pentru el, Nathan Thevenaz nutrea pentru ceasuri o dragoste ambigu5 in care aversiunea se certa cu atasamentul. El le celebra si le disprefuia in acela;i timp. Adoratia fxrx limite o pdstra pentru unica sa fiic5. ii citea si comenta Biblia in fiecare sear5. intre tatd ;i fiic5, doar Dumnezeu avea dreptul sx intervind, Dumnezeu care ;tie tot, poate tot ti

3 pe care Nathan, ventriloc elocvent, il invoca zi si noapte. in func1ie de dispozitia Sa, Domnul era binevoitor sau inchizitor. PAnS;i gindurile noastre cele mai intime puteau fi citite de El ca dintro carte deschisx;i nu exista nicio cale de ai scxpa. Lui J6.zabel i se pxrea neplxcut sx fie spionatd zi ;i noapte pdnd in cotloanele cele mai ascunse ale con;tiinfei sale. Iar fi plscut pufin5 discrefie din partea Atotputernicului. Tatdt sxu o avusese tdtziu, aproape de vdrsta de cincizeci de ani. Cind venea so ia de la ;coali, in hainele lui de biseric5, ea nu se putea impiedica sx nu gdndeascd: ce siluetx frumoasl are, in ciuda vdrstei! inalt, subfire, cu pdrul des, efectul era la fel de armonios. Era un schior bun ;i un excursionist mediocru. in rarele deli cand o insolea intro drumelie pe munte, el i;i pierdea repede suflul, se impiedica de pietre ;i se oprea mai mult decat era necesar. Dar fdcea intotdeauna impresie bund ;i zimbea in timp ce9i recdpsta suflul. O felicita pentru cd era atdt de iute ;i regreta cx nu avea cu douxzeci de ani mai pufin ca so urmeze pe stdnci. ii spunea: Atdta am urcat pe muntele meu interior, incdt miam epuizat forfele. De cdnd murise solia lui, se refugia in miezul mi;unltor al mecanismelor de ceas, dezasambldnd rotilele, piesele dantelate, Unonsiozi angrenajele, pdrfile curbate in form5 de bulbi. De cdnd se trezea, odatd cesi spunea rugxciunile ;i termina cu cafelele si o ssruta pe fiica sa de cel pufin zece ori, se zsvora in atelierul s5u, un pavilion amenaiat aproape de caban5 intro cl5dire ruraid,, o caband fdcutd din lemn de zadd, folositl pentru depozitarea alimentelor, in mijlocul unui palc de brazi. Nu mai predica decat o datd pe s5ptdmdns;i, de la indlyimea amvonului sdu, ii adormea pe credincio;i cu propuneri stricte. Se prezenta drept un umil pelerin al lui Christos, a c5rui sarcin5 era s5i dema;te pe depravali ;i sxi salveze pe sdraci. Episcopul slu,,,inspectorul s5u ecleziastic", il presa s5;i indulceascd vorbele, punandui in vedere faptul cx nu mai erau pe vremea lui Luther sau a lui Calvin si ci trebuia sx se adapteze spiritului vremii. in fafa incdpxlan5rii sale, oblinuse din partea sinodului regional ing5duinla de a se pensiona anticipat si fusese inlocuit de un laic format in spiritul teologiei mai ingdduitoare a secolului. Gustul sdu pentru cronografe se transformase intro idee fix5. Se trezea in toiul noplii ca s5;i verifice ceasurile, sx nu rdman5 nici in urm5, si nici sd nu o ia inainte. Deabia ce o ingropase pe sofia lui, cd se si lansase in fabricarea a ceea ce el considera drept marea sa oper5. Urma; in linie dreaptd al lui Voltaire, fiction connedion

4 ?l descria pe Dumnezeu ca pe Maestrul Ceasornicar care construise, odat5 cu Cosmosul, o mecanicd perfectd a cauzelor ;i efectelor, pe care omul o stricase. El voia doar s51 ajute pe Domnul sx restaureze ordinea originard, convins cd timpul regretd eternitatea carel bdntuie. DacX el, Nathan, sclavul Celui de Sus, reutea sd construiasc5 acest ceas unic, acesta ar fi acfionat precum un sifon, precum o gaurx neagrx care ar fi absorbit in cdliva ani succesiunea secolelor ;i ar fi pus o limit5 de timp aventurii umane. Mult timp, J6zabel, spre marea spaimd a tat5lui sdu, nu stiuse sd citeascx ceasul. Confunda limbile lui, pe cea micd ;i pe cea mare cu limba secundarului, aduna suma celor trei in loc sd le separe, se incurca intre gradaliile de diminea!5 ;i cele de dupsamiazd, rru putea sx se familiarizeze cu numerotarea duodecimal5. La ;coa15, lucrul dsta ii dddea bltdi de cap. Pentru ea, toate orele erau inegale, se lungeau sau se contractau dupl voia lot, ;i unele dintre ele deps;eau spaliul unei sdptdmdni sau al unei luni. intro zi, a avut un declic: a inleles instinctiv mecanismul fusurilor orare, al meridianelor. Recita toate orele dintre Paris ;i San Francisco, dintre Johannesburg ;i Pekin, fsrx sx se gdndeasc5. Intrase pe orbita vastei galaxii a cifrelor. PAnX la vdrsta de treisprezece ani, cel pufin, pe cand inci mai purta aparatul dentar, ea imp5rt{ise pasiunea tatdlui ei, plonidnd in cdrlile de specialitate austere ;i.dezvoltdndu;i un talent aparte pentru matematici si pentru fizicd,. Eug6nie, mama ei, o femeie inaltd si slabd, privea resemnatd comuniunea tatdlui si a fiicei intru aceast5 manie imp5rt5;itd, cei doi vorbindu;i prin prescurtdri intro limbd necunoscutd din care ea nu inlelegea nimic. Ceasurile si acest nebun b5tran, pe carel iubise candva pentru nefericirea lui, o indeplrtaserd de singura sa fiic5. A;a cx incepu sd simt5 o aversiune pentru copilul ei. Privindu;i micula cu ochii s5i incerc5nati, examindndui erupfia de acnee sau rotunjimile adolescentine, ii spunea: Sd stii cd ai noroc cx nu egti dr5guf5! Bdiefii nu1i vor suci capul. O s5 iii scutit5 de vertiiurile cuceririlor utoare. Uit5te cum am suferit eu, eu care am fost frumoass;i care am stirnit furtuni. Tu va trebui sd munce;ti din greu ca sx dovede;ti cx exi;ti. $i o sx ai mare noroc dac5p vei gdsi un sot! Melancolic5, Eug6nie, alt5datd inv515toare, imbdtrdnise prematur, iar p5rul ii incxrunlise inc5 de la varsta de treizeci de ani. La randul ei, printrun fel de mimetism conjugal, i;i g5sise ;i ea marota ei: valizele. Avea mai mult de zece valize, de dimensiuni diferite, carei ocupau

5 intregul dormitor. Unele erau la fel de mari precum nitte cufere, altele, stramte ca ni;te truse de toaletd. Ele reprezentau pentru ea mirul pelerinului, o cas5 transportabils' Nu putea sx se duc5 nicdieri, nici mdcar sd cumpere un coltuc de pdine, firx o geantx mare in care;i purta minimul vital: portofelul, pa;aportul, sticla cu ap5, trusa cu produsele de igien5. Cdnd se ducea sd;i viziteze sora sau familia, cdra dupl ea bagaje pline de lucruri inutile. Nathan voia si captureze timpul, s5l fac5 sd dispard intrun virtej; ea finea sd ducx lumea intreagd la subra!. in ghiozdanul fiicei sale, strecura in fiecare dimineali suficiente provizii cat s5i alungd pentru o sdptdmdns, chiar dacd micula manca deia de prdnz la cantin5. Jdzabel i;i utura povara pe mdsurd ce inainta cdtre ;coal5, imp5rlind un baton de ciocolatd unui caine sau pr5iituri sau c6te un sandvici colegilor de Sau uneori arunca tot, intrun recipient ;coal5. de plastic, sub o piatrd pe care o acoperea cu mu;chi, dupd care observa procesiuni intregi de insecte care se intdlneau in drumul lor cdtre acea ascunzdtoare.intro diminea!5, mama ei o surprinsese pe punctul de a arunca merindele la co;ul de gunoi ;i se ndpustise asupra ei: Iatd cum imi mullume;ti. Nu trebuie sx pleci niciodatd la drum cu miinile goale. inlelegi lucrul Xsta? in ziua urmdtoare, Jlzabel trebui sd plece la ;coalx si mai impovdratd decat de obicei ;i mama ei o urm5ri cu ma;ina cel pufin doi kilometri. in seara aceea, fata aduse intreg pachetul acasl sil aruncd furioasx pe masa din bucdtxrie. Tatdl ;i fiica se coalizau impotriva lui Eug6nie, care devenise linta bltdilor lor de ioc. Cind unul dintre ei se ducea la toalet5 pentru satisfacerea unei mici nevoi, cel5lalt ii striga: Ia;iun rucsac cu tine, nu se stie niciodats! Mama isi ascundea cu greu lacrimile, resemnatd sx ioace acest rol de ciuca bdtdilor. O vaiizi, mereu plind dormea lang5 patul nupfial, pe care ea o refdcea in fiecare seard inainte de a se culca. De cdnd se trezea, incepea sd se pregiteascd pentru o c5lxtorie ipoteticx. i;i cump5rase ;i un bagai special pentru cimitir, o valizd, rigid5 cu rotile ;i un maner metalic retractabil. in timp ce adormea, ii murmura sofului ei la ureche: Sunt pregdtitd dac5 o sd mx cheme la El. Vreau sx am haine de schimb cel putin pentru trei zile. Nu vreau sx apar neingriiitd in faya Judecltorului Suprem. Lucrurile se petrecuserx a;a cum fusese prevdzut. Fusese inmormdntatd impreuni cu valiza preg5titx in seara de dinaintea morfii sale cauzatd de un infarct contindnd o

6 30 periule de dinfi, doux rochii lungi, lenierie intimd de schimb, pantofi comozi pentru mers ;i cate ceva de mdncare. Adormise cu mana pe manerul valizei;i nu se mai trezise niciodatx, pregdtitd sx se prezinte in fala Creatorului sdu. Nathan trebuise sx negocieze cu cei de la pompele funebre pentru aceastx valizd care ocupa un loc suplimentar in sicriu, sd reducd drastic ornamentele bisericetti ti sx fixeze bine capacul. Aceastd abatere de la regulament il costase pe Nathan 250 de euro, pe care ii cheltuise cu inima indoitd. Dar sicriul fusese inchis ;i b5tut in cuie dimpreun5 cu bagaiul moartei, in conformitate cu dorinlele ei. Jdzabel, nu;i putea da seama dacd tatdl ei era afectat de aceastx disparilie, iar absenla unei mdhniri vizibile a lui ii distrigea atenfia de la a ei. Nu se vedea suferind pentru doi. Nathan deabia se hr5nea ;i dormea pe un pat de campanie a;ezat direct pe pardoseala cabanei. in sertarul biroului s5u, ascundea rachiu, alcool din pere sau din prune, pe care le sorbea inceti;or pentru a se calma. Cum oare i;i finanla el cercetlrile din salariul inconsistent pe carel primea de la biserics? Cumpdrase ma;in5rii costisitoare, piese rare. Ea nu avea sx afle cum fxcuse decdt la moartea lui: imprumutase de la o bancl din Chambdty o sumx mare de bani pentru care ea se trezea acum responsabilx din punct de vedere legal. Urma sd plsteascd ani mulfi deacum inainte capriciile lui, mai pulin in cazul in care ar fi rcfuzat sd accepte succesiunea. Copil, cedase in fala entuziasmului patern. De fiecare CrXciun, el ii confecliona cutii muzicale, mici minuni artizanale, o pasire care le aducea mancare in cioc odraslelor sale, boul ;i mxgarul carel incllzeau pe pruncul Iisus cu boturile lor, fete tinere care patinau pe un lac inghetat. Sculpta sate intregi in lemn, construia scene ale Nativitdtii pentru biserici, cu o dexteritate carei lssa pe tofi cu gura c5scat5. in tineretea sa, fusese el insu;i clopotar, impstimit al sonorit5tii clopotelor, al clinchetului clopofeilor, producand mici cantecele in clopotnila sa. Dimineafa devreme, inainte de;coal5, ii povesteaizbinzile lui de peste noapte: cum armase un inc5rcitor cu reasamblare manual5, cum instalase microrotoare care stocheazd energia misc5rilor din incheietura mdinii. Ea il asculta adormit5. Mai lucra si la ideea unui ceas,,catnal" care ar fi imbdtr6nit in acela;i timp cu proprietarul lui ;i sar fi dezintegrat odatd cu el. Nathan o trezea in miez de noapte pentru ai impirt{i o descoperire prelioas5 ;i ea se scula epttizatd a doua zi de dimineald, incapabils si se concentreze la ore. Din cauza asta, ea inventd un

7 somn u;or, fragmentat, c5ci deschidea ochii dup5 cateva ore, sigurd cd tatxl ei, alezat langd ea, se uita fix la ea, in intuneric, a;teptdndo si se mi;te ca sxi vorbeascd. ii aproba cuvintele ca pe ni;te porunci. Voia sdl impresioneze coleclionand toate premiile de matematicd si de ;tiinfe naturale. Dar Nathan mai era ;i coleric: se plangea cx ceasul, invenfie a Celui de Sus, devenise un ornament frivol. in loc si admire munca artizanllor ceasornicari, ii acuza cd se indepdrtaserx de scopul artei lor, ;i tuna ;i fulgera impotriva mircilor de renume ;i a strategiilor lor venale. O lua pe J6.zabel cu el la Geneva, in timpul s5ptimdnii, cu riscul de a o face sx piardd o zi de ;coal5. Geneva: Babilonul corupt care num5r5 mai multe ceasuri decdt locuitori, unde primele impdnzesc vitrinele ca tot atdtea chem5ri la viciu. i;i innoda o cravat5, se imbrdca in cel mai bun costum al sdu ;i, insolit de adorabila sa fetilx blondd, cu codile impletite, dddea tarcoale magazinelor de lux. il alegea pe cel mai opulent, suna la intrare ;i se dddea drept un coleclionar cu dare de mdnd care venise de la Paris, Bordeaux sau Lyon. Bodyguarzii cu lavaliera la ureche ezitau s5l lase sd intre, dar prezenla unei fetife ii lini;tea. ii punea s5i arate ceasurile cele mai scumpe, care costau mai multe zeci de mii de euro sau de franci elvefieni, groase ca ni;te prdjituri millefeuilles, b5tute cu diamante, perle, smaralde sau incinse cu curele din piele de crocodil, de stru!, de pisicxdemare sau de rechin. Privea indelung toate acele modele p5 trate, dreptunghiulare, rotunde, care il sfidau, unele la fel de misterioase precum motorul unui avion sau al unui bolid. Le examina pe toate p5rlile ;i primea explicafii despre complicafiile ;i subtilitdfile lor, uluit de atdtea funclii diferite. Fiecare dintre ele era un mic univers in sine. El rumega la infinit si cu voce tare preful acestor fantezii. Atunci maxilarul sdu se contorsiona, ochiul ii tresxrea, chipul ii era strdbdtut de grimase. Furia sosea. Nu se mai putea abfine. in fala vdnzdtofilor uluili, exploda impotriva negustorilor din templu ;i a folosirii lacome a timpului, singura proprietate a lui Dumnezeu. Ceasurile sunt ni;te obiecte sfinte, cum indrdzneau ei sd facd nego! cu ele? Vehemenfa lui o stanienea pe fiica sa care;i pleca ochii si ii cerea si plece. Erau rugali sd ias5 din magazin ;i sd nu facx scandal in fala celorlalli clienli. ln cele din urm5, li se interzisese accesul in toate magazinele de firmx din ora;. inlelege md., J6zabel, dacd pun capdt acestui negof infam, Dumnezeu imi va ierta pdcatele, precum;i pe cele ale tale;i ale mamei tale.