EXPLICATIA DUHOVNICEASCA A TAINEI CUNUNIEI

lubi[imiri, Mäntuitorul Iisus Hristos se bucurä impreunä cu noi cä ali venit la bisericä pentru a pecetlui pentru vegnicie in fafa Sfäntului Altar dragostea pe care El a aprins-o in sufletele voastre. in Tainele Bisericü @otezuf Mirungerea Euharistia sau lmpärtäqirea cu Trupul qi Sängele Domnului Spovedani4 Cununia Preofia qi Maslul) ni se impärtägesc in drip tainic (neväzut) harul sau energüle lui Dumnezeu care ne ajutä sä träim o viafä armonioasä curatä qi sfäntä. Lr slujba Tainei Cununiei, Biserica se roagä lui Dumneze! ca sä vä binecuvänteze, säfacä din voi un singur trup qi un singur duh, sä vä ränduiascä o viafä fericitä qi dar de prunci buni. Prin Taina Cununiei vä zidili familia pe piaträ qi nu pe nisip (cf. Matei 7,24-2n. Pentru ca Taina Sfintei Cununü sä fie bineprimitä 9i sä rodeascä duhovnicegte in viafa noü familü, mirü sunt dremafi sä se pregäteascä pentru primirea ei, iar apoi sä primeascä darul de prunci - ca urrnare fireascä a iubirü - gi sä nu se fereascä de responsabilitatea naqterü, reducänd cäsätoria doar la pläcerea trupeascä. De aceea vä prezentäm aici cäteva inväfäturi practice, precum gi condifüle canonice sau bisericegti, izvoräte din invä!ätura creqtinä practicatä de secole. CUPRINS E)GLTCATIA DUHOVNTCEASCA A TAINEI CUNUNIEI...2 E)(PLTCAFA PRACTTCA A SLLTIBEI CLINUNIEI...3 Ränduiala Logodnei......3 PREGATIREA PENTRU SLLTJBA SFINTEI CUNUNII... 5 Ce trebuie sä gtie gi sä päzeascä mirii...5 Rostul nagilor la cununie...6 Condifiile canonice (bisericeqti) pentru cäsätorie...7 Unde are loc slujba Cununiei?...8 Cänd se sävärgegte Cununia gi cänd nu se poate face sluiba?...'.8 Pregätirea mirilor, a nagilor qi a nuntagilor...9 REZUMAT. CELE NECESARE PENTRU SLUJBA CUNLINIEI... 11

EXPLICATIA DUHOVNICEASCA A TAINEI CUNUNIEI Toti tinerü viseazä gi agteaptä cu mare bucurie ziua in care vor deveni miri gi mirese. Ziua nunfü este cea mai frumoasä zi dtn viafa lor, este ziua de naqtere a unei noi familii! O familie se naqte din cäutarea qi gäsirea reciprocä a celor doi tineri, in taina iubirü qi a unirü lor in Hristos. Unirea dintre unbärbat qi o femeie este descrisäin Sfänta Scripfurä ca fünd asemänätoare cu unirea dintre Iisus Hristos gi Biserica pe care El a intemeiat-o. Sfäntul Pavel spune cä Hristos este capul Bisericü, iar Biserica este trupul lui Hristos. in mod similar, bärbatul este capul familiei, in timp ce femeia este inima familiei. Unireaintre cap qi inimä face ca dragostea dintre cei doi sä fie desävärqitä cum desävärgitä este unirea dintre Hristos gi Bisericä. Cununia este o Tainä, pentru cä prin rugäciunea preotului impreunä cu mirü, nagü gi tofi cei prezenli lucreazä i^.hip tainic (neväzut) dar real Duhul Sfänt care,,ii uneqte pe cei doi intr-un gän{ ii incununeazäinfi-un trup, le däruiegte roadä päntecelui, dobändire de prunci buni, t i"t" pagnicä,lungime de zile, infelepciune, dragoste statornicä intru legätura päcii, cunlrna cea nevegteiitä a märirii". Nagterea de prunci este rodul firesc al iubirü. Cei ce impiedicä nagterea prin orice müloace päcätuiesc impotriva lui Dumnezeu care dä omului darul viefü. Avortul este o crimä (contraceptivele nu sunt simple mijloace de a se feri de,,sarcini nedorite", ci ele ucid fätul la inceputul dezvoltärii sale naturale). Iubirea este principiul cäutärü mirelui qi a miresei. Iubirea este cea care ii motiveazä pe oameni sä se däruiascä unul altuia, pänä la sacrificiul suprem gi pänä la contopire, adicä sä-l porfi pe celälalt in tine permanent, sä nu te desparfi de el niciodatä dupä cum Hristos a iubit Biserica gi S-a dat pe Sine pentru ea (Epistola cätre Efeseni 5,25).

Dumnezeu, care este Treime de Persoane, l-a fäcut pe om dupä "ltip.rl qi asemänarea Sa. De aceea omul este o füntä a dialogului dintre persoane gi toatä viafa lui cautä dialogul cu Creatorul säu gi cu semenü sä. Cäutarea celuilalt pentru a fonda o familie inseamnä nu numai iubire, ci qi jertfä qi renunfare la sine. De fapt, iubirea adeväratä este renunlare la sine de dragul celuilalt. Acest lucru l-a fäcut Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care s-a däruit lumü, jertfindu-se pentru fiecare dintre noi. Nicäeri ca ftr familie nu se träegte mai intens dragostea reciprocä. Familia este gcoalä a dragostei, locul prin excelen!ä in care firväfäm qi exersäm permanent dragostea de Dumnezeu gi de aproapele, fircepänd de la nagterea noasträ, de la sänul pärin$lor Ei pänä cänd devenim noi ingine pärinfl gi bunici. EXPLICATIA PRACTICA A SLUIBEI CUNUNIEI Ränduiala Logodnei Logodna (cuvänt grecesc, care inseamnä,,d-f da cuväntui") e ränduitä ca introducere sau pregätire a Nunfü. Biserica binecuvänteazä aceastä vedre datinä printr-o slujbä scurtä premergätoare Nuntu sau Cununiei. Partea cea mai importantä a slujbei Logodnei e punerea inelelor pe degetele logodnicilor de cätre preot qi apoi sddmbarea acestor inele de cätre naqi. Atät la Logodnä cät gi la Cununie, mfuü sunt insofifi de nagi (nuni), ca martori gi garanfi ai acestei uniri duhovnicegti. Inelele de logodnö (aerighetele) Inelul (verigheta) este semnul iubirü, al credinciogiei gi al legäturü trainice tntre vütorü sofi. Cele douä verighete se binecuvinteazä de cätre preot, inainte de a fi puse la mäinile logodnicilor.

Ränduiala Cununiei Slujba Logodnei qi a Cununiei se face in naos, adicä tr mijlocul Bisericfi inaintea unei mese pe care se ageazä Sfänta Evanghelie, cununüle, Sf. Cruce, sfegnice cu lumänäri gi inelele de logodnä. Mirele stä in dreapt4 ca unul care este capul familiei, iar mireasa la stänga lui, längä inima lui, ca una care a fost fäcutä de Dumnezeu din coasta bärbatului, datorändu-i acestuia ascultare. Cel mai important moment al slujbei este punerea cununülor: preoful face de trei ori semnul cmcü cu cununüle peste fefele mirilor, rostind de fiecare datä cuvintele:,,se cununä robul (roaba) lui Dumnezeu (numeld cu roaba kobud lui Dumnezeu (numele), tn numele Tatillui gi al Fiului gi al SfintuIui Duh", apoi le pune pe capul lor, intäi al mirelui gi apoi al miresei. Sanmificalia,,annunälotl' care se pun pe capul mirilor Cununüle, confegtionate din metal, sunt fäcute in dripul coroanelor cu care se incununau odinioarä regü qi impärafü. Ele indripuiesc podoaba, cinstea gi räsplata care se aduc curäfei qi fecioriei mirilor pentru care acegtia sunt fircununati ca nigte impärafl, inzestra$ cu puterea de a da via!ä, adicä de a naqte copü. De aceea se cäntä pentru däuü:,,doamne, Dumnezeul nostru, cu mörire qi cu cinstetncununeazä-ipe dänqü!" Dupä punerea cununülor, urmeazä citirea Apostolului (din epistola cätre Efeseni cap. 5, versetele 20-33),in care Sfäntul Apostol Pavel aseamänä nunta cu legätura sfäntä dintre Hristos qi Bisericä, indemnänd pe miri sä se iubeascä unul pe altul. Se citegte apoi Evanghelia in care se istoriseqte minunea infäptuitä de Mäntuitorul la nunta din Cana Galileü (Ioan 2,'l..-ll). Urmeazä o ectenie, adicä o adunare de rugäciuni scurte, dupä care preohrl binecuvänteazä paharul de obgte (comun), adicä un pahar cu vin, din care dä mirilor sä guste pe ränd in timp ce se cäntä:,,paharul mäntuirü ooi lua gi numele Domnului ooi chema" (Psalm 115,4\.

Semnificafia paharului ilin care beau mirü Paharul binecuv äntat simbolizeazä, pe de o parte, bucuria gi veselia nuntu, iar pe de alta, unirea intr-un cuget gi menirea comunä a vütorilor sofi care vorimpärtägiimpreunä de aici trainte atät bucurüle cät gi necazurile viefä. Dupä aceasta se face inconjurarea de trei ori a mesei de cätre alaiul de nuntä format din slujitorl miri gi nagi. t Semnificafia tnconjurärä mesei in timpul slujbei Aceastä inconjurare in drip de horä indripuie bucuria prilejuitä de nuntä. $i deoarece nunta se face itr scopul naqterü de prunci, Biserica ne duce cu gändul la nagterea mai presus de fire a Mäntuitorului Hristos din Fecioara Maria care a fost prezisä de proorocul Isaia (7, 1,4). Pe acesta il dreamä acum Biserica sä dänfuiascä impreunä cu noi, de bucurie cä i s-a implinit proorocia:,,lsaie, dänfuieete! Fecioara luat in päntece...". Se cäntä de asemenea gi douä cäntäri de la slujba hirotoniei:,,sfinlilor Mucenici..." qi,,slaaä!ie, Hristoase Dumnezeule...", care tnseamnä cä mirü trebuie sä se asemene lui Hristos gi sfintilor Lui, prin viafa curatä pe care o vor duce qi in cäsnicie räbdänd in iubire toate greutäfile care se ivesc i:r familie. PREGATIREA PENTRU STUIBA SFINTEI CUNUNII Ce trebuie sä gtie gi sä päzeascä mirü Sf. Simeon al Tesalonicului indeamnä pe miri astfel:,jtrebuie sä gtim cä aceia care se cäsätoresc s-au insofit de la Dumnezeu qi sunt curali cu chemarea Celui Curat. Sä päzeascä unul fatä de altul nunta neintinatä giin pace, sä träascäin evlavie. Cei ce au fost unifi de Dumnezeu in cinste, dragoste, curäfie, trärea intr-un gänd qi in pace, sä le päzeascä, gi unul qi altul, ca pe o comoarä, pentru cä li se va cere sä räspundä de curäfie gi de celelalte lucruri dumnezeieqti. Acegtia sä se firgrijeascä nu 5

numai de trupuri, ci mai cu seamä de sufletele 1or, cäci astfel gi Dumnezeu va fi cu dängü. Pe copiü lor sä-i creascä,,iq.tru frica qi inväfätura Domnului", pr cum invafä Sfäntul Pu'ftl (Efes. 6, 4), qi din cele ce cäqtigä sä miluiascä pe cei säraci, \.qi ei sä fie miluitr de Dumnezeu gi sä se invredniceascä impärä$ei cerurilor, impreunä cu copifi" (Sf. Simion al Tesalonicului, Despre cins^titanuntd, cap.282, trad. rom. p. 183). In Inoäfätura de Credin!ä a Bisericü (Catehismul Ortodox) citim:,,sä nu uite mirü cä legäfura prin care Taina Nunfii unegte pe bärbat gi femeie este sfäntä gi vegnicä, pentru cä este binecuväntatä gi consfinfitä de Bisericä adicä intäritä de Dumnezeu insugi. Precum auzim in Apostolul ce se citegte la cununie, aceastä legäturä e asemänatä de Sf. Pavel cu legätura sfänta qi tainicä dintre Hristos qi Bisericä (Efeseni 5, 23). Ea trebuie sä rämänä trainicä qi statornicä qi nu poate fi desfäcutä pentru orice nepotrivire trecätoare, sau pentru alte pricini care tulburä din cänd in cänd pacea gi liniqtea cäminului. Supärärile qi necazurile, mici sau mari, de care nimeni nu este scutit tn viafä, pot umbri uneori infelegerea gi armonia dintre sofi; dar ele nu sunt temeiuri pentru divorf adicä pentru desfacerea cäsniciei. "$i oor fi cei doi un trup..." zice Sfäntul Apostol Pavel despre cei ce se insofesc prin Taina nunfii (Efes. 5, 3L).,,$i pe care i-a unit Dumnezeu, omul sä nu-i despartd...", spune Mäntuitorul (Matei 19, 6)... Numai moartea desparte viemelnic pe sofii care s-au iubit in aceastä viafä, pentru ca sä-i uneascä din nou, pentru vegnicie, in cealaltä vialä". I t ( I Rostul nagilor la cununie Rolul qi datoria naqilor la cununie sunt similare cu ale naqilor de botez. Ei sunt martori gi garanfi ai temeiniciei fägäduinfelor fäcute de viitorii sofi unul fafä de altul qi ai träiniciei legäturii pentru tot restul viefü. De aceea ei pun mäna pe cununü, atät atunci cänd sunt puse pe capul mirilor, cät gi 6

atunci cänd sunt luate. De regulä ei sunt aceleagi persoane care au fost nagi la Botez, sau urmagii lor gi trebuie sä fie ortodocqi qi cu bunä viefuire cregtineascä, purtändu-se fa!ä de miri ca nigte pärinfi gi inväfätori ai 1or. Nagü sunt primü care intervin atunci cänd apar neinlelegeri in familie pentru a salva unitatea gi träinicia ei. \, Condifiile canonice (bisericegti) pentru cäsätorie o Cei doi tineri care vor sä se flrnune unul cu alful, nu trebuie sä aibä intre ei nici un fel de rudenie trupeascä (de sänge) sau duhovniceascä. Cununia intre rude este opritä cu desävärgire de Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, inclusiv intre verü de gradul II.. Cäsätoriile nu pot fi fäcute in orice zi, de aceea trebuie sä se finä seama de zilele de post gi zilele marilor särbätori (a se aedea indica{üle de mai jos). o Mai inainte cu cäteva säptämäni de cununia religioasä, cei doi tineri impreunä cu nagii lor sunt datori sä se spovedeascä, ca prin post gi rugäciune sä se pregäteascä pentru Sfänta impärtäeanie.. Naqii mirilor trebuie sä fie cregtini ortodocqi cununafi, buni, iubitori de Bisericä capabili sä trvele qi sä poväluiascä pe calea cea bunä a dreptei credinfe pe finü lor. Pärinlii celor doi tineri trebuie sä se tnvoiascä la cäsätoria copiilor 1or. Cäsätorüle fäcute färä voia pärinfilor nu aducbucurie copülor qi sunt oprite prin canoane de cätre Sfäntul Vasile cel Mare (canoanele 38,40 qi42). Cei doi tineri trebuie sä se iubeascä gi sä se invoiascä a se casatori unul cu altul, cäci dacä se cäsätoresc färä voia lor, la firdemnul pärinfilor sau pentru cäqtiguri materiale, aceastä nuntä nu poate däinui gi nu este pläcutä lui 7

Dumnezeu. Unde are loc slujba Cununiei? Slujba Nuntu se face numai inbisericä deoarece Cununia este una din cele qapte Taine bisericeqtl adicä slujbele cele mai importante, care se fac doar in casa lui Dumnezeu. Comunitatea se adunä in läcaqul de rugäciune pentru a spori iubirea in comun, adicä a impärtägi bucuria cu toatä obgtea credinciogilor, dupä cum intreaga comunitate ia parte qi la necazurrle qi durerile fiecärui membru al ei. Sävärgirea Cununiei in case particulare sau in alte locuri este ingäduitä la mare nevoie gi din motive bine intemeiate, cu binecuväntarea episcopului locului. Cänd se sävärseste Cununia qi cänd nu se poate face slujba? Fünd prilej de bucurie gi de veselig Cununia se sävärgegte ln zilele de särbätoare, indatä dupä Sf. Liturghie, cänd togi credincioqü se aflä in bisericä. Cänil nu se pot face nunfi? Potrivit poruncü a noua a Bisericü, nu se pot face nunf in urmätoarele zile qi rästimpuri de peste an: a) in cele patru mari posturi (Postul Sfintelor Paq[ al Cräciunului al Sfinfilor Apostoli qi al Adormirü Maicü Domnului) b)?n toate zilele de post din cursul anului: miercurea gi vinerea, Ziua Crucü (14 septembrie), Täerea Capului Sfäntului Ioan Botezätorul (29 august). c) in S aptämdna Bränzei (sau,,säptämäna albä"), care este socotitä ca vreme de pregätire penfru post. Nunta nu se face in post, fündcä petrecerile qi bucuria ospefelor nuntü nu se potrivesc cu pocäinla si infränarea pe 8

care ne-o impune postul (canonul 69 al Sf. Apostoli qi canonul 52 al Sinodului din Laodiceea). d) in Säptdmäna Luminatd (säptämäna Pagtilor), in Duminica Rusalülor, fir rästimpul dintre Cräciun gi Boboteazd, precum gifir ajunul fufuror praznicelor mari de peste an, pentru ca veselia nunfü sa nu ne facä sä uitäm bucuria duhovniceascä a acestor mari särbätori crestine. Pregätirea mirilor, a nagilor gi a nuntagilor Pregätirea mirilor Nunta este cea mai vedre instifufie binecuväntatä de Dumnezeu, hind irrtemeiatä de El in rai. Ea stä la temelia familiei qi a intregü lumi. Täria familiei depinde de respectarea principülor morale gi invä!äturilor practice ale Bisericü. De aceea:. Mrilor le este de mare ajutor sä cunoascä bine inväfätura de credinfä ortodoxä: sä qtie,,tatäl Nostru", Crezul gi alte rugäciuni; sä aibä un pärinte duhovnic la care sä se spovedeascä regula! sä citeascä Sfänta Scriptura mai ales Noul Testament qi Psalmü, Viefile Sfinfilor qi alte cärti de folos sufletesc. o Mirü sunt datori sä träiascä fir curälie gi feciorie pänä la cununia religioasä qi sä se sträd.uiascä sä facä fapte bune din dragoste fafä de aproapele, mai ales fafä de cei necäjifi, sä se roage, sä meargä regulat la bisericä sä posteascä, sä asculte de pärinfi. Pregätirea nagilor Nu poli märturisi inaintea lui Dumnezeu cä vei purta grija duhovniceascä finilor, dacä nu te-ai märturisit (spovedit) tu insufi firaintea preotului duhovnic ca sä iei iertare de päcate. Se cuvine agadar ca qi nagu intocmai ca gi mirü sä se pregäteascä 9

de nuntd cu Spoaedanie. Pregätirea nuntagilor Atät mirü qi nagü, cät gi nuntaqfl sunt sfätuiti sä se pregäteascä de bucuria slujbei Cununiei ca adevärafi cregtini, cu imbräcäminte cuvüncioasä, care sä reflecte respectul fatä de locagul sfänt in care se sävärgegte sfänta slujbä. De asemenea, este de mare importan!ä catofi ceiprezenfi sä se roageimpreunä cu preotul gi cu mirü, pentru cä slujba in bisericä inseamnä participarea la rugäciune a tuturor celor prezenfi. Se cuvine deci ca nuntaqü sä fie cät mai atenfi la slujbä, sä evite vorbitul, precum qi folosirea telefoanelor mobile. Excesul aparatelor de filmat gi fotogr#iat, precum gi deplasarea prin bisericä pentru a fotografia tulburä atmosfera de rugäciune atät de necesarä acestui moment sfänt. De aceea este de recomandat ca o singurä persoanä sä se ocupe de filmat gi fotogr#iat. 10

REZUMAT. CELE NECESARE PENTRU SLUIBA CUNUNIEI 1. Preotului trebuie sä i se aducä la cunogtin!ä din ti-p cu privire la starea civilä gi religioasä a mirilor (dacä au mai fost sau nu cäsätorifi civil qi/sau religios furainte. Pentru cäsätoria a doua este necesarä binecuväntarea episcopului) gi date privind pe nagi (numele gi prenumele, värsta, confesiunea). 2. Mirii sä finä se:rma de condifiile canonice (bisericegti) gi de timpurile din an in care se pot face nunfi. IL Mirü sunt rugafi sä aducd labisericd urmätoarele: 1. Certificatul de cäsätorie civilä in original - cäsätoria civilä este obligatorie inainte de slujba Cununiei. 2. Inelele de logodnä (zterighetele)-semn al legäturii de dragoste intre miri; 3. Douä lumänäri pe care le vor tine naqii - semn alluminü lui Hristos; 4. O icoanä - pt care preotul o aa binecuaänta gi naqü o aor oferi mirilor Ia sfärgitul slujbei.icoana va fi ocrotitoarea cäsniciei gi a dragostei celor cäsätorifi; 5. O sticlä cu vin dulce qi un pahar de sticlä din care vor bea mirii vinul binecuväntat de preot; 6. PiEcoturi (sau cäteva felii de cozonac); 11

w Aceastä brogurä a fost alcätuitä de Preacucernicü Pärinfi Ioan Forga (Leipzig) gi Iosif Rädulescu (Düsseldorf) 9i revizuitä de inaltpreasfineitul Pärinte Mitropolit Serafim. Ea se distribuie gratuit pentru pregätirea Cununiei. 12