ASOCIATIA CENTRE YOUTH-EUROPE FOR ADVICE INFORMATION AND TRAINING HUMANS Slatina, str.unirii, nr.4, Jud. Olt, CUI RO

Transcriere

1 APLICAREA NORMELOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI PENTRU SITUATII DE URGENTA Muncitorii din industria confectiilor trebuie sa poarte echipmamentul de protecţie compus din halat si batic. Halatul trebuie sa fie încheiat in nasturi si cat mai ajustat pe corp. Parul trebuie sa fie strans si acoperit cu batic, pentru a se evita prinderea lui in organele maşinii aflate in miscare (in volantul maşinii). Fiecare persoana trebuie sa-si aleaga echipamentul in concordanta cu dimensiunile corporale, astfel incat halatul sa nu fie prea larg si sa riste sa fie agaţat de organele in mişcare sau să fie prea strâmt şi să incomodeze în timpul lucrului. In timpul lucrului la maşina de cusut, trebuie folosită o încălţăminte corespuzatoare pentru a se evita orice sursa de accident (pantofi cu tocul jos). Persoanle care lucreaza in atelierul de confectii trebuie sa respecte următoarelor norme obligatorii: sa foloseasca echipamentul de protectie sa nu circule printre maşini, ci numai pe caile de acces se va evita călcarea pe cabluri, pe portiuni uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari sa nu atinga maşinile in functiune sau oricare loc periculos din atelier sa nu poarte discutii cu persoanele care lucreaza la maşini sa sesizeze imediat instructorul in cazul in care se constaţa situatii ce pot duce la accidente de munca sa nu indeparteze neautorizat dispozitivele de protectie in timpul functionarii maşinilor nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacari deschise Normele specifice de securitatea muncii la maşinile de cusut simple si speciale 1. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul care lucreaza la una din aceste maşini este obligat sa verifice daca: masa maşinii este bine fixaţa pe picioarele de sustinere capul maşinii este bine fixat in bolturile mesei suport motorul electric este fixat pe suportul sau placa acului este bine fixaţa cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la punerea în funcţiune a maşinii instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului priza si stecherul sunt intregi si legatura la centura de impamantare nu este intrerupta intre capul maşinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru amortizarea zgomotului si a vibratiilor 2. Este interzis muncitorilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a maşinii in timpul introducerii firului de aţa prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac, deoarece pedala poate fi actionaţa din greseala, provocand accidentarea degetelor. 3. In timpul lucrului, sunt interzise discutiile, privirea muncitorului trebuind sa fie indreptaţa permanent asupra operatiei pe care o executa, pentru a se evita inteparea degetelor in acul maşinii. 4. Maşinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului si la cureaua de transmisie. 5. In timpul fixarii lucrului sub piciorusul acului, este interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a maşinii. 6. In timpul lucrului, distanta de la capul muncitorului la maşina va fi de minimum 30 cm iar muncitoarele vor avea parul legat la spate.

2 7. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor, se interzice lucrul la maşinile dotate cu ace stambe sau fara varf. 8. Tensiunea instalatiei de iluminat local la maşini va fi de 24 V. 9. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a maşinilor se va face numai prin prize fixe, fiind cu desavarsire interzise legaturile provizorii sau folosirea de cabluri electrice inadite 10.Este interzis muncitorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii maşinii, oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei. 11.Rasturnarea capului de maşina in vederea curaţarii, ungerii sau in alte scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile prevazute in acest scop, se vor face cu deosebita atentie si numai simultan cu ambele maini, pentru a se evita strivirea degetelor la una din maini in cazul cand aceasta operatie se executa cu o singura mana. 12. Maşinile de cusut nasturi vor fi prevazute cu vizor de protectie, pentru evitarea accidentelor in cazul spargerii nasturilor sau ruperii acului. 13. Este interzis sa se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile, ca: foarfece, cleme, rigle, care in timpul functionarii maşinii, din cauza vibratiilor pot provoca accidente prin cadere 14. Deplasarea maşinilor se va face numai dupa ce stecherul a fost scos din priza. 15. Dupa terminarea programului de lucru, maşina va fi deconectaţa de la sursa de alimentare cu energie electrica, apucandu-se stecherul cu mana pentru scoaterea din priza si nu prin tragere de cablul electric. a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. Instructiunile de mai sus se aplica la următoarelor maşini : maşina de cusut simpla; maşina de insailat cu un fir; maşina de insailat cu doua fire; maşina de cusut ascuns (stafir) maşina de cusut cu doua ace; maşina de încheiat si surfilat cu 3, 4, 5 fire; maşina de executat cheite; maşina de cusut nasturi; maşina de cusut butoniere; maşina de cusut lant; maşina de brodat; maşina de cusut Uberdeck; maşina de executat cusatura zig zag. Normele specifice de securitatea muncii la fierul de călcat cu abur 1. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de călcat, in timp ce se priveste spre talpa acestuia, deoarece aburul pulverizat din greseala poate provoca arsuri. 2. Conductele de alimentare cu abur a fierului de călcat vor fi etanse si bine izolate, pentru prevenirea arsurilor. Normele specifice de securitatea muncii la presele de călcat cu abur 1. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul este obligat sa verifice: daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei sunt bine izolate, iar bornele sunt prevazute cu capace de protectie; daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat (ventile, flanse, robinete) sunt etanse si conductele pentru abur sunt bine izolate daca presa functioneaza normal la comenzile date (in caz de defectiune se va anunta mecanicul de intretinere)

3 daca instalatia electrica de forta este prevazuta cu nul de lucru separat de nulul de protectie si daca presa este legata la centura de impamantare daca aparatele pentru controlul presiunii aburului, aerului sunt in stare de functionare normala; la presele ale caror perne sunt incalzite cu abur, la inceperea lucrului, muncitorul va verifica daca mecanicul de intretinere a eliminat condensul format in perne in timpul stationarii presei; daca pernele sunt centrate astfel incat sa calce exact una peste alta; daca curelele reductoarelor sunt in stare buna de functionare si intinse normal; daca franele electromotoarelor sunt bine reglate; daca intrerupatoarele electrice sunt in stare buna; daca barele de intrerupere automata a ciclului presei actioneaza normal. 2. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze la presa de călcat. 3. Este interzis muncitorilor care lucreaza la prese sa poarte discutii in timpul lucrului sau sa permita stationarea langa presa a salariatiilor neinstruiti pentru acest utilaj. 4. Este interzis muncitorilor sa tina picioarele pe pedala de actionare a elementelor presei, in timp ce se aseaza pe perna acestuia un detaliu sau articolul ce urmeaza a fi călcat. 5. Este interzis muncitorilor ca, dupa declansarea presei, sa tina mana pe produsul ce se calca. 6. Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice, pneumatice, hidraulice sau cu abur; in caz de defectiuni, se vor adresa electricianului sau mecanicului de intretinere. 7. Dupa terminarea programului de lucru, presa se va deconecta de la sursa de alimentare cu energie electrica, tragandu-se cu mana de stecher, nu de cablul electric al acestuia, dupa care se vor efectua operatiile de intretinere conform normativelor. Tipuri de accidente de munca Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si reprezinta totalitatea masurilor care trebuie sa se ia pentru a permite muncitorilor sa- si realizeze sarcinile de productie in cele mai bune conditii, prin inlaturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la accidente de munca. Calificarea inalta ofera muncitorilor posibilitatea sa foloseasca uneltele si instalatiile in cele mai bune conditii tehnice, sa sisteze si sa inlature in timp deficientele, excluzandu-se astfel riscurile de accidentare. Practica a araţat ca in unele procese tehnologice desi omul este bine pregatit profesional, iar maşina la care lucreaza este corespunzatoare din punct de vedere tehnic, apar accidente de munca datorita prezentei unor gaze toxice, a pulberilor vaţamatoare, a iluminatului necorespunzator, zgomotului. De asemenea tot practica a araţat ca sunt accidente de munca care se datoresc indisciplinei la locul de munca in ceea ce priveste respectarea procesului tehnologic si a normelor de protectia muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul si a neglijentei. Categoriile accidentelor de munca : Accidente mecanice. Aceste accidente sunt datorate unei actiuni mecanice asupra corpului si anume: lovirilor, strivirilor, smulgerilor, intepaturilor, taieturilor, caderilor. Aceste accidente pot fi produse de angrenaje, tije, manivele, transmisii, obiecte in cadere. In industria confectiilor cele mai frecvente pot fi intepaturile produse de acele de la maşinile de cusut, taieturile de la maşinile de croit, strivirile de la presele de croit sau călcat. Accidente chimice. In industrie muncitorii intra deseori in contact cu o serie de substante chimice (acidul sulfuric, clorhidric, azotic). Aceste substante chimice actioneaza asupra pielii, ochilor si cailor respiratorii. Accidente electrice. Electrocutaţiile pot avea loc in următoarelor situatii: o atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de lucru,

4 atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar care au capaţat tensiunea datorita unei deteriorari a izolatiei, Accidente termice. Accidentele termice pot fi cauzate de venirea in contact direct a muncitorului cu o suprafaţa supraincalzita (fiarele de călcat, suprafetele de contact al preselor). In afara de accidentele indicate, ce se pot preveni respectand normativele specifice fabricilor de confectii, datorita dezvoltarii industriei textile, a crescut numarul surselor de zgomot si vibratii, ce au ca urmare poluarea cu zgomote si vibratii a numeroase locuri de munca. Cercetarile clinice au pus in evidenta pe baze statistice ca zgomotul si vibratiile, care depasesc anumite limite, prezinta efecte nocive cu grave consecinte pe plan medico sanitar prin afectarea sanatăţii si capacitatii de munca a muncitorilor. Aceste aspecte genereaza in ultima instanta pierderi economice, care rezulta din scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala, scoaterea din circuitul productiv (temporar sau definitiv) a unui mare numar de muncitori, ca urmare a imbolnavirilor si accidentelor profesionale. Normele de prevenire si stingere a incendiilor Pe linie de PSI trebuie sa respecti următoarelor norme : 1. Sa sesizezi serviciul administrativ de orice abatere sau situatie care ar putea provoca incendii sau avarii. 2. Sa nu arunci bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau in cosurile de hartie. 3. Sa nu fumezi sau sa umbli cu foc deschis pe coridoare sau in birouri cand se curaţa parchetul cu substante inflamabile. 4. Sa nu fumezi in locuri unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afisat FUMATUL INTERZIS. 5. Sa nu folosesti prize defecte, cabluri rupte, cu izolatia deterioraţa sau fara stecher. 6. Sa nu pui in acelasi timp mai multe aparate electrice in aceeasi priza, utilizand dublu sau triplu stecher. 7. Sa nu umbli la instalatii, aparate sau tablouri electrice. Orice defectiune va fi adusa la cunostinta serviciului administrativ pentru remediere. 8. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar putea impiedica evacuarea bunurilor in caz de incendiu sau interventie pentru stingere. Iesirile pentru evacuare, in caz de incendiu, nu trebuie sa fie blocate sau incuiate. 9. La terminarea programului, inainte de parasirea locului de munca, se vor scoate toate stecherele din priza, se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprinse. o Instructiuni privind organizarea activităţii din unităţi de producţie punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca Masinile de cusut acţionate electric vor fi prevăzute cu dispozitive, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată. Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât, după încetarea acţiunii acestuia, funcţionarea să înceteze imediat. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, masinile de cusut acţionate electric trebuie să corespundă normativelor în vigoare şi vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate. Elementele unei masini de cusut, vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă Instructiuni prevazute în cazul muncitorilor care execută lucrări cu unelte de mână a) Locul de muncă se ţine în ordine. Sculele, materialele, prefabricatele şi produsele finite se aşază pe locurile care le sunt rezervate. Nu se încarcă locul de muncă cu obiecte inutile. b) Nu se lucrează cu scule stricate şi defecte. c) Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi

5 d) Când se îndreaptă o piesă metalică, aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi. e) Când se asamblează sau se demontează îmbinări cu piuliţe, se aleg chei cu dimensiuni potrivite. Asupra cheii se aplică numai forţa mâinii şi nu a corpului întreg. f) Când se lucrează cu scule acţionate electric (bormaşini, fierăstraie, foarfeci, vibratoare ş.a.) se va avea grijă: - să se folosească scule în perfectă stare şi neapărat legate la centura de împământare; - să nu se lucreze fără mănuşi de cauciuc şi fără preşuri de cauciuc (sau alt material izolant); Instructiuni prevazute la acţiunea curentului electric Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accidental sub tensiune este numita tensiune de atingere. Electrocutarea are loc atunci când omul atinge concomitent doua elemente bune conducătoare de electricitate, intre care exista o diferenţa de potenţial. Accidentele electrice se clasifica in: şocuri electrice accidente provocate de trecerea curentului electric prin organism. Gravitatea accidentului e dependenta de intensitatea curentului care străbate organismul, influenţata la rândul ei de rezistenta a corpului. Rezistenta corpului la curentul electric depinde de starea stratului superficial al pielii. Prin urmare gravitatea electrocutării este determinata de: intensitatea curentului ce trece prin corpul accidentatului (intre ma in cazul curentului alternativ) traseul urmat de curent prin corpul accidentatului (când curentul străbate organele vitale electrocutarea este deosebit de periculoasa) durata acţiunii curentului ce trece prin inima iar accidentatul rămâne sub acţiunea acestuia (in acest caz accidentatul este mortal) umezeala mediului si temperatura (când acestea sunt ridicate produc transpiraţia pielii care devine buna conducătoare de electricitate) mărimea suprafeţei de contact intre corpul accidentatului si elementele aflate sub tensiune Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in :electroşocuri si electrotraumatisme. Când valoarea intensităţii curentului electric este mai mica de 1 ma,nu se simte efectul socului electric. La valori de 10 ma se produc comoţii nervoase in membre: contracţiile muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se facă greu. Peste valori de 10 ma se produc fibrilaţia inimii si oprirea respiraţiei. Electrotraumatismele se datorează efectului termic al curentului electric si pot provoca orbirea,metalizarea pielii,arsuri. Electrocutările sunt provocate prin atingere directa sau atingere indirecta. Atingerea directa consta in atingerea elementelor metalice neizolate sau cu izolaţia defecta, ale unei instalaţii aflate in mod normal sub tensiune. Astfel de situaţii apar la: atingerea a doua elemente din care cel puţin unul este sub tensiune si nu este izolat; desfăşurarea cu mana neizolata a soclului unui bec; atingerea unor conductoare scoase de sub tensiune; atingerea unui conductor sau a unei borne intr-o instalaţie in care după întrerupere a rămas închis un contact; atingerea unui obiect înalt intrat sub tensiune datorita apropierii de un conductor. Atingerea indirecta a unor elemente metalice ale instalaţiilor se poate produce prin: atingerea concomitenta a unui obiect intrat accidental sub tensiune, atingerea concomitenta a unui utilaj defect neracordat la o instalaţie de protecţie si a unui obiect in contact cu pământul chiar daca omul este izolat fata de pământ, atingerea concomitenta a doua utilaje;

6 Pentru a realiza protecţia la electrocutarea prin atingere directa instalaţiile si echipamentele electrice se construiesc astfel încât elementele aflate in mod normal sub tensiune sa nu poată fi atinse. Pentru aceasta se foloseşte închiderea in carcase, conductoarele de legătura se izolează, se amplasează liniile electrice la înălţimi mari unele nu pot fi atinse întâmplător, echipamentele aflate sub tensiune in locuri deschise se izolează, cu împrejmuiri protectoare, in locuri foarte periculoase se folosesc tensiuni reduse de lucru (24V).Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa,se mai practica:folosirea unor tensiuni cat mai reduse (valori standardizate), egalizarea potenţialelor, izolarea fata de pământ, utilizarea unor pardoseli din materiale electroizolante. Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirecta se poate realiza prin legarea la nul, legarea la pământ, separarea de protecţie, izolarea suplimentara de protecţie, legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de manipulare, deconectarea automata. Pericolul de electrocutare depinde si de tipul echipamentului electric utilizat: 1) Echipament fix - pentru alimentarea corpului de iluminat; 2) Echipament mobil - se utilizează in diferite locuri in funcţie de necesităţile procesului de producţie. Acest echipament este periculos deoarece in timpul deplasărilor se produc defecte ale izolaţiei conductoarelor datorita solicitărilor mecanice. Din aceasta categorie fac parte:convertizoare,transformatoare de sudura. 3) Echipament portabil - este cel mai periculos datorita contactului direct cu omul. In aceasta categorie se încadrează uneltele de mana si lămpile electrice portabile. Limitarea curentului de electrocutare se realizează prin adoptarea unor metode care sa duca la scăderea tensiunii de atingere sub valorile admisibile. Aceste metode sunt in funcţie de echipamentul folosit si locul de utilizare. In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte accidentatul, astfel: scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată; cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate; în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau,,salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului. Instructiuni prevazute în cazul celor care lucrează la maşini de cusut Nu se începe munca la maşini-unelte înainte de a se cunoaşte construcţia acestora, dispozitivele de comandă şi regulile de securitate a muncii. Înainte de a începe munca se verifică dacă maşina de cusut este în stare bună de funcţionare, dacă manetele şi butoanele de comandă funcţionează bine, dacă există apărătoare de siguranţă în stare bună, dacă utilajul electric este bine legat la pământ.

7 Înainte de a începe lucrul muncitorii sunt obligaţi să-şi încheie manşetele mânecilor sau să le lege cu şiret. Se strâng capetele şireturilor şi poalele hainelor, precum şi părul prea lung. Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă piesa care urmează să fie prelucrată şi scula de aşchiere sunt bine fixate. Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă nu există obiecte străine pe piesele care se rotesc. La întreruperea curentului în reţeaua de forţă se deconectează imediat maşina-unealtă şi nu se conectează la loc decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor. Nu se încredinţează nimănui munca la maşina-unealtă fără aprobarea instructorului. Instrucţiuni pentru utilizare a instalaţiilor electrice de joasa tensiune si intervenţia la acestea a) Intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai de către persoane calificate in meseria de electrician. Este strict Interzisa Intervenţia, persoanelor neautorizate la instalaţiile electrice. Autorizarea personalului pentru desfăşurarea activităţi la instalaţiile electrice In exploatare se face potrivit regulilor stabilite de furnizorul de energie electrica, b) Prin instalaţie electrica de joasa tensiune se înţelege instalaţia ia care tensiunea intre fiecare faza si pământ, in regim normal de funcţionare, nu depăşeşte 250 V. c) In cazul echipamentelor electrice mobile sau transportabile, respectiv acelea care sunt conectate la surse de curent printr-un racord mobil (cablu, cordon de alimentare) se vor respecta următoarele reguli: alimentarea cu energie electrica a echipamentelor (aparatelor etc.) se va realiza numai prin racordurile,cablurile,cordoanele livrate de furnizorul (fabricantul) acestora, care trebuie sa se găsească in perfecta stare de funcţionare, fără tăieturi, julituri, rosături, cu fisele si ştecherul in buna stare (nesparte, nefisurate); in cazul in care se constata defecţiuni ale prizelor, echipamentului sau coordonatelor si racordurilor, ce pot conduce la accidentare prin electrocutare se va scoate imediat de sub tensiune alimentarea, după caz, de ia întrerupătorul care alimentează priza respectiva, iar echipamentul, aparatul, racordul, etc. va ti retras la magazie in vederea reparării, astfel încât sa nu poată fi utilizat de persoane neavizate; pozarea cablurilor (cordoanelor) de alimentare trebuie făcuta astfel încât sa nu se deterioreze învelişurile exterioare prin frecare sau sa poată fi agăţate de persoane în trecere prin zona. In nici un caz pozarea nu se va face in locuri (de exemplu pe pardoseala) in care cablurile pot fi traversate, agăţate si rupte de mijloacele de transport. cablurile (cordoanele) de alimentare nu vor ti expuse in locurile de racordare (fise si echipamente) unor solicitări la tracţiune, forfecare, răsucire si/sau strivire ; la locurile de racordare a conductoarelor de protecţie (acolo unde acestea exista) trebuie prevăzuta o rezerva suficienta pentru ca in cazul smulgerii racordului, ele sa fie solicitate ultimele; in zonele de amplasare a prizelor, in fata peretelui sau pe pardoseala, după caz, este necesar sa existe un spaţiu liber, degajat pentru a nu se împiedica manevrarea tiselor; este interzisa utilizarea prizelor si fiselor cu contacte îndoite, murdare sau corodate; este interzisa conectarea echipamentelor prin introducerea conductoarelor direct in priza, fără fise; utilizarea dispozitivelor de conectare cu capacele deteriorate sau lipsa, este interzisa. d) In locurile de munca foarte periculoase nu se vor introduce decât echipamentele portabile si cablurile acestora prin care se alimentează cu tensiune redusa, sursele de alimentare (transformatorul de separare) fiind obligatoriu amplasate in afara zonei periculoase.

8 e) In caz de electrocutare a unei persoane se va proceda in felul următor: cea mai mare atenţie se va acorda scoaterii de sub acţiunea curentului electric, astfel încât operaţiunea de salvare sa nu conducă la electrocutarea salvatorului; pentru aceasta se va proceda ta scoaterea tensiunii in zona, de la întrerupătorul general; daca scoaterea de sub tensiune necesita timp, defavorizând operativitatea intervenţiei (ceea ce periclitează viata electrocutatului) se va proceda la utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante care sunt ia îndemna, astfel încât persoana accidentata sa fie îndepărtata de zona de pericol (operaţiune admisa numai la joasa tensiune) cu mare atenţie de a nu se atinge corpul salvatorului de ce! a! electrocutatului; succesul acţiunii de prim ajutor in caz de electrocutare depinde de rapiditatea cu care se acţionează si de competenta celor prezenţi în acel moment; se procedează ta determinarea stării accidentatului; daca din circumstanţele producerii accidentului nu au rezultat vătămări si leziuni care ar contraindica intr-un mod evident mişcarea si deplasarea accidentatului ( ca de exemplu cădere cu leziuni grave, fracturi sau hemoragii) se va proceda la respiraţie artificial a sau reanimare cardio-respiratorie. Este preferabil ca anterior sa se desfacă hainele la gat, piept si zona abdominala si sa se verifice starea respiraţiei si existenta pulsului. orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. Masuri de protectia muncii La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de munca mecanice si electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la: Acul de cusut, prin intepari la degete; Piciorus, prin strivire; Cureaua de transmisie, prin smulgeri si intepaturi. Accidentele electrice pot surveni de la: Defectarea carcasei intrerupatorului; Supraincalzirea motorului electric; Producerea de scurtcircuit prin nelegarea instalatiei la pamant; Pentru a se evita accidentele este obligatoriu sa se respecte următoarele: Curatirea si ungerea se vor face numai dupa ce a fost intrerupt curentul electric Punerea maşinii in functiune se face dupa ce dispozitivele de protectie la ac si la transmisie au fost montate in pozitia de lucru; Pornirea si oprirea maşinii se vor face numai prin pedala,fara a se pune mana pe volant; In timpul lucrului, privirea va fi indreptaţa asupra lucrului si a utilajului; Schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii maşinii este interzisa; Toate reparatiile si interventiile la maşina de cusut se vor face de catre personal calificat; In timpul functionarii, daca se aud zgomote neobisnuite, operatorul este obligat sa opreasaca maşina si sa anunte instructorul.

9 CROIREA DETALIULUI PRODUSULUI Alegerea materialelor Fibre naturale Fibra este o parte a unui fir textil dintr-un material. Dupa lungime sunt doua tipuri de fibre: - filamentare - scurte. Fibrele scurte sunt masurabile in cm. Fibrele filamentare sunt lungi si masurabile in metri. Sunt doua clasificari ale fibrelor: naturale si sintetice. Fibre naturale Fibrele naturale se obtin din plante (tulpini), seminte, ori frunze si se impart in trei categorii. celulozice proteinice minerale Tipuri de fibre celulozice bumbac in maţase lana Fibre naturale celulozice 1. Bumbacul este cea mai folosita fibra in fabricarea îmbrăcămintei. Bumbacul este o planta ce creste in tufisuri inalte de 1 metru. 2. Inul este numele fibrei procesate. Inul desi costa mult este folosit in fabricarea îmbrăcămintei 3. Bumbacul si inul sunt foarte rezistente, dar sunt mai rezistente cand sunt ude. Aceste produse pot fi spalate frecvent si călcate la temperaturi inalte. 4. Fibrele naturale celulozice au cateva proprietati comune: greutate (mai mare decat cele sintetice) elasticitate slaba (se sifoneaza des) absortie inalta (absoarbe umezeala) bun conductor de electricitate si caldura poate rezista la temperaturi inalte (poate fi folosita cea mai mare setare de pe fierul de călcat) susceptibile de deteriorare (cand se depoziteaza in stare umeda, pot putrezi) Fibre proteice 1. Fibrele proteice provin de la animale si includ maţasea, lana si blana. 2. Maţasea este o fibra care provine de la gogosile viermilor de maţase. Sericicultura este un proces comercial de crestera viermilor de matase. Fibrele de maţase sunt intre m. 3. Lana provine de la parul oilor, caprelor, si camilelor. Fibrele de lana au lungimi diferite. Fibrele de lana de calitate provin de la oi vii. Lana de la animalele sacrificate este de o calitate mai slaba. Exista 4 clase de fibra de lana: a) lana noua sau virgina fibre procesate pentru prima daţa b) reprocesate procesate o daţa dar nefolosite c) refolosite d) lana de miel usoara, provine de la oi care au sub 6 luni 4. Fibrele proteice au in comun următoarelor caracteristici: absortie mare

10 sufera decolarari elasticitate inalta greutate medie aţacaţa de molii rezista la flacari bune proprietati izolatoare Fibre minerale 1. Azbestul este o substanta minerala gasita in natura 2. Fibrele de azbest au: buna rezistenta rezista la foc durabila in timp 3. Fibrele de azbest sunt folosite la izolarea cablurilor electrice, haine de protectie, si suporturi pentru fier de călcat. Clasificarea fibrelor Celulozice Bumbac In Proteinice Matase Lana Blana Minerale azbest Fibre sintetice Fibrele sintetice sau fabricate de om joaca un rol important in industria textila. Ele provin de la materiale nefibroase sau materiale fibroase regenerate. De asemenea ele sunt fabricate in fibre filamentare lungi, dar pot fi reduse la fibre de lungime mica in functie de necesitati. 1. Fibrele sintetice sunt produse dintr-o solutie vascoasa, prin tragere, continand multe gauri.(interiorul araţa ca o sita ) 2. Fibrele sintetice sunt grupate intr-o clasificare generica bazaţa pe proprietati similare si compozitie chimica. 3. In timp ce fibrele naturale variaza ca marime si forma, fibrele sintetice pot fi controlate in procesul de fabricatie. 4. Fibrele sintetice pot fi celulozice, minerale ori de natura termoplastica. 5. Vascoza si acetatul sunt exemple de fibre sintetice derivate de la o baza celulozica. Amandoua sunt moi si drapeaza bine. a) Proprietatile vascozei sunt : slaba elasticitate absortie mare usor sifonabil slaba rezistenta

11 b) Proprietatile acetatului sunt : slaba spre medie elasticitate slaba rezistenta sensibil la caldura se dizolva in acetona ( componenta lacului de unghii ) 6. Fibrele minerale sunt alt grup de fibre sintetice. Ele sunt componente ale unui proces anorganic si includ sticla si firele metalice. Metalul si sticla nu sunt in natura sub forma de fibra de aceea, ele sunt considerate sintetice (facute de mana omului) 7. Fibrele acrilice, modacrilice, nailonul, poliesterul si spandexul, sunt cateva exemple de fibre sintetice sau materiale termoplastice. a) Proprietatile fibrelor termoplastice sunt : se vor topi sau descompune la caldura excesiva sau la flacara deschisa eleasticitate rezistenta slaba absortie acumuleaza electricitate statica rezista la aţacul de insecte b) Fibrele termoplastice pot fi permanent plisate or grofate la caldura.totusi, aceste cute, pliuri ori desene facute sunt foarte greu de revenit la forma initiala. c) Incarcarea electrostatica este o problema a fibrelor termoplastice. Cand este cald sau racoare materialele din fibre sintetice se lipesc de corp. Alegerea tiparului potrivit Pentru a realiza un produs de calitate trebuie sa folosesti tiparul. Pentru realizarea tiparului potrivit trebuie sa iei in considerare 2 lucruri importante : marimea tipul produsului de executat 1.Pentru inceput, trebuie luate masurile clientului pentru a determina marimea corespunzatoare. Trebuie sa va asigurati ca persoana sta dreapta pe ambele picioare in pozitia lui naturala relaxata. Mai jos sunt enumerate diferitele masuri care trebuie sa luate, in functie de produsul final care trebuie confectionat: a) bust/piept plaseaza centimetrul in jurul corpului sub incheietura bratului (sa ne asiguram ca marimea se ia peste piept) b) talie se masoara in jurul celei mai mici părţi a taliei c) sold se masoara in jurul soldului d) lungimea taliei se masoara de la baza gatului pana la linia taliei e) latimea spatelui -se masoara de la un umar la altul sub brat f) lungimea umarului se masoara de la baza gatului pana la baza umarului g) latimea spatelui la nivelul umerilor - se masoara de la un umar la altul h) inaltimea bustului - se masoara de la baza gatului pana la cea mai proeminenta parte a bustului (pentru pense) i) lungimea bratului se masoara de la baza umarului, peste cotul indoit, pana la incheietura mainii j) circumferinta bratului masuraţa in jurul bratului in partea cea mai groasa k) circumferinta mainii masuraţa in jurul incheieturii mainii l) circumferinta gatului - se masoara in jurul gatului la baza gatului m) lungimea fustei se masoara de la linia taliei pana la lungimea dorita n) lungimea pantalonului pe exterior masurata pe lungime de la linia taliei la lungimea dorita (pe exteriorul pantalonului)

12 o) lungimea interioara a pantalonului masuraţa pe interior de la incheitura superioara a piciorului pan la lungimea dorita p) inaltimea sezutului (turul pantalonului) clientul sta asezat pe o suprafaţa plana (masa), cu picioarele in unghi drept si se masoara de la nivelul taliei pana la nivelul suprafetei plane a), l) f), j) h) i) d) e) m) b), c) p) 2.Exista mai multe tipare de baza pentru toate produsele de confectionat Ele sunt : camasa bluza fusta jacheta pantaloni 3.Fiecare tipar are părţicularitatile lui si trebuie foarte bine intelese pentru a putea crea un tipar corect si trebuie sa te asiguri ca ai plasat bine tiparul pe material inainte de al taia. 4.Tiparul de baza pentru camasa (poza) 5. Tiparul de baza pentru bluza

13 6. Tiparul de baza pentru fusta 7. Tiparul de baza pentru jacheta 8. Tiparul de baza pentru pantalon 9. Alegerea tiparului de baza potrivit produsului de confectionat si corespunzator masurilor clientului. 10. Odaţa tiparul de baza ales, masurile clientului trebuie comparate cu tiparul de de baza si facute ajustarile de rigoare. Pozitioneaza tiparele pe material( sabloneaza ) Pozitionarea corecta a tiparelor pe material este foarte importanta. O plasare incorecta poate duce la sfarsitul productiei: nu drapeaza bine (atârna) nu se intind uniform durabilitate limitaţa In scopul de a realiza aceasta sarcina, este important sa ai notiunile de baza despre structura materialelor. 1. Materialul este o structura produsa prin interactiunea fibrelor sau firelor. a) Firele care merg in sus sau in jos pe material sau sunt paralele cu marginea materialului, sunt considerate firul drept. b) Firele care merg pe latimea materialului sunt considerate latimea materialului. c) Firele care merg pe lungime si latime sub unghi de 45 se numesc bie. 2.Teserea si tricotarea sunt cele mai folosite metode de realizare a materialelor. a) Materialele tesute sunt realizate pe razboaie de tesut, prin interactiunea firelor sub un unghi drept. b) Tricotarea este un proces in care un fir continuu sau un set de fire formeaza o structura interlok. Materialele tricotate sunt realizate pe maşini ce utilizeaza un grup de ace. 3. Cand pui un tipar pe o tesatura, trebuie sa tii cont de firul drept. De aceea TREBUIE sa plasezi pe tipar firul drept.

14 4. Tricoturile au următoarelor prorietati : o directie de intindere (tricotul se intinde pe un singur fir/pe un singur sens) doua directii de intindere (tricotul se intinde pe ambele sensuri) Cand plasezi un tipar pe un tricot, trebuie sa determini sensul de intindere si sa plasezi tiparul pe linia cea mai potrivita. Plasarea tiparelor 1. Plaseaza in primul rand toate tiparele mari pe material. Asigura-te ca firul drept de pe tipar coincide cu firul drept al tesaturii sau al tricotului. 2. Plaseaza piesele pe material cat mai apropriate, pentru economie de material lasa spatiu suficient intre piese pentru taiere. 3. Plaseaza toate piesele mici ramase, din nou atentie la firul drept, elasticitatea tricotului şi la economia de material. Exemplu de incadrare Recomandari speciale : Cand ai material ce reflecta diferit lumina trebuie sa acorzi atentie deosebita plasarii tiparelor (sa plasezi tiparelr in acelasi sens). Cand ai material cu carouri, dungi, sau desene mari trebuie sa plasezi tiparele din acelasi punct. Spanuirea Spanuirea sau stratificarea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi de lungime corespunzatoare incadrarii. Se recomanda realizarea straturilor de lungimi medii. In general sunt 4 metode de spanuire: spanuirea materialelor indoite spanuirea materialelor taiate si intoarse spanuirea materialelor dublate spanuirea materialelor in trepte 1. Spanuirea materialelor indoite: aceasta metoda este utilizată pentru materialele uni sau materialele cu desene simetrice. Se intinde materialul la lungimea spanului in conformitate cu fisa tehnica, se

15 indoaie si se intinde inapoi spre capatul de inceput, se continua operatia pana este asezat pe masa tot materialul. Foile 1,3,5, sunt asezate cu faţa in sus si foile 2,4,6, sunt asezate cu faţa in jos. 2. Spanuirea materialelor taiate si intoarse: aceasta metoda este utilizaţa pentru materialele cu dungi, carouri ori desene/imprimeuri asimetrice. Materialul este intins la lungimea din fisa tehnica, taiat, cand se intinde a doua foaie se taie si se intoarce, astfel incat sa fie toate foile cu faţa in sus. Aceasta procedura este continuată pana cand se termina materialul de asezat. Toate folie vor fi cu faţa in sus sau in jos. 3. Spanuirea materialelor dublate: Aceasta metoda este utilizaţa la tricoturile tubulare. Materialele dublate sunt intinse utilizand metoda materialelor indoite. 4. Spanuirea in trepte: Aceasta metoda este utilizaţa cand o singura marime este realizată în mai multe culori si cantitati diferite la fiecare culoare. Indiferent de metoda folosita la spanuire trebuie sa te asiguri de următoarelor: a) lungimea spanului a fost stabilita cu mare atentie, astfel incat pirederile la capete sa fie evitate b) inaltimea spanului stabilita in numar de foi sau centimetri, cea mai rationala este aceea care face posibila taierea c) pe una din părţile laterale ale spanului marginile tuturor foilor trebuie sa coincida perfect, iar pe cealalta parte a spanului se admit abateri mici in latime.

16 Taierea materialelor dupa tipar Rolul muncitorului care realizeaza taierea este foarte important pentru produsul final. Taierea este punctul cheie intre toti pasii anteriori si cei ce urmeaza. Cel care taie trebuie sa aibe cunostinte temeinice despre tipare, despre firul drept al materialului si abilitatea de a pune in practica informatiile din fisa tehnologica. O gresita interpretare a cerintelor sau o taiere incorecta au ca rezultat pierderi majore in materiale si bani. 1. Pregatirea locului de munca. Inainte de croire / taiere trebuie asigurate următoarelor: a) materialul a fost bine ales (culoare si compozitie fibroasa ) b) materialul a fost bine intins, in concordanta cu metoda de spanuire c) inaltimea spanului sa fie in concordanta cu caracteristicile materialului si inaltimea de taiere a maşinii d) sa verifice daca marimea si tipul tiparului au fost bine alese in concordaţa cu produsul de cofectionat e) sa verifice daca tiparul a fost bine plasat, daca s-a respectat firul drept al materialului, imprimeul materialului si elasticitatea materialului f) daca toate piesele cerute au fost incluse in desen 2. Exista mai multe tipuri de instrumente de taiere. a) foarfeca de mana b) maşina mobila de croit c) maşina fixa de croit d) rola de taiat mic cutit rotund portabil b) c) 3. Cand utilizam unul din utilajele de mai sus, trebuie respectate următoarelor: a) cutitul este curat si protejat de aparatori b) cutitul este ascutit corespunzator c) cablurile electrice sunt bine izolate si exista impamantare d) toate aparatorile cutitului sunt la locul lor si bine asigurate e) de avut grija sa se tina mana in pozitie corespunzatoare faţa de cutit (mana care nu este pe maşina sa fie tinuta paralel cu cutitul si la o distanta de 30cm departare de lama). 4. Intai se croiesc piesele mari, apoi cele mici. 5. Dupa ce au fost crote toate piesele, trebuie sa ne asiguram ca: a) suprafaţa pe care s-a taiat a fost complet curaţata si este gaţa pentru urmatoarea croire b) lamele utilajului de croire au fost complet curaţate si schimbate unde a fost cazul c) intregul echipament a fost scos de sub tensiune si depozitat in conditii corespunzatoare.

17 EXECUTAREA OPERATIEI DE COASERE Identificarea părţilor componente ale mecanismului de coasere 1. ACUL Acul este o ustensilă metalică cu lungime mare faţă de grosime, pentru coaserea materialelor (textile, hârtie, materiale plastice). Acul de cusut folosit la maşina simpla industriala (vezi fig. 2.) are următoarele părţi componenete : corpul acului varful acului urechea acului canalul lung canalul scurt tija acului Fig.2. Acul este fixat pe tija port - ac ce are mişcare de ridicare şi coborâre. 2. APUCATORUL Este organul de lucru la maşina de cusut simpla cu suveica, care serveste la prinderea buclei formate în partea canalului scurt al acului, mărind bucla şi trecând-o peste corpul suveicii în care se găseşte mosorelul cu aţă. Apucatorul are următoarele părţi componente (vezi fig.3) : 1- corpul apucatorului 2- varful apucatorului 3- axul pe care se monteaza suveica 3. SUVEICA Suveica are următoarelor părţi componente : Fig corpul suveicii 2. lamela cu ajutorul careia se monteaza suveica pe axul apucatorului 3. ghiara de fixare 4. lamela de tensionare a atei 5. surub de reglare a tensiunii atei 6. mosorelul

18 4. TRANSPORTORUL Transportorul este piesa care, datorită mişcărilor sale de înaintare şi retragere precum şi de ridicare şi coborare, produce deplasarea materialului. Materialul este dirijat prin dispozitive adaptabile maşinii de cusut sau de către lucrător. Clasificarea transportoarelor : transportoare cu un singur rând de dinţi pentru materiale subtiri transportoare cu doua rânduri de dinţi pentru materiale de grosime medie transportoare cu trei rânduri de dinţi pentru materiale groase Transportorul deplaseaza materialul cu o lungime dinainte stabilita, denumită pasul cusăturii. Fig.5 - transportor cu trei randuri de dinti 5. DISPOZITIVUL DE TENSIONARE AL ATEI Dispozitivul de tensionare are rol de frânare în debitarea cantităţii de aţa necesară unui nou ciclu de coasere. Reglarea tensiunii de franare a firului acului se realizeaza prin insurubarea sau deşurubarea surubului 4. Dispozitivul de tensionare (vezi fig 6.) este compus din : 1 discuri 2 resort 3 piesa filetaţa 4 surub Fig DEBITORUL INTINZATORUL Debitorul intinzatorul serveste la debitarea atei pentru formarea buclei in partea canalului scurt al acului, precum si pentru reglarea cusăturii. Debitorul intinzator executa miscari de ridicare si coborare. La miscarea de coborare debiteaza cantitatea de aţa necesara formarii buclei in jurul suveicii si apucatorului. La miscarea de ridicare, intinde aţa in asa fel ca bucla formaţa sa alunece peste corpul apucatorului. Shema debitorului intinzator este prezentaţa mai jos ( vezi fig.7) :

19 Fig. 7 1orificiul prin care trece aţa 2debitor 7. PICIORUSUL DE PRESARE Fara piciorusul de presare nu se poate realiza deplasarea materialului in timpul coaserii. Transportorul nu poate misca materialul daca nu este presat spre placa acului de catre piciorus. Piciorusul de presare ( vezi fig 8) se compune din : 1- brat de ridicare si coborare 2- cama cu ajutorul careia se realizeaza ridicarea si coborarea 3- opritor 4- tija pe care se fixeaza picirusul 5- piciorusul de presare 6- resort 7- surub de reglarea presiunii 8. TAIETORUL AUTOMAT DE FIR La terminarea cusăturii aţa este taiaţa de taietorul automat de fir. 9. APARATOAREA ACULUI Aparatoarea acului este un dispozitiv de protectie, pentru a nu ajunge accidental cu mâna sub ac. 1. Prezentarea maşinii simple de cusut Maşina simpla de cusut datorita cusăturii pe care o realizeaza este intrebuintaţa la majoritatea operatiilor din confectii. Maşina functioneaza cu doua fire de aţa infirate unul la ac, iar al doilea la suveica. Maşina este actionată cu un motor electric care asigura o viteza de coasere de 6000 impunsaturi/min. In figura de mai jos este prezentat capul maşinii simple de cusut cu următoarelor repere: 1. volantul maşinii 2. dispozitivul de reglare a pasului cusăturii 3. parghia ce actioneaza dispozitivul de intarire a cusăturii 4. conducator de fir 5. debitor- intinzator

20 6. dispozitivul de protectie la debitor 7. dispozitiv de tensionare a atei 8. ac 9. dispozitiv de protectie la ac 10. piciorus de presare 11. transportor In figura de mai jos sunt prezentate suveica si locul unde se monteaza : Cusatura are acelasi aspect pe ambele fete ale produsului cusut. Lungimea pasului de cusatura este variabil de la 0 la 5mm, in functie de necesitati. Conditia esentiala in asigurarea rezistentei si aspectului estetic al cusăturii o constitue legatura celor doua fire care formeaza cusatura. In acest sens punctele de legatura ale cusăturii simple trebuie sa fie formate la mijlocul grosimii straturilor cusute.( vezi fig.a ) Abaterea punctelor de legatura intre cele doua fire prin deplasare catre faţa sau dosul cusăturii determina un aspect inestetic, rezultand cusatura insiraţa pe faţa (vezi fig. b) sau cusatura insiraţa pe dos (vezi fig.c) Asigurarea unei cusături cu aspect normal se obtine prin reglarea corespunzatoare a tensiunii celor doua fire de aţa.

21 Deservirea maşinii Maşina simpla de cusut este deservita de catre un operator care trebuie sa asigure deservirea, intretinerea si ungerea corespunzatoare cu normele tehnice de folosire ale maşinii. Pentru a fi utilizaţa in mod rational in procesul de productie, maşina simpla de cusut necesita următoarelor lucrari de egatire: Curatirea de praf si scame a corpului maşinii si mesei de lucru Infirarea firelor de aţa la ac si suveica si introducerea suveicii in maşina Cuplarea motorului electric cu sursa de energie Coaserea pe deseuri de material pentru verificarea cusăturii Defecte intervenite la coasere In functionarea maşinii simple de cusut pot intervenii o serie de defectiuni. Cele mai frecvente sunt descrise in continuare. Ruperea frecventa a firului superior (de la ac): Neregularitati de torsiune a firului sau firul este prea gros- se va inlocui firul sau acul Acul nu are forma potrivita maşinii - se va inlocui acul; Supratensionarea firului - se va reduce tensionarea firului; Orificiul placii maşinii este uzat - se va recalibra orificiul placii maşinii. Ruperea frecventa a firului inferior (de la suveica): Firul este supratensionat - se va slabi arcul penitei suveicii; Penita suveicii este uzaţa - se va poliza sau inlocui penita; Bobina este inversata in suveica sau este supraincarcaţa - bobina se se va aseza corect in suveica sau se va descarca la limita necesara. Flotari neregulate ale cusăturii: Acul este stramb sau montat prea adanc in tija - se va inlocui acul sau se va monta in pozitie corecta; Apucatorul este uzat - se inlocuieste apucatorul. Ruperea acului de cusut: Materialul este prea gros si dur - tragerea materialului se va face moderat; Suveica este montaţa gresit - se va montaţa corect suveica; Acul este prea subtire pentru materialul care se coase - se va inlocui acul cu unul mai gros. Insirarea cusăturii: Firul este supratensionat sau prea slab - se va remedia prin reglarea corespunzatoare a tensiunii firelor. Incretirea materialului la coasere: Firele sunt supratensionate - se va slabi tensiunea firelor; Dintii transportorului sunt uzati - se inlocuiesc dintii; Pasul cusăturii este prea mare - se va regla pasul corespunzator grosimii materialelor. Perforarea materialului: Acul are varful uzat sau prea gros - se va inlocui acul; Pasul cusăturii este prea mic - se regleaza pasul cusăturii. 1. Prezentarea maşinii de încheiat şi surfilat Maşina de încheiat si surfilat este un utilaj de baza in industria confectiilor. Aceasta maşina efectueaza cusături de încheiat si surfilat sau numai cusături de surfilat. Actionarea maşinii se face de la un motor electric care asigura o viteza de coasere de impunsaturi /min. In figura de mai jos este prezentat capul maşinii de încheiat si surfilat cu următoarelor repere: 1. dispozitiv de tensionare;

22 dispozitiv de protectie la ac; tija acului; piciorus de presare; transportor. Maşina poate functiona cu un ac sau doua ace si este alimentaţa cu trei, patru sau cinci fire in functie de numarul acelor si apucatoarelor. Acele folosite la aceasta maşina sunt de finetea 70, 80 si 90 in functie de grosimea materialelor. La materialele subtiri se folosesc ace de finetea 70. Pentru coasere se foloseste aţa cu finetea de 85/3 Nm si 100/4 Nm in functie de grosimea materialelor. Cusatura realizaţa la aceasta maşina este de incheiere si surfilare avand pasul reglabil in lungime de 2-3,5 mm iar in latime de 2,5 mm- 7mm. In figura de mai jos sunt prezentate cusături de surfilare cu pasi diferiti. 3 pasi, 5 pasi, 8 pasi 10 pasi /cm In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cusături realizate de maşina de încheiat si surfilat: 1. surfilarea tivurilor; 2. surfilarea detaliilor asamblate in prealabil in maşina simpla; 3. incheiere si surfilare a doua detalii, cu taierea surplusului de material; 4. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretirea unui detaliu (pentru volane) 5. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretire si introducere de paspoile. 2. Deservirea maşinii In procesul de productie maşina de încheiat si surfilat este deservita de catre un singur operator. Acesta trebuie se respecte toate regulile privind pregatirea pentru lucru, infirarea atei, reglarea cusăturii, coaserea si incheierea lucrarii. Infirarea atei

23 Trebuie sa verifici daca bobinele de aţa au finetea, compozitia fibroasa si culoarea corespunzatoare din documentatia tehnica. Pentru aceasta trebuie sa citesti eticheta din interiorul bobinei si sa compari cu fisa tehnica (sau bonul de lucru). Infirarea atei la maşina se face incepandu-se cu asezarea bobinelor cu fir pe suport. Firele de aţa se introduc prin orificiile de conducere dupa care sunt trecute prin tensionatoarele de fir. Reglarea cusăturii Reglarea cusăturii se obtine prin reglarea tensiunii firelor si a tuturor organelor de lucru (fii foarte atent la instructor cand regleaza cusatura). Coaserea Coaserea propriu zisa se face dupa ce s-a reglat cusatura. In acest sens trebuie sa parcurgi urmatorii pasi: actionezi pedala pentru ridicarea piciorusului; introduci materialul sub piciorus; cobori piciorusul (eliberezi pedala actionaţa anterior) actionezi pedala pentru pornirea maşinii; menţii pedala actionată atâta timp cat dureaza coaserea. 3. Defecte intervenite la coasere In functionarea maşinii de încheiat si surfilat pot intervenii o serie de defectiuni. Cele mai frecvente sunt descrise in continuare. Ruperea acului datorita urmatoarelor cauze: acul folosit are finete necorespunzatoare - se schimba acul cu cel prescris; fixarea necorespunzatoare a acului - se monteaza acul corespunzator; Ruperea firului de aţa la coasere: finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acului - se va schimba acul maşinii sau firul de aţa; firul de aţa este supratensionat sau subtensionat - se va regla tensiunea firului. Alunecarea materialului de sub piciorusul maşinii: piciorusul nu preseaza suficient - se va mari presiunea piciorusului; transportorul este dereglat - se regleaza transportorul. Materialul nu se transporta ritmic: dintii transportorului sunt uzati sau transportorul este dereglat - se vor inlocui dintii sau se va regla transportorul; talpa piciorusului are asperitati - se inlocuieste piciorusul. Cusatura are pasi neuniformi: acul este montat incorect - se va regla pozitia acului; apucatoarele nu au pozitia corespunzatoare - se va regla pozitia apucatoarelor in functie de pozitia acului. In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura de incheiere si surfilare cu 2 ace si 4 fire cu intoarcerea lantisorului la capat, observa cum araţa o cusatura corect executaţa si posibilele defecte ce pot sa apara. Maşina Uberdek se foloseste la confectionarea îmbrăcămintei din tricot, formand o cusatura de

24 acoperire a marginilor care se destrama usor. Modelul clasic de Uberdek functioneaza cu trei fire din care doua la ace si unul la apucator. Exista maşini cu trei ace, prevazute cu depunatoare de fir in faţa acelor, functionand, astfel, cu cinci fire de aţa, din care trei fire la ace, un fir la apucator si un fir la depunatoare. Maşina Uberdek poate avea placa de baza : plaţa sub forma de cilindru Maşina plana este utilizaţa la coaserea tivurilor si a marginilor la produsele plane. Maşina tip cilindru se foloseste la coasarea tivurilor si marginilor la produsele tubulare. In figura de mai jos este prezentat capul maşinii Uberdek cu placa de baza sub forma de cilindru, cu următoarelor repere: 1. suport de alimentare a bobinelor 2. dispozitive de tensionare 3. dispozitiv de aplicat bentita 4. ace 5. picious de presare Maşina Uberdek, indiferent de forma placii de baza, are următoarelor organe de lucru: apucatorul acele conducatorul de fir transportorul piciorusul de presare Acele - transporta firele prin material si formeaza buclele de împletire. Cele doua ace sunt montate in paralel la aceasi tija la niveluri diferite: acul din dreapta este montat mai sus iar cel din stinga, mai jos. Aceasta diferenta de nivel este conditionaţa de faptul ca prinderea buclelor formate de ace se face de catre un singur apucator si la momente diferite. Se utilizeaza ace cu finetea 70, 80, 90 in functie de finetea materialului Apucatorul - are rolul de a prinde buclele acelor si de a forma bucla prin care acestea patrund la impunsatura urmatoare. Transportorul - actioneaza materialul de jos in sus si de la dreapta la stinga, realizind o miscare complexa. Piciorusul - are acelasi rol ca si la maşina simpla. Piciorusul este prevazut cu doua orificii pentru cele doua ace. Maşina Uberdek tip cilindru este dotaţa cu aceleasi organe lucratoare, cu deosebirea ca apucatorul si transportorul au forme diferite. Fazele de formare a cusăturii Cusatura de acoperire se formeaza cu trei fire, dintre care doua la ace si unul la apucator. Cusatura de acoperire de pe faţa exterioara are aspectul unui tighel dublu iar cea de pe faţa interioara aspectul cusăturii in zig-zag. In figura de mai jos este prezentat aspectul cusăturii uberdek cu doua ace si trei fire.

25 Fazele de formare a cusăturii sunt : faza I - acele patrund in material si formeaza buclele; faza II - apucatorul retine buclele formate de ace, iar aceste isi continua cursa de ridicare. Transportorul deplaseaza cu un pas materialul in spatele maşinii, iar apucatorul efectueaza o miscare laterala spre faţa maşinii,pentru a depune buclele in directia de lucru a celor doua ace; faza III - acele coboara printre bucle si apucator, iar apucatorul se retrage in pozitie de repaus; faza IV - buclele aluneca de pe apucator pe ace, iar conducatoarele tensioneaza firele, realizand forma finala a cusăturii; faza V - firul de la apucator este retinut de ace, iar apucatorul inainteaza din nou catre buclele acelor si ciclul se repeta. Mecanismele maşinii mecanismul de actionare mecanismul acelor mecanismul debitorului de fir mecanismul apucatorului mecanismul piciorusului mecanismul transportor mecanismul de ungere Dispozitive atasate maşinii Uberdek 1. Alimentator de elastic alimenteaza elasticul constant pentru articole de lenjerie, costume de baie, etc. 2. Dispozitive de aplicat bentita cu ajutorul lor se aplica bentia la tricouri, articole de lenjerie, etc. Modul de indoire a bentitei este prezentat mai jos: indoire simpla; indoire dubla;

26 indoire simpla indoire dubla Cusături realizate cu maşina Uberdek Tivuri la maneci si la terminatia diveselor articole de lenjerie si sport; 1. Aplicat bentite de diverse dimensiuni (in functie de dimensiunile dispozitivelor) la articole sport si de lenjerie. 2. Aplatizari la orice articol de îmbrăcăminte. Aplatizarea este o cusatura care se executa peste cusatura de încheiat si surfilat, pentru a-i mari rezistenta. Cusatura este executaţa la o maşina Uberdek cu trei ace,cu alimentarea depunatoarelor de fir de la ace. 3. Aplicat elastic la costumele de baie si articole de lenjerie 4. Aplicat dantele la diverse aricole.

27 5. Aplicat elastic la pantaloni Functionarea si deservirea Pregatirea maşinii consta in lubrifierea si reglarea cusăturii. Lubrifierea se face im punctele de lubrifiere (maşinile din laborator au lubrifiere automate) La coaserea unor materiale cu grosimi diferite de cele cusute anterior, se procedeaza astfel: se schimba acele coespunzator cu grosimea materialelor; se folosesc dispozitive pentru orientarea tivului; se folosesc dispozitive pentru aplicarea bentitei; se infireaza firelor de aţa la ace si apucator; se face o cusatura de proba; se verifica materialul cusut ca aspect, finete si uniformitate a pasilor de cusatura. Defecte intervenite la coasere: 1. Ruperea atei la ac 2. Ruperea firelor de la apucator 3. Ruperea acelor 4. Ruperea apucatorului 5. Scapari de ochiuri la coasere

28 1.Ruperea atei la ac are următoarelor cauze: Dispozit de tensionare este prea strins - se regleaza tensiunea Conducatoarele de fir sint uzate se inlocuiesc conducatoarele de fir Firul de aţa este necorespunzator - se inlocuieste firul de aţa Finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acelor - se inlocuieste firul. 2. Ruperea firelor de la apucator are următoarelor cauze: Firul este necorespunzator - se inlocuieste firul Conducatorul de fir are rizuri - se slefuieste Dispozitivul de tensionare este dereglat - se regleaza pozitia dispozitivului 3.Ruperea acelor au următoarelor cauze: Firul de la ac este supratensionat - se regleaza tensiunea fielor Acele sint uzate - se inlocuiesc acele Finetea acelor nu corespunde cu materialul - se monteaza un ac corespunzator Acele sint montate necorespunzator - se corecteaza pozitia acelor Materialul este retinut sau tras de cate operator - se lasa materialul sa mearga liber 4. Ruperea apucatorului are următoarelor cauze: Apucatorul nu este montat corect - se monteaza apucatorul in pozitie corespunzatoare Apucatorul loveste in transportor - se monteaza corect Apucatorul loveste in placa maşinii - se monteaza corect 5. Scapari de ochiuri la coasere au următoarelor cauze: Acul este montat gresit - se monteaza corect Acul este stramb sau uzat - inlocuirea acului Firul este prea rasucit - inlocuirea firului de aţa Acul este prea subtire - se monteaza ace corespunzatoare Acul nu este potrivit la apucator - pozitionarea corecta a acului Apucatorul este montat gresit - corectarea pozitiei apucatorului In figura de mai jos este prezentat un tricou ce are tivul incretit datorita reglajului incorect la transportor. Maşina de cusut lant. Maşina de cusut lant (maşina lantisor) este utilizaţa la confectionarea îmbrăcămintei din tricot. Aceasta maşina realizeaza cusatura cu un fir (lant simplu) sau cu doua fire(lant dublu). Cusatura lant are pe faţa exterioara aspectul de tighel iar pe faţa interioara aspectul unui lantisor. In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura lant cu 1 ac.

29 Organele de lucru Organele de lucru la maşina de cusut lant dublu sunt asemanatoare cu cele ale maşinii Uberdec si functioneaza similar cu aceasta. apucatorul acele conducatorul de fir transportorul piciorusul de presare. In figurile de mai jos sunt prezentate organele de lucru ale maşinilor de cusut lant. Acele - transporta firele prin material si formeaza buclele de impletire. Cele doua ace sunt montate in paralel la aceasi tija, la niveluri diferite: acul din dreapta este montat mai sus iar cel din stinga, mai jos. Aceasta diferenta de nivel este conditionaţa de faptul ca prinderea buclelor formate de ace se face de catre un singur apucator si la momente diferite. Se utilizeaza ace cu finetea 70, 80, 90 in functie de finetea materialului Apucatorul - are rolul de a prinde buclele acelor si de a forma bucla prin care acestea patrund la impunsatura urmatoare. Transportorul - actioneaza materialul de jos in sus si de la dreapta la stinga,realizind o miscare complexa. Piciorusul - are acelasi rol ca si la maşina simpla.piciorusul este prevazut cu doua orificii pentru cele doua ace. Formarea cusăturii in lant Fazele de formare a cusăturii sunt: faza I - acul coboara in material si cind ajunge la punctul maxim inferior formeaza bucla

30 faza II - apucatorul preia bucla si inainteaza spre stinga pina la pozitia maxima. Simultan transportorul efectuiaza transportul straturilor cu un pas in spatele maşinii. Acul se ridica; faza III - apucatorul efectuiaza o miscare laterala spre faţa maşinii unde formeaza o noua bucla de impletire unde coboara acul; faza IV - apucatorul se retrage spre dreapta cu firul sau iar acul acul isi continia cursa de coborire pina la punctul mort inferior:la inceputul intoarcerii efectuaza o noua bucla si intreg ciclul se reia; Mecanismele maşinii de cusut lant Aceste mecanisme sunt asemanatoare cu cele ale maşinii Uberdec, cu deosebirea ca este prevazut cu un ac si cu un apucator, cu doua ace si doua apucatoare, patru ace si patru apucatoare. mecanismul de actionare mecanismul acelor mecanismul debitorului de fir mecanismul apucatorului mecanismul piciorusului mecanismul transportor mecanismul de ungere Reglarea maşinii de cusut lant Pregatirea maşinii consta in lubrifierea si reglarea cusăturii. Lubrifierea se face im punctele de lubrifiere (maşinile din laborator au lubrifiere automată) La coaserea unor materiale cu grosimi diferite de cele cusute anterior, se procedeaza astfel: se schimba acele coespunzator cu grosimea materialelor; se folosesc dispozitive pentru orientarea tivului; se folosesc limitatoare pentru a executa cusăturile drept; se infireaza firelor de aţa la ace si apucatoare; se face o cusatura de proba; se verifica materialul cusut ca aspect, finete si uniformitate a pasilor de cusatura. Defecte intervenite la coasere: 1. Ruperea atei la ac 2. Ruperea firelor de la apucatoare 3. Ruperea acelor 4. Ruperea apucatoarelor 5. Scapari de ochiuri la coasere. 1.Ruperea atei la ac are următoarelor cauze: Dispozit. de tensionare este prea strins - se regleaza tensiunea Conducatoarele de fir sint uzate se inlocuiesc conducatoarele de fir Firul de aţa este necorespunzator - se inlocuieste firul de aţa Finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acelor - se inlocuieste firul 2. Ruperea firelor de la apucator are următoarelor cauze: Firul este necorespunzator - se inlocuieste firul Conducatorul de fir are rizuri - se slefuieste Dispozitivul de tensionare este dereglat - se regleaza pozitia dispozitivului 3. Ruperea acelor au următoarelor cauze: Firul de la ac este supratensionat - se regleaza tensiunea fielor; Acele sunt uzate - se inlocuiesc acele; Finetea acelor nu corespunde cu materialul - se monteaza un ac corespunzator; Acele sunt montate necorespunzator - se corecteaza pozitia acelor; Materialul este retinut sau tras de cate operator - se lasa materialul sa mearga liber

31 In fig. de mai jos este prezentaţa o cusatura incretita datorita faptului ca materialul nu a fost lasat sa mearga liber. 4. Ruperea apucatorului are următoarelor cauze: Apucatorul nu este montat corect - se monteaza apucatorul in pozitie corespunzatoare; Apucatorul loveste in transportor - se monteaza corect; Apucatorul loveste in placa maşinii - se monteaza corect; 5. Scapari de ochiuri la coasere au următoarelor cauze: Acul este montat gresit - se monteaza corect Acul este stramb sau uzat - inlocuirea acului Firul este prea rasucit - inlocuirea firului de aţa Acul este prea subtire - se monteaza ace corespunzatoare Acul nu este potrivit la apucator - pozitionarea corecta a acului Apucatorul este montat gresit - corectarea pozitiei apucatorului Cusături realizate cu maşina lant: operatii de incheiere si asamblare a detaliilor cusături ornamentale aplicarea benzilor elastice la produsele tubulare Cusăturile de incheiere si asamblarea detaliilor sunt: cusături lant cu un ac de asamblare (vezi fig. de mai jos ) cusături lant cu un ac pentru executarea tivurilor (vezi fig. de mai jos)

32 cusături lant cu 2 ace de asamblare (vezi fig. de mai jos) cusături lant cu 2 ace pentru aplicarea beteliilor la pantaloni (vezi fig. de mai jos) cusături lant cu 3 ace de asamblare ( vezi fig. de mai jos ) Cusăturile ornamentale (cunoscute sub numele de cusături frantuzesti) sunt executate de maşini de cusut lant cu 3 ace si cu depunator superior de fir. Aceste cusături se aplica la buzunare si terminatiile altor articole. In figura de mai este prezentaţa o cusatura ornamentala.

33 Aplicarea benzilor elastice la produsele tubulare se realizeaza pe maşini lant cu 4 ace care au aţasat un dispozitiv de alimentarea constanta a elasticului. In figura de mai jos este prezentaţa maşina care aplica benzi elastice. Maşina zig-zag La confectionarea îmbrăcămintei sunt folosite pe scara larga cusături zig-zag, care pot fi simple sau complexe in functie de destinatia in asamblare sau ornament. Evolutia spatiala a firelor la cusatura zig- zag se poate urmari in figura de mai jos. p - pasul cusăturii d latimea pasului Principiul de formare al cusăturii este asemanator cu cel al maşinii simple de cusut. Astfel cusăturile in zig- zag, simple si complexe se obtin prin deplasarea acului perpendicular pe directia de coasere. Maşina de executat butoniere este un utilaj semiautomat. La aceasta maşina muncitorul intervine numai la asezarea si scoaterea produsului din maşina, coaserea si taierea butonierei, oprirea maşinii executandu-se automat. Maşinile de cusut butoniere se clasifica din mai multe puncte de vedere: Dupa constructia organelor de lucru - maşini de butoniere cu suveica si apucator, maşini de butoniere cu apucator Dupa numarul firelor de aţa: cu doua fire, cu trei fire Dupa modul de formare a cusăturii: cu cusatura zig- zag, cu cusatura in lant Dupa modul de taiere al butonierei: cu taierea inainte de executarea butonierei si cu taierea dupa executarea butonierei Dupa natura tesaturilor: maşini usoare, maşini grele Maşinile de cusut butoniere executa următoarelor tipuri de butoniere: Butoniere simple (la ambele capete sunt drepte); Butoniere cu cap rotund; Butoniere cu fir de intarire In figurile de mai jos sunt prezentate tipurile de butoniere, si cateva articole cu butoniere.

34 In figura de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de butoniere cu fir de intarire. Maşina de executat butoniere drepte este una din cele mai folosite maşini in productia de serie. Coaserea butonierei se face pe principiul cusăturii zig- zag. Mecanismele maşinii sunt mai complexe si mai multe ca la maşina simpla de cusut. Aceasta maşina are o serie de mecanisme speciale si anume: Mecanismul de deplasare laterala a acului; Mecanismul de transportare a materialului; Mecanismul cutitelor; Mecanismul de oprire si pornire al maşinii; Mecanismul de deplasare laterala a acului este asemanator cu cel de la maşina de cusut zigzag, deci tija acului pe langa miscarea de ridicare coborare mai primeste si o miscare de oscilatie in jurul unui punct fix. Mecanismul de transportare a materialului are miscarea comandaţa de o cama plana prevazuta cu doua santuri de ghidare; unul corespunde miscarii laterale a materialelor, iar celalalt corespunde miscarii de inaintare retragere. Mecanismul cutitului are rolul de a taia butoniera dupa executarea ei, iar taietura trebuie sa fie perfect paralela cu marginile butonierei si in ineriorul ei.

35 Mecanismul de oprire si pornire al maşinii este pus in functiune prin apasarea pedalei de pornire, iar oprirea se face automat dupa executarea ultimei impunsaturi de formare a butonierei. In figura de mai jos se pot observa următoarelor repere ale maşinii de executat butoniere : 1. orificii de alimentare a atei ; 2. dispozitiv de tensionare a atei ; 3. debitor intinzator ; 4. cutit ; 5. acul ; 6. transportorul ; Pentru realizarea butonierei se parcurg urmatorii pasi : se stabileste partea produsuluui pe care se fac butonierele (dreapta femei, stanga barbati); se stabileste distanta intre butoniere ( 7-10 cm) in functie de model; se dau semne cu creta (prin masurare sau sablonare) se infireaza maşina corect se stabileste lungimea butonierei se executa o butoniera de proba, pe o mostra din materialul care este confectionat produsul se executa butonierele la produs se taie atele, se curaţa, se verifica. In figura de mai jos este prezenta o maşina de butoniera ce executa butonierele la o camasa.

36 Maşina de cusut cheite Maşina de cusut cheite functioneaza pe principiul maşinii simple, cu deosebirea ca transportorul si fixarea produsului pentru coasere sunt diferite. Maşina functioneaza cu suveica si apucator rotativ. Cheita este o cusatura de intarire cu rol functional si ornamental aplicaţa la: capetele butonierelor capetele buzunarelor fixarea cutelor fixarea ornamentelor diverse deschizaturi ale articolelor de îmbrăcăminte. In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cheite. Cheita se obtine prin cusatura formaţa din doua fire in care pasii de cusatura se depun atât pe lungime, cat si pe latimea cheitei. Firele depuse pe directia lungimii se numesc longitudinale,iar cele depuse pe latime se numesc transversale. Se depun in paralel, cate cinci sau sase fire longitudinale cu lungimea de 3-15 mm, in functie de lungimea cheitei Firele transversale se depun perpendicular pe firele longitudinale si au rol de consolidare (festonare) si de intarire a firelor longitudinale. Aceste fire se ruleaza pe firele longitudinale pe care le fixeaza pe materialul produsului. Numarul firelor transversale este de la 15 la 30,in functie de lungimea cheitei. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de cheite si ciclul de formare al unei cheite. Procesul de coasere a cheitei cuprinde trei faze de lucru: introducerea si fixarea produsului in maşina coaserea propriu-zisa a cheitei

37 evacuarea produsului Organele de lucru Organele de lucru functioneaza pe acelasi principiu cu cele ale maşinii de cusut simple, cu exceptia transportorului si a fixatorului care prezinta o serie de deosebiri. Transportorul - efectueaza miscari transversale pentru depunerea firului longitudinal si miscari paralele pentru festonarea cheitei. Fixatorul de material exercita o presiune asupra materialului prin cele doua picioruse. Mecanismele maşinii de cusut cheite : mecanismul transportor mecanismul fixatorului mecanismul acului mecanismul debitor de fir mecanismul suveicii mecanismul de pornire-oprire mecanismul transmisiei Defecte la coaserea cheitei : 1. Cusatura are scapari 2. Cheita are feston neuniform 3. Mecanismele nu sunt sincronizate Cusatura are scapari datorita urmatoarelor cauze : Apucatorul este dereglat faţa de ac - se regleaza apucatorul Apucatorul este uzat - se reconditioneaza apucatorul Cheita are feston neuniform datorita urmatoarelor cauze : transportorul este dereglat - se regleaza transportorul fixatorul nu preseaza materialul se regleaza presarea materialului Mecanismele nu sunt sincronizate datorita urmatoarelor cauze : roaţa dintaţa si melcul sunt dereglate si uzate se reconditioneaza si regleaza angrenajul discul de comanda este uzat se reconditioneaza camele de pe disc Maşina de cusut nasturi este semiautomată intrucat interventia muncitorului se face numai la fixarea nasturelui, a produsului in maşina si apoi la scoaterea produsului dupa coasere. Maşina de cusut nasturi se clasifica astfel: Dupa forma si felul nasturelui; maşini pentru coaserea nasturilor cu doua, cu patru orificii, cu ureche, cu piciorus (vezi figura de mai jos) Dupa felul cusăturii: maşini pentru coaserea nasturilor in lant cu un fir, in lant cu doua fire, rigid (cu suveica). Dupa miscarea organelor de lucru ale maşinii: maşini la care se deplaseaza numai acul, numai dispozitivul de fixare a nasturelui, sau maşini cu miscari combinate. La baza procesului de coasere al nasturilor sta cusatura zig-zag.

38 Maşina de cusut nasturi are posibilitatea de reglare a pasului pe orizontala, functie de marimea nasturelui, amplasarea orificiilor si numarul orificiilor ; de asemenea se mai regleaza numarul de impunsaturi in fiecare orificiu. In figura de mai jos sunt prezentate diverse dimensiuni de nasturi In figura de mai jos sunt prezentate părţile componente ale maşinii de cusut nasturi dispozitiv de tensionare a atei orificii de alimentare a atei debitor-intizator aparatoarea acului ecran de protectie (sa nu sara nasturii rupti in ochi) dispozitiv de fixarea nasturelui transportor tavite pentru nasturi Organele de lucru Principalele organe de lucru sunt : acul conducatorul de fir apucatorul,largitorul transportorul, fixatorul de nasture si material cutitul de taiat aţa

39 Acul - efectueaza miscari in plan vertical si miscari in zig-zag. Miscarile in plan vertical asigura transportul firului prin nasture si material, precum si formarea buclei iar pentru miscarile laterale se realizeaza prinderea nasturilor la produs prin fiecare pereche de orificii. Conducatorul de fir - este asemanator cu cel de la maşina simpla Apucatorul si largitorul - functioneaza impreuna, avand functia de a prinde bucla si de a o largi pentru a impleti aţa la urmatoarea impunsatura. In timpul functionarii,apucatorul efectueaza o miscare de rotatie continua si se numeste apucator fluture. Largitorul executa o miscare de oscilatie in care prinde bucla si o depune in faţa acului. Transportorul - realizeaza transportul materialului si a nasturelui numai in cazul in care nasturele are patru orificii. Fixatorul - preseaza produsul de transportorul maşinii si fixeaza nasturele in pozitia coaserii (vezi figura de mai jos) In timpul coaserii nasturelui, fixatorul efectuaza aceleasi miscari ca si transportorul, fiind montat solitar pe acesta. Cutitul - are rolul de a taia firul de aţa la terminarea coaserii nasturelui. In timpul coaserii,cutitul efectueaza aceleasi miscari cu fixatorul si transportorul si executa taierea odaţa cu actionarea pedalei penru fixator. Mecanismele maşinii sunt următoarelor: Mecanismul acului Mecanismul de deplasare a produsului Mecanismul apucatorului Mecanismul debitor- intinzator Mecanismul cutitului Mecanismul de comanda Mecanismul acului are rolul de a asigura executarea impunsaturilor in mod alternativ in orificiile nasturelui. Tija acului are o miscare de ridicare- coborare si o miscare de oscilatie. Mecanismul de deplasare a produsului are rolul de a transporta materialul impreuna cu nasturele atunci cand acesta din urma are patru orificii. Cand nasturele are doua orificii este suficienta numai deplasarea tijei acului care patrunde alternativ in cele doua orificii. Mecanismul apucatorului are miscare de rotatie si o miscare de deplasare laterala Mecanismul debitor- intinzator are rolul de a prinde bucla firului de aţa ca apoi sa o largeasca si sa o intinda. Mecanismul de comanda are rolul de a regla numarul de impunsaturi pentru nasturi, de a stabili momentul de deplasare a materialului si de a opri maşina dupa coaserea nasturelui. Cele mai actuale maşini de cusut nasturi au sistem automat de alimentare a nasturelui. Formarea cusăturii de montare a nasturelui

40 Nasturele poate fi cusut cu sau fara picior Cusatura se obtine trecand firul prin orificiile nasturelui si prin material.firele de coasere se depun paralel sau in cruce, cate 5-6 fire in fiecare pereche de orificii. Pentru realizarea rezistentei cusăturii maşina efectueaza mai multe impunsaturi prin acelasi orificiu. Coaserea cu picior a nasturelui cuprinde doua faza de lucru : coaserea propriu-zisa si consolidarea intarirea piciorului Firele depuse pentru coasere sunt mai lungi cu 3-8 mm.. In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de nasturi cu picior. Procesul de coasere a nasturelui cuprinde următoarelor faze: acul coboara prin orificiul din stinga al nasturelui apucatorul prinde bucla bucla se infasoara pe apucator si este retinuta pina la impunsatura urmatoare trecerea acului prin orificiu din dreapta prinderea buclei de catre apucator trecerea buclei vechi peste bucla noua si impletirea lor alcatuind punctul de cusatura rotirea apucatorului si tensionarea firului pentru formarea cusăturii Pentru coaserea nasturilor cu patru orificii exista mai multe tipuri de cusături : cusături in cruce cusături paralele In figura de mai jos sunt prezentate tipurile de cusături pentru nasturii cu patru orificii. Pentru a coase nasturii unui produs se parcurg urmatorii pasi: se stabileste partea produsului pe care se cos nasturii, invers decat butonierele executate anterior (partea dreapta la barbati, partea stanga la femei); se dau semne pentru nasturi; se infireaza corect maşina; se fixeaza nasturele in dispozitivul de prindere; se cos nasturii produsului; se taie atele, se curaţa de ate; se verifica nasturii cusuti prin incheiere;

41 se remediaza eventualele defecte. Defectiuni cauze si remedieri la coaserea nasturilor A. Scaparea ochiurilor de cusatura B. Cusatura se desira si cade nasturele C. Ruperea nasturelui la coasere D. Maşina face mai multe impunsaturi Scaparea ochiurilor de cusatura are următoarelor cauze: acul este montat prea sus sau jos - reglarea acului la nivelul apucatorului varful apucatorului este departe de ac - reglarea apucatorului langa ac intinzatorul buclei actioneaza cu intarziere - reglarea cursei intinzatorului detensionarea firului de la ac se face cu intarziere - reglarea tensiunii firului la ac Cusatura se desira si cade nasturele incheierea cusăturii este necorespunzatoare - verificarea impunsaturilor finale si reglarea cusăturii impletirea firului necorespunzator - corelarea apucatorului cu acul Ruperea nasturelui la coasere: acul nu este centrat in locas - centrarea acului la montare fixatorul de nasture dereglat - reglarea fixatorului nasturii au defectiuni de fabricatie - eliminarea nasturilor cu defecte Maşina face mai multe impunsaturi: franarea este necorespunzatoare - reglarea franei arcul de franare este slab - se reconditioneaza arcul cama de pornire este montaţa incorect - se corecteaza montajul camei Maşinile de cusut ascuns sunt maşini speciale care realizeaza cusături care nu se vad pe faţa materialului. In aceasta categorie sunt cuprinse maşinile de impanzit si maşinile de cusut tivuri. In tehnologia actuala operatia de impanzire este inlocuita cu operatia de termolipire. Maşina de cusut ascuns este utilizaţa mai mult la coaserea tivurilor si la marginea interioara a produselor. Părţile componente ale maşinii sunt: masa de lucru si corpul maşinii. Corpul maşinii (vezi figura de mai jos) este prevazut cu o parte mobila formaţa dintr-o placa ce fixeaza materialul in timpul coaserii. Partea mobila este montată sub dispozitivul de coasere si incorporeaza ridicatorul de material. Acest dispozitiv este actionat spre partea superioara de catre ac si poate fi coborat printr-o pedala. In capul maşinii sunt montate mecanismele care actioneaza organele de lucru.

42 Organele de lucru Organele de lucru care părţicipa la formarea cusăturii sunt: acul, apucatorul, transportorul, plonjorul conducatorul de fir Acul - are forma curbaţa si este prevazut cu un canal pentru protejarea atei in timpul coaserii (vezi figura de mai jos). Miscarea pe care o executa este oscilatorie iar rolul acului este de a coase impreuna cu apucatorul. Apucatorul - are forma de furculita si are rolul de a prinde bucla pe care o poarta acul (vezi figura de mai jos) In timpul coaserii apucatorul executa patru miscari: Inaintare unde apucatorul preia bucla formaţa de ac Oscilatorie unde apucatorul transporta bucla in faţa acului, pentru a fi prinsa in ac la impunsatura urmatoare; Retragere catre corpul maşinii unde apucatorul elibereaza bucla si se retrage spre spatele maşinii; Oscilatie unde apucatorul retras revine in pozitia de repaus. Transportorul- este o cremaliera dintaţa care este montaţa pe o parghie transportoare. In timpul functionarii maşinii, transportorul actioneaza straturile de material din faţa spre spatele maşinii, si de sus in jos, realizand o miscare complexa de forma unei elipse. Plonjorul (ridicator de material, indoitor) - are rolul de a ridica straturile de material la nivelul acului si de a le indoi pentru coasere. Odată cu ridicarea straturilor, plonjorul impinge materialul din faţa spre spatele maşinii, ajutand astfel la transport.

43 Ridicarea si impingerea se fac prin miscarea de oscilatie a organului de lucru, in sens invers miscarii acelor de ceasornic. Formarea cusăturii Procesul de formare a unui punct de cusatura se realizeaza astfel : produsul indoit(tivul) se introduce in maşina unde acul patrunde prin cele doua straturi la inceputul cursei de retragere acul formeaza bucla care este prinsa de catre apucator,care inainteaza catre bucla depunerea buclei in faţa acului de cate apucator retragerea apucatorului,unde acul formeaza o noua bucla si ciclul reincepe Mecanismele maşinii de cusut tivuri mecanismul de actionare mecanismul acului mecanismul apucatorului mecanismul transportorului mecanismul plonjorului Functionarea si deservirea maşinii Maşina de cusut tivuri are o functionare usoara in functie de grosimea materialului de cusut. Pasii pentru executarea cusăturii sunt : schimbarea acului in functie de grosimea materialului; se regleaza inaltimea functionala a plonjorului; se realizeaza o proba de coasere; se introduce tivul in placa mobila (produsul trebuie sa fie in partea stanga iar tivul in dreapta); se actioneaza pedala de cuplare a motorului si se tine apasaţa pana la terminarea tivului; se elibereaza pedala de actionare a motorului; se scoate produsul din maşina; se taie atele si se verifica cusatura executaţa. Cusatura ascunsa (sau stafir) este o cusatura mecanica la care punctele de coasere se formeaza in interiorul straturilor de material si pe dosul acestora. Aceasta cusatura este utilizaţa la operatiile de coasere a tivurilor, prinderea bizetilor la piepti, coserea marginilor detaliilor, etc. Exista următoarelor tipuri de cusături ascunse: cusatura invizibila pe faţa produsului; cusatura invizibila aţat pe faţa produsului cat si pe dosul produsului; In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura invizinila pe faţa produsului. In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura invizinila aţat pe faţa produsului cat si pe dosul acestuia.

44 Defecte la coasere În timpul functionarii maşinii pot apare următoarelor defecte: Ruperea acului Maşina are mers greoi Transportul materialului este neuniform Ruperea firului Scapari la coasere Ruperea acului se datoreaza urmatoarelor cauze: acul este stramb sau uzat - se inlocuieste acul placuta are asperitati - se pileste placuta plonjorul este prea sus - se monteaza plonjorul corect apucatorul este montat gresit - se verifica pozitia apucatorului Maşina are mers greoi datorita urmatoarelor cauze: cureaua de transmisie este prea lunga - se tensioneaza cureaua de transmisie; maşina nu este unsa - se unge maşina; cuplajul motorului este uzat sau aluneca - se verifica cuplajul si se reconditioneaza; Transportul materialului este neuniform datorita urmatoarelor cauze: tranportorul este slabit in suruburi - verificarea si strangerea suruburilor plonjorul nu ridica materialul la transportor - verificarea si ridicarea plonjorului dintii transportorului sunt uzati - se inlocuieste transportorul Ruperea firului se datoreaza urmatoarelor cauze: firul este blocat la bobina sau pe conducatoare de fir - verificarea si deblocarea firului; firul este necorespunzator se inlocuieste firul de coasere; firul nu corespunde ca finete cu acul si materialul - verificarea si inlocuirea părţii necorespunzatoare; Scaparile la coasere se datoreaza urmatoarelor cauze: acul nu formeaza bucla corect - verificarea pozitiei acului apucatorul are cursa scurta - se regleaza cursa apucatorului intre apucator si ac nu sunt corelate miscarile - se coreleaza miscarile celor doua organe lucratoare acul nu prinde materialul la fiecare impunsatura - verificarea pozitiei plonjorului si ridicarea la nivelul acului. Cusăturile termochimice sunt o imbinare a materialelor textile sub influenta parametrilor termochimici. Acest proces face parte din chimizarea sau caserarea produselor textile. Imbinarea termochimica consta in difuzarea pe suprafaţa materialului textil a unui adeziv, care apoi prin incalzire si inmuiere se lipeste, formand un tot unitar. Grosimea peliculei de imbinare este in functie de necesitatile procesului tehnologic de confectionare fiind variabila de la 0,1 la 0,2 mm.

45 Avantajul cusăturii termochimice este acela ca lipirea se face pe întreagă suprafaţa ceea ce determina mărirea rezistenţei produsului de confectionat iar dezavantajul este acela ca lipseste permeabilitatea la aer prin materialul de prelucrat. Cusăturile termochimice sint de doua categorii : cusatura prin lipire cusatura prin sudura Cusatura prin lipire Cusatura prin lipire se utilizeaza la confectionarea intariturilor pentru piepti de sacou, taioare, pardesie si paltoane, la dublarea reverelor si a gulerului cu intarituri, la aplicarea insertiilor la margini, tivuri, umeri, mansete etc. Confectionarea si aplicarea intariturii prin lipire se realizeaza prin diferite metode si procedee. Procedeul clasic consta in montarea intariturii la piepti prin termolipire si apoi aplicarea plastronului prin coasere. Montarea intariturii se face cu prese speciale care functioneaza la parametrii corespunzatori procesului. Lipirea se face cu ajutorul unor adezivi sub forma de granule sau folie termoplastica iar coaserea se face cu cusatura ascunsa. Întăriturile pentru gulere la camasi se confectioneaza cu ajutorul preselor. Sunt constituite din trei straturi care se imbina prin lipire. Întăritura marginilor la detaliile care se deformeaza se executa cu ajutorul unui adeziv din policlorura de vinil. Aceasta operatie este necesara la acele produse din tesatura, tricot, blana artificiale care se deformeaza si au stabilitate redusa. Cusatura prin sudura Cusatura prin sudura consta in topirea straturilor de material sub influenta temperaturii ridicate si difuzarea lor. Se realizeaza numai la materiale sintetice. Metodele de realizare a cuauturii prin sudura sunt : sudarea prin curenti de inalta frecventa sudarea prin inpulsuri de caldura sudarea prin ultrasunete Materiale utilizate la cusături termochimice La imbinarile termochimice se utilizeaza: materiale textile, adezivi materiale ajutatoare Materiale textile - sunt tesaturile, tricoturile si textilele netesute, obtinute din fire vegetale, animale sau sintetice. Detaliile la care se aplica intarituri sunt: piepti, gulere, revere, mansete. Principalele materiale care se imbina termochimic sint pinza vatir, vatirul cu lina (volvatir), canafas, tifonul si pinza cu apret. Tricoturile se utilizeaza sub forma caseraţa la paltoane, pardesie, jachete si costume.textilele netesute sint utilizate ca material auxiliar la îmbrăcăminte sub forma de insertii sau intarituri. Adezivi -sunt substante chimice care fac legatura intre materialele textile care se imbina termochimic. Sunt utilizate sub forma lichida, pasta, granule, praf, fibre sau folii. Substantele chimice folosite pentru producerea adezivilor sunt de natura sintetica sau naturala. In industria textila se utilizeaza adezivi sintetici care sunt derivati vinilici, acetatul de vinil, polietilena etc. Adezivii pot fi imbinati sub doua forme: la cald la rece La confectionarea îmbrăcămintei se folosesc adezivi la cald deoarece procedul este mai rapid.

46 Temperatura de aplicare a adezivului este determinaţa de natura matrialului. Astfel,temperatura optima este de 1500C iar presiunea de 4-6 dan/cm2 Materiale ajutatoare - categorie in care intra: solventii, plastifiantii, solidificatorii, aburul, etc Intărituri pentru îmbrăcăminte Întăriturile se pot aplica la îmbrăcăminte prin lipire sau coasere. Ele se aplica numai pe anumite portiuni sau anumite detalii. Clasificarea intariturilor: În functie de material, de modul de confectionare si montare: 1. întărituri simple-executate din tesaturi sau netesute. Ele se aplica prin coasere, fiind introduse intre straturile de materiale 2. întărituri lipite-executate din tesaturi subtiri sau din textile netesute. Aceste intarituri se aplica la toate categoriile de confectii prin procedeul termolipirii. Produsele si componentele care se lipesc sunt: gulerele, buzunarele, tivurile, mânecile, pieptii, spatii, etc I n functie de detaliile la care se aplica pot fi : 1. întăritura pentru piepti-care se aplica de la cusatura umarului pina la terminatie. Ca forma si dimensiuni întăritura aplicaţa difera la femei faţa de barbati. Întăritura pentru femei cuprinde toaţa latimea pieptului, iar de la bust in jos se ingusteaza pina la tiv, avind latimea de 8-10 cm si este formaţa dintr-un singu strat..întăritura pieptilor pentru barbati este formaţa din trei straturi (vatir, canafas, roshar) si sunt prevazute cu pense de modelare în talie, la umăr si la rascroitura. 2. întăritura spatelui - sunt formate din tesaturi subtiri sau din textile netesute. Aceste întărituri se aplica prin termolipire. Părţile de la spate la care se aplica întăritura sunt rasconfitura gâtului şi a minecilor precum si pe marginea inferioara la tiv. 3. întăritura gulerului - se aplica la toate categoriile de confectii. Ca materiale se utilizeaza pânza vatir, vatir din lâna, canafas, alte ţesături mai subtiri sau mai groase (în funcţie de materialul de baza) si textile neţesute. Pentru îmbrăcămintea groasa se utilizeaza vatir sau vatir din lina iar pentru îmbrăcămintea subtire se utilizeaza materiale subtiri sau netesute. Întăritura gulerului se pune intr-un strat iar la gulerele de camasi barbatesti se aplica in doua sau trei straturi care se termolipesc intre ele inainte de montare. 4. întăritura minecilor se aplica la partea terminala sau la manseta. 5. la terminatie întăritura are latimea de 5-6 cm. Materialele folosite sunt canafasul, panza albita sau nealbita si textilele netesute. 6. întăriturile pentru tivuri se folosesc la terminatia inferioara la îmbrăcămintea subtire si semigroasa. Ca materiale se foloseste canafasul, panza albita, textile netesute. 7. întăritura pentru buzunare, găici, betelii pantaloni si cordoane se aplica din textile netesute, tesaturi diferite sau canafas. Broderia Broderia este o operatie ornamentala aplicaţa la îmbrăcăminte cu rol estetic. Broderiile se clasifica in: broderii aplicate broderii decupate broderii liniare

47 Broderiile aplicate sunt cusături feston formate pe suprafaţa detaliilor produsului de brodat. Broderia aplicată se efectueaza pe baza de desen sau de figuri ce se aplica pe materialul de brodat cu ajutorul unui dispozitiv. Broderiile se executa cu ajutorul gherghefului, pe care se fixeaza materialul pentru coasere. Folosirea gherghefului este necesară pentru ca ţesătura pe care se brodeaza sa fie bine întinsă şi să se poată mişca in maşina dupa necesitatea tehnologiei de execuţie. Broderiile decupate sunt cusături feston pentru ornamentarea îmbrăcămintei pe baza de desen. Această cusătură se efectueaza prin umplerea desenului cu aţa de brodat, dupa care partea ce reprezinta negativul broderiei se decupeaza, rămânând în broderie numai partea festonată. Broderia decupată se realizează cu maşini speciale e brodat care festoneaza desenul pe liniile stabilite pe principiul maşinii de cusut zig-zag. Broderiile liniare sunt cusături feston pentru garnituri efectuate mecanic. Aceste cusături sunt formate din linii de cusatura cu marimi si forme diferite pe suprafaţa produsului brodat. Broderiile liniare se obtin cu ajutorul maşinilor de brodat care functioneaza pe principiul pasilor de cusut zig-zag. Acestea pot functiona cu unul pina la patru ace,executand in paralel una sau mai multe cusături cu aceleasi caracteristici. Insemneaza pozitiile detalillor La pregatirea subansamblelor se executa lucrari pregatitoare ale operatiei ce urmeaza sa se execute. Aceste operatii sunt: insemnarea marginilor si pozitiilor unor detalii, rihtuirea si corectarea detaliilor, alimentarea locurulor de munca, împerecherea detaliilor, traţarea umidotermica.

48 FINISAREA PRODUSULUI CONFECTIONAT Curăţarea produsului de aţe Finisarea îmbrăcămintei cuprinde totalitatea lucrarilor necesare definitivarii formei si aspectului obiectelor vestimentare. Acest proces are rolul de a completa cu accesorii de ajustare si sa retuseze deformarile sau dereglarile aparute la confectionare.procesul de finisare se poate realiza manual sau mecanic. Finisare îmbrăcăminte subtire pentru barbati Camasa barbateasca este cea mai reprezentativa dintre articolele subtiri: Prin procedeul manual-mecanic operatiile necesare sunt: coaserea butonierelor la pieptul stang si la mansete coaserea nasturilor cu maşina de cusut nasturi călcarea camasii pentru indepartarea cutelor si ondulatiilor rezultate in urma coaserii. Finisarea îmbrăcămintei subtiri pentru femei Finisarea fustei cuprinde operatii de calcare si de coasere a accesoriilor de ajustare. Finisarea rochiei consta in coaserea nasturilor si a butonierelor,călcarea finala. Finisarea bluzei se face asemanator cu a rochiei,efectuandu-se operatiile de coasere a butonierelor, a nasturilor si călcarea finala. Finisarea îmbrăcămintei exterioare Procesul de finisare a îmbrăcămintei exterioare cuprinde operatii de calcare finala, coaserea nasturilor, cheitelor, etichetelor, călcarea finala. Finisarea pantalonilor. Procesul de finisare a pantalonilor cuprinde operatii de calcare, curaţare de scame si cusut etichete. Finisarea îmbrăcămintei din tricoturi Procesul de finisare a îmbrăcămintei din tricot cuprinde operatiile: coaserea butonierelor curaţarea de ate si scame călcarea finala coaserea nasturilor Calce final produsul Călcarea îmbrăcămintei din tesaturi si tricoturi se realizeaza in doua faze principale: pregatirea produsului călcarea propriu-zisa Pregatirea pentru calcare cuprinde: organizarea locului de munca, pregatirea utilajului pentru călcat alimentarea cu produse. Călcarea propriu-zisa este operatia in care produsul capaţa forma finala. La călcarea propriuzisa, se efectueaza diferite faze de calcare specifice produsului si materiei prime, ca: operatii de descalcare, lucrari de presare si netezire, formarea si modelarea detaliilor, aburirea detaliilor, Operatii de descalcare In cursul procesului tehnologic de confectionarea produselor de îmbrăcăminte piesele (detaliile) componente se asambleaza. Dupa efectuarea cusăturilor la maşina, acestea urmeaza sa fie supuse tratamentului umidotermic prin operatia de descalcare, sau călcarea lor intr-o parte.

49 Descălcatul si călcatul cusăturilor intr-o parte sunt operatii importante ce au o influenta însemnată asupra calitatii tehnico estetice a produsului confectionat. Metoda de executie a operatiei de descălcat cusatura poate varia in functie de natura tesaturii si a cusăturii propriu - zise. Astfel, daca produsul se executa dintr-o tesatura moale, cu contextura lejera, operatia de descalcare se va efectua printr-o usoara umezire a locului de descălcat. In cazul cand contextura tesaturii de lana este mai compacta, sau are in amestec poliesteri, operatia de descălcat se face sub influenta umezirii locului de descălcat, dar se mentine fierul pana la completa uscare a cusăturii, evitandu-se astfel sa se umfle cusatura, creand un aspect calitativ corespunzator. Operatii de presare Confectionarea unor detalii ale produselor de îmbrăcăminte impune ca acestea sa fie in final suple si placute ca aspect. Aceasta suplete, la diverse detalii confectionate se obtine prin tratamentul umidotermic, presarea. Operatia de presare se executa in special la produsele de îmbrăcăminte executate din tesaturi de lana. Presatul detaliilor de îmbrăcăminte se executa peste o panza intermediara bine umezita. Fierul nu trebuie sa depaseasca temperatura de 140, preferand pentru aceasta un fier de călcat mai greu. Pentru realizarea corecta a operatiei de presare, fierul de călcat trebuie tinut pe portiunea respectiva, pana ce panza intermediara va fi perfect uscată. Operatia de presare are o importanta deosebita pentru calitatea produsului confectionat si se executa la călcatul cantului, reverului, gulerului, clapelor, buzunarelor, precum si la diverse garnituri de efect. Pe langa calitatea estetica oferita de executarea corecta a operatiei de presat, aceasta imprima pieselor respective si durabilitate la pastrarea formei in timpul purtatului îmbrăcămintei. Operatii de finisare Ultima operatie din cadrul traţamentului umidotermic, in timpul procesului tehnologic de confectionare a unui produs de îmbrăcăminte, este călcatul final. Operatia de călcat pentru finisare se refera la doua aspecte: completarea operatiilor de călcat efectuate in timpul lucrului (descălcat, presat) călcatul general al produsului Călcatul produsului este o operatie de importanta determinanta pentru calitatea confectiei. Operatia se efectueaza cu multa atentie, folosindu-se panza intermediara umezita, in scopul scoaterii luciului creat in timpul lucrului si chiar al luciului natural pe care-l are tesatura datorita finisarii in fabricile textile. Călcatul final al produsului de îmbrăcăminte se executa pe diverse forme de perna, scandura de călcat, acestea oferind conditii pentru efectuarea acestei operatii. La produsele vestimentare subtiri si la lenjerie,predomina lucrarile de presare si netezire. La rochii, bluze, jachete din tricot predomina lucrarile de presare, modelare si aburire. Factorii determinanti ai procesului umidotermic. La operatiile de călcat, tesaturile sunt supuse procesului umidotermic, la care participă o serie de factori de valori determinate, in functie de tesatura ce se prelucreaza si de specificul operatiei. Principalii factori sunt : umiditatea,temperatura, presiunea, durata Umiditatea este cantitatea de apa necesara tesaturii in procesul umidotermic si poate fi de mai multe feluri : umiditate chimica se gaseste in compozitia chimica a fibrei si nu poate fi eliminaţa. umiditate fizico chimica este in functie de natura tesaturii si de higroscopicitatea acesteia, fiind absorbita de tesatura din mediul ambiant. umiditate mecanica este cantitatea de apa care se adauga in momentul executarii operatiilor de călcat.

50 Temperatura In procesul de prelucrare a tesaturilor prin tratamentul umidotermic, in afara de umiditate, este necesara si o anumita temperatura, care părţicipa efectiv la prelucrarea tesaturilor. Aceasta temperatura este determinaţa, la randul ei, de anumiti factori ca: natura tesaturii felul operatiei duraţa de expunere presiune In functie de natura tesaturii, temperatua de lucru a procesului termic variaza in anumite limite, dupa cum urmeaza: pentru tesaturi de lana pentru tesaturi de bumbac pentru tesaturi de maţase pentru tesaturi din in si canepa Pentru tesaturi din fire sintetice temperatura este in functie de natura firelor si de proportia de amestec cu alte fibre. In general acestea se expun la temperaturi mult mai scazute decât fibrele obisnuite. Cu cat procentul de fibre sintetice este mai mare, cu atât temperatura trebuie reglată (scazuta) cu ajutorul termoregulatorului. In functie de operatia respectiva, temperatura in procesul de tratare umidotermica este diferita. Daca se calca fara panza protectoare, temperatura fierului sau a presei trebuie sa fie mai scazuta si invers, daca se foloseste o panza protectoare pentru a nu se arde tesatura, atunci temperatura trebuie sa fie mai ridicată. Desigur ca durata de expunere a tesaturii la presiune si temperatura este diferita, dupa importanta si necesitatea executarii operatiei. Presiunea Prin forta de presare pe suprafaţa tesaturii se urmareste a se da o anumita forma produsului, de a se subtia anumite portiuni de cusatura a detaliilor produselor. Presiunea pe unitatea de suprafaţa este in functie de modul cum se efectueaza operatia de călcat (manual sau cu ajutorul presei) si de felul operatiei (presat canturi, gulere, cusături). Durata Durata este timpul in care sunt expuse tesaturile la tratamentul umidotermic si este determinata de complexitatea operatiilor respective. In functie de operatiile ce se executa timpul de expunere poate fi: pentru operatii de călcat 5-20 s pentru operatii de intindere s pentru operatii de aburire 5-10 s pentru operatii de presare s Acesti timpi mai pot varia in functie de felul tesaturii si al compozitiei sale (amestecului de fibre) precum si in functie de necesitatile operatiei respective. Călcarea pantalonilor Procesul de calcare a îmbrăcămintei este asemanator pentru toate produsele. Deosebirile care intervin sunt determinate de utilajele folosite la operatiile executate in procesul de calcare si de materialele utilizate la confectionarea produsului. Procesele moderne de finisare sunt prevazute cu prese de călcat avand suprafete de lucru marite. Aceste prese au forme diferite, ceea ce asigura călcarea separata a fiecarui picior de pantalon. Călcarea camasilor se face astfel : călcarea mansetelor si manecilor

51 călcarea spatelui si a platcii călcarea gulerului pe dos si pe faţa călcarea pieptilor călcarea pieptilor si a minecilor cu nasturi si butoniere plierea,fixarea cu ace si netezirea părţii exterioare Călcarea rochiilor călcarea spatelui si a pieptilor pe o forma de călcat sau pe o masa ingusta pentru produse tubulare călcarea si presarea tivurilor si a cusăturilor călcarea manecilor si a gulerelor călcarea umerilor si a manecilor,folosind perne de călcat Rochiile din lana se calca cu abur iar cele din matase se calca direct pe produs. Călcarea sacourilor si jachetelor se face astfel : presarea marginilor pe faţa interioara, la presare,se urmareste subtierea si netezirea canturilor,a tivurilor si a gulerelor călcarea spatelui si a cusăturilor laterale călcarea buzunarelor si a manecilor călcarea reverelor si a gulerului prin formarea liniei de indoire la piepti călcarea umerilor pe o perna mica ce se introduce sub umeri si rascroitura călcarea captuselii pe faţa interioara a sacoului. Călcarea jachetei si a bluzei din tricot La aceste produse, călcarea se poate efectua manual, cu prese plane sau cu prese cu manechin. Călcarea manuala se realizeaza pe mese simple, cu maşina de călcat. Detaliile buclate se calca cu perne cu forme asemanatoare detaliilor respective. Călcarea mecanizată se efectueaza la prese speciale penru tricoturi. La calcare, este necesar sa se respecte parametrii umidotermici impusi de tehnologia materialului utilizat penru confectionarea produsului. In figura de mai jos este prezentat procedeul de calcare a unei bluze din tricot. Presa de călcat Presele de călcat se pot clasifica dupa : a) pozitia organelor de lucru: 1. orizontale 2. verticale b) destinatie: 1. pentru călcat lenjerie

52 2. pentru îmbrăcăminte subtire 3. pentru îmbrăcăminte exterioara c) sistemul de actionare: 1. manuale 2. mecanice 3. pneumatice 4. hidraulice d) tipul de suport: 1. cu perne suport 2. cu rama suport 3. cu manechin Presa propriu-zisa este organul de lucru care executa presarea produsului pe suport in vederea calcarii. Presa este incalzita cu rezistente electrice sau cu abur la o temperatura la o de oC, in functie de materialul ce se calca si de tehnologia de lucru. Presa cu abur Călcarea confectiilor se face prin aburire iar uscarea se face prin absorbtia aburului. Caracteristicile functionale ale presei cu aburi sunt: aburirea produselor se poate realiza prin perna suport si prin presa mobila uscarea produsului călcat se efectueaza cu o instalatie de absorbit abur presa mobila este acoperita cu o sita de bronz care elimina luciul si condensarea aburului pe produs actionarea presei se face cu aer comprimat pentru aburire si evacuarea aburului din produs, instalatia este prevazuta cu doua pedale montate in partea inferioara a presei suprafaţa organelor de lucru are forma corespunzatoare detaliilor ce se calca, fiind plana sau buclată In figura de mai jos este prezentaţa presa de călcat cu abur cu următoarelor părţi componente : 1. generatorul de vapori 2. perna de călcat 3. fier de călcat Introducerea aburului si evacuarea acestuia se face prin actionarea unor pedale speciale care pun in functiune niste lanturi cinematice speciale.

53 INTRETINEREA UTILAJELOR Operatorul confecţioner industrial operează echipamente specifice în industria confecţiilor, simple sau speciale, necesare pentru obţinerea unui produs finit confecţionat, din ţesătură sau tricot. Operatorul este implicat în fazele de croit a detaliilor ce formează produsul finit, coaserea sau asamblarea acestora şi finisarea produsului obţinut după coasere. Pricipalele lui atribuţii constau în: -croirea detaliilor produsului de confecţionat, -termocolarea detaliilor (lipire termică); -executarea operaţiilor de coasere propriu-zisă; -călcarea(finisarea) produsului după coasere; -controlul calităţii pe toate fazele de lucru; -ambalarea şi predarea produselor finite confecţionate Aţa de cusut este principala materie auxiliară folosită la confecţionare şi se clasifică după următoarelor criterii: a) Dupa natura materiei prime : din bumbac (bbc) din in sau cânepa din matase naturală sau artificială din fibre chimice (pes) din amestec de fibre naturale b) Dupa destinaţia în procesul de confecţionare : aţa de cusut obişnuita cu fineţea în Nm de: 48/3, 54/3, 85/3,100/4 aţa de cusut pentru butoniere cu fineţea în Nm de: 54/2x3, 85/2x3 aţa pentru brodat cu fineţea de 11 tex, 12 tex, 33 tex În interiorul fiecarei bobine de aţa există o eticheta cu compozitia fibroasa (bbc., pes.), fineţea (Nm..., ) şi un cod de culoare.când alegi aţele trebuie să verifici etichetele din interiorul bobinei şi să le confrunţi cu fişa tehnică. Infirarea aţei la maşină se face începându-se cu aşezarea bobinelor cu fir pe suport. Firele de aţă se introduc prin orificiile de conducere după care sunt trecute prin tensionatoarele de fir. În figura de mai jos este prezentat traseul aţelor la maşina Uberdek.

54 În figura de mai jos este prezentată schema traseului aţelor la maşina simplă de cusut. Reglarea cusăturii se obţine prin reglarea tensiunii firelor şi a tuturor organelor de lucru (fii foarte atent la instructor când regleaza cusătura). Pregătească accesoriile produsului Aţa cu rol funcţional cât şi cu rol estetic, la realizarea produselor de îmbrăcăminte se întrebuinţează accesorii şi garnituri sub forma de : butoni, agrafe, fermoare, nasturi, garnituri de pasmanterie, dantele. Când ai de executat un produs cu accesorii trebuie să verifici calitatea şi cantitatea accesoriilor cât şi locul unde se montează. La pregătirea subansamblelor se execută lucrări pregătitoare ale operaţiei ce urmează să se execute. Aceste operaţii sunt : însemnarea marginilor şi poziţiilor unor detalii, rihtuirea şi corectarea detaliilor, alimentarea locurilor de muncă, împerecherea detaliilor, tratarea umidotermică. Marcaje şi semne utlizate în procesul de confecţionare În procesul de prelucrare şi asamblare, marcajele au rolul să asigure detaliilor poziţionarea corectă şi precisă. În confecţionarea îmbrăcămintei se utilizează diverse mijloace şi dispozitive care uşurează asamblarea şi îmbinarea detaliilor. Semnele de margine (fig. a) se aplică detaliilor de încheiat şi au drept scop stabilirea unor puncte de întâlnire în asamblarea detaliilor. Aceste semne se pot realiza prin: cusături, linii cu creta sau creion, crestături. Fig. a Semnele prin cusături pot fi obţinute prin semne simple sau largi aplicate pe detalii pentru marcarea unor linii de coasere. Semnul cu creta (creion) se utilizează pentru punctarea detaliilor de încheiat. Semnul prin crestături se aplică pe marginea detaliilor manual cu foarfecele sau mecanic cu maşina de tăiat. Adâncimea crestăturii în interiorul detaliului este mai mică decât lăţimea cusăturii de încheiat. Semnele interioare se aplică pe suprafaţa detaliului de confectionat, în scopul poziţionării buzunarelor, penselor sau altor detalii asemănătoare. Semnele interioare se obţin prin :

55 liniere cu creta sau creion ; înţepare cu maşina specială ; vopsire ; Semnul cu creta se trasează individual pe fiecare detaliu sau simultan pe detalii perechi. Semnul prin punctare ( fig.b) se realizeaza cu maşini speciale prevazute cu un ac ce este introdus prin straturile de material pe care le perforează, obtinându-se înţepătura. Astfel de semne se aplică la marcat buzuanre, gulere, pense. Semnul prin vopsire se aplica la ţesături noi, suprapuse în straturi ce reprezintă detaliile produselor de confecţionat. Marcarea se face cu o pastă sau cu o vopsea ce se aplică cu un dispozitiv special. Marcarea prin numerotare se aplică detaliilor care aparţin aceluiaşi produs. Numerotarea detaliilor se poate efectua cu timbre sau direct pe material, cu maşini manuale sau automate. Operatii de tratare umidotermică La tratarea umidotermică se executa lucrări de netezire, fixare, aburire şi modelare a detaliilor ce compun produsele confecţionate. Aceste operaţii sunt utilizate la călcarea şi descălcarea cusăturilor, la modelarea şi fixarea piepţilor, umerilor, gulerelor. Operaţiile de călcat se realizează cu maşini de călcat manual sau cu prese speciale. Maşina de încheiat surfilat pe lângă cusătura de asamablare (încheiere) execută şi surfilarea marginii tăiate a semifabricatului, împiedicând astfel deşirarea materialului. În industria confecţiilor există următoarele maşini de încheiat - surfilat: maşina de încheiat - surfilat cu un ac şi trei fire maşina de încheiat - surfilat cu doua ace şi patru fire maşina de încheiat - surfilat cu doua ace şi cinci fire Cusăturile executate cu aceste maşini prezintă o elasticitate şi rezistenţă foarte mare atât în procesul de confecţionare cât şi în procesul de purtare. Mecanismul de coasere este format din: unul sau două ace (depinde de modelul maşinii) care au aceeaşi formă ca acul maşinii simple, diferind doar dimensiunea două apucătoare/greifere (vezi fig.) picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple cuţit pentru tăierea surplusului de material dispozitiv de tensionare Atentie! Maşina de încheiat surfilat nu posedă suveică, alimentarea apucătoarelor cu aţă se face de pe bobine. Cusătura la maşina de încheiat surfilat se realizează prin împletirea aţei acului cu aţele apucătoarelor. Cele doua apucătoare sunt numite, apucător superior montat în partea dreapta şi apucător inferior montat în partea stângă a acului.

56 fig.10 În fig. 10 sunt prezentate părtile componente ale maşinii de încheiat surfilat. 1. volantul maşinii 2. suportul bobinelor de aţa 3. conducătoare de fir 4. dispozitive de tensionare 5. zona de coasere 6. sertar de păstrare a dispozitivelor ajutatăoare 7. motorul maşinii 8. pedala de acţionare a motorului 9. pedala de ridicare a picioruşului 10. jgheab de evacuare a deşeurilor 11. butoanele pornit/oprit Maşina Uberdek pe lângă cusătura de acoperire execută şi aplicarea bentiţelor la tricouri sau articole de lenjerie. În industria confecţiilor există următoarele maşini Uberdek : maşina Uberdek cu două ace şi trei fire, maşina Uberdek cu doua ace şi patru fire, maşina Uberdek cu trei ace şi cinci fire. Cusăturile executate cu aceste maşini prezintă o elasticitate şi rezistenţă foarte mare atât în procesul de confecţionare cât şi în procesul de purtare. Mecanismul de coasere este format din: două sau trei ace (depinde de modelul maşinii), unul sau două apucătoare/greifere (depinde de modelul maşinii), picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple, transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple, dispozitiv de tensionare. Atentie! Maşina Uberdek nu posedă suveică, alimentarea apucătoarelor cu aţa se face de pe bobine. Cusătura la maşina Uberdek se realizează prin împletirea aţei acului cu aţele apucătoarelor. Pentru aplicarea bentiţei se montează pe maşini dispozitivele de bentiţă. În figura de mai jos este prezentat capul maşinii Uberdek orificii de alimentarea aţei, volantul maşinii, dispozitive de tensionare a aţei, dispozitiv de curaţare a aţei,

57 5. ace, 6. dispozitiv de protecţie la ace, 7. picioruş de presare, 8. transportror. Identificarea maşinii lantisor Maşina de cusut lantisor se folosesete la asamblare, ornament, aplicare de benzi elastice. Cusătura realizată de această maşină este foarte elastică. În industrie există mai multe modele de maşini de cusut lant: 1. maşini de cusut lant cu un ac şi cu un fir, 2. maşini de cusut lant cu un ac şi cu două fire, 3. maşini de cusut lant cu doua ace şi patru fire, 4. maşini de cusut lant cu patru ace si opt fire. Mecanismul de coasere este format din: unul, două sau patru ace (depinde de modelul maşinii) ; unul sau două apucătoare/greifere (depinde de modelul maşinii); picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple; transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple; dispozitiv de tensionare. Maşina de cusut lant cu patru ace poate fi dotată cu dispozitiv de aplicarea benzilor elastice, executând astfel aplicarea elasticului în talie la diverse articole (pantaloni, articole de lenjerie). În figura de mai jos este prezentată maşina de cusut lant cu patru ace, cu următoarele repere: 1. orificii de alimentarea aţei 2. suportul bobinelor de aţa 3. volantul maşinii 4. dispozitive de tensionare 5. zona de coasere 6. butoanele pornit/oprit 7. motorul maşinii 8. pedala de acţionare a motorului 9. pedala de ridicare a picioruşului Identificarea maşinii de cheiţe Maşina de cheiţe se foloseşte la executarea cheiţelor la buzunare, găici, fixarea ornamentelor pe articolele de lenjerie. În figura de mai jos este prezentaă maşina de cusut cheiţe, cu următoarelor repere : 1. suportul bobinelor de aţa 2. zona de coasere 3. motorul maşinii

58 4. pedala de actionare a motorului Identificarea maşinii de butoniere Maşina de butoniere se foloseşte la executarea butonierelor la diverse articole. In figura de mai jos este prezentată maşina de butoniere, cu următoarele repere: 1. suportul bobinelor de aţa 2. dispozitiv de tensionare a atei 3. zona de coasere 4. butoanele de pornit / oprit 5. motorul maşinii 6. pedala de actionare a motorului Identificarea maşinii de cusut nasturi Maşina de cusut nasturi se folosesete la coaserea nasturilor la diverse articole In figura de mai jos este prezentată maşina de cusut nasturi, cu următoarele repere: 1. suportul bobinelor de aţa 2. tavitele pentru nasturi 3. zona de coasere 4. butoanele de pornit/oprit 5. motorul maşinii 6. pedala de actionare a motorului

59 Identificarea maşinii de cusut ascuns Maşina de cusut ascuns se foloseşte la coaserea tivurilor invizibile la diverse articole (fuste, pantaloni etc.). In figura de mai jos este prezentaţa maşina de cusut ascuns, cu următoarele repere: 1. suportul bobinelor de aţa 2. volantul maşinii 3. zona de coasere 4. butoanele de pornit/oprit 5. genunchiera (pentru ridicarea piciorusului) 6. motorul maşinii 7. pedala de actionare a motorului Identificarea maşinii de brodat Maşina de brodat se foloseşte la brodarea diverselor repere ale articolelor de îmbrăcăminte. In figura de mai jos este prezentată maşina de brodat, cu următoarele repere: 1. suportul bobinelor de aţa 2. display 3. cap de brodat 4. gherghef Identificarea presei de călcat

60 Presa de călcat se foloseşte la călcarea interfazică, lipirea inserţiilor şi la călcarea finală a tuturor articolelor de îmbrăcăminte. In figura de mai jos este prezentată presa de călcat cu următoarele repere: 1. fier de călcat 2. brat pentru călcat maneci 3. suport pentru călcat umeri 4. masa de călcat 5. butoanele pentru pornit /oprit Identificarea maşinii mobile de croit Maşina mobilă se foloseşte la secţionarea spanurilor şi la confirea propriu zisa. In figura de mai jos este prezentaţa maşina mobila de confit cu următoarele repere: mâner pentru transportul maşinii la locul de munca mâner de prindere in timpul lucrului buton pornit/oprit dispozitiv de protecţie banda taietoare talpa maşinii

61 Identificarea părţilor componente ale maşinii simple Fig. 1. părţile componente ale maşinii simple de cusut. 1. alimentatorul de aţa 2. volantul maşinii 3. dispozitivul de reglare a desimii cusăturii 4. maneta de actionare a dispozitivului de intarire a cusăturii 5. zona de coasere 6. butoanele pornit/oprit 7. genunchiera 8. motorul maşinii 9. pedala de actionare a motorului Functionarea presei: Pentru punerea in functiune a presei, se foloseste aer comprimat la o presiune de 3*105 N/m2 Pentru o buna functionare, este necesar ca presiunea ca sa fie constanta. La folosirea presei este necesar sa se respecte următoarelor conditii tehnice:

62 alimentarea presei sa se faca cu abur saturat la presiunea de 6*105 N/m2 si temperatura de 160oC. Reglarea presiunii aburului se face printr-un reductor de presiune montat in conducta de alimentare. purificarea aerului intrat in conducta sa se realizeze cu un filtru de aer. Periodic filtrele se curaţa de impuritati. lubrifierea presei se face cu ulei de maşina, conform cu indicatiile tehnologice din cartea maşinii. Repararea presei Presele sunt prevazute cu instalatii electrice, termice, pneumatice si hidraulice care trebuie intretinute, reglate si reparate astfel incat sa asigure o buna functionare. Regulile de folosire a preselor sunt : curatirea presei respectarea tehnologiei de lucru asigurarea ungerii corecte oprirea presei Defectiuni la operatia de calcare cu presa cu abur 1. Presiunea mare pe suprafaţa de lucru 2. Presiune mica pe suprafaţa de lucru 3. Presiunea scazuta in reteaua de abur 4. Produsul călcat nu poate fi uscat Presiunea mare pe suprafaţa de lucru datorita defectarii manometrului, se repara sau inlocuieste manometrul. Presiune mica pe suprafaţa de lucru datorita scaparilor de aer prin conducte sau de la ventil, se repara conducta. Presiunea scazuta in reteaua de abur are următoarelor cauze : aparatura sau ventil defecte - actionarea manuala a presei generator de abur defect - repararea generatorului de abur Produsul călcat nu poate fi uscat datorita presiunii scazute la vacuum, se verifica instalatia de vacuum. Masuri de protectia muncii la tratamentul umidotermic Tipurile de accidente care apar in procesul de tratare umidotermica sunt : accidente mecanice accidente termice accidente electrice Masurile care trebuiesc luate sunt : inainte de inceperea lucrului, sa se verifice starea de functionare a presei sau a maşinii de călcat. presele si maşinile de călcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte,nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora. actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mana umeda, fiind pericol de electrocutare. punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini, pentru a se preveni prinderea mainilor de catre presa propriu-zisa operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationarii, cu sursa de alimentare electrica decuplate. reglarile si reparatiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de catre personalul calificat pentru aceste operatii

63 pentru protejarea mainilor operatorului,presele de călcat trebuie dotate cu dispozitive de siguranta pe baza de celula fotoelectrica ASAMBLAREA DETALIILOR SI A PRODUSELOR FINITE În procesul de prelucrare si asamblare, marcajele au rolul sa asigure detaliilor pozitionarea corecta si precisa. In confectionarea îmbrăcămintei se utilizeaza diverse mijloace si dispozitive care usureaza asamblarea si imbinarea detaliilor. Sortarea pieselor Dupa realizarea taierii tuturor detaliilor produselor de confectionat, acestea trebuie sortate. La realizarea sortarii trebuie sa tii cont de următoarelor cerinte : calitatea taierii cantitatea materialului calitatea materialului 1. Cerinte pentru calitatea taierii. Fiecare detaliu component trebuie sa respecte perfect tiparul. Diferentele de marime si forma ale materialului taiat in comparatie cu tiparul original conduc la produse finite defecte. 2. Cerinte pentru cantitate de piese.trebuie sa numeri toate pisele existente in lot. Aceasta verificare este ceruta pentru a te asigura ca s-au croit toate piesele cerute in comanda.(vezi fig.de mai jos) 3. Cerinte de calitate a materialului. Exista multe defecte potentiale ce pot fi gasite in materialul pieselor croite. Acestea sunt : a) gauri si portiuni subtiate toate portiunile din material unde firele sunt rupte sau gata sa se rupa b) ochiuri scapate la tricot - zone din tricot unde firele nu sunt legate unul de altul c) ramjuri (la tricot) zone in care firele au fost trase (nu rupte), şi apar ca zone mai subtiri d) fire de grosime variabila apar pe material ingrosari sau subtieri e) pete de culoare apar pe material diverse pete din cauza unei vopsiri neuniforme a materialului f) defecte de imprimare apar pe material desene intrerupte sau sterse g) pete diverse apare pe material din procesul de fabricatie (pete de ulei) sau din manipularea materialelor (praf) 4. Odată ce am verificat toate cerintele de calitate, trebuie sa ne asiguram ca toate piesele au fost corectate sau inlocuite si sortate toate piesele la un loc.(ex. toate gulerele la un loc, manecile, fetele, etc. )