Predici gi Cuv6ntiri Pr. Prof. loan RATUUREANU Pr. Prof. Mihail Bumcu Arhid. Prof. Orest Bucevscxt Arhid. Prof. Nicolae BnlcA Carte publicati cu binecuvantarea Preafericitului Pirinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romf,ne fu nesruct iffieucunnsrt J&il?qi5
Cuprins Notd editoriald 5 P r edici I a P r oznicele i mp dr dteqti Predici la invierea Domnului (a 3-o zi de Pa$i)... 13 Predici la inillarea Domnului... 21 Predici la Pogor6rea Sfintului Duh (Cincizecimeo sau Rusaliile) 29 Predici la inillarea Sfintei Cruci (4 septembrie).. 37 Predici la Na;terea Domnului(25 decembrie)... 43 Predici Ia Botezul Domnului (6 ionuarie)... 49 Predici la Buna Vestire (25 martie)... 59 Predici la lntrarea Domnuluitn Ierusalim (Floriile)-1... Predici Ia lntrarea Domnuluiin lerusalim (Floriile) - ll... 71 Predici la lntrarea in Biserici a Maicii Domnului (x noiembrie)... 79 6S Predici la Sfinli Predici la Sfintul lerarh Calinic de la Cernica (t aprilie) 89
276 I CupRrNs Predici la Sf6ntul Mare Mucenic Dimitrie, lzvoratorul de mir (26 octombrie) - I... gj Predici Ia Sfintul Mare Mucenic Dimitrie, lzvor6torul de mir (26 octombrie) - ll... 1o't Predici la Sf6ntul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucure;tilor (27 octombrie)... 1o7 Predicd Ia Soborul Sfinlilor Arhangheli Mihail ;i Cavriil ;i al tuturor cere;tilor puteri (8 noiembrie) rj Predici la SfAntul lerarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (6 decembrie)... 123 Predici la SfAnta Muceni!5 Filofteia de la Curtea de Argeg (7 decembrie)... 129 Predicd Ia SfAntul Apostol, int6iul Mucenic ;iarhidiacon ltefan (27 decembrie)... 135 Predici la Duminicile de peste on Predici la Duminica a 12-a dupi Rusalii (TAndrul bogat) U5 Predicd la Duminica a 2o-a dups Rusalii (invierea fiului vdduvei din Nain) $5 Predici Ia Duminica a 21-a dupd Rusalii (a Sfinlilor Parin[i de la Sinodul olvll-lea Ecumenic) 161 Predici la Duminica a 29-a dupi Rusalii (a celor rc lepro;i) $V Predici Ia Duminica dinaintea Na;terii Domnului (a Sfinlilor Parinli dupd trup ai Domnului) 175 Predici la Duminica dupi Botezul Domnului... 183 Predici la Duminica a 3z-a dupi Rusalii (a lui Zaheu) D1
cuprrns I,zl I Predici Ia Duminica lssatului sec de carne (a Infricoqdtoarei Judecdli) - I... 1gg Predici la Duminica lssatuluisec de carne (ainfrico;dtoarei )udecdfi) - ll... 2o5 Predicd la Duminica a 3-a din Postul Mare (a Sfintei Cruci) 211 Predici la Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sflntului loon Scdrarul) 219 Predici Ia Duminica a 5-a din Postul Mare (a Cuvioasei Maria Egipteanco)... 227 Cuvdntdri CuvAnt de invs!5turi despre Taina SfAntului Botez 237 Cuv6nt de invslituri despre Taina Sfintei Mirungeri 245 Cuv6nt de invslituri la Taina Sfintei Cununii 253 CuvAnt de invslituri despre Taina SfAntului Maslu 259 invierea Domnului (Meditalie)... 271
Predic5 Ia Inilgarea Domnului. lubi+i credincio;i, Dupi strslucita 5a inviere din morti, MSntuitorul Hristos a petrecut inc5 patruzeci de zile pe pim6nt, intdrind pe Sfinlii Apostoli ;i pe toli care l--au cunoscut si L-au iubit. Trupul Siu, de;i se asemina trupului de maiinainte de inviere, avea puteri noi, supranaturale siascunse, iarviafa Sa era acum ;imaitainics. Cine va putea descrie bucuria ucenicilor, bucuria Sfintei Fecioare, mama Sa, bucuria rudelor si a prietenilor? Dupd tulburarea, intristarea ;i zdrobirea pricinuiti de ristignirea Stip6nului, iati se aritase ziua strilucitoare;iplini de bucurie a invieriil Cople;i!i de aceasti negriiti bucurie, SfinliiApostoli spun lui Toma:,,Am vdzut pe Domnul!" (loan zo, z5).lnimile ucenicilor Luca ;i Cleopa ardeau de bucurie atunci c6nd, in lumina domoals a amurgului, in faptul serii, intr-o casd din Emaus, li s-au deschis ochii ;i au recunoscut pe invs!5torul, frangind p6inea inaintea lorl S-au impirti;it ei, ucenicii ;i toli care L-au cunoscut pe M6ntuitorul, de vederea Stip6nului lor? A;a credeau ei atunci. fi totu;i, firi ca ei si prevadi nimic, in a patruzecea zi de la inviere, s-a petrecut evenimentul minunat al inillsrii MAntuitoruluila cer. Sfinlii Evangheli;ti Marcu si Luca, precum ;i cartea Foptele Apostolilor, ne descriu acest eveniment, care incoroneazi viala ;i activitatea pim6nteasci a M6ntuitorului, in cuvinte simple, care reusesc insi si ne redea infili;area reali a faptu- Iui minunat petrecut in fala ochilor uimili ai Apostolilor.. Publicati original in: Glosul Bisericii, XVI (1957), 6-7, pp. 353-357.
PREorcr sr CuvArurAnr in aceasti zi, MAntuitorul a plecat cu uceniciispre Betania, unde inviase pe Lazir, cam la trei kilometri de lerusatrim, apoi s-a intors citre Muntele Mislinilor, care se afla Ia aproape un kilometru qi jumitate de lerusalim. Aceasta era distanla permisi iudeilor si o faci in zi de Sabat, dupi Legea lui Moise. in depirtare se mai zireau de sus, de pe munte, turlele strilucitoare qi zidurile albe ale templului, precum qi acoperiqurile caselor mai?nalte din cetatea lerusalimului, Cetatea SfAnti, ce se pierdea inviluiti Tn p6cla unui nor de praf care o inconjura pani departe. Era una dintre frumoasele zile de mai, cand adierile bl6nde ale vantuluide primivars, cu unduiri u;oare, leginau crengile bine infrunzite ;iincircate cu roadele incd crude ale pomilor, iarin frunzi;ul lor pdsdrelele nevinovate infiripau netulburate cantecele lor fermecitoare! Florile caracteristice linuturilor calde revirsau pretutindeni parfumul lor imbititor. Pe alocuri, norii aurili de razele soarelui apireau pe bolta?nalti a cerului, ca ni;te insule indepdrtate. in aceasti atmosferl de lini;te, frumusete;imirelie, M6ntuitorul avea si se arate inci o dati Apostolilor. Sf6ntul Luca ne spune ci Apostolii, nestiutori incd de cele ce aveau si se petreaci, L-au?ntrebat pe lisus:,,doomne, oare, in acest timp vei oteza Tu, la loc, impdrolia lui IsroelT lar M6ntuitorul le-a rispuns:,,nu este al vostru a qti anii sau vremile pe care Tatdl le-a pus in stdp1nirea So" (Faptele Apostolilort, 6-7). Apoi, Domnul lisus a ridicat mainile se ii binecuvintezel ;i pe cdnd ii binecuv6nta, in timp ce ei aveau ochii alintili spre EI, s-a despdrlit de ei ;i s-a indllat la cer, iar un nor L-a ascuns din ochii lor (cf. Luca 24,5-52; Faptele Apostolilort,9-ro), a;a precum altidatd, in ziua Schimbirii la Fa!5, un nor strllucitor L-a inviluit. Sfdntul Luca, in Faptele Apostolilor, mai adaugi si acest amdnunt: pe csnd Apostolii stiteau cu ochii pironili la cer, privind incremenili de uimire la lisus, care se inillase in fala
Pnrorct 5r CuvArurAnl 27 )' Ior, li s-au aritat doi birbali imbrdcali in alb, care le-au zis:,,bdrbali galileieni, de ce stali privind Ia cert Acest lisus care S-a inallot de la voi lo cer, astfel va ;i veni, precum L-ali vdzut merg1nd Ia cer" (Faptele Apostolilort, t'r). Apoi Apostolii s-au?ntors?n lerusalirn cu bucurie mare si stiteau in templu ;i ldudau ;i binecuv6ntau pe Dumnezeu (cf. Luco 24,52-53). in aceasti zi strdlucits, c6nd creqtinitatea prlznuieqte inillarea Domnului, se cuvine sd ne ridicim qi noi cu ochii mintii, pe Muntele Mislinilor, qi pironindu-ne ochii impreuni cu Apostolii la lisus, care Se inalli la ceruri, si meditim qi noi Ia insemnitatea qi rostul acestei sirbitoriin viala fieciruia dintre noi. inleleptul Solomon, spune:,,trei lucruri mi se par minunote, ba chior patru, pe care nu le pot pricepe: calea vulturului pe cer, urma ;arpelui pe stancd, mersul cordbiei in mijlocul mdrii fl caleo omului la o fecioard" (Pilde jo,1g).dar astdzi, faptul cel mai minunat, care uime;te inlelegerea noastrs, este ci prin inillarea Sa, lisus se inf51i;eazi inaintea Tatdlui, in plinitatea persoanei Sale, adici impreuni cu firea dumnezeiascd, EI ridics la Tronul cel vegnic si firea onneneasci, restructurati ;iinnoiti.,,o, odancul bogoliei ;i altnlelepciunii ;i al ;tiinlei lui Dumnezeu! CAt sunt de necercetate ludecalile Lui qi cit sunt de nepdtrunse cdile Lui!" (Romani r,33). intr-adevir, daci stim qi gandim mai adanc, inlelegem din Sf6nta Scripturi, ci la crealia cea dintai a omului, firea omeneasci, inainte de ciderea ei in picat, putea ajunge la indumnezeire, dar nu se invrednicise si fie imbricati chiar de una dintre persoanele SfinteiTreimi. Acum inlelegem noi marea iubire de oamenia lui Dumnezeu. CIci Fiul Siu, Cel Unul-Niscut, n-a imbricat firea cea dintai a omului care putea ajunge Ia desdvsr;ire, cifirea omului celui cizut, ca si o innobileze, si o restaureze, si o innoiascd si si o ridice din nou, pentru a fi p5rta;i in noua eiinfsli;are, Ia mdrirea cea pururea fiitoare gi neve;tejiti a Dumnezeirii, bucurdndu-se de bunurile cele nepieritoare. Prin primireo
,ol PREDIcr $r CuvANrARt firii omene$i in persoano 54, lisus Hristos e creatorul unei umanitali noi. Firea omeneasci cea cizuti in picat, din pricina cireia ingerii Domnului pizeau Paradisul, ca Adam cel cdzut si nu mai poati intra iniuntru, astdzi, cur5liti de picat ;iinnobilati prin invierea Fiului lui Dumnezeu, sti indllati de lisus de-a dreapta Tatilui, mai presus de Heruvimi ;i Serafimi" Firea omeneasci, nevrednici altidati de paradisul cel pimantesc, se face astiziplrta;d de Paradisul cel ceresc, de Ierusalimul cel de Sus. Lucifer, cipetenia ingerilor cizuli, se ru;ineazd vdzand pe Stip6nul inilland firea omeneasci in sdnurile Tatilui. El, care de Ia inceput a fost fiul pierzirii ;i pierzdtor de oameni. AstEzi, ingerii pi toate puterile cere;ti se bucurs, pentru ci prininiltarea firii omenegti la TronulTatilui cel dititor de lumins, cerul cu pimantul se une;te. Astizi se implinesc cuvintele M6ntuitorului Hristos:,,De acum veli vedea cerul deschizandu-se 5i peingerii lui Dumnezeu suindu-se qi coborhndu-se peste Fiul Omului" (loon 1, 51). Lucrul cel mai minunat este ci prininillarea Mdntuitorului, firea omeneascd este ridicati la o cinste maimare decit aingerilor. Ne spune aceasta Sf. Apostol Pavel:,,nuingerilor o supus Dumnezeu lumea viitoare" (Evrei z, 5);,,Nu ;tifi, oore, cd noi vom iudeca petngeri?" (t Corinteni 6,3). De aceea, serbitoarea inil!5rii Domnului reprezinti readucerea lumii in lumina cea nepieritoare a lui Dumnezeu Cel ve;nic. Firea noastri omeneasci stribate astizi cenurile, sti mai presus de ingeri, mai presus de Heruvimi;i Serafimi, se bucurl de nespusi cinste;i mdrire. Sti in Persoana Fiului lui Dumnezeu, de-a dreapta lui Dumnezeu, irnpreuni cu SfAntul Duh. Minunati este aceastd priveli;te care se infsligeazi ochilor no;tri duhovniceqti! StAnd de-a dreapta Tatilui, Iisus este acum solul poporului mantuit, este miilocitorul m6ntuirii noastre citre Dumnezeu. El este marele Pistor, Arhiereul cel mare, care a stribitut cerurile;id5 binecuvintarea. lisus Mijlocitorul se intoarce c6nd spre Tatil, rugsndu-l pentru nevoile ;i necazurile noastre, c6nd spre rugeciunile Sfintei
PReorcr ;rcuvaruranr l,' Fecioare ;i ale Sfinfilor, cand spre rugiciunile noastre ale celor de pe pim6nt, trimitand prin puterea Sf6ntului Duh revirsarea bogatd a harului Sdu. Prininollarea MAntuitorului lo cer, omenireaincepe o viald noud cu Hristos si in Hristos, condusd de putereo nevdzutd a Sf1ntului Duh. De acum, omenirea nu mai std sub legea pdcotului, ci sub legea harului dumnezeiesc. Hristos este nu numai o Persoani divins, ci una dintre persoanele SfinteiTreimi. Trupul omenesc al lui Hristos cel slsvit triie;te ve;nic in Hristos, ;i prin El, participd la viala dumnezeiascd a Sfintei Treimi. De aceea, noi oamenii, particip6nd cu firea noastri omeneasci Ia Trupul lui Hristos, suntem adoptali de Dumnezeu Tatil ca fiii Sii, Cdtre care ne rugem:,,tatdl nostru, Care eqti in ceruri, sfinleascd-se numele Tdu" (Matei 6, 9). Prin Trupul lui lisus cel preamirit, am devenit cet5lenii lumii cere;ti, cetileniiimpiriliei Iui Dumnezeu. Astfel, viala fiecirui cre;tin se lsrge;te in mod infinit si stiruind in sfinlenie, devine viala in trupul cel slsvit al Iui lisus. in acest inte- Ies, Sf. Apostol Pavel a scris in Epistola cdtre Evrei (to, 39):,,Noi nu suntem (fii) ai indoielii spre pieire, ci ai credinlei spre d ob Andi r e a sufl etul ui". Dar, poate, in sufletul vreunuia dintre ascult5torii de azi a rdmas aceasti idee: Dumnezeu Fiul s-a inil!at, a pirdsit lumea. La acest gand, parci un sentiment de intristare ;i de apisare invdluie sufletele noastre. Pistr5m poate, unii dintre noi, in collultainic al sufletului nostru, ceva din simlimintele Apostolului Toma, care n-a putut crede in Domnul cel inviat decat numai dupi ce L-a pipiit cu m6inile sale. Parci am vrea si noiin ziua invierii, cu Maria Magdalena, si imbrsli- ;im in roud diminelii, in gridina mormantuluide pe Colgota, picioarele MAntuitorului. Dar, daci M6ntuitorul s-a inillat qi nu se mai afl5 in Iume, toate acestea nu mai sunt cu putinld. $i fiecare ne simlim inimile str6nse de o coplegitoare intristare. Si nu ne tulburim?n zadart,,de ce suntefi tulburali qi pentru ce se ridicd