Cursul 13 Termodinamica: Temperatura, Căldura și Ecuațiile de stare a gazului
|
|
- Rodica Marin
- 1 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Cursul 13 Termodamca: Temperatura, Căldura ș Ecuațle de stare a gazulu 13.1 Ssteme, mărm ş procese termodamce. Temperatura, eerga teră, căldură 13. Prcpul zero al termodamc ş echlbrul termc 13.3 Ecuaţle de stare petru gazul deal 13.4 Ecuaţle de stare petru gazul real 13.5 Prcpul I al termodamc 13.1 Ssteme, mărm ş procese termodamce Defţe: Termodamca este acea partea a fzc care studază mşcarea termcă a matere î partcular procesele de schmb de căldură dtre obectul studat ş medul îcojurător fără a apela îsă la reprezetarea moleculară. Dec, putem spue că termodamca se ocupă de studul aceloraş feomee ca ş teora cetco moleculară dar u d puctul de vedere al mecasmelor, c al schmburlor de eerge, care au loc î decursul acestor feomee. La baza deducerlor termodamce stau cele ma geerale leg ale atur, deumte prcp. Aceste prcp repreztă o geeralzare a rezultatelor actvtăţ umae. Obectul de studu al termodamc îl costtue sstemele. Defţe: U corp (sau u asamblu de corpur) de dmesu macroscopce, cu volum determat repreztă u sstem termodamc. Sstemul termodamc este u sstem fzc compus dtr-u umăr mare dar ft de compoeţ de exemplu molecule ş atom care se găsesc îtr-o cotuă mşcare. Spaţul ocupat de sstem poate f delmtat fe de o graţa (sau frotera) materală (reală) cu pereţ rgz sau elastc, fe de o graţă magară. Această delmtare a spaţulu se face astfel îcât sstemul termodamc să se comporte ca u tot utar ar teracţule teroare să se poată deoseb de cele exteroare. Clasfcarea sstemelor termodamce: Izolate: u schmbă cu exterorul c eerge ş c matere. Îchse: poate schmba cu exterorul eerge dar u schmbă matere. 1
2 Fg. 1 Ssteme temo-damce cu volum fx sau froteră elastcă. Fg. Trasformare cclcă. proces de stare. matere. Deschse: schmbă cu exterorul atât eerge cât ş U sstem termodamc se poate caracterza pr defrea stăr sstemulu termodamc. Defţe: Pr starea uu sstem termodamc îţelegem totaltatea propretăţlor lu fzce la u momet î stuaţa de echlbru ş este determată de umărul parametrlor macroscopc depedeţ. Petru a caracterza î mod uvoc starea sstemulu termodamc trebue stablt acest umăr mm de mărm fzce ce poartă umele de parametr de stare. Defţe: Parametr de stare a uu sstem termodamc exprmă propretăţ mecace, termce, electrce, magetce, chmce etc. ale sstemulu studat. Defţe: Starea uu sstem termodamc este statcă sau de echlbru dacă parametr sstemulu u varază î tmp. Defţe: Orce schmbare a stăr sstemulu termodamc se umeşte trasformare de stare sau Defţe: O trasformare se umeşte cvasstatcă dacă sstemul termodamc evoluează dtr-o stare de echlbru î altă stare de echlbru pr stăr termedare de echlbru, astfel că parametr termodamc evoluează foarte let î tmp. Defţe: O trasformare se umeşte reversblă dacă sstemul reve la starea ţală exact p aceleaş stăr ca ş la trasformarea drectă. ţală. Defţe: O trasformare se umeşte cclcă dacă starea fală cocde cu starea
3 Propretăţle termodamce Se pot măsura drect (presue p, volumul V, temperatura T, umărul de klomol, ); Sut determate drect (eerga tera U, etropa S); Propretăţle termodamce pot f Extesve (depd de dmesuea sstemulu): volumul V, eerga teră U, etropa S. Itesve (u depd de dmesuea sstemulu): presuea p, temperatura T. Mărmle termodamce pot f: De stare: presue p, volumul V, eerga teră U, etropa S. De proces: Căldura Q, lucrul mecac L. Temperatura Defţe: Temperatura este acea propretate a sstemulu termodamc care determa Fg. 3 Trasferul de căldură poate duce la creşterea temperatur uu sstem termodamc. Eerga teră dacă acesta este î echlbru termodamc sau u. Coceptul de temperatură are la baza deea de măsurare relatvă a îcălzr sau răcr uu corp legată de observaţa expermetală că dacă acesta prmeşte o cattate de căldură atuc temperatura acestua creşte. Câteva dtre cele ma cuoscute, ş cel ma des foloste scăr de temperatură sut: Celsus, Kelv, Fahrehet ş Rake. Trasformărle dtre ele sut date de relaţle: K C C K , (1) C F 3 F C 3. () Partculele compoete ale corpurlor execută o mşcare cotua ş dec posedă o aumtă cattate de eerge cetcă dar î acelaş tmp teracţoează ş tre ele ş dec au ş o aumtă cattate de eerge poteţală. 3
4 Defţe: Suma tuturor eerglor cetce (de osclaţe, rotaţe sau traslaţe) datorate mşcărlor dezordoate ale partculelor costtuete ale uu sstem termodamc ş ale eerglor poteţale de teracţue repreztă eerga teră, U. U E c E. (3) Moleculele sau atom se pot găs î dferte mcrostăr eergetce, ar eerga mede a ue mcrostăr se poate scre ca: 11 P P p P, (4) ude P repreztă probabltatea ca molecula să posede eerga. Dacă sstemul are N molecule atuc eerga teră va f dată de: Căldura U N. (5) Defţe: Eerga cedată sau prmtă de u corp care duce la varaţa eerge sale tere se umeşte cattate de căldură sau smplu căldură. Defţe: Procesul de varaţe al eerge tere, care are loc fără a se efectua u lucru mecac se umeşte schmb de căldură. Cattatea de căldură prmtă (sau cedată) de u corp poate f folostă petru: Rdcarea sau coborârea temperatur corpulu căldura sesblă; Trecerea corpulu dtr-o stare de agregare î alta căldura latetă; Efectuarea uu lucru mecac de către corp; Căldura specfcă Defţe: Cattatea de căldura ecesară petru a îcălz o utate de masă dtr-o substaţă astfel îcât temperatura e să vareze cu 1 K (1 0 C) se umeşte căldura specfcă. c astfel căldura schmbată de u corp cu medul îcojurător este: Căldura specfcă depde de felul procesulu: s Q Q m T m T T, (6) Fg. 4 Pompa de căldură. 1 Q m cs T. (7) 4
5 cv căldura specfcă la volum costat; cp căldura specfcă la presue costată; Căldura latetă Defţe: Cattatea de căldură ce reve utăţ de masă a ue substaţe petru a trece dtr-o stare î alta stare la temperatură costată, se umeşte căldură latetă. de ude cattatea de căldură este: Utatea de măsură este: Q, (8) m Q m. (9) J / kg. (10) 13. Prcpul zero al termodamc ş echlbrul termc U sstem î echlbru termodamc îş poate modfca starea pr teracţue cu medul îcojurător. Iteracţule pot f: mecace (comprmarea uu gaz), electrce (polarzarea uu delectrc), magetce (magetzarea ue substaţe), schmb de substaţă (pr modfcarea umărul de klomol). Postulat: U sstem zolat ajuge îtotdeaua după u terval de tmp î starea de echlbru termodamc ş u poate eş codată de la se d aceasta stare. Astfel dacă avem două ssteme termodamce A ş B puse î cotact termc ş dacă u al trelea sstem termodamc C este ş el pus î cotact termc ş ajuge la echlbru termodamc cu A ş separat cu B atuc îseamă că ş sstemele termodamce A ş B sut î echlbru termodamc. Euţul prcpulu zero al termodamc: Itr-u sstem zolat, format d corpur aflate î cotact termc, codţa ecesară ş sufcetă de echlbru termodamc este ca toate cele corpur sa abă aceeaş temperatură. Fg. 8.5 Sstemele termodamce, A, B ş C aflate î cotact termc sut caracterzate de aceeaş temperatură. 5
6 13.3 Ecuaţle de stare petru gazul deal Ipotezele care e permt sa cosderam u gaz ca fd u gaz deal: Moleculele gazulu sut sferce; Dmesule sut egljabl de mc î raport cu dstaţa dtre ele; Cocrea dtre ele este elastcă ş tr-u tmp ft scurt; Cu excepţa cocrlor u teracţoează tre ele; Petru u astfel de asamblu de molecule care se găsesc î cotuă mşcare dezordoată se poate stabl expermetal următoarea ecuaţe de stare care leagă parametr de stare tre e: pv RT, (11) ude V este volumul gazulu, p presuea acestua, T temperatura, R costata uversală a gazelor ş - umărul de klomol: m, (1) ude este masa molară. Valoarea costate uversale a gazelor este dată de: J R 8316 (13) kmol K Petru u amestec de gaze ecuaţa de stare are aceeaş exprese. Defţe: Presuea pe care ar exercta-o u gaz perfect care ar ocupa sgur tot volumul gazulu î care se află se umeşte presue parţală. Legea lu Dalto Euţ: Presuea exerctată de ma multe gaze deale care ocupă acelaş volum este suma presulor parţale. compoet: 1 p p3 p p 1 p p. (14) Numărul de klomol al uu amestec este suma umărulu de klomol al fecăru Fracţa molară a compoetelor se poate def ca: 1. (15) 1 6
7 astfel îcât: x, (16) 1 1 x 1. (17) Dacă este masa molară a fecăru compoet al amesteculu atuc masa molară a amesteculu este: 1 x. (18) Ecuaţa de stare petru u amestec de gaze deale se scre: m pv RT RT. (19) 13.4 Ecuaţle de stare petru gazul real U gaz real care se abate de la comportarea descrsă de legle gazulu deal este justfcată de potezele smplfcatoare mpuse î defrea gazulu deal. Petru u gaz real u ma putem eglja volumul propru al moleculelor ş c forţele de teracţue dtre ele. Johaes va der Waals î 1873 a propus o ecuaţe de stare petru gazul real pe baza dovezlor expermetale corelate cu argumete termodamce rguroase. Moleculele gazulu sut comparate cu şte sfere mc ş rgde care au fecare u volum molar ocupat de molecule este: V t V b. Volumul total V b, (0) ar volumul î care sut lbere moleculele să se mşte este ma mc cu V t: î acest caz legea geerală deve: V Vt V b, (1) p V b RT. () I modelul gazulu deal propus de va der Waals se cosderă că forţele atractve dtre molecule mcşorează frecveţa ş testatea cocr moleculelor cu pereţ vasulu astfel că presuea asupra acestora se mcşorează cu o cattate: 7
8 p a. (3) V Rezultatul celor două efecte combate este ecuaţa de stare a gazulu real propusă de va der Waals: p a V b RT, (4) V ude - repreztă umărul de klomol, ar a ş b sut două costate specfce fecăru gaz Legea I a termodamc 8 Lucrul mecac al forţelor de presue Cosderam u flud îtr-u cldru cu psto acţoează cu o presue p asupra Fg. 8.6 Pr destdere, u flud acţoează cu o forţă asupra pstoulu, datorată presu moleculelor. Eerga teră pereţlor cldrulu. Asupra pstoulu acţoează forţa: este: F p S. (5) Lucrul mecac efectuat la deplasarea pstoulu L Fdl p S dl p dv. (6) L p dv D teora cetco-moleculara se obţe presuea gazulu ca fd: ude este umărul de molecule d utatea volum: astfel presuea deve: de ude produsul presue volum deve: p W, (7) 3 NA, (8) V NA p W, (9) 3 V pv NAW RT, (30) 3 ar eerga cetcă mede de traslaţe petru o moleculă de gaz este:
9 3 R 3 W T k BT, (31) N A ude kb este costata lu Boltzma. Î mşcarea de traslaţe o moleculă are 3 grade de lbertate. Fecăru grad de lbertate î corespude o eerge de lbertate atuc eerga deve: ar eerga teră petru mol de gaz deal: 1 k B T. Dacă avem u gaz cu grade W k BT, (3) U Nk BT NAk BT RT. (33) Prcpulu I al termodamc Euţul: Cattatea de căldura prmtă de u corp duce la varaţa eerge tere a corpulu ş la efectuarea de către corp a uu lucru mecac asupra medulu exteror. Q U L (34) Prmul prcpu al termodamc repreztă o lege geerală de coservare a eerge aplcată î procesele termce. Eerga termcă prmtă de u corp se trasformă tegral î alte forme de eerge (teră ş lucru mecac) ş vers. D prmul prcpu al termodamc rezultă mposbltatea de a costru u perpetuum moble de speţa I-a care e spue că lucrul mecac efectuat îtr-u proces termc u poate f ma mare decât cattatea de căldura prmtă. Dacă cosderam uma o varaţe ftezmală a stăr sstemulu atuc prmul prcpu al termodamc se scre: Q du L, (35) ude s-au otat varaţle ftezmale (Q ş L) acele varaţ care depd de drumul parcurs (atura procesulu termodamc) ar cu d s-au otat varaţle ftezmale care u depd de drum. 9
Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Prn urmare, entropa calculată în baza a va f egală cu log a (2) înmulţt cu entropa calculată cu logartm în baza 2. 3. Contnutate Entropa este o funcţe contnuă. Une modfcar nfntezmale a probabltăţlor corespunde
Mai multExamenul de licenţă
Exameul de lceţă Domeul de lceţă ZCĂ promoţa 8 Valabl petru sesule de lceţă ule 8 ş septembre 8 (durata studlor 3 a Exameul de lceţă costă î (două probe: - proba scrsă de cuoştţe geerale de fzcă - prezetarea
Mai multMicrosoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]
Unverstatea Tehncă Gheorghe sach dn Iaş Facultatea de Ingnere hmcă ş Protecţa Medulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/3 n unverstar 205-206 Departamentul Ingnera ş Managementul Medulu În unele cazur,
Mai multMicrosoft Word - N_ND.02_Capitol.doc
Captolul Cuvnte-chee Sstem de puncte materale, Legătur blaterale, Legătur unlaterale, Legătur geometrce, Legătur cnematce, Legătur olonome (ntegrable), Legătur neolonome (nentegrable), Legătur stațonare
Mai mult5
METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor
Mai multEXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA 1 (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA 1
EXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA MECANICA NEWTONIANA Lector Dr. Barvch Paul SUBIECTUL Prcple mecac ewtoee Mecaca
Mai multMicrosoft PowerPoint - 5_.ppt
Unverstatea Tehncă Gheorghe Asach dn Iaş Facultatea de Ingnere Chmcă ş Protecţa edulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/5 An unverstar 202-203 Ttular dscplnă: Prof.dr.ng. ara Gavrlescu Aplcaţ: Dr. Petronela
Mai multMicrosoft Word - fmnl06.doc
Metode Numerce Lucrre de lbortor r. 6 I. Scopul lucrăr Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. II. Coţutul lucrăr. Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. Geerltăţ. 2. Metod Jcob. 3. Metod Guss-Sedel.
Mai multMETODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE Foldere / Metode Ssteme de ordnul întâ Metodele de ma jos rezolvă problema cu valor nțale: x f( t, x) x( t x ) Adams45 Metoda Adams-Moulton Predctor-Corector
Mai multPagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia
Pagia 1 di 5 Problema I: Patru pitici Parţial Puctaj. Răsturarea uui co 5 pucte 1. oform primului dese semificația lucrului miim W este dată de relația W mg y ude y L h L Lsi L(1 si. u ajutorul relației
Mai multCURS 8
Trasformatorul perfect MATRCE POTV REAE M = = = s Φ Φ ( ( ) = ) = = l, = l (pe acelaşi miez), factor de cuplaj Petru cuplajul perfect ( = ) = l = = Traformatorul cu u cuplaj perfect: = sl Trasformatorul
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 7 2019 Aca Igat Memorarea matricelor rare - se memorează doar valorile eule şi suficiete iformaţii despre idici astfel ca să se poată recostitui complet matricea Pp. că matricea A
Mai multMicrosoft Word - 3 Transformata z.doc
Capitolul 3 - Trasformata 05 06 CAPITOLUL 3 TRANSFORMATA BIDIMENSIONALĂ Defiim trasformata bidimesioală astfel: obţiem trasformata Fourier. (, e ω (3. şi (3. e ω Suprafaţa î plaul, defiită de şi va fi
Mai multLimite de funcţii reale
( =, a b ) + a + b o 3 L + M L + M = + = + a + b b a + a + b + A A L + M = = + + ( + + )( + ) + + o 4 + 3 3 = + + 8 8 + 4 +. Limita uei fucţii îtr-u puct Vom prezeta coceptul de "limită a uei fucţii îtr-u
Mai multUNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI
UNVERSTATEA "POLTEHNA" DN BUUREŞT ATEDRA DE FZĂ LABORATORUL DE MEANĂ BN 1b MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 7 8 MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 1. Scopul lucrăr -
Mai multDependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,
Depedeţă ucţioală Cursul 9 Fie ucţiile : A R R, i, A ulție evidă i Deiiţia Spue că ucţia g: A R depide de ucţiile, eistă o ucţie h de variabile astel îcât pe ulţiea A dacă g h,,,, A Dacă u eistă o ucție
Mai multMicrosoft Word - subiecte
Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL
Mai multMicrosoft Word - revista
Revsta Vrtuală Ifo MateTehc Revsta vrtuală de cultură tehcă, matematcă ş formatcă petru elev, studeţ, maştr ş profesor d îvăţămâtul preuverstar ş uverstar Aul III Nr. 7-8-9/203 www.fomate.ro ISSN 2069-7988
Mai mult3.5. Circuite de ordin mai mare decat doi Scrierea ecuatiilor metodei tabloului Un circuit dinamic de ordin n >2 are n >2 elemente dinamice (co
.5. rcte de ord ma mare decat do.5.. Screrea ecatlor metode tablol U crct damc de ord > are > elemete damce (codesatoare s/sa bobe). rctele care cot doa bobe lare sa elare cplate tre ele st eempl de astfel
Mai multCELULA DE ELECTROLIZĂ: este formată prin asocierea a doi electrozi, iar trecerea curentului electric se datorează aplicării unei tensiuni electrice ex
II.. CELULA ELECTOCHIMICĂ: reprezntă sstemul format prn cuplarea a electroz, contactul între e realzâdu-se prn ntermedul conductorlor de ordnul II (soluţlor). În funcţe de cauza care determnă trecerea
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNICĂ ET A I - IA CUR 6 Cof.dr.ig.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . Legea iducției electromagetice 2. Eergii și forțe î câmp magetic . Legea iducției electromagetice
Mai multMatematici aplicate științelor biologie Lab10 MV
LP10 - TATITICA INFERENŢIALĂ. Itervale de îcredere. Cosiderații teoretice Majoritatea studiilor statistice u se realizează pe îtreaga populaţie statistică di uul sau mai multe icoveiete: - talia populaţie
Mai multSTRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe
STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC U articol stiitific icepe cu titlul articolului, dupa care se scriu umele autorilor, i ordiea cotributiei. Petru fiecare autor trebuie metioata afilierea, adica istitutia
Mai multMicrosoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc
CURS II Mar. 016 Prof. I. Lupea, Programare II, UTCluj 1. Operatorul SELECT -> aduare selectivă, umai elemete pozitive ditr-u şir. Tipuri de date şi culori asociate î diagramă.. For loop î For loop (imbricat).1.
Mai multETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care
Semiar 4 Serii Fourier și recapitulare Serii Fourier Petru dezvoltarea î serie Fourier (care se poate aplica atuci cîd seriile Taylor sît imposibile, trebuie satisfăcute codițiile Dirichlet: (D Fucția
Mai multCUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamici
CUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamicii i Fizicii statistice 16 CAP. 1. FUNDAMENTELE TERMODINAMICH
Mai multMATEMATICĂ... 2 FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I CHIMIE ANORGANICĂ CHIMIE FIZICA CHIMIE OR
MATEMATICĂ... FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I.... 10 CHIMIE ANORGANICĂ... 11 CHIMIE FIZICA... CHIMIE ORGANICA... CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA... 36 BAZELE TEHNOLOGIEI
Mai multE_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 219 Proba E. d) Chimie anorganică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I Subiectul A. Citiţi următoarele
Mai multCe este decibelul si Caracteristica BODE
. Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W
Mai multPrelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Ofcul de Stat pentru Invenț ș Mărc (OSIM) sunt prelucrate în conformtate cu dspozțle Regulamentulu
Mai multALGORITHMICS
Curs 11: Metode de tp ansamblu meta-modele) ata mnng - Curs 11 1 Structura Motvaţe Ideea modelelor de tp ansamblu Colecţ de modele bucket of models) Colecţ de arbor aleator random forests) Strateg de agregare
Mai multInteligență artificială Laboratorul 5 Normalizarea datelor. Mașini cu vectori suport (SVM) 1. Normalizarea datelor Metode obișnuite de preprocesare a
Normalzarea datelor. Mașn cu vector suport (SVM) 1. Normalzarea datelor Metode obșnute de preprocesare a datelor. În partea stângă sunt reprezentate datele D orgnale. În mjloc acestea sunt centrate în
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Anexa 1. Constante fizice CONSTANTA SIMBOLUL VALOAREA Numărul lui Avogadro N A 6.01 10 3 mol 1 Constanta Boltzmann k B 1.3805 10 3 J K 1 Constanta universală a gazelor Volumul kilomolar normal al gazului
Mai multMicrosoft Word _Evrika_Clasa10_PI_Solutie.doc
Concursul Naţional de Fizică Evrika 1 martie 01 X Problema I (10 puncte) Scafandrul Un scafandru realizează înregistrări video despre lumea acvatică. Pentru scufundări el utilizează un aparat, care-i permite
Mai multInvesteşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Mai multMicrosoft Word - L07_TEFO_FILTRUL_KALMAN.doc
Laborator TEFO Lucrarea nr. 7 FILTRUL KALMAN este un nstrument matematc puternc care joacă un rol mportant în grafca pe computer când vrem să reprezentăm lumea reală în sstemele de calcul. De asemenea,
Mai multAlgebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu
Algebr: 1. Numere turle. Opertii cu umere turle. Ordie opertiilor. Puteri si reguli de clcul cu puteri. Comprre puterilor. Multime umerelor turle este * N 0,1,2,3,...,,... si N N {0} 1,2,3,...,,.... Pe
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 03/04 Curs marti, 7-0, P4 C 3C 4*/3 9.33 9 0 C Capitolul B E t H D B J D t 0 t J Ecuatii costitutive D B J E H E I vid 0 4 0 7 H m 0 8,8540 F m c0,99790 0 0 0 8 m s X Simplificarea ecuatiilor lui
Mai mult013757_ABB (A Szocs)_ACS50_EN_revE_high_100812ENRODECRCG_f_1
COVERTIZOARE DE FRECVEŢĂ ABB - GAMA COMPOET ACS50, de la 0,18 la 2,2 kw / de la 0,25 la 3 CP Catalog tehnic PROFIL DOMEII IDUSTRIALE PRODUSE APLICAŢII COMPETEŢĂ TEHICĂ PARTEERI SERVICII COVERTIZOARE DE
Mai multMicrosoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Mai multProgramare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e
Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte u program petru sumarea primilor 00 de termei ai seriilor următoare şi verificaţi umeric egalităţile date: () (2) (3) 2 + 3 4 + 5 + = l 2; 6 2 + 2
Mai multMicrosoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007
CLASA a - V a 1 007 1. a) ArătaŃi că umărul A= 1+ + + +... + este divizibil cu 15. b) La u cocurs de matematică au participat elevi di clasele a V-a A, a V-a B şi a V-a C. 7 de elevi u sut di clasa a V-a
Mai multMicrosoft PowerPoint - p1_PowerVLSI.ppt
Proectarea structurlor pentru aplcat de putere. Modelarea conertoarelor c.c. c.c.. tructura s functle crcutelor ntegrate pentru controlul conertoarelor c.c. c.c. 3. tructur s funct pentru managementul
Mai multCAPITOLUL 1
3. CARACTERISTICI STATISTICE ALE UNEI SERII DE DATE 3.. INTRODUCERE Statistica matematică, mai precis metodele furizate de aceasta s-au implemetat puteric î metodologia de lucru a diferite domeii. Apelul
Mai multSIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv
SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA 8.07.0 Toate subiectele (I, II, III) sut obligatorii. Se acordă 0 pucte di oficiu. Tipul efectiv de lucru este de ore. La toate subiectele se cer rezolvări
Mai multMicrosoft Word - Anexa 5A Precizarea ipotezelor care au stat la baza proiectiilor finaciare
Anexa 5A PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR FINANCIARE 1-8 AtenŃe: 1. Prognozele vor f întocmte pornnd de la stuańle
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multMUNICIPIUL BUCURESTI BUGETUL PE ANUL 2017 LISTA obiectivelor de in vest it i i cu finantare integrala sau partiala de la buget I. Credite de angajamen
MUNCPUL BUCUREST BUGETUL PE ANUL LSTA obectvelor de vest t cu fatare tegrala sau partala de la buget. Credte de agajamet. Credte bugetare Sucaptolul:.." servc domele cultur, recreer NSTTUTA: ADMNSTRATE
Mai multCatalog VRV pdf
Pompă de căldură seria VRV IV-i pentru instalare în interior concept brevetat unic Perdea de aer Perdea de aer Biddle pentru VRV (CYV) 22 Unităţi interioare Unităţi interioare tip VRV Sisteme de control
Mai multASUPRA MARUNTIRII ROCILOR UTILIZATE IN INDUSTRIA CIMENTULUI (PROBLEMA GRADULUI DE UNIFORMITATE AL AMESTECURILOR GRANULARE FINE) Şuhan N. Vasile, drd.i
ASUPRA MARUNTIRII ROCILOR UTILIZATE IN INDUSTRIA CIMENTULUI (PROBLEMA GRADULUI DE UNIFORMITATE AL AMESTECURILOR GRANULARE FINE) Şuh N. Vsle, drd.g. Fcultte de Utlj Tehologc Uverstte Tehc de Costruct Bucurest.
Mai multCilindri.indd
Variate Model erie tadard Cilidri compac i eriile ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø5, ø, ø0 ø, ø0 atorită gabaritului redus, cilidrii compac i ajută la realizarea de echipamete mai ușoare și mai compacte
Mai multANA - manual
ADRIAN CHISĂLIŢĂ ANA Bbloteca de Aalză umercă surse Fortra 90 Maual de utlzare Uverstatea Tehcă d Cluj-Napoca Cluj-Napoca, 007 Notă copyrght Versue ANA (o-le): Noembre 007 Edţe Maual de utlzare (o-le):
Mai multMicrosoft Word - acasa_Reteua de difractie.doc
UIVERSITATEA "POLITEHICA" DI BUCUREŞTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ B - 0 B DIFRACŢIA LUMIII DETERMIAREA LUGIMII DE UDĂ A RADIAŢIEI LUMIOASE UTILIZÂD REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005 DIFRACŢIA
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai mult1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob
1. Se masoara forta de presiue X (Kg/cm 3 ), la care u aumit material cedeaza. Se presupue ca X urmeaza o lege ormala. Petru 10 masuratori se obti urmatoarele valori: Cerite: 19.6 19.9 20.4 19.8 20.5 21.0
Mai multProbleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2
Probleme rezolvate ) Să se calculeze itele următoarelor şiruri: a) x = ( + )( + )...( + ), 3 ( ) b) 3 5... ( x = e + e + + ) e Soluţie ( + )( + )...( + ) a) x = =... + + +. k l x = l +. Folosid coseciţa
Mai multFISA DISCIPLINEI
FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA 1.2 Facultatea FIZICĂ 1.3 Departamentul FIZICĂ 1.4 Domeniul de studii FIZICĂ 1.5 Ciclul de
Mai multPreţ bază
OPERATORUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA INDICATORI SPECIFICI PUBLICAŢI DE OPCOM SA PREŢURI ŞI INDICI DE PREŢ/VOLUM Piaţa petru Ziua Următoare (PZU) Preţuri orare [lei/mwh]
Mai multEvaluarea şi sumarizarea automată a conversaţiilor chat
Evaluarea ş sumarzarea automată a conversaţlor chat Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus To cte ths verson: Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus. Evaluarea ş sumarzarea automată a
Mai multMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval
BAEM DE COECTAE Clasa a -a Pagia di 9 Subiect - MECANICĂ CLASICĂ Parţial Puctaj Bare subiect ucte Problea. Mişcări ucte a.) Mișcarea puctului aterial este uifor ariată a / cost. Eidet rectiliie u poate
Mai multConcursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat
Cocursul Iterjudeţea de Matematică Cristia S. Calude Galaţi, 6 oiembrie 005 Ispectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiiţe Matematice di Româia, Filiala Galaţi şi catedra de matematică a
Mai multMicrosoft Word - anmatcap1_3.doc
. IRURI DE NUMERE Fie E omulimedeelemete,i o submulimedeidici,i. Defii ie:numim ir de umere reale o familie de umere reale cu idici umere aturale, pe care îl vom ota cu ( a ) ; a se ume te termeul geeral
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multConcentrat de chimie - Clasa 5 - (Altfel)
de altfel LUMNTA RNEL DOCN, MADALNA VERONCAANGELUSU CUPRNS SCHEME RECAPTULATVE UNTATEA 1_ MATERE. CORP 1.1. Norme de protecle a murnc Tn aborator......6 Ustensle g aparaturh de laborator...7 1.2. Matere.
Mai multMicrosoft Word _ISABEL_GA
Optmzarea unu sstem BCI folosnd tehnca GA Dan Marus Dobrea, Monca-Clauda Dobrea Abstract Această lucrare, ce contnuă o cercetare anteroară, are ca prm obectv îmbunătăţrea unu sstem de tp nterfaţă creer-calculator
Mai multProdukt-Datenblatt
3 035 Regulatoare de temperatură cameră, cu comutare pentru 7 zile şi afişaj LCD pentru sisteme de încălzire RDE10 Comandă cu 2 poziţii, cu ieşire ON/OFF pentru încălzire Moduri de lucru: mod normal şi
Mai multCONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a X-a - 20 aprilie 2019 Clasa a IV-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE SUBIECTUL I Se punctează doar rezult
CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a X-a - 0 aprilie 09 Clasa a IV-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Se punctează doar rezultatul: pentru fiecare răspuns se acordă fie uncte, fie 0 puncte Nu
Mai multMicrosoft Word - DIN-Cap.5.3.doc
5.6. Analza namc a unu sstem e reglare automat a vteze unghulare la axul motorulu hraulc 5.6.. Formularea probleme. Acest moel e sstem hraulc e reglare este frecvent utlzat atunc cân organulu e lucru (execue)
Mai multDECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Mioara Daniela având funcţia de Referent Agenţia Naţionala de Integritate, Bucureşti, SECTOR 1 la... CNP, domi
DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Moara Danela având funcţa de Referent Agenţa Naţonala de Integrtate, Bucureşt, SECTOR 1 la... CNP, domclul... cunoscând prevederle art. 292 dn Codul penal prvnd
Mai multE_d_chimie_organica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. d) himie organică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIETUL I Subiectul A. itiţi următoarele
Mai multMicrosoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multTeoria legăturii chimice a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei: J.J. Berzelius a pus bazele legăturii ionice, A.M. Butlerov (1861) introduce, pentr
Teoria legăturii chimice a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei: J.J. Berzelius a pus bazele legăturii ionice, A.M. Butlerov (1861) introduce, pentru prima dată, noţiunile de structură chimică şi formulă
Mai multOLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ 1.0.01 CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I 5 5 a) Calculaţi: 1 :1 17 4 14 4 8 :17 5 :100 5:. b) Arătaţi că umărul x 74a 4a7 a74 este
Mai multCONCURSUL INTERLICEAL “TOPFIZ”
INISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, BN CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, BN CONCURS REGIONAL DE FIZICĂ 988 8 C. N. LIIU REBREANU, Bistrița 3 5 noiembrie 8 Clasa a X-a Probleme propuse
Mai multCOMUNA MIRCEA VODA MIRCEA VODA CONSTANTA SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL CAP. 51 ADMINISTR
PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL...217... CAP. 51 ADMINISTRATIE PUBLICA t Cc')/ rt. DENUMIRE INDICATORI TOTAL Cheltuieli cu salariile i bai Salarii de baza Salarii
Mai multSoluţia eficientă pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi răcire Altherma 3 H F
Soluţia eficientă pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi răcire Soluția pentru încălzire, apă caldă menajeră şi răcire Daikin Tehnologia Bluevolution, cu agent frigorific R-32 Soluția Daikin
Mai multMicrosoft Word - Articol_Cretu Ion [RO].docx
40 No solț ntegrale termoelastce pentr semspaț NOI SOLUȚII INTEGALE TEOELASTICE PENTU SEISPAȚIU Ion Creț, lector nv. Unverstatea Tehncă a oldove INTODUCEE Oțnerea solțlor ntegrale în termoelastctate de
Mai multMicrosoft Word - MD.05.
pitolul uvite-cheie serii de puteri, puct regult, puct sigulr, ecuţie idicilă osideră o ecuţie difereţilă de ordi k ( k ) L(,,,,..., ) () Se pote căut soluţi sub for uei serii de puteri î jurul puctului
Mai multFIЄA UNITȚЮII DE CURS/MODULULUI MD-2045, CHIȘINĂU, STR. STUDENŢILOR 9/9 corp.nr.5, TEL: FAX: , FIZICA I 1. Date de
MD-2045, CHIȘINĂU, STR. STUDENŢILOR 9/9 corp.nr.5, TEL: 022 50-99-60 FAX: 022 50-99-60, www.utm.md FIZICA I 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Tehnologie și Management in Industria Alimentară
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 8 2019 Aca Igat Valori şi vectori proprii (eigevalues, eigevectors) Defiiţie Fie A. Numărul complex se umeşte valoare proprie a matricei A dacă există u vector u, u0 astfel ca: Au=u
Mai multTGA Clima Proiect Sanitare, Incalzire, Ventilare, Aer conditionat Centrale de tratare a aerului Agregate de racire a apei Ventiloconvectoare Umidifica
TGA Clima Proiect Centrale de tratare a aerului Agregate de racire a apei Ventiloconvectoare Umidificare si dezumidificare Aeroterme si destratificatoare Perdele de aer cald Sisteme VRF Sisteme close control
Mai multVIESMANN VITODENS 222-W Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITODENS 222-W Tip B2LA Cazan compact în condensaţie, pe combust
VIESMANN VITODENS 222-W Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITODENS 222-W Tip B2LA Cazan compact în condensaţie, pe combustibil gazos 3,2 până la 35,0 kw, pentru gaz metan şi
Mai multSPECIFICATIE FILTRU TITEI
Fax : SPECIFICATIE BRAT INCARCARE TITEI CU ROBINET DE INCHIDERE SI INTRERUPATOR ELECTRIC DE NIVEL Beneficiar : S.C. CONPET S.A. Cod proiect : A 587 Cod document : A587-SP- B Faza : DDE Revizie: Rev 1 Denumire
Mai multFISA TEHNICA AplaEFoam EPS 70 Polistiren Expandat ignifugat Nr:198 Editia:1 Revizia:1 Data: PREZENTARE ŞI PERFORMANŢE: Plăci termoizolante d
FISA TEHNICA AplaEFoam EPS 70 Polistiren Expandat ignifugat Nr:198 Editia:1 Revizia:1 Data:30.08.2018 PREZENTARE ŞI PERFORMANŢE: Plăci termoizolante din granule de polistiren expandat, clasificat ca polistiren
Mai multINFLPR
IFLPR Secta Laser RAPORT DE CERCETARE r. 3 / 16.03.011 Proect ISOTEST - POSCCE.1. In cadrul cele de a trea peroade de raportare (16.1.010 16.03.011) sunt prevazute urmatoarele actvtat de dezvoltare expermentala
Mai multUntitled-1
cazan de pardoseală în condensație EXPERIENȚA FERROLI în tehnologia condensării Cazanele din seria reprezintă rezultatul îmbinării vastei experiențe a Grupului Ferroli în proiectarea și realizarea cazanelor
Mai multMicrosoft Word - Analiza12BacRezolvate.doc
ANALIZA MATEMATICA D : Fi I u itrvl şi f,f:i R FucŃi F s umşt primitivă lui f dcă: ) F st drivilă; ) F (f(, I Fi I u itrvl şi fucńi f:i R cr dmit primitiv Dcă F, F :I R sut primitiv l fucńii f, tuci F
Mai multBrosura Lindab Rezidentiale.cdr
Soluț pentru destnaț rezdențale Cuprns We smplfy constructon We smplfy constructon... 3 Despre Lndab... 4 Drecț strategce Lndab... 5 Acoperș dn țgle metalce Lndab... 6 Varante de acoperre ș culor... 7
Mai multMD-2045, CHIŞINĂU, STR
MD-2045, CHIŞINĂU, STR. STUDENŢILOR, 9/8, TEL: 022 50-99-27 FAX: 022 50-99-40, www.utm.md OPERAŢII UNITARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Imginerie Mecanică, Industrială
Mai multMergedFile
Olimpiada de Fizică X Etapa pe judeţ 5 februarie Barem de ealuare şi de notare Se punctează oricare altă modalitate de rezolare corectă a problemei Problema I Geamandura Sarcina de lucru nr. Nr. item Punctaj.a.
Mai multROMANIA N.29 prezzi.p65
Termoregulator cu display Art. T.123.00 - Termostat digital cu display pentru montarea pe panou. Dimensiuni 74 x 32 (partea frontală) x 65 (profunzime). Completat cu sondă PTCS cu lungimea de 1500 mm.
Mai multViesmann VITOMAX 200-LW Putere de la 8,0 până la 20,0 MW Fişa tehnică VITOMAX 200-LW Tip M64A Cazan de apă caldă de joasă presiune Certificat conform
Viesmann VITOMAX 200-LW Putere de la 8,0 până la 20,0 MW Fişa tehnică VITOMAX 200-LW Tip M64A azan de apă caldă de joasă presiune ertificat conform Directivei 2009/142/E privind aparatele consumatoare
Mai multfu vu ^ p DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMiŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ i a d e g r e f i
fu vu ^ p 2-0 5-205 DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ a d e g r e f e r l a P a r c h e t u l d e p e l â n g ă I r b u n a l
Mai multMicrosoft Word - Instructiuni montaj si utilizare CRH6.doc
MANUAL INSTALARE SI UTILIZARE CRH 6 - DISPOZITIV DE SIGURANŢĂ ŞI CONTROL Dispozitivul de siguranţă şi control CRH 6 este un dispozitiv multifuncţional compus din: o supapă de pornire/oprire, flacără de
Mai mult