PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E privind cooperarea autorităţilor publice române cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. Prezenta lege stabileşte regimul juridic aplicabil activităţilor de cooperare dintre autorităţile publice române şi Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, denumită în continuare Europol, desfăşurate potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2016/794 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) şi de înlocuire şi de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI şi 2009/968/JAI ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.135 din 24 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul Europol.
2 Art. 2. (1) Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţia prevăzută în Regulamentul Europol. (2) În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) autoritate română competentă autoritatea publică română care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 lit. a) din Regulamentul Europol; b) ofiţeri de legătură la Europol poliţiştii numiţi să reprezinte interesele Unităţii Naţionale Europol în cadrul Europol şi care constituie Biroul român de legătură la Europol; c) infracţiuni de competenţa Europol infracţiunile circumscrise obiectivelor Europol, astfel cum sunt acestea stabilite la art. 3 din Regulamentul Europol; d) legislaţie din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare internaţionale legislaţia naţională, tratatele internaţionale la care România este parte şi instrumentele juridice ale Uniunii Europene relevante, aplicabile activităţilor specifice de cooperare şi asistenţă poliţienească şi judiciară internaţională; e) stat membru statul membru al Uniunii Europene. (3) Autorităţile române competente sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Prin ordine sau dispoziţii ale conducătorilor autorităţilor române competente se stabilesc departamentele sau structurile din cadrul acestora abilitate să coopereze cu Europol. Art. 3. (1) Reprezentanţii României în cadrul Consiliului de administraţie al Europol, în calitate de membru, respectiv membru supleant, se desemnează prin dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. (2) Autorităţile publice române detaşează experţi naţionali la Europol, în condiţiile Legii nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene şi ale deciziei adoptate potrivit art. 56 alin. (2) din Regulamentul Europol.
3 CAPITOLUL II Echipe comune de anchetă. Iniţierea de anchete penale Art. 4. (1) Autorităţile judiciare care constituie echipe comune de anchetă în condiţiile art. 182 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în urma analizei proprii sau la solicitarea Europol, propun autorităţilor celorlalte state participante ca în componenţa echipelor respective să fie inclus şi personal Europol, în măsura în care obiectul anchetelor priveşte infracţiuni de competenţa Europol. (2) Autorităţile judiciare prevăzute la alin. (1) transmit Europol solicitarea de participare în cadrul echipelor comune de anchetă, prin intermediul Unităţii Naţionale Europol, numai după obţinerea acordului autorităţilor celorlalte state participante. (3) Participarea personalului Europol în cadrul echipelor comune de anchetă care funcţionează pe teritoriul României se stabileşte prin acordul scris prevăzut la art. 182 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu luarea în considerare a prevederilor art. 5 din Regulamentul Europol. (4) Personalul Europol participă în cadrul echipelor comune de anchetă care funcţionează pe teritoriul României în calitate de membri detaşaţi. (5) La solicitarea Europol, autorităţile române competente îşi exprimă acordul cu privire la prelucrarea de către Europol a informaţiilor furnizate de acestea echipei comune de anchetă. Autorităţile române competente refuză exprimarea acordului în cazul în care prelucrarea acestora de către Europol ar contraveni unor interese esenţiale de securitate naţională sau ar pune în pericol reuşita unei anchete aflate în curs de desfăşurare ori siguranţa unei persoane. Art. 5. (1) Autorităţile române competente analizează cu prioritate solicitările Europol privind iniţierea, derularea şi coordonarea de anchete penale şi răspund la acestea, menţionând dacă anchetele solicitate vor fi iniţiate sau nu. (2) În cazul în care autorităţile române competente decid să nu dea curs unei solicitări a Europol, în cuprinsul răspunsului se menţionează şi
4 motivele care au stat la baza acestei decizii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 6 alin. (3) din Regulamentul Europol în care aceste motive nu pot fi divulgate. Răspunsul se comunică Europol în termen de maximum o lună de la primirea solicitării. (3) Răspunsurile la solicitările Europol prevăzute la alin. (1), precum şi informaţiile furnizate Europol cu privire la rezultatele anchetelor sunt transmise prin intermediul Unităţii Naţionale Europol. CAPITOLUL III Canale de cooperare cu Europol SECŢIUNEA 1 Unitatea Naţională Europol Art. 6. Unitatea Naţională Europol din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române Centrul de cooperare poliţienească internaţională se desemnează ca unitate naţională în sensul art. 7 alin. (2) din Regulamentul Europol. Art. 7. (1) Unitatea Naţională Europol sprijină cooperarea dintre autorităţile naţionale şi Europol în calitate de punct unic de legătură, îndeplinind următoarele atribuţii principale: a) furnizează către Europol informaţiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 3 din Regulamentul Europol, inclusiv a informaţiilor referitoare la formele de criminalitate a căror prevenire sau combatere este considerată prioritară de către Uniunea Europeană, primite din partea autorităţilor române competente; b) asigură disponibilitatea neîntreruptă a canalului de comunicare cu Europol; c) răspunde solicitărilor de date şi informaţii şi de consiliere primite de la Europol, în situaţiile în care datele sunt disponibile direct la nivelul Uniunii Naţionale Europol; d) transmite solicitările de date şi informaţii şi de consiliere primite de la Europol autorităţilor naţionale, în situaţiile în care datele nu sunt disponibile direct la nivelul Unităţii Naţionale Europol; e) actualizează datele şi informaţiile furnizate Europol;
5 f) adresează Europol, la cererea unei autorităţi române competente, solicitări de consiliere, de date şi informaţii, precum şi de analiză; g) participă la activităţi de pregătire organizate de autorităţile române competente în vederea creşterii gradului de informare cu privire la activităţile Europol; h) asigură respectarea dispoziţiilor legale privind transmiterea datelor şi informaţiilor către Europol în condiţiile prevăzute de lit. c); i) efectuează schimb de informaţii cu ofiţerii de legătură la Europol ai celorlalte state membre, inclusiv cu privire la infracţiuni care nu sunt de competenţa Europol, în condiţiile legislaţiei din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare internaţionale. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), autorităţile române competente pun la dispoziţia Unităţii Naţionale Europol, din proprie iniţiativă sau la solicitarea acesteia, datele necesare pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de competenţa Europol. (3) Inspectoratul General al Poliţiei Române asigură resursele necesare pentru menţinerea disponibilităţii neîntrerupte a canalului de comunicare cu Europol. SECŢIUNEA a 2-a Ofiţerii de legătură la Europol Art. 8. (1) Ministrul afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, numeşte ofiţerii de legătură la Europol din rândul ofiţerilor de poliţie. (2) Ofiţerii de legătură la Europol sunt trimişi în misiune permanentă în străinătate în funcţii asimilate ataşaţilor de afaceri interne, cu statut diplomatic. (3) Ofiţerii de legătură la Europol şi membrii de familie care se află în îngrijirea acestora şi nu deţin cetăţenie olandeză beneficiază de privilegii şi imunităţi potrivit Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos privind acordarea de privilegii şi imunităţi ofiţerilor de legătură români la Oficiul European de Poliţie, realizat prin schimb de note verbale la 17 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 267/2006.
6 (4) Ofiţerii de legătură la Europol sunt instruiţi de către Unitatea Naţională Europol, înainte de începerea activităţii în cadrul Biroului român de legătură la Europol. (5) Ofiţerii de legătură la Europol reprezintă interesele Unităţii Naţionale Europol în cadrul Europol, în conformitate cu legislaţia română şi cu dispoziţiile aplicabile Europol. Art. 9. (1) Ofiţerii de legătură la Europol au ca principală atribuţie acordarea de asistenţă în ceea ce priveşte schimbul de informaţii între Europol şi Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente, precum şi între Unitatea Naţională Europol şi unităţile naţionale ale statelor membre sau ale statelor terţe care au încheiat un acord cu Europol. (2) Ofiţerii de legătură la Europol îşi exercită atribuţiile fără a prejudicia realizarea atribuţiilor Unităţii Naţionale Europol prevăzute la art. 7. Art. 10. (1) În timpul activităţii în cadrul Biroului român de legătură la Europol şi după încetarea acestei activităţi, ofiţerii de legătură la Europol respectă normele privind obligaţiile de discreţie şi confidenţialitate, precum şi normele privind protecţia informaţiilor sensibile neclasificate şi a informaţiilor UE clasificate, stabilite potrivit art. 67 din Regulamentul Europol. (2) Încălcarea de către ofiţerii de legătură la Europol a normelor stabilite potrivit art.67 din Regulamentul Europol reprezintă o încălcare a îndatoririlor de serviciu. CAPITOLUL IV Schimbul de informaţii cu Europol SECŢIUNEA 1 Furnizarea de date şi informaţii către Europol Art. 11. Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente furnizează date şi informaţii către Europol în condiţiile stabilite la art. 12 16 şi art. 19.
7 Art. 12. (1) Unitatea Naţională Europol furnizează Europol datele şi informaţiile disponibile direct la nivelul Unităţii Naţionale Europol: a) ca răspuns la solicitările de date şi informaţii şi de consiliere primite de la Europol; b) din proprie iniţiativă; c) ca urmare a cererii unei autorităţi române competente. (2) Autorităţile române competente furnizează Europol, prin Unitatea Naţională Europol sau direct, din proprie iniţiativă sau la cererea Europol, datele şi informaţiile disponibile la nivelul acestora, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Europol. (3) Autorităţile române competente furnizează date şi informaţii direct Europol numai în situaţii deosebite, determinate de necesitatea asigurării rapidităţii schimbului de date şi informaţii. Orice contact direct cu Europol se desfăşoară cu informarea concomitentă a Unităţii Naţionale Europol. (4) În situaţia în care Unitatea Naţională Europol a primit de la autoritatea română competentă toate datele şi informaţiile schimbate în cursul contactelor directe cu Europol, aceasta comunică Europol că nu are nevoie să mai primească şi de la Europol datele şi informaţiile respective. Art. 13. (1) Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente care furnizează date şi informaţii Europol stabilesc, la momentul furnizării, scopul sau scopurile în care acestea pot să fie prelucrate, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 18 alin. (2) din Regulamentul Europol. (2) În situaţia în care autorităţile române competente care furnizează date şi informaţii Europol, prin intermediul Unităţii Naţionale Europol, nu au stabilit, potrivit alin. (1), scopul sau scopurile în care acestea pot fi prelucrate, Unitatea Naţională Europol stabileşte scopul sau scopurile pe baza conţinutului respectivelor date şi informaţii. În cazul în care apreciază necesar, Unitatea Naţională Europol poate solicita autorităţilor române competente informaţii suplimentare necesare stabilirii scopului sau scopurilor.
8 Art. 14. (1) Datele şi informaţiile furnizate Europol de către Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente cuprind, în funcţie de scopurile stabilite, potrivit art. 13, numai categoriile de date cu caracter personal şi se referă exclusiv la categoriile de persoane vizate, astfel cum acestea sunt prevăzute în Anexa II la Regulamentul Europol. (2) Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente furnizează date şi informaţii Europol numai dacă acestea sunt adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile stabilite potrivit art. 13. Art. 15. (1) Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente, ori de câte ori este posibil anterior momentului furnizării, evaluează fiabilitatea sursei şi acurateţea datelor şi informaţiilor, şi atribuie codurile de evaluare potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Europol. (2) Unitatea Naţională Europol solicită autorităţilor române competente, în baza informaţiilor transmise de Europol, acordul cu privire la modificarea codurilor de evaluare transmise anterior sau atribuirea unor coduri de evaluare datelor şi informaţiilor care au fost transmise fără a face obiectul evaluării prevăzute la alin. (1). Art. 16. (1) Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente pot indica, la momentul furnizării datelor şi informaţiilor către Europol, următoarele tipuri de restricţii: a) interzicerea utilizării datelor şi informaţiilor furnizate în cadrul unui proces penal fără acordul prealabil al furnizorului datelor; b) interzicerea furnizării datelor şi informaţiilor către una, mai multe sau toate entităţile terţe prevăzute la art. 24 şi 25 din Regulamentul Europol, fără acordul prealabil al furnizorului; c) interzicerea furnizării datelor şi informaţiilor către unul, mai multe sau toate statele membre, precum şi către personalul Europol, potrivit art. 20 din Regulamentul Europol, respectiv către Eurojust şi Oficiul European de Luptă Antifraudă, potrivit art. 21 din Regulamentul Europol, fară acordul prealabil al furnizorului; d) ştergerea datelor şi informaţiilor înainte de termenul pentru ştergere automată prevăzut la art. 31 alin. (2) din Regulamentul Europol.
9 (2) Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente indică restricţii de tipul celor prevăzute la alin. (1) lit. a) c) atunci când constată că posibilitatea utilizării datelor şi informaţiilor în cadrul unui proces penal sau posibilitatea furnizării acestora către statele membre, personalul Europol, Eurojust, Oficiul European de Luptă Antifraudă şi entităţile terţe prevăzute la art. 24 şi 25 din Regulamentul Europol ar putea să contravină unor interese esenţiale, inclusiv de securitate naţională, ale României, să pună în pericol reuşita unei anchete în curs sau să pună în pericol siguranţa unei persoane. (3) Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente indică restricţii de tipul celei prevăzute la alin. (1) lit. d), atunci când pentru datele şi informaţiile furnizate sunt stabilite în legislaţia naţională termene de stocare mai mici decât termenul pentru ştergere automată prevăzut la art.31 alin. (2) din Regulamentul Europol. (4) Restricţiile prevăzute la alin. (1) pot fi comunicate şi ulterior momentului furnizării informaţiilor. Art. 17. Unitatea Naţională Europol sau autoritatea română competentă care a indicat o restricţie de tipul celor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) c) analizează circumstanţele cazului concret în care se intenţionează ca datele şi informaţiile să fie utilizate sau furnizate şi comunică solicitantului: a) acordul cu privire la utilizarea sau furnizarea datelor şi informaţiilor, dacă aceasta nu contravine intereselor esenţiale, inclusiv de securitate naţională, ale României, nu pune în pericol reuşita unei anchete în curs şi nu pune în pericol siguranţa unei persoane; b) refuzul de a permite utilizarea sau furnizarea datelor şi informaţiilor, dacă aceasta ar contraveni unor interese esenţiale, inclusiv de securitate naţională, ale României, ar pune în pericol reuşita unei anchete în curs sau ar pune în pericol siguranţa unei persoane. Art. 18. În cazul în care Europol solicită, potrivit art. 31 alin. (4) din Regulamentul Europol, autorizarea de a stoca în continuare datele şi informaţiile supuse unei restricţii de tipul celei prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. d), Unitatea Naţională Europol sau autoritatea română competentă, care
10 a indicat restricţia în cauză, evaluează motivarea prezentată şi comunică Europol: a) autorizarea de a stoca în continuare datele şi informaţiile, dacă termenul de stocare al acestora la nivel naţional a fost prelungit, cu indicarea noului termen de stocare; b) autorizarea de a stoca în continuare datele şi informaţiile, dacă nu este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a), dar Europol îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor şi informaţiilor pe perioada stocării acestora peste termenul prevăzut în cuprinsul restricţiei indicate iniţial; c) refuzul de a autoriza stocarea în continuare a datelor şi informaţiilor, dacă nu este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a), iar Europol nu îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor şi informaţiilor pe perioada pentru care doreşte să le stocheze peste termenul prevăzut în cuprinsul restricţiei indicate iniţial. Art. 19. Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente nu furnizează Europol date şi informaţii dacă, în temeiul analizei proprii sau a elementelor furnizate de o altă autoritate română competentă, se stabileşte că furnizarea de date şi informaţii către Europol în cazul respectiv determină apariţia uneia dintre consecinţele prevăzute la art. 7 alin. (7) din Regulamentul Europol. Art. 20. (1) În cazul în care primeşte date şi informaţii de la Europol în temeiul art. 26 alin. (2) din Regulamentul Europol, Unitatea Naţională Europol evaluează dacă datele şi informaţiile respective trebuie transmise înapoi Europol în condiţiile prevăzute la art. 12 16 şi art. 19 şi comunică Europol decizia în termen de maximum 90 de zile. (2) În scopul realizării evaluării menţionate la alin. (1), Unitatea Naţională Europol poate coopera cu autorităţile române competente atunci când există necesitatea verificării informaţiilor furnizate de Europol.
11 SECŢIUNEA a 2-a Accesul la informaţiile stocate de Europol Art. 21. (1) Informaţiile stocate de Europol pot fi accesate de către Unitatea Naţională Europol, ofiţerii de legătură la Europol şi autorităţile române competente, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Europol, în scopul prevenirii şi combaterii unor forme de criminalitate care intră în sfera de competenţă a Europol sau a altor forme de criminalitate gravă, astfel cum sunt prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Datele şi informaţiile obţinute prin accesarea informaţiilor stocate de Europol sunt utilizate, respectând restricţiile impuse de Europol potrivit art. 19 alin. (3) din Regulamentul Europol, doar în scopul în care au fost accesate pentru prevenirea şi combaterea unor forme de criminalitate care intră în sfera de competenţă a Europol sau a altor forme de criminalitate gravă, astfel cum sunt prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL V Cooperarea cu statele membre, ţările terţe sau organizaţiile internaţionale prin canalul Europol Art. 22. (1) Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente pot utiliza infrastructura Europol pentru schimburi de informaţii bilaterale cu alte state membre, ţări terţe şi organizaţii internaţionale, inclusiv cu privire la infracţiuni care nu sunt de competenţa Europol. (2) Schimburile de informaţii bilaterale prevăzute la alin. (1) se realizează potrivit legislaţiei din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare internaţionale. (3) Ofiţerii de legătură la Europol acordă asistenţă Unităţii Naţionale Europol şi autorităţilor române competente, pentru realizarea schimburilor de informaţii prevăzute la alin. (1).
12 CAPITOLUL VI Protecţia datelor cu caracter personal în cadrul cooperării cu Europol SECŢIUNEA 1 Drepturile persoanei vizate Art. 23. (1) Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către autorităţile române competente prin intermediul sistemelor de evidenţă proprii în cadrul cooperării cu Europol se exercită potrivit reglementărilor aplicabile în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (2) În cazul în care prelucrările de date cu caracter personal în cadrul cooperării cu Europol se realizează de către Unitatea Naţională Europol sau de către autorităţile române competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor prin intermediul sistemelor de evidenţă proprii, drepturile persoanei vizate se exercită în condiţiile prevăzute de legea specială. Art. 24. Orice persoană vizată poate depune o cerere adresată Europol în temeiul art. 36 alin. (1) din Regulamentul Europol, denumită în continuare cerere de acces sau o cerere adresată Europol în temeiul art. 37 alin. (1) sau (2) din Regulamentul Europol, denumită în continuare cerere de intervenţie, la orice unitate din cadrul Poliţiei Române. Unitatea care primeşte cererea o înregistrează la data depunerii şi o transmite, în termen de maximum 5 zile lucrătoare, Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, denumit în continuare CCPI. (2) CCPI transmite cererea către Europol, fără întârziere şi, în orice situaţie, în termen de maximum o lună de la înregistrarea acesteia la unitatea din cadrul Poliţiei Române la care a fost depusă. Art. 25. (1) Solicitările Europol transmise în temeiul art. 36 alin. (5) din Regulamentul Europol se soluţionează: a) de către Unitatea Naţională Europol, în cazul în care datele sau informaţiile care ar putea să facă obiectul răspunsului Europol la cererea de
13 acces a persoanei vizate au fost furnizate Europol potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) sau b); b) de către autorităţile române competente care au solicitat furnizarea potrivit art. 12 alin. (1) lit. c) a datelor sau informaţiilor ce ar putea să facă obiectul răspunsului Europol la cererea de acces a persoanei vizate, ori care au furnizat Europol respectivele date sau informaţii potrivit art. 12 alin. (2); (2) Entităţile competente potrivit alin. (1) evaluează cererea de acces a persoanei vizate în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (6) din Regulamentul Europol şi comunică Europol un punct de vedere cu privire la răspunsul ce ar trebui să fie transmis persoanei vizate, în termenul stabilit de Europol. În cazul în care Europol nu a stabilit un termen de răspuns, punctul de vedere se comunică în termen de maximum 30 de zile de la data primirii consultării din partea Europol. (3) În situaţia în care se constată că sunt incidente dispoziţiile art. 36 alin. (6) din Regulamentul Europol, punctul de vedere ce se comunică Europol potrivit alin. (2), conţine obiecţii cu privire la furnizarea de informaţii către persoana vizată, precum şi motivarea respectivelor obiecţii. (4) Autorităţile române competente comunică Europol punctele de vedere prevăzute la alin. (2) prin intermediul Unităţii Naţionale Europol sau direct, cu informarea concomitentă a Unităţii Naţionale Europol. Art. 26. (1) Unitatea Naţională Europol şterge sau rectifică, în colaborare cu Europol, datele sau informaţiile stocate de Europol, pe care le-a furnizat potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) sau b), atunci când stabileşte că cererea de intervenţie a persoanei vizate este întemeiată. (2) Unitatea Naţională Europol stabileşte dacă cererea de intervenţie a persoanei vizate este întemeiată sau nu pe baza consultării autorităţilor naţionale de la care provin datele şi informaţiile stocate de Europol şi a oricăror alte informaţii ce pot fi obţinute din sursele aflate la dispoziţia sa. (3) În cazul în care decide să şteargă sau să rectifice datele sau informaţiile stocate de Europol, ca urmare a cererii de intervenţie a persoanei vizate, Unitatea Naţională Europol informează autorităţile naţionale de la care provin datele sau informaţiile cu privire la decizia luată, comunicându-le,
14 atunci când este cazul, motivele pentru care nu a ţinut seama de informaţiile obţinute în baza consultării prevăzute la alin. (2). (4) Unitatea Naţională Europol colaborează cu Europol în vederea ştergerii sau rectificării datelor sau informaţiilor stocate de Europol, furnizate potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) sau b), atunci când, urmare analizării cererii de intervenţie a persoanei vizate, stabileşte că erorile conţinute de acestea sunt cauzate de un transfer defectuos sau de un transfer care încalcă dispoziţiile Regulamentului Europol. Art. 27. (1) Autorităţile române competente şterg sau rectifică, în colaborare cu Europol, datele sau informaţiile stocate de Europol, pe care au cerut Unităţii Naţionale Europol să le furnizeze potrivit art. 12 alin. (1) lit. c) sau pe care le-au furnizat potrivit art. 12 alin. (2), atunci când stabilesc faptul că cererea de intervenţie a persoanei vizate este întemeiată. (2) Autorităţile române competente colaborează cu Europol în vederea ştergerii sau rectificării datelor sau informaţiilor stocate de Europol, furnizate potrivit art. 12 alin. (1) lit. c) sau alin. (2), atunci când, urmare analizării cererii de intervenţie a persoanei vizate, stabilesc faptul că erorile conţinute de acestea sunt cauzate de un transfer defectuos sau de un transfer care încalcă dispoziţiile Regulamentului Europol. (3) Colaborarea dintre autorităţile române competente şi Europol în vederea soluţionării unei cereri de intervenţie se realizează prin intermediul Unităţii Naţionale Europol sau direct, cu informarea concomitentă a Unităţii Naţionale Europol. Art. 28. (1) În cadrul colaborării cu Europol pentru soluţionarea cererilor de intervenţie, Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente respectă termenele stabilite de Europol. (2) În cazul în care Europol nu stabileşte termene, decizia privind modul de soluţionare a unei cereri de intervenţie se comunică Europol cel mai târziu cu 20 de zile înainte de împlinirea termenelor prevăzute la art. 37 alin. (8) sau (9) din Regulamentul Europol.
15 SECŢIUNEA a 2-a Securitatea şi calitatea datelor cu caracter personal Art. 29. (1) Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente, în cooperare cu Europol atunci când este cazul, pun în aplicare măsurile prevăzute la art. 32 alin. (2) din Regulamentul Europol pentru prelucrările automatizate ale datelor cu caracter personal în cadrul cooperării cu Europol. (2) Inspectoratul General al Poliţiei Române elaborează planul de securitate, cu sprijinul celorlalte autorităţi române competente, astfel încât să se asigure că necesităţile în materie de securitate a datelor cu caracter personal sunt identificate şi luate în considerare în cadrul tuturor mecanismelor de cooperare dintre Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente şi Europol. Art. 30. (1) Urmare a solicitării Europol transmise în temeiul art. 35 alin. (3) din Regulamentul Europol, Unitatea Naţională Europol realizează măsurile necesare pentru comunicarea către persoanele în cauză a încălcării securităţii datelor cu caracter personal, inclusiv prin utilizarea canalelor de cooperare aflate la dispoziţia CCPI, numai dacă măsura este proporţională şi dacă nu se încalcă drepturile fundamentale ale persoanei vizate. (2) În cazul în care constată că pentru realizarea comunicării către persoanele în cauză a încălcării securităţii datelor cu caracter personal sunt necesare eforturi disproporţionate, Unitatea Naţională Europol comunică motivele care fundamentează această concluzie către Europol. Art. 31. (1) Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente răspund pentru exactitatea şi actualitatea datelor şi informaţiilor pe care le furnizează către Europol, precum şi pentru legalitatea transferurilor de date şi informaţii către Europol pe care le realizează. (2) În cazul în care constată că datele şi informaţiile pe care le-au furnizat către Europol sunt inexacte sau au fost furnizate fără respectarea condiţiilor prevăzute la art. 12 16 şi art. 19, ţinând cont de scopul sau scopurile în care au fost furnizate, Unitatea Naţională Europol şi
16 autorităţile române competente comunică acest lucru Europol în termen de maximum 5 zile lucrătoare şi apoi colaborează cu Europol în vederea ştergerii sau rectificării datelor sau informaţiilor respective. (3) Comunicarea dintre autorităţile române competente şi Europol în cazurile prevăzute la alin. (2) se realizează prin intermediul Unităţii Naţionale Europol sau direct, cu informarea concomitentă a Unităţii Naţionale Europol. SECŢIUNEA a 3-a Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal Art. 32. (1) Este permisă furnizarea către Europol de către Unitatea Naţională Europol şi autorităţile române competente a datelor şi informaţiilor care vizează victimele unei infracţiuni, martorii sau alte persoane care pot furniza informaţii privind infracţiunile sau care vizează persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, numai în cazul în care acest lucru este strict necesar şi proporţional pentru prevenirea sau combaterea infracţiunilor de competenţa Europol. (2) Este interzisă furnizarea către Europol de către Unitatea Naţională Europol sau autorităţile române competente a datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filosofice sau apartenenţa sindicală şi prelucrarea datelor genetice sau a datelor privind sănătatea sau viaţa sexuală a unei persoane, cu excepţia cazului în care acest lucru este strict necesar şi proporţional pentru prevenirea sau combaterea infracţiunilor de competenţa Europol şi dacă datele respective completează alte date cu caracter personal prelucrate de Europol. SECŢIUNEA a 4-a Stocarea şi ştergerea datelor cu caracter personal Art. 33. (1) Autorităţile române competente care au furnizat date şi informaţii către Europol solicită Unităţii Naţionale Europol să întreprindă demersuri pentru ştergerea acestora din evidenţele automatizate ale Unităţii Naţionale Europol în care acestea au fost prelucrate în cadrul cooperării cu Europol în termen de 30 de zile de la:
17 a) finalizarea investigaţiei poliţieneşti în urma căreia nu s-a dispus efectuarea urmăririi penale în continuare cu privire la persoana în cauză; b) dispunerea clasării, renunţării la urmărirea penală, achitării sau încetării procesului penal, cu privire la persoana în cauză; c) ştergerea datelor şi informaţiilor cu privire la persoana în cauză din evidenţele automatizate proprii. (2) Unitatea Naţională Europol şterge datele şi informaţiile din evidenţele automatizate proprii şi notifică Europol în acest sens, potrivit art.31 alin.(5) din Regulamentul Europol. SECŢIUNEA a 5-a Autoritatea naţională de supraveghere Art. 34. (1) Se desemnează Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca autoritate naţională de supraveghere în sensul art. 42 din Regulamentul Europol. (2) Preşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal desemnează un reprezentant în cadrul Consiliului de cooperare prevăzut la art. 45 din Regulamentul Europol. (3) Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cooperează cu Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, atunci când este necesar, în vederea sporirii coerenţei aplicării normelor şi procedurilor în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal, inclusiv în vederea soluţionării căilor de atac prevăzute la art. 47 din Regulamentul Europol. SECŢIUNEA a 6-a Răspunderea Art. 35. Autorităţile române competente răspund, în condiţiile legii, pentru prejudiciul cauzat unei persoane prin accesarea sau utilizarea datelor şi informaţiilor stocate de Europol fără respectarea dispoziţiilor art. 21.
18 CAPITOLUL VII Asigurarea financiară. Dispoziţii finale Art. 36. (1) Cheltuielile efectuate de către Unitatea Naţională Europol în cadrul procesului de comunicare cu Europol se suportă de la bugetul de stat cu încadrare în prevederile bugetare anuale aprobate Ministerului Afacerilor Interne. (2) Unitatea Naţională Europol solicită Europol rambursarea cheltuielilor de conectare. Art. 37. Cheltuielile legate de trimiterea în misiune a ofiţerilor de legătură la Europol, cu excepţia celor suportate de Europol, se suportă de la bugetul de stat cu încadrare în prevederile bugetare anuale aprobate Ministerului Afacerilor Interne. Art. 38. Sumele necesare pentru realizarea atribuţiilor ce rezultă din aplicarea art.34 se suportă de la bugetul de stat şi sunt prevăzute anual în bugetul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Art. 39. La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie (Europol), republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 24 martie 2014, cu completările ulterioare, se abrogă.
19 Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI FLORIN IORDACHE CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Bucureşti, Nr.
20 ANEXĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE COMPETENTE I. Ministerul Afacerilor Interne, prin: 1. Poliţia Română; 2. Poliţia de Frontieră Română; 3. Direcţia Generală de Protecţie Internă; 4. Inspectoratul General pentru Imigrări; 5. Jandarmeria Română; 6. Direcţia Generală Anticorupţie. II. Ministerul Finanţelor Publice, prin: - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. III. Serviciul Român de Informaţii IV. Ministerul Public V. Instanţele judecătoreşti Banilor VI. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării VII. Ministerul Mediului, prin: - Garda Naţională de Mediu. VIII. Ministerul Justiţiei, prin: - Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.