Iulie 2012.qxd

Transcriere

1

2 IULIE 2012 anul XX Nr. 407 DIRECTOR GENERAL: Lucian Florin GURAN COLEGIUL EDITORIAL: Niculae MARINESCU Dumitru GHEORGHE Nelu LUPU REDACTOR { EF: Manuela Elena NEAM}U REDAC} IA: Sumar Sorin ANGHEL - redactor SECRETARIAT TEHNIC: Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE [i Dan CÂRSTOIU CORESPONDEN} I: Dana MIHALACHE, Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA, Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{AI Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. Tel/fax: revistapolitiei@gmail.com Tiparul: Tipografia Dr. Tr. Severin; ISSN R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. 28 pagini - 2 LEI Se distribuie gratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia. Revista func]ioneaz` \n baza Hot`rârii nr. 253/PJ/1991 [i face parte din Asocia]ia poli]i[tilor bucure[teni ASPOL. Cheltuielile de editare [i tip`rire sunt autofinan]ate, fiind acoperite prin publicitate [i acte de sponsorizare, conform legilor \n vigoare. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Videochat deocheat Un record greu de b`tut - 42 de furturi din locuin]e! Psihologia actului suicidal Antiterorismul Senza]ionala capturare a c`l`ului din Lyon Justi]ia francez` [i \nchisoarea pe via]` Globalizarea - tendin]e [i certitudini

3 LA ZI Nu-]i l`sa ma[ina la îndemâna ho]ilor În perioada iulie-septembrie 2012, la nivelul Capitalei, Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, în colaborare cu Groupama Asigur`ri [i Liga Habitat, va derula Campania Nu-]i l`sa ma[ina la îndemâna ho]ilor!, ini]iat` la nivel na]ional de Inspectoratul General al Poli]iei Române - Institutul de Cercetare [i Prevenire a Criminalit`]ii, având ca scop informarea popula]iei cu privire la modalit`]ile de prevenire a furturilor de [i din autoturisme. Activit`]ile vor viza transmiterea de recomand`ri cu caracter preventiv [i promovarea campaniei prin intermediul mass-media, distribuirea de materiale informativ-preventive în asocia]iile de proprietari aflate în zonele cu risc criminogen rezultate din analizele tactice ale Poli]iei Capitalei [i la sediile unit`]ilor de poli]ie, precum [i întâlniri cu grupuri ]int` - asocia]ii de proprietari, asocia]ii profesionale, angaja]i ai unor institu]ii sau societ`]i comerciale, etc. Pe parcursul întâlnirilor vor fi prezentate aspecte de interes privind furturile de [i din autoturisme (moduri de operare), cu accent pe recomand`ri preventive. De asemenea, vor avea loc ac]iuni de informare a cet`]enilor Capitalei în locuri publice [i vor fi transmise mesaje preventive prin intermediul po[tei electronice. Sfaturi Nu l`sa]i niciodat` cheile în contact [i asigura]i autoturismul chiar dac` lipsi]i din el doar câteva minute; Nu l`sa]i la vedere, în interiorul ma[inii, o- biecte de valoare (gen]i, po[ete, borsete, îmbr`c`minte, casetofoane auto, camere video, telefoane mobile etc.). Acestea vor tenta ho]ii s` v` sparg` vehiculul; Evita]i s` p`stra]i în autoturism acte de identitate, permis de conducere, documente de înmatriculare a ma[inii, documentele firmei, c`r]i de credit, ordine de plat` sau orice alte înscrisuri de valoare; Motoretele nesupravegheate asigura]i-le prin legare de supor]i special amenaja]i, de stâlpi, pomi etc; Închide]i complet geamurile când p`r`si]i autoturismul, chiar pentru scurt timp. Un geam l`sat u[or întredeschis v` poate da peste cap toate precau]iile folosite; Monta]i un sistem de alarm` antifurt, de cele mai multe ori cost` mai pu]in decât paguba suferit` în urma unui furt; Folosi]i un sistem de blocare a volanului [i pedalelor sau un întrerup`tor electric general montat într-un loc ascuns; Nu v` adresa]i, pentru repararea ma[inii, unor meseria[i ocazionali necunoscu]i sau atelierelor neautorizate (se pot face mulaje dup` chei sau pute]i r`mâne f`r` componente care func]ionau foarte bine); Nu împrumuta]i ma[ina decât persoanelor în care ave]i deplin` încredere; Dac` ave]i o singur` cheie pentru portiere, portbagaj [i rezervor, schimba]i-le pe toate în cazul dispari]iei bu[onului de la rezervor; Supraveghea]i automobilul în perimetrul sta]iilor de benzin`, pe timpul achit`rii comenzii, în condi]iile în care portierele sunt l`sate neasigurate, iar geamurile deschise; Inscrip]iona]i num`rul de înmatriculare al autoturismului pe obiecte u[or demontabile (casetofoane, baterii etc). Acestea vor fi mai dificil de vândut la mâna a doua. A. Sorin POLI}IA CAPITALEI - Iulie 1

4 LA ZI Videochat deocheat Miercuri, 11 iulie, Serviciul de Investigare a Fraudelor - Sectorul 6 Poli]ie, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Bucure[ti, a efectuat mai multe perchezi]ii în Capital`, fiind vizat` o grupare specializat` \n infrac]iuni de evaziune fiscal`. Membrii, prin intermediul mai multor persoane - femei [i b`rba]i, desf`[urau activit`]i de videochat, sub paravanul unor societ`]i comerciale care aveau drept obiect de activitate prelucrarea datelor [i administrarea paginilor web. Cu ocazia perchezi]iilor au fost indentifica]i A.R. 31 ani [i A.A.M., 29 ani, ambii din Foc[ani, membri ai grup`rii. Au mai fost identificate [i alte 15 persoane care desf`[urau activit`]i de videochat. Au fost ridicate în vederea continu`rii cercet`rilor mai multe unit`]i centrale de calculator [i au fost ridicate în vederea confisc`rii de lei, împreun` cu mai multe articole de îmbr`c`minte [i înc`l]`minte, în valoare de aproximativ lei, pentru care nu s-au putut prezenta documente de provenien]`. Poli]i[tii \i aveau sub observa]ie pe ace[tia \nc` din luna mai, Serviciul de Investigare a Fraudelor - Sector 6 Poli]ie documentând activitatea infrac- ]ional` a acestei grup`ri, care desf`[ura activit`]i de videochat f`r` a înregistra veniturile [i f`r` a pl`ti taxele aferente. Mai mult, angaja]ii lucrau f`r` forme legale, fiind remunera]i ilegal. Astfel, s-a început urm`rirea penal` împotriva lui A.R. [i A.A.M., sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziune fiscal` (ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile), pentru un prejudiciu de aproximativ lei. Cercet`rile sunt continuate de Parchetul Tribunalului Bucure[ti [i Serviciul de Investigare a Fraudelor - Sector 6 Poli]ie, cu A. R. [i A. A. M. în stare de libertate. S.ANGHEL Primi]i revista Poli]ia Capitalei pe Pentru a face revista Poli]ia Capitalei mai accesibil` o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de la revistapolitiei@gmail.com [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista. 2 Iulie- POLI}IA CAPITALEI

5 LA ZI B`rbatul problem` Incidente de apartament Locatarii unui bloc din sectorul 3 tr`iau de mai bine de un an un adev`rat co[mar din cauza unui vecin. B`rbatul, cu grave tulbur`ri de comportament a agresat mai mul]i locatari [i lea dat foc la u[ile apartamentelor. Dup` ce plângerile au \nceput s` se adune \ntr-un num`r substan]ial la Sec]ia 13 Poli]ie, \n diminea]a zilei de 3 iulie oamenii legii, cu sprijinul Serviciului Special de Interven]ie Rapid`, au efectuat o perchezi]ie la locuin]a recalcitrantului, unde l-au depistat pe R.F., 34 ani, cunoscut cu antecedente penale. În urma perchezi]iei au fost g`site [i ridicate în vederea continu`rii cercet`rilor, bunurile [i obiectele folosite de c`tre R.F. la comiterea faptelor (o topori[c`, un sp`rg`tor de ghea]`, ciocan tip baros, o bât` din lemn, polizor, baston din cauciuc, o sta]ie de emisie recep]ie, târn`cop, un recipient cu lichid inflamabil, etc). Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Sec]iei 13, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de ultraj contra bunelor moravuri [i tulburarea ordinii [i lini[tii publice, lovire sau alte violen]e, distrugere, amenin]are, violare de domiciliu, cu R.F. în stare de re]inere, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 3, cu propunere de arestare preventiv`. B`tut` \n propria cas` n seara zile de 11 iulie, Sec]ia 24 Poli]ie a fost sesizat`, de o femeie de 30 ani, care a reclamat c` a fost b`tut` [i tâlh`rit` de dou` femei \n propria cas`. Femeia s-a trezit dintr-o dat` cu individele \n cas`, care au profitat c` u[a era deschis` [i au \nceput s` o loveasc` [i s` o acuze c` este amanta so]ului uneia dintre ele. În continuare, cele dou` i-au sustras victimei cerceii de la urechi, l`n]i[orul, inelele, dou` parfumuri, dou` telefoane mobile [i un geamantan, dup` care au p`r`sit apartamentul. Cele dou` au fost depistate de poli]i[ti [i au fost identificate ca fiind C.C., 41 ani [i C.M., 20 ani, ambele din Bucure[ti. Prejudiciul, în valoare de aproximativ 4500 lei, a fost recuperat. Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Sec]iei 24, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de tâlh`rie, cu C.C. [i C.M. în stare de re]inere, urmând a fi prezentate Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 5, cu propunere de arestare preventiv`. Evaziuni fiscale \n Centrul istoric În noaptea de sâmb`t` 7 iulie Poli]ia Capitalei, prin Serviciul de Investigare a Fraudelor Sector 3 [i Sec]ia 10 Poli]ie - a desf`[urat o ac]iune de prevenire [i combatere a evaziunii fiscale, a muncii la negru [i a infrac]ionalit`]ii stradale în Centrul Istoric al Capitalei. Au fost verificate societ`]i comerciale care î[i desf`[oar` activitatea în aceast` zon`, cu privire la opera]iunile comerciale efectuate, calitatea [i modul de comercializare ale produselor, legalitatea activit`]ii angaja]ilor. Cu aceast` ocazie, au fost constatate cinci infrac]iuni de evaziune fiscal`. Poli]i[tii specializa]i în combaterea infrac]iunilor economico-financiare au verificat cinci societ`]i comerciale [i au constatat nereguli, care au cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu de peste lei. Mai mult, oamenii legii au indisponibilizat bunuri în valoare de peste lei. De asemenea, au fost depistate patru persoane care munceau f`r` forme legale, angajatorii acestora fiind amenda]i cu lei pentru înc`lcarea prevederilor Codului Muncii - Legea 53/2003, modificat` prin Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003. Totodat`, au fost aplicate trei sanc]iuni în valoare de lei pentru acte de comer] prev`zute în Codul comercial sau în alte legi, f`r` îndeplinirea condi]iilor stabilite prin lege. Au fost legitimate 84 de persoane, iar 25 au fost conduse la sediul sec]iei de poli]ie pentru verific`ri. Poli]i[tii au aplicat 15 sanc]iuni contraven]ionale în valoare de 4500 lei pentru s`vâr[irea unor fapte de tulburare a ordinii [i lini[tii publice. Au mai fost viza]i taximetri[tii care \[i desf`[oar` activitatea \n aceast` zon`, dac` respect` prevederile legisla]iei în vigoare, dar [i persoanele suspectate de consum ori comercializare de substan]e interzise. Poli]i[tii au fost sprijini]i de lucr`tori ai Comisariatului pentru Protec]ia Consumatorilor al Municipiului Bucure[ti [i ai Inspectoratului Teritorial de Munc`. POLI}IA CAPITALEI - Iulie 3

6 LA ZI Razie \n cuibul de infratori Joi, 12 iulie, Sectorul 2 Poli]ie - Serviciul de Investiga]ii Criminale, Sec]iile 6, 7, 8, 9 Poli]ie, [i echipe SSPIR - Poli]ia Capitalei, împreun` cu inspectori din cadrul Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului - Sector 2 [i reprezentan]i ai unei societ`]i de distribu]ie a energiei electrice, au efectuat [ase perchezi]ii \n c`utarea mai multor persoane suspecte de s`vâr[irea unor infrac]iuni cu violen]`. Cu aceast` ocazie au fost depista]i I. R., 42 ani, G.C.,19 ani, G.R., 17 ani, G.C., 17 ani, D.M., 21 ani, D.I., 24 ani, D.V., 16 ani [i G.F., 34 ani, persoane suspecte de s`vâr[irea infrac]iunii de ultraj contra bunelor moravuri [i tulburarea ordinii [i lini[tii publice, S.M., 13 ani, autor a mai multor infrac- ]iuni de tâlh`rie, precum [i R.R. [i P.F., suspec]i de comiterea de furturi din locuin]e. În fapt, pe 5 iunie, între D.V. [i G.R. a avut loc un conflict verbal, pe fondul unor neîn]elegeri mai vechi, motiv pentru care I.R. l-a luat la palme pe D.V. n urma acestui eveniment, membrii celor dou` familii au deci s` rezolve problema acestei umilin]e printr-o b`taie general`. Poli]ia a intervenit prompt [i i-a re]inut pe I.R., G.C., G.R., G.C., D.M., D.I., D.V., fiind acuza]i de ultraj contra bunelor moravuri [i tulburarea ordinii [i lini[tii publice, ace[tia urmând a fi prezenta]i Judec`toriei Sectorului 2 în vederea emiterii mandatelor de arestare preventiv`. În sarcina lui R.R. [i P.F., s-a re]inut infrac]iunea de furt calificat comis` pe 24 mai, dintr-o locuin]` din sectorul 2, prejudiciul de aproximativ 3900 lei fiind recuperat în propor]ie de 30 %. Un alt individ certat cu legea a fost re]inut cu aceast` ocazie. S. M., se specializase \n tâlh`rii [i adunase deja 10 plângeri la poli]ie numai anul acesta, ultima fapt` fiind pe 9 iulie, când l-a deposedat prin violen]` pe un b`rbat de telefonul mobil. Pentru acesta, care este minor, Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului va întocmi documenta]ia necesar` în vederea lu`rii m`surii de plasament în regim de urgen]` conform prevederilor Legii 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. De asemenea, împreun` cu lucr`torii societ`]ii de distribu]ie a energiei electrice, poli]i[tii au constatat dou` infrac]iuni de furt de energie electric`, la domiciliile lui D.M. [i G.F. Cei doi sunt cerceta]i de Sec]ia 7 Poli]ie sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de furt calificat. n[el`ciune pe filier` ungar` Serviciul Furturi de Autovehicule al Poli]iei Capitalei au fost sesiza]i la \nceputul lunii aprilie de P.A. din jude]ul Ia[i, cu privire la faptul c` în cursul lunii martie, a cump`rat din Bucure[ti, de la doi indivizi pe care i-a cunoscut în urma acces`rii unui anun] publicat pe un site de internet, specializat în vânz`ri auto, un autoturism Chevrolet Spark pe care nu a putut s`-l înmatriculeze. Sub coordonarea unui procuror al Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 1 Bucure[ti, poli]i[tii au demarat cercet`rile pentru identificarea vânz`torilor [i au stabilit c` ma[ina a fost furat` din Ungaria \n Ulterior, dup` contrafacerea seriei de identificare, cu ajutorul unor documente [i pl`cu]e de înmatriculare de la un autoturism similar, apar]inând unui cet`]ean din jude]ul Harghita, autoturismul a fost vândut lui P.A. pentru 2600 euro. Dup` adunarea tuturor a- cestor informa]ii, pe 10 iulie, poli]i[tii Serviciului Furturi de Autovehicule, sprijini]i de e- chipaje SSPIR ale Poli]iei Capitalei, în baza autoriza]ilor emise de Judec`toria Sectorului 1 Bucure[ti, au efectuat dou` perchezi]ii \n Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, fiind depista]i M.A., 26 ani [i I.P., 22 ani, suspec]ii principali ai \n[el`ciunii. În urma interogatoriilor s-a stabilit c` cei doi, cunoscând provenien]a autoturismului, l-au vândut lui P.A., promi]ându-i furnizarea documentelor necesare pentru înmatriculare, fapt ce nu s-a mai întâmplat. Cu ocazia perchezi]iilor domiciliare au fost ridicate mai multe documente provenind de la vânzarea-cump`rarea unor autoturisme folosite care urmeaz` a fi verificate în vederea stabilirii întregii activit`]i infrac- ]ionale desf`[urate de autori. Cercet`rile sunt continuate cu cei doi în stare de re]inere, sub aspectul s`vâr[irii infrac- ]iunii de în[el`ciune, urmând a fi prezenta]i Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 1 [i Judec`toriei Sectorului 1 cu propunere de arestare preventiv`. S. ANGHEL 4 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

7 Un record greu de b`tut - 42 de furturi din locuin]e! Poli]i[ti Sec]iei 6 - Biroul Investiga]ii Criminale au definitivat cercet`rile cu privire la o grupare de sp`rg`tori de locuin]e care au dat 42 de spargeri \n decursul a trei ani. Luni, 23 iulie, sub îndrumarea procurorilor Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 2 Bucure[ti, anchetatorii le-au adus la cuno[tin]` probatoriul principalilor suspec]i: R.B., 36 ani, F.M., 35 ani [i T.M., 31 ani, care au adunat un cazier impresionant folosind aceia[i metod` - ruperea butucului de la u[ile apartamentelor. Dintre aceste fapte amintim: Pe 17 septembrie 2009, cei trei au p`truns în locuin]a lui T.M., din Bucure[ti - sectorul 3, de unde au sustras bijuterii, 3000 lei, 100 dolari, prejudiciul fiind de lei; Pe 3 aprilie 2011, dup` ce au rupt butucul de la u[a de acces au p`truns în locuin]a lui C.F., din Bucure[ti - sectorul 3, de unde au furat bijuterii [i camere video, prejudiciul fiind de lei; Pe 29 octombrie 2011, au p`truns în locuin]a lui M.I., din Bucure[ti - sectorul 2, de unde au sustras bijuterii din aur în valoare de lei; Pe 18 ianuarie anul acesta, au furat din locuin]a lui P.A., din Bucure[ti - sectorul 3, bijuterii [i bani, prejudiciul fiind de lei; Pe 12 martie, dintr-o locuin]` din sectorul 3, au sustras bijuterii, gen]i [i parfumuri, cauzând un prejudiciu de lei; LA ZI Pe 26 martie, din locuin]a lui K.H., din sectorul 2, au plecat cu 3000 euro, bijuterii din aur [i ceasuri, prejudiciul fiind de lei. Dosarul penal a fost înaintat Parchetului de pe lâng` Judecatoria Sectorului 2 Bucure[ti în vederea întocmirii rechizitoriului, existând date [i informa]ii conform c`rora ace[tia sunt autorii [i altor infrac]iuni cu acela[i mod de operare în mai multe jude]e din ]ar`. nc` din luna decembrie 2011, poli]i[tii Sec]iei 6 au stabilit c`, la nivelul municipiului Bucure[ti au fost înregistrate mai multe furturi din locuin]e, prin metoda rupere butuc, având ca particularitate faptul c` erau comise în baza aceleia[i rezolu]ii infrac]ionale în sistem oglind` (2 sau 3 locuin]e pe acela[i palier). În urma investiga]iilor efectuate, poli]i[tii i-au identificat pe R.B., F.M. [i T.M., cunoscu]i cu antecedente penale. În diminea]a zilei de 2 aprilie a.c., cei trei s-au întâlnit în zona Big Berceni [i au plecat cu un autoturism Volkswagen c`tre Ploie[ti. Aici, au verificat mai multe locuin]e situate la diverse adrese, iar în jurul orei 11:30, au p`truns, prin for]area sistemelor de asigurare într-o locuin]`, de unde au sustras bani [i bijuterii, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 5000 lei. Apoi, cei trei au plecat spre Bra[ov, iar la intrarea în ora[, au fost bloca]i în trafic [i imobiliza]i de poli]i[ti. Cu ocazia imobiliz`rii, unul din poli]i[ti a folosit armamentul din dotare, tr`gând dou` focuri de avertisment în plan vertical, f`r` a rezulta victime sau pagube materiale. Cu ocazia perchezi]iei efectuate asupra celor trei suspec]i [i a autoturismului, au fost descoperite [i ridicate bunurile sustrase în urma infrac]iunii comise în Ploie[ti, precum [i mai multe instrumente de spargere, respectiv ruptoare, prese metalice, patent [i [urubelni]e. Sorin ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - Iulie 5

8 R~SCRUCE Psihologia actului suicidal Tentativa de sinucidere a fostului prim-ministru Adrian N`stase a constituit, \n ultimul timp, un subiect excep- ]ional pentru mass-media, subiect care a generat multiple \ntreb`ri [i, mai mult de atât, numeroase specula]ii. P`catul autosuprim`rii are, \n general, determin`ri [i mecanisme pe care speciali[tii au c`utat s` le descifreze. Ce se cunoa[te despre sinucidere [i sinuciga[i? Moartea voluntar` nu trebuie studiat` pornind de la statistici, ci pe baza cazurilor individuale. Suicidul este o conduit`/ac]iune exclusiv uman` [i personal`. Omul se sinucide din motive \n acela[i timp genetice cât [i psihologice. Dincolo de toate interpret`rile ce ]in de interac]iunea unor planuri [i aspecte cuprinse \n zona factorului politic, cazul Adrian N`stase trebuie privit mai \ntâi de toate ca pe un caz ce ]ine de patologia omului depresiv, ale c`rui re]ele neuronice s-au scurtcircuitat \ntr-un moment anume, ceea ce l-a determinat s` ia hot`rârea de a se autosuprima. n cazul de fa]` vorbim despre un dosar complex, cu o multitudine de ramifica]ii, interpret`ri, asocieri, analize [i observa]ii ce ]in de medicin`, medicin` legal`, de aspectul juridic [i judiciar al cazului, care a avut ca finalitate condamnarea fostului prim ministru la doi ani de \nchisoare cu executare. Ra]iunea care st` la baza sinuciderii poate fi, pe cât de simpl`, pe atât de complex`, ca [i via]a îns`[i. Persoana care comite suicidul vede în ac]iunea sa solu]ia unei dileme de natur` fizic` sau psihic`. Cea mai frecvent` cauz` a sinuciderii este depresia. Depresia nu are întotdeauna o semnifica]ie patologic`, ea înscriindu-se între tr`irile normale, triste]ea putând s` apar` în via]a fiec`rui om. Spre deosebire de triste]e, care se refer` mai ales la o stare afectiv` normal`, depresia este o no]iune cu con]inut mai larg, referinduse la o sc`dere a tonusului psihic. Ca sindrom, depresia este compus` dintr-un trepied simptomatic, ce se refer` la modificarea dispozi]iei (care devine trist` sau anxioas`), a gândirii (în sensul inhibi]iei) [i a func- ]iilor psihomotorii. Pe acest fond intervine [i tulburarea instinctului de autoconservare, prin care persoana se distruge singur`, alegând o metod` fizic`, chimic` etc. Depresia debuteaz` cu o triste]e exagerat`, tensiune afectiv`, dispozi]ie melancolic`, anxietate, nelini[te interioar`, indiferen]` posac`, anestezie psihic` etc. Apoi, î[i face apari]ia al doilea element al trepiedului simptomatic, în aceast` stare eviden]iindu-se s`r`cirea imagina]iei, încetinirea proceselor ideative, limitarea asocia]iilor, apari]ia ideilor prevalente, monoideism, pesimism [i \n final, idei de suicid. Depresivul tr`ie[te dureros dificultatea de gândire [i evocare, activitatea sufer` din lipsa elanului [i dificultatea demarajului. O form` mult mai periculoas` a depresiei este depresia mascat`, care are alt` simptoma- 6 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

9 R~SCRUCE tologie, de cele mai multe ori reu[indu-se camuflarea st`rii depresive. n acest caz, ideile delirante îmbrac` aspecte micromaniace, idei de autoacuzare, culpabilitate, idei hipocondriace. Dup` depresie, [i alte motive pot fi cauze ale sinuciderii, cum ar fi alcoolismul, drogurile, stresul, frustrarea, teama, sentimentul vinov`- ]iei. Unele persoane î[i suprim` via]a pentru a-i pedepsi pe cei r`ma[i în via]`, familia lor, colegii de serviciu etc. Alte st`ri psihopatologice care pot induce tendin]ele spre suicid sunt dereglarea bipolar`, schizofrenia [i anxietatea. Dereglarea bipolar` caracterizeaz` comportamentul bolnavului prin alternan]a de st`ri care duce de la manii extreme, la depresii acute. n prima faz`, subiectul este plin de energie, debordeaz` de vitalitate, e plin de importan]`. Ajuns în punctul critic, împrumut` toate simptomele depresiei care, nu de pu]ine ori, culmineaz` cu suicidul. Schizofrenia este [i va r`mâne cel mai controversat capitol din psihiatrie. Ereditatea continu` s` fie incriminat`; datele statistice arat` c` riscul îmboln`virii în popula]ie este de aproximativ 1%, dar cifra ajunge la 3% în familiile care au schizofrenici între rudele de gradul II sau III. n acela[i timp, morbiditatea ajunge la 40% la copiii cu ambii p`rin]i schizofrenici [i la 60% la gemenii monozigo]i. Schizofrenia paranoid` este forma cea mai bine conturat` [i considerat` mai ales cea mai tipic`. Ideile devin pasagere, fragmentare, bizare [i chiar absurde, se alimenteaz` mereu din tematica paranoid`, sus]inut` de altfel în permanen]` de halucina]ii. Complexul rela]iei interpretare-persecu]ie, prinde ca într-un p`ienjeni[ întreaga personalitate a bolnavului care, [i \n acest caz, poate sfâr[i tragic prin suicid. Anxietatea reprezint` o stare emo]ional` în care bolnavul nu-[i poate explica unele evenimente sau întâmpl`ri pe care le consider` Metodele alese, de cele mai multe ori, sunt cele care conduc la reu[irea actului, nel`sând nici o speran]` de salvare. amenin]`toare sau periculoase pentru el. Este o stare de nelini[te, mai mult sau mai pu]in con[tient`, se produce o puternic` tensiune interioar`, nepl`cut` [i manifestat` prin nesiguran]`, nelini[te [i un adev`rat [ir de tubur`ri neurovegetative. Se întâlne[te în nevroze, confuzie mintal`, depresie, melancolie, schizofrenie. Anxietatea mai caracterizeaz` [i sentimentul reac]iei imediate la un pericol iminent, reac]ie instinctual` canalizat` spre o puternic` dorin]` de a face fa]` situa]iei limit`. Din punct de vedere al cercet`rii, sinuciderea trebuie tratat`, pân` la proba contrarie, ca [i un caz de omucidere. Suicidul, din punct de vedere psihologic [i psihopatologic, reprezint` o reac]ie comportamental` de tip antisocial, autodistructiv, care presupune implicarea factorului instinctiv [i cauze psihologice speciale. Sub aspect subiectiv, etapele comiterii suicidului înregistreaz`, de regul`, trei st`ri: suicida]ia - faza I, de formare, faza mental` de cercetare a motiva]iei, când subiectul este confruntat cu problematica mor]ii [i a necesit`]ii de a muri. Aceast` faz` este declan[at` de una sau mai multe cauze, fie de ordin patologic, fie de ordin sociologic; suicida]ia - faza II, subiectul trece de la imaginile abstracte, la etapa preg`tirilor complete, c`utând formele [i modelele de conduit` autodistructiv`. n cursul acestei faze se observ` o cre[tere gradual` a st`rii de tensiune psihic` intern`, care, de multe ori, atinge paroxismul, explodând sub forma unei reac]ii (\n care individul adopt`, în final, decizia comiterii suicidului); traumatiza]ia - este faza de punere în aplicare a actului în sine, urmat sau nu de reu[it`. n cadrul acestei etape, importante sunt atât metodele folosite cât [i efectele lor. Suicidul-consumat - se [tie c` aproximativ 2/3 din cei care se sinucid sunt cunoscu]i cu antecedente în acest sens. Caracteristic este c` persoanele din aceast` POLI}IA CAPITALEI - Iulie 7

10 R~SCRUCE categorie comunic` direct sau indirect hot`rârea autodistructiv`. Metodele alese, de cele mai multe ori, sunt cele care conduc la reu[irea actului, nel`sând nici o speran]` de salvare. Nu de pu]ine ori se poate g`si la fa]a locului o not` sau un bilet prin care sinuciga[ul încearc` s`-[i explice gestul sau s` comunice ultimele idei. De regul`, aceste note pot ar`ta c` sinuciga[ul suferea de o depresie sever`, având o stare emo]ional` ambigu`, str`b`tut` de sentimente atât pozitive cât [i negative. Prezen]a unei astfel de note la fa]a locului eviden]iaz` cu siguran]` comiterea suicidului, bineîn]eles, dac` acest bilet a fost scris de victim`. Se mai ridic` întrebarea dac` acest bilet a fost scris din proprie ini]iativ` sau prin constrângere. De aceea, în toate cazurile, aceast` not` este ridicat` [i cercetat` în laborator pentru descoperirea unor eventuale amprente latente. Din analiza acestor note l`sate de sinuciga[i, exper]ii au depistat patru tipuri de sentimente de suicidare: sentimente de scuze [i ap`rare în raport cu ter]e persoane: Drag` mam` [i tat`, cred c` toate relele pe care le-am f`cut pân` acum î[i g`sesc în sfâr[it r`splata... îmi pare r`u c` voi face foarte mult` lume s` sufere, dar nu mai am încredere în mine... ; sentimente vindicative, în care subiectul acuz` pe al]ii pentru mizeria [i distrugerea personal`, c`utând astfel s` se r`zbune pe cei care r`mân în urma lui; sentimente de m`rinimie [i generozitate fa]` de societatea pe care o abandoneaz`, transmi]ând în bilete, în note, c` doneaz` trupul institu]iilor medicale, doneaz` averi sau iart` anumite persoane care i-au f`cut s` sufere; sinuciga[ii pot fi cuprin[i de sentimente suprarealiste. Tensiunea puternic` ce i-a condus spre aceast` hot`râre începe s` scad` progresiv [i un calm aparent pune st`pânire pe ei. n aceast` stare de calm, ei sunt domina]i de sentimente suprarealiste, a- ceasta explicând [i de ce unii subiec]i au orgasm, de regul` spânzura]ii. n investigarea cazurilor de suicid se va ]ine seama de trei considera]ii de baz`: prezen]a armei sau eviden]ierea metodei de suprimare a vie]ii; leziuni sau r`ni autoprovocate sau care au fost provocate victimei; existen]a vreunui motiv sau inten]ii din partea victimei de suprimare a vie]ii. Absen]a armei de la fa]a locului nu indic` în mod necesar c` este vorba de o omucidere. Se [tie c`, în cazurile de sinucidere, asigurarea de via]` nu mai este încasat` de beneficiar în aceast` situa]ie. De aceea, se încearc` ascunderea atât a armei cât [i a notei explicative l`sate de victim`. Leziunile în cazurile de suicid sunt foarte asem`n`toare cu cele observate în omucidere, diferen]a f`cându-se prin raportarea la posibilit`]ile victimei de a [i le produce, precum [i cu ajutorul concluziilor medicului legist - va urma - Romic` VLAD 8 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

11 Antiterorismul - urmare din num`rul trecut - Interviu acordat de colonelul în retragere Nick Pratt Cum poate s` ajute România desf`[urarea acestui r`zboi de lung` durat`? - România este într-un context geopolitic care o pune, de fapt, la întret`ierea drumurilor dintre mai multe zone unde se desf`[oar` contrabanda. Multe drumuri ale contrabandei trec chiar prin România. Mul]i oameni din România cred c` deja creeaz` probleme autorit`]ilor, ei sunt implica]i în aceste re]ele, dar organiza]iile le ofer` o anumit` imunitate. Exist` deja aici celule ale organiza]iilor teroriste care pun probleme la nivel local. lat`, ave]i contraband` cu arme, cu materiale periculoase, cu materiale radioactive, cu explozibili [i alte lucruri de genul acesta. Serviciul dumneavoastr` de securitate supravegheaz` cu aten]ie activitatea acestor organiza]ii [i exist` pentru acest lucru un schimb de informa]ii între structurile de specialitate din mai multe ]`ri. De multe ori pre[edintele Bush a vorbit oamenilor din pres` despre faptul c` r`zboiul împotriva terorismului nu este un r`zboi împotriva lumii musulmane. Ce crede]i despre inten]ia pre[edintelui Bush de a lansa, foarte CONTRAATAC curând, din Washington, via satelit, în întreaga lume emisiuni pentru lumea musulman`? - Presupun c` toat` lumea crede în Dumnezeu, dar este necesar s` se g`seasc` o cale a dialogului pentru a rezolva problema acestei lumi musulmane. ntr-adev`r, organiza]ia Al Qaida a ob]inut o victorie tactic` la New York în 11 septembrie. Dar, din punct de vedere strategic a pierdut. lat` amplitudinea, gravitatea, dac` vre]i, acest centru al organiza]iei Al Qaida era \nsu[i Ben Laden. Partea critic` este îns`[i originea islamic` a acestei organiza]ii. {i înainte de 11 septembrie a fost o discu]ie foarte restrâns` în lumea islamic` despre rolul jucat de Islam în lume [i felul în care va evolua comunitatea islamic` în viitor. Acum vedem c` din ce în ce mai mul]i oameni de [tiin]`, academicieni din lumea islamic` ies în fa]` [i particip` la dezbateri, punând întreb`ri despre rolul pe care-l va juca în viitor lumea islamic`. Ei încearc` s` dea explica]ii despre organiza]ii de tip Al Qaida pentru c` noi nu dorim doar s` vedem redus` activitatea acestei organiza]ii, ci pur [i simplu dorim s-o distrugem. Oricând exist` posibilitatea dialogului. Cred c` este de foarte mare ajutor. Dezbaterile se desf`[oar` între oameni extrem de conservatori [i religio[i, [i oameni foarte educa]i, cu o educa]ie academic`. Credit foto: Corbis.com POLI}IA CAPITALEI - Iulie 9

12 CONTRAATAC Ce s-ar putea întâmpla, din punctul dumneavoastr` de vedere, în b`t`lia împotriva terorismului în anul urm`tor? - Un prieten al meu, la care ]in foarte mult, a spus c` viitorul care se întrevede tocmai s-a terminat. lat` un sfat, pentru mine chiar. Nu am nici un fel de idee ce se va întâmpla anul viitor pentru c` nu pot spune c` [tiu ce se va întâmpla în Afganistan în urm`toarea perioad`. Nu pot s` v`d mai de aproape organiza]iile teroriste [i pot s` spun c` organiza]ia Al Qaida, care a devenit un fel de sanctuar al organiza]iilor teroriste, ar trebui s` fie principalul punct asupra c`ruia s` ne concentr`m aten]ia. Avem rela]ii foarte bune de colaborare între noi, cei de la Centrul George C. Marshall, [i structurile de specialitate din Statele Unite. Dup` ce va fi înfrânt` puterea militar` în acea zon` a organiza]iei Al Qaida, va trebui s` c`ut`m s` distrugem celul` dup` celul`. Terorismul \n dreptul interna]ional Prin dimensiunile [i formele sale de manifestare, terorismul a devenit una din calamit`]ile cele mai teribile, din ce în ce mai active [i mai amenin]`toare ale comunit`]ii interna]ionale. Spre sfâr[itul secolului XX, în concep]ia unor autori, terorismul interna]ional era socotit o form` de conflict de intensitate sc`zut`, sub pragul de violen]` al opera]iunilor militare specifice r`zboiului, dar mult mai mult decât simplele acte sporadice [i izolate de violen]`. {i aceasta pentru c`, dincolo de perfec]ionarea mijloacelor [i metodelor de r`zboi terorist utilizate de diverse grup`ri izolate, în sus]inerea ( sponsorizarea ) terorismului interna]ional s-au implicat [i unele state, ceea ce afecteaz` [i mai mult pacea [i securitatea lumii. Dincolo de formele sale specifice, practicate în timp de pace (violen]a în scopuri personale sau de grup), terorismul apare [i în conflictele armate, mai ales în cele destructurate (ca în Somalia), în care se transform` în acte de banditism colectiv, cu efecte catastrofale pentru popula]iile civile. Oricum, opinia public` [i dreptul interna]ional resping terorismul datorit` consecin]elor tragice nu numai asupra colabor`rii pa[nice interna]ionale, dar [i a persoanelor nevinovate care îi cad victime. Al`turi de pirateria maritim` [i aerian`, de traficul ilicit de stupefiante, de traficul de femei [i copii, de sclavie [i traficul cu sclavi, de falsificarea de moned` sau difuzarea de publica]ii pornografice, în dreptul interna]ional figureaz` [i terorismul ca infrac]iune interna]ional` comis` de persoane particulare. Faptele respective sunt calificate ca infrac]iuni interna]ionale care se oblig` s` le incrimineze [i s` le sanc- ]ioneze prin legisla]ia lor intern`. Dic]ionarele definesc terorismul prin referire la diferitele acte de violen]` prin care persoane sau grupuri de persoane atenteaz` la via]a, integritatea corporal` sau la bunurile unor demnitari, personalit`]i politice, a membrilor de familie ai acestora ori îndreapt` asemenea acte împotriva unor grup`ri politice, organiza]ii, institu]ii sau grupuri de persoane reunite organizat sau aflate întâmpl`tor în localuri publice sau private. Totu[i, terorismul este un fenomen social, ale c`rui variabile sunt prea numeroase pentru a i se da o defini]ie simpl` [i practic`. Dup` 11 septembrie 2001, s-a repro[at adesea c` statele n-au fost în stare s` se pun` de acord asupra definirii terorismului. Critica nu este total întemeiat` deoarece terorismul e definit în dreptul interna]ional prin indicarea actelor ce constituie infrac]iuni interna]ionale. Singura defini]ie formal` este dat` de Conven]ia de la Geneva din 1937, pentru prevenirea [i represiunea terorismului, conform c`reia prin acte de terorism se în]eleg faptele criminale dirijate contra unui stat [i al c`ror scop sau natur` este de a provoca teroarea asupra unor persoane sau în public. Din p`cate, aceast` conven]ie n-a fost semnat` decât de 24 de state, iar proiectul de creare a unei cur]i penale interna]ionale de judecare a terori[tilor n-a întrunit adeziunea acestora. Adrian VLAD Camelia OPRESCU - va urma - Credit foto: Corbis.com 10 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

13 ANTONIA Una din cele mai fun perioade ale vie]ii mele a fost liceul :) {i cred c` pentru fiecare din noi. Liceul l-am absolvit în USA unde am avut colegi din toate rasele: prietenele mele cele mai apropiate erau de culoare [i portoricane. Era fun s` ne petrecem timpul împreun`: înv`]am împreun`, mergeam împreun` la petreceri, cântam... Îns` în liceu am avut [i câteva experien]e mai nepl`cute cu colegele mai mari, care m-au amenin]at cu b`taia pe mine [i prietenele mele. Nu aveau un motiv, ci pur [i simplu f`ceau parte din ga[ka de bad girls ale liceului, cele care se luau de oricine, f`r` niciun motiv. Ini]ial nu am [tiut cum s` reac- ]ionez, nemaifiind pus` vreodat` într-o asemenea situa]ie, îns` mi-am dat seama c` dac` le ignor, situa]ia va continua pe parcursul celor 4 ani de liceu. A[a c` într-o zi, cu riscul s` fiu b`tut`, le-am înfruntat, spunâdu-le c` nu îmi este fric` de ele [i c` nu au niciun motiv s` se ia de mine. Fetele rele nu se a[teptau la o asemenea atitudine a[a c` au dat înapoi. n acel moment mi-am dat seama c` suntem datori s` stand up [i s` lu`m atitudine atât pentru noi cât [i pentru cei de lâng` noi! CORINA Dragii mei, a venit c`ldura [i deja ni se face din ce \n ce mai poft` de escapadele de weekend! Nu-i a[a c` v` place s` merge]i cu prietenii la iarb` verde, s` juca]i fotbal cu ei în nop]ile fierbin]i de var`, sau pur [i simplu s` v` o- dihni]i mân` în mân` pe o banc`, în parc, al`turi de cel drag? Iat` c` v` pute]i distra super bine f`r` a ajunge la activit`]i violente... n urm` cu dou` s`pt`mâni, la întoarcerea dintr-un scurt concediu la munte, am avut nepl`cerea de a face direct cuno[tin]` cu ceea ce înseamn` violen]a, fie ea verbal` sau fizic`. Cum trebuia s` ajung de urgen]` la un eveniment în Bucuresti, m-am întors mai devreme decât restul familiei, singur`. La aterizarea pe aeroportul Otopeni am chemat un taxi de la una dintre companiile de linie. Odat` urcat` în ma[in`, [oferul mi-a spus c` nu mai are benzin`, motiv pentru care va trebui s` ocolim ca s` facem plinul iar eu, mirat`, l-am întrebat de ce a venit la comand` dac` [tia c` nu are combustibil. Am considerat c` este o problem` de principiu - nu sunt de acord cu cei care profit` de pe urma clien]ilor, fie ei taximetri[ti, vân`tori de orice fel, [efi sau chiar [i p`rin]i care î[i [antajeaz` copiii ca s` fie asculta]i. PREVENIRE Singurul site interinstitu]ional din România Vedetele sus]in gandirefresh Capitala este gestionara singurului site interinstitu]ional care exist` în România, realizat în baza Strategiei de prevenire a criminalit`]ii, la nivelul municipiului Bucure[ti ( ) [i intitulat Site-ul ca [i pagina Facebook cu acela[i nume se adreseaz` adolescen]ilor [i tinerilor cu vârste cuprinse între 14 [i 25 ani, fiind un site de siguran]`. Lansat la 1 iunie 2012, gandirefresh a fost realizat de un tân`r talentat, elev al Liceului ICHB, cu sprijinul Agen]iei de publicitate Leo Burnett. O serie de persoane publice printre care Antonia, dr. Adrian Streinu Cercel, Corina, Horia Vârlan, Marius Niculae sus]in acest proiect, publicând în paginile site-ului sfaturi pentru tineri sau experien]e de via]` în care s-au descurcat prin mijloace non-violente. Dou` dintre ele vi le prezent`m mai jos, celelalte pot fi citite direct de pe site: Din acel moment a început a- ventura mea de co[mar. Taximetristul a început s` se r`steasc` la mine din ce în ce mai tare, s` m` ridiculizeze [i s` m` amenin]e verbal. Am considerat c` cea mai bun` solu]ie este s` nu comentez nimic, ca s` nu îl încurajez s` î[i continuie tirada, dar s` fiu în acela[i timp preg`tit` s` dau telefon la poli]ie în cazul în care conflictul avansa. V`zând c` nu îi r`spund, s-a încins din ce \n ce mai tare, pân` la momentul în care a deschis u[a ma[inii în mers, vrând s` m` arunce afar` - mi-a scos bagajele pe [oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, la intrarea într-o benzin`rie. Eu am refuzat s` cobor pe marginea [oselei, mai ales îmbr`cat` de spectacol, motiv pentru care m-a împins [i a deschis u[a, continuând s` se deplaseze cu vitez` în acela[i timp. Evident c` la momentul acela m-am speriat [i am sunat la poli]ie [i la compania de taxi. n urma tuturor acestor evenimente, taximetristul a fost concediat iar poli]ia l-a amendat. Eu...ei bine, eu am înv`]at s` nu mai discut cu persoanele necunoscute cu care m` g`sesc singur` într-un spa]iu. O vreme mi-a fost fric` s` mai circul neînso]it` cu taxiul îns` [tiu c` acest gen de acte de violen]` pot fi întâlnite oricând [i în orice circumstan]e - nu merit` s` fiu exagerat de precaut`. Solu]ia este s` ne p`str`m calmul [i s` nu intr`m în panic`. Cred c` este suficient s` nu ne implic`m în scandalurile iminente din via]a de zi cu zi, iar dac` scandalurile escaladeaz`, 112 este mereu un num`r de încredere! ;) Gra]iela V~DUVA POLI}IA CAPITALEI - Iulie 11

14

15 PREVENIRE Îmbucur`tor este c`, în general, societ`]ile civilizate au început de câ]iva ani buni s` ia atitudine. În SUA exist` Asocia]ia pentru S`n`tate Public`, ce analizeaz` efectele violen]ei în formarea copiilor. Aceasta a venit ca o continuare fireasc` a momentului în care însu[i pre[edintele Clinton [i câ]iva membri ai Congresului au solicitat în 1999 o analiz` atent` a modului în care violen]a se vinde copiilor cu etichet` de divertisment. Revolta a ajuns [i pe meleaguri latine, de exemplu Italia, unde principala nemul- ]umire pleac` de la importul de cultur` american`, pe de o parte, [i, pe de alt` parte, de la non[alan]a cu care difuzorii locali de programe pentru copii p`streaz` limbajul grosolan preluat de la americani. Desenele animate au alertat [i CNA. în cadrul programului Audien]` f`r` violen]`, lansat la începutul anului trecut, CNA a editat un ghid pentru p`rin]i menit s`-i informeze pe a- ce[tia relativ la pericolul pe care-l presupune impactul violen]ei din programele tv asupra copiilor. În urma monitoriz`rii CNA a emisiunilor transmise de Fox Kids [i Cartoon Network, s-a constatat c` programele adresate copiilor din România prezint` un grad mult mai ridicat de violen]` decât cele din Europa Occidental`. Cu toate acestea, legea nu prevede deocamdat` Cum s` ne ferim de infractori? - urmare din num`rul trecut - obligativitatea unor semne de avertizare speciale. Îndep`rta]i copiii de la jocurile video uciga[e! Influen]a nefast` a folosirii excesive a computerului asupra s`n`t`]ii anumitor categorii de utilizatori, nu mai trebuie luat` deloc în glum`. Copiii [i tinerii sunt foarte vulnerabili la acest capitol, iar cultivarea violen]ei instinctuale [i a gustului pentru atrocit`]i, AOL - America Oline, unul din gigan]ii internetului a [ters la un moment dat jurnalul de pe site-ul web al lui Eric Harris, dar chiar [i presa a reu[it s` afle câteva din lucrurile care figurau acolo. prin jocuri pe CD, deja a început s` fac` victime. Un astfel de joc patologic [i diabolic este Manhunt (adic`, nici mai mult, nici mai pu]in, decât vân`toare de oameni ), unde combatantul prime[te punctaje cu atât mai mari, cu cât ucide mai mul]i oameni, dar [i folosind metode cât mai atroce. Pasul dintre virtual [i real l-a f`cut un tân`r de 17 ani, Warren Leblanc, din ora[ul britanic Leicester, care [i-a m`cel`rit prietenul de jocuri video, {tefan Pakeerah (14 ani), folosind un ciocan [i apoi un cu]it. Ancheta ulterioar` a dezv`luit am`nuntul semnificativ - c` uciga[ul f`cuse o adev`rat` obsesie pentru Manhunt, tema jocului activând în el o pornire subcon[tient` c`tre violen]a extrem`. Conform propriei m`rturii, el a avut un moment de ruptur` total` de realitate, atunci când a lovit prima dat`, iar la vederea sângelui a devenit o brut` dezl`n]uit`. De remarcat c` Manhunt a fost interzis în Noua Zeeland`, îns` - de[i numero[i p`rin]i [i speciali[ti în jocuri pe computer s-au ar`tat [oca]i de sadismul prezentat, prin care se influen]eaz` con[tiin]a uman` - produc`torii lui îl consider` absolut firesc, cât` vreme nu-l joac` minorii. Totu[i, câ]i copii nu scap` în domeniile interzise, mutilându-[i astfel mentalul, uneori în mod iremediabil! Astfel de monstruozit`]i s-au întâmplat [i în cazul Columbien, când doi adolescen]i pasiona]i de jocul Doom au împu[cat mai mul]i elevi în În plus, în anul 2003, doi fra]i au împu[cat un motociclist în Tennessee, la proces declarând c` au fost inspira]i de jocul Grand Theft Auto. Multe jocuri violente sunt [i în România, cum ar fi: Grand Auto Theft, Doom sau Painkiller. Fi]i foarte aten]i la scopurile pentru care copiii dumneavoastr` utilizeaz` internetul. Dup` trei ani de preg`tire pe internet, Cartu[ul de mitralier` a explodat. În urm` cu [ase ani, în presa american` s-a vorbit despre una dintre cele mai sângeroase crime. În diminea]a zilei de 20 aprilie 1999, doi elevi, Eric Harris [i Dylan Klebold, s-au dus la [coal` ca de obicei, ba chiar au ajuns la ora 6.15, pentru partida de bowling a zilei. A urmat ora de produc]ie video apoi... au intrat în bibliote- 14 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

16 PREVENIRE ca [colii [i prin clase, pentru a ucide cu sânge rece tot ce întâlneau în cale. În dou` ore erau ei în[i[i mor]i. Se încheia una din cele mai cumplite tragedii care lovise vreodat` America. Care a fost începutul? Lumea a fost îngrozit` când avea s` descopere c`, timp de trei ani, cei doi prieteni se înr`iser` [i se antrenaser`... pe internet! AOL - America Oline, unul din gigan]ii internetului a [ters la un moment dat jurnalul de pe site-ul web al lui Eric Harris, dar chiar [i a[a presa a reu[it s` afle câteva din lucrurile care figurau acolo. Pe lâng` m`rturia sa privind ura crescând` pentru to]i cei din jur, indiferent de vârst`, pe lâng` afundarea pas cu pas în lumea întunecat` a violen]ei Cyberspace-ului, mul]i au aflat cu groaz` despre existen]a pe internet a... unui manual de confec]ionat arme [i explozibil! Drumul spre tragedie era deschis! Reprezentan]ii tipici ai visului american (cei doi aveau case [i familii reu[ite - tat`l lui Eric era un multidecorat pilot, Dylan conducea un BMW, una din cele opt ma[ini ale familiei) nu erau supu[i la vreun regim aparte nici acas`, nici la [coal`... Dar ceea ce a dezv`luit jurnalul personal al lui Eric, g`sit pe internet, a fost zguduitor pentru toat` lumea. Cei doi tr`iau, aproape f`r` încetare, în lumea web-ului. Singura lor pasiune erau jocurile violente, care se încheiau cu moartea tuturor participan]ilor, ei jucând rolul celor care îi executau pe to]i. {i, cu cât se vedeau mai multe corpuri zburând prin aer, sfâ[iate de bombe [i gloan]e, cu atât era mai bine! În trei ani, în sufletele [i min]ile lor de copii s-a adunat atât de mult` ur` [i atât de mare a fost efortul de a o ascunde de ceilal]i, încât, atunci când au considerat c` sosise momentul desc`tu[`rii au f`cut în jur ravagii. Deveniser` admiratori ai nazismului, Ku-Klux-Klanului, ai lui Charles Manson, ai filmelor cu mari actori ucigând în dreapta [i în stânga. Trei ani s-au preg`tit pentru Ziua C. Cu C de la crim`. Înc` din ziua când, trebuind s` descrie într-o compunere ce obiect neînsufle]it ar fi vrut s` fie, Eric s-a descris ca fiind un cartu[ de mitralier`, care, pân` la urm`, a explodat. Moartea vine pe computer Clinica Hagrew Hayes din New York. Pacien]ii interna]i în acest mic spital erau diabetici care aveau nevoie de supraveghere continu` [i de injec]ii cu insulin` la ore fixe, pentru a r`mâne în via]`. În tura de noapte lucrau doi asisten]i [i un infirmier. Ei recoltau sânge de la pacien]i, introduceau eprubetele pentru analiz` pe computer, care verifica glicemia [i indica doza de insulin` necesar`. Totul era automatizat pentru mai mult` siguran]`. Cu toate acestea, într-o singur` noapte au murit [ase pacien]i, patru b`rba]i [i Credit foto: Corbis.com dou` femei, cu vârste între 55 [i 56 ani. Cauza mor]ii - supradoza de insulin`. Dup` ce au fost ancheta]i asisten]ii [i s-a verificat cantitatea de insulin` din stoc, nu s-a g`sit nimic în neregul`. Un tip de la procuratur` a avut ideea s` verifice programul computerului din spital [i a descoperit c` în el exista un virus, adic` un mic program care d`dea valori false pentru sângele analizat. A început urm`rirea celui care a creat acest program criminal. Au fost studia]i to]i softi[tii (creatorii de programe). Fiecare î[i semna într-un fel produc]ia. Acest program criminal avea la sfâr[it patru fe]e zâmbitoare. Ele erau însemnul bandei Rocking Computers, ni[te genii lipsite de scrupule care f`ceau la comand` orice fel de program. Ace[ti geniali nu erau trecu]i cu numele lor real. A fost g`sit un nume de cod Striker one - n Asta ar`ta c` apar]ine campusului universitar din zona tonner. Urm`rind un mesaj prin po[ta electronic` , a fost descoperit Andrade Neil, un tân`r de 17 ani, un adev`rat geniu în informatic`. Traian TANDIN - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Iulie 15

17 ISTORIA LA ROTATIV~ Dosarele marilor criminali ai lumii Senza]ionala capturare a c`l`ului din Lyon De când e lumea [i p`mântul, c`utarea criminalilor a constituit o preocupare de prim ordin a autorit`]ilor, mai ales când numele [i faptele acestora au indus \n con[tiin]a public` sentimentul groazei. A[a se explic` de ce un Martin Borman, dr. Mengele, Eichmann, Carlos {acalul, Osama Bin Laden [i al]ii, au fost [i sunt c`uta]i cu pre]ul unor mari eforturi pentru a fi da]i pe mâna justi]iei [i judeca]i. Procesul de c`utare, \n sine, care nu \nseamn` altceva decât un [ir de opera]iuni tehnice [i tactice specifice arsenalului de lucru al for- ]elor speciale, este urm`rit cu maxim interes de opinia public`, informat` atât cât se poate de mijloacele media. n asemenea cazuri, cei mul]i [tiu cel mai pu]in, iar cei pu- ]ini [tiu cel mai mult [i, a[a cum cere scenariul, adopt` o t`cere misterioas` \n jurul activit`]ii lor. Acest paradox face deliciul oric`rui material de pres`. n contextul ofensivei antiteroriste din Afganistan, spuneam, mai sus, c` este c`utat Bin Laden. Dar foarte aproape de noi, pe teritoriul Bosniei-Her]egovina, s-a declan[at o ampl` opera]iune având ca obiectiv capturarea lui Radovan Karadzic, cerut` de Tribunalul interna]ional pentru Iugoslavia, de la Haga. Preg`tirea acestei opera- ]iuni a \nsemnat un volum de munc` imens, o parte important` reprezentând-o scoaterea de la naftalin` a unor dosare cu cazuri mai vechi de acest gen [i studierea lor atent`. Printre acestea s-a aflat [i ac]iunea Coletul misterios care se refer` la senza]ionala capturare - de c`tre un comando israelian - a lui Klaus Barbie, supranumit C`l`ul din Lyon. Cazuri noi - Radovan Karadzic - dosare vechi - Klaus Barbie. S`-l deschidem pe cel din urm`. Ca s` v` cruci]i [i dumneavoastr` când ve]i afla cine l-a g`sit pe... Barbie! Coletul misterios 1 Dan PADI{ Noaptea, aeroportul interna]ional din capitala Boliviei, La Paz, activitatea se desf`- [oar` normal, atâta doar c`, având \n vedere ora \naintat`, decol`rile [i ateriz`rile sunt mai rare, ceea ce convine de minune personalului tehnic. n aceast` ambian]` obi[- nuit` locului, nimeni nu pare s` acorde vreo importan]` avionului tras \n cap`tul pistei de rezerv`, lâng` care doi mecanici \[i fac inspec]ia de rutin`. Pilo]ii [i navigan]ii din echipaj se afl` la locurile lor, a[teptându-[i pasagerii sau \nc`rc`tura. Deocamdat` nici ei nu [tiu precis ce vor transporta, dar, acest lucru nu pare s`-i deranjeze deloc. Pu]in dup` miezul nop]ii, \n constela]ia multicolor` a proiectoarelor se intercaleaz`, cu discre]ie, luminile farurilor unei ma[ini. Când aceasta ajunge la scara avionului, portierele se deschid [i, din interior, este coborât un colet ciudat, acoperit ne\ndemânatic cu o p`tur`. Trei oameni, dintre care unul pare a fi poli]ist, \mping coletul \n avion, apoi \nchid u[a [i se retrag, cu ma[ina lor, tot atât de discret ca la venire. Ultima inspec]ie. Mecanicii de la sol fac obi[nuitul gest cu policele ridicat, semn c` totul e \n regul` [i pilo]ii pot porni motoarele. Nici probele de motor nu atrag \n mod deosebit aten]ia cuiva din rândul personalului de pe aeroport. Abia dup` ce aparatul se desprinde de pist`, cei din turnul de control \[i manifest` satisfac]ia printr-un oftat colectiv de desc`tu[are. n sfâr[it, a plecat! ntr-adev`r, decolarea a decurs \n cele mai bune condi]ii, iar avionul cu strania lui \nc`rc`tur` se va ridica, aproape \n for]aj la plafonul stabilit [i va zbura pân` la 16 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

18 ISTORIA LA ROTATIV~ Orange. Dup` o scurt` escal` tehnic`, el va ateriza la Lyon - cap`tul c`l`toriei - unde coletul misterios va fi coborât [i depus cu acelea[i precau]ii \n \nchisoarea Montblanc. V-am pus, cumva, r`bdarea la \ncercare? Nici nu ne-a trecut prin cap s` facem acest lucru, de aceea ne [i gr`bim s` descifr`m taina coletului misterios transportat peste ocean din capitala Boliviei la Lyon, propunându-v` s` d`m timpul \napoi [i s` ne oprim la Lyon, \n ziua de noiembrie Dup` cum mul]i dintre cititori [tiu, \n cursul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Fran- ]a a fost ocupat` de trupele naziste, mai \ntâi o parte, apoi \ntreg teritoriul. n perioada iulie 1940 [i noiembrie 1942, Lyonul s-a aflat \n zona neocupat`, fapt ce a permis ca \n acest ora[ patrio]ii francezi s` organizeze puternice re]ele de rezisten]`, cu o palet` larg` de forme [i metode de lupt` \mpotriva ocupan]ilor. n condi]ii deosebit de grele, imprimeriile clandestine din Lyon au putut scoate sute de mii de manifeste [i chiar publica]ii, ca de pild` Combat, Action, Franc- Tireur, Defense de la France, La Marseillaise [i altele, la care au colaborat patrio]i cunoscu]i precum Georges Bidault. De[i la 18 decembrie 1942, nazi[tii au dat faimoasa ordonan]` prin care clandestinii erau pedepsi]i cu munca for]at` [i moartea - \n cazuri mai deoebite - publica]iile tip`rite de rezisten]` au continuat s` apar` la Lyon [i s` circule aproape pe \ntreg teritoriul Fran]ei ocupate. Nazi[tii au intrat \n Lyon \n diminea]a zilei de 11 noiembrie {i, acum, aten]ie: \n aceea[i zi, la ora 13,15, primul autovehicul german exploda pe strada Stella, iar pe statuia de bronz din Pia]a Bellecour ap`rea inscrip]ia Jos c`l`ii. Câteva zilei mai târziu, un deta[ament al ocupan]ilor care m`r[`luia pe strada Condorcet a fost \ntâmpinat cu grenade. Au urmat atentatele \mpotriva birourilor germane, aruncarea \n aer a unui depozit de muni]ii, sabotarea trenurilor care transportau lyonezi la munc` for]at` \n Germania [i alte ac]iuni ale rezisten]ei. Popula]ia Lyonului lupta, de[i tr`ia \n condi]ii deosebit de grele. Existau cartele pentru majoritatea produselor: alimente, c`rbuni, haine, s`pun, pneuri de biciclet`, ciorapi [i chiar... hârtie! Un adult primea 275 grame de pâine pe zi, 250 grame de carne pe s`pt`mân`, 150 grame de ulei [i 96 grame de unt pe lun`. A ob]ine un ou, un litru de lapte sau cafea era ceva cu totul deosebit. Existau, deja, 2200 cazuri de tuberculoz`, cauzat` de inani]ie. Comisarul principal Noel Sergent a g`sit chiar o femeie de 70 ani moart` de foame, pe strada Morand. n pofida acestor condi]ii deosebit de grele impuse de ocupan]i cu o cruzime aproape f`r` precedent pentru francezi, popula]ia rezist`, iar patrio]ii continuau s` lupte. ncercând s` st`vileasc` valul de atentate [i sabotaje, nazi[tii au trecut la represalii. La 1 martie 1943 au arestat 160 consumatori \n cafeneaua Carillob, iar a doua zi au \ntemni]at 300 de tineri. Din ziua de 4 martie 1943 au fost interzise manifesta]iile sportive, fiind introdus` restric]ia de circula]ie dup` ora 21,00, ceea ce a determinat \nchiderea tuturor teatrelor [i cinematografelor. {i, cu toate acestea, ac]iunile rezisten]ei n-au \ncetat: la 16 iunie 1943 a fost aruncat \n aer garajul din rue de Marseille, unde se aflau numeroase ma[ini germane, la 17 iunie s-au aruncat explozivi asupra unei [alupe naziste, iar la 18 iunie s-a tras cu mitraliera asupra unui grup de gestapovi[ti. Dar, la 20 iunie, ora 11.00, un individ slab [i scund, m`surând doar 1,65 metri, s-a a[ezat lini[tit pe o banc` din Pia]a Tolozan, situat` lâng` podul Morand. P`rea absorbit de lectura ziarului pe care \l ]inea dinaintea ochilor, astfel \ncât s` nu i se vad` decât p`l`ria de fetru. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Iulie 17

19 MONDO POLICE ncepând din 1 ianuarie 2012, orice decizie favorabil` inculpatului necesit` o majoritate de voturi conform art. 359 din CPPF, iar jura]ii, ale c`ror voturi conteaz` \n aceea[i m`sur` ca [i ale magistra]ilor, trebuie s` p`streze secretul pân` la anun]area sentin]ei de c`tre Curtea cu Jura]i, care \n general se \ntrune[te trimestrial \n departamentele (jude]ele) de provincie, \ns` de manier` permanent` la Paris [i \n majoritatea departamentelor regiunii pariziene. ncepând din 15 iunie 2000, sentin]a Cur]ii cu Jura]i poate fi contestat` \n apel, motiv pentru care, Fran]a, \n repetate rânduri a fost criticat` de CEDO (Curtea European` a Drepturilor Omului). Pân` la acea dat`, pentru a putea beneficia de un proces echitabil, inculpatul nu avea decât [ansa s` fac` recurs \n fa]a Cur]ii de Casa]ie. Curtea de Apel cu Jura]i (format` din 12 persoane pân` la 1 iunuarie 2012 [i nou` dup` aceast` dat`) a fost creat` \n iunie 2000 de Elisabeth Guigou (Partidul Socialist), pe-atunci ministrul Justi]iei, [i este competent` \n rejudecarea unui proces \n prim` instan]`. Credit foto: Corbis.com Justi]ia francez` [i \nchisoarea pe via]` Inculpatul poate s` conteste sentin]a Cur]ii de Apel (cu Jura]i) la Curtea de Casa]ie, care are dreptul de a anula sentin]a Cur]ii [i de a-l trimite pe acesta \n fa]a unei alte Cur]i de Apel. n cazul \n care [i aceasta \l condamn` pe inculpat, el nu mai poate sesiza Curtea de Casa]ie, iar decizia r`mâne definitiv`. Dac` \n timpul execut`rii sentin]ei, \n dosar apar elemente noi, favorabile acestuia, care l-ar putea disculpa, dar care nu au fost cunoscute de Curtea cu Jura]i \n timpul procesului, exist` posibilitatea revizuirii procesului inculpatului (extrem de rar.) de Comisia de Revizuire a Proceselor Penale, care poate \nainta dosarul pentru rejudecarea lui unei alte Cur]i cu Jura]i. n cazul \n care Curtea achit` condamnatul, el este eliberat din \nchisoare [i vorbim \n acest caz de o eroare judiciar`, recunoscut` oficial de legislator, iar condamnatul are dreptul la reabilitare social`, precum [i desp`gubiri morale [i materiale din partea Statului. Exist` [i posibilitatea ca instan]a s` aprecieze c` elementele noi, nu sunt de fapt noi [i poate ordona re\ncarcerarea. n acest caz, condamnatul mai are o singur` [ans` de a fi gra]iat (extrem de rar) de c`tre pre[edintele ]`rii. }`rile \n care exist` sanc]iunea de \nchisoare pe via]`, f`r` posibilitatea de eliberare \nainte de termen, atât pentru criminali majori cât [i minori, \n ciuda faptului c` este interzis` de Conven]ia Interna]ional` a Drepturilor Copilului, sunt: Africa de Sud, SUA (49 din 50 de state, mai pu]in Alaska), Tanzania (pentru crim`), Argentina (printre pu]inele ]`ri ale Americii Latine; se aplic` \n cazul omuciderii de c`tre un apropiat al victimei, pentru uciderea unui poli]ist, pentru jaf armat cu r`pire [i sechestrare de persoane. Aici exist` dou` tipuri de \nchisoare: prisón perpetua, cazul \n care condamnatul poate fi eliberat dup` de ani, respectiv, reclusión perpetua, \n care nu poate fi eliberat niciodat`, Estonia, Ungaria (tribunalul decide dac` cel condamnat pe via]` poate fi eliberat condi]ionat sub control judiciar sau nu; pentru a fi condamnat la \nchisoare pe via]` cel condamnat trebuie s` aib` vârsta de cel pu]in 18 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

20 MONDO POLICE Credit foto: Corbis.com 20 de ani), Turcia, Australia (numai statele Noua Galie de Sud, Tasmania [i Victoria), Malaezia, Olanda [i Marea Britanie. }`rile \n care justi]ia dispune de sanc]iunea penal` de \nchisoare pe via]`, cu posibilitatea eliber`rii dup` 20 de ani sunt: Albania, Armenia, Chile, Grecia, Lituania, Noua Zeeland`, Filipine, Polonia, România, Rusia (tribunalele pronun]` \nc` condamn`ri la moarte, \ns` simbolic, care sunt comutate \n \nchisoare pe via]` cu o perioad` de siguran]` de 25 ani), Rwanda, Taiwan, Cehia, Canada, India, Italia [i Japonia. n sfâr[it, exist` [i state \n care condamnarea la \nchisoare pe via]` este mai blând`, având o perioad` de siguran]` de cel mult 15 ani: Germania (dup` 15 ani este posibil` eliberarea celui condamnat sub control judiciar; faptul c` cel eliberat nu mai prezint` un pericol pentru societatea civil` este doar o condi]ie necesar`, dar nu [i suficient`), Austria (legea prevede minimum 21 de ani pentru o condamnare la \nchisoare pe via]` [i o perioad` de siguran]` de 15 ani, dup` care condamnatul poate fi eliberat dac` nu mai prezint` un pericol public; este posibil` [i gra]ierea din partea pre[edintelui ]`rii), Belgia, China, Danemarca, Irlanda, Suedia (pentru criminalii \n vârst` de mai pu]in de 21 ani, eliberarea condi]ionat` este posibil` dup` efectuarea a zece ani de deten]ie; dac` \nainte de 1991 era o excep]ie o \nchisoare de peste 15 ani, ast`zi media este \n jur de ani, iar pentru criminalii periculo[i poate fi \ntre de ani) [i Elve]ia. Exist` [i ]`ri \n care nu exist` sentin]a de \nchisoare pe via]`: Bolivia (pedeapsa maxim` este de 30 ani); Bosnia-Her]egovina (pedeapsa maxim` aplicat` era de 20 ani, \nainte de independen]a din 1992, acum a trecut la 40 ani, \ns` niciun \ncarcerat nu a stat mai mult de ani \nchis, majoritatea dintre ei fiind elibera]i chiar [i pentru conduit` irepro[abil`), Brazilia, Croa]ia, Macao, Venezuela, Portugalia (pedeapsa maxim` este de 20 ani, care poate fi extins` pân` la 25 ani \n func]ie de gravitatea faptei), Muntenegru, Mexic (pedeapsa maxim` este de 60 ani; \n 2001 Curtea Suprem` de Justi]ie a hot`rât c` aceast` condamnare este o pedeaps` mult prea sever` [i f`r` nicio utilitate real`, ceea ce a permis ca marii trafican]i de droguri s` nu poat` fi extr`da]i c`tre SUA), Norvegia (dispune de cel mai pu]in sever sistem de sanc]iuni penale din lume, pedeapsa maxim` pentru orice crim` este de 21 ani, cu posibilitatea eliber`rii dup` 12 ani), Spania (]ara pedepselor simbolice, \n care condamnatul poate primi sute, mii de ani; pe de alt` parte legea prevede eliberarea de]inutului, \n mod obligatoriu, dup` 40 ani de \nchisoare; mai mult, niciun criminal nu a fost \nchis mai mult de 30 de ani). Comentariul autorului nc` din 1840, Napoléon Bonaparte, primul pre[edinte al Republicii franceze a pus \ntrebarea grav`: Ce \nseamn` s` fi condamnat la \nchisoare pe via]` \n Fran]a? Perioada de siguran]`, asociat` \nchisorii pe via]`, a fost introdus` doar \n 1977, fiind fixat` la 18 ani. Ast`zi, conform legii, un condamnat este eliberabil dup` o perioad` de prob` de 18 ani, iar un recidivist dup` 22 ani. Numai \n cazuri cu totul excep]ionale, Curtea cu Jura]i (Juriul Popular) poate impune o perioad` de siguran]` de 30 ani, conform legii din 1986 a lui Charles Pasqua pentru: omucidere sau asasinat \nso]it de tortur` sau acte de barbarie, crime multiple, torturarea, violarea [i uciderea unui minor sau a unei persoane cu handicap sever, fizic sau mental, uciderea sau POLI}IA CAPITALEI - Iulie 19

21 MONDO POLICE asasinarea oamenilor legii, magistra]ilor, jura]ilor, func]ionarilor, for]elor publice sau ale administra]iei penitenciare sau atentatele teroriste. Perioada de prob` se refer` la eliberarea condi]ionat` sub control judiciar [i se aplic` \n toate cazurile, dar nu trebuie confundat` cu perioada de siguran]`, care este impus` de Juriul Popular [i se refer` la amenajarea pedepsei (semilibertate, \n principiu). Exist` o excep]ie (instaurat` \n 1994 prin legea lui Pierre Méghaignerie) \n dou` cazuri: uciderea de copii, precedat` de viol [i tortur` [i uciderea unor autorit`]i publice. n aceste cazuri Curtea poate acorda fie o perioad` de siguran]` de 30 ani, fie \nchisoare pe via]`, f`r` nicio amenajare a pedepsei \n perioada deten]iei. n cazul unui condamnat la \nchisoare pe via]`, dac` este stabilit` o perioad` de siguran]` de 30 ani, trebuie s` isp`[easc` cel pu]in 2/3 din pedeaps` [i nu poate solicita reducerea pedepsei decât dup` efectuarea a 20 ani \nchisoare. n cazul condamn`rii la \nchisoare pe via]` f`r` perioad` de siguran]`, condamnatul poate cere eliberarea dup` 30 de ani de deten]ie [i numai dup` ce a fost examinat de o comisie de medici-exper]i de pe lâng` Curtea de Casa]ie, care stabile[te dac` mai prezint` pericol pentru societatea civil`. Astfel, constat`m c` \n Fran]a condamnarea pe via]`, f`r` posibilitatea de eliberare, nu se aplic` \n adev`ratul sens al cuvântului. n urma unei legi din 2002 este permis` eliberarea de]inu]ilor dac` starea lor de s`n`tate necesit` \ngrijiri medicale speciale, dac` sufer` de boli incurabile sau sunt \n faz` terminal` a unei boli incurabile. Conform Observatorului Na]ional al Delincven]ei, \ncepând din 2002 pân` \n prezent \ntre de de]inu]i ar fi beneficiat de suspendarea pedepsei din motive medicale, \n timp ce \n jur de 1200 ar fi decedat de moarte natural` \n spatele gratiilor. Pre[edintele ]`rii, conform art. 17 din Constitu]ie, poate gra]ia orice condamnat, \ns` rareori uzeaz` de aceast` putere. Dintre pre- [edin]i, Georges Pompidou ( ) l-a gra]iat la 23 noiembrie 1973 pe Paul Claude Marie Touvier ( ), fost [ef al Poli]iei Lyon. Valéry Giscard d'estaing ( ), nu \l gra]iaz` pe Christian Ranucci cu toate c` existau dubii \n privin]a vinov`]iei lui [i este ghilotinat \n 1976 la \nchisoarea Baumettes din Marsilia. François Mitterrand ( ) nu \l gra]iaz` pe Patrick Dils (victim` a unei grave erori judiciare), dar Curtea de Revizuire a Proceselor Penale \l achit` \n urma revizuirii procesului [i datorit` unor presiuni din partea reprezentan]ilor societ`]ii civile. Jacques Chirac ( ), \l gra]iaz` la 10 mai 1996 pe Omar Raddad, condamnat la 18 ani de \nchisoare, pentru uciderea \n 1991 a lui Ghislaine Marchal. Nicolas Sarkozy nu l-a gra]iat pe Dany Leprince, condamnat \n 1997 la \nchisoare pe via]` cu o perioad` de siguran]` de 22 ani. Conform unor statistici, \n Fran]a exist` 568 de condamna]i la \nchisoare pe via]`, care \n medie, execut` \ntre de ani de deten]ie, iar un procent de aproximativ 40% dintre ei efectueaz` o activitate lucrativ`, fiind pl`ti]i cu 4 euro/or`. Num`rul celor \ncarcera]i a crescut cu circa 10% \n ultimii trei ani, \n special din cauza faptului c` eliberarea condi]ionat` a fost mult mai greu de ob]inut, \n timpul mandatului Sarkozy, n 1976, \n Franta erau \ncarcera]i de- ]inu]i, iar \n 1996 (\n timpul pre[eden]iei lui Jacques Chirac) num`rul lor s-a dublat, ajungând la Ast`zi, num`rul lor a ajuns la [i este prev`zut` o suplimentare cu de locuri pân` \n sfâr[it - Credit foto: Corbis.com Thomas CSINTA 20 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

22

23 REPERE Globalizarea - tendin]e [i certitudini Scriitorul Thomas Friedman afirma c` globalizarea este integrarea la nivel mondial a pie]elor financiare, statelor-na]iune [i a tehnologiilor în cadrul unei pie]e libere capitaliste la o scar` nemaiîntâlnit` pân` în prezent, iar în opinia profesorului de [tiin]e politice de la Boston College, S.U.A., procesul de globalizare reprezint` intensificarea rela]iilor de interdependen]` la scar` transcontinental`. Ca mod`, î[i spune cuvântul [i în rândul creatorilor de concepte [i ideologii, o sus]ine [i scriitorul Jean- Marie Guehenno. Domnia sa ne spune c` globalizarea este un cuvânt la mod`. Fiecare form` de organizare a lumii, are poten]ialul s`u de libertate, de crea]ie, de pericol [i de oroare. Lumea statelor-na]iune bine constituite [i suverane este, de asemenea, lumea mai multor r`zboaie mondiale, de înfrunt`ri înfrico[`toare. Globalizarea este cumva ceea ce numesc «dezintermedierea politic`», adic` sl`birea tuturor structurilor intermediare între problemele locale [i indivizi. Keith Porter, director de comunica]ii [i produc`tor de emisiuni radio pentru Stanley Foundation, S.U.A., interpreteaz` contextul actual al globaliz`rii dintr-o perspectiv` economic` [i informa]ional` [i a conexiunilor dintre acestea. El sus]ine c` oamenii de pe întreaga planet` sunt mai conecta]i între ei ca niciodat` înainte. Informa]iile [i banii circul` mai repede c` niciodat`. Bunuri [i servicii produse într-un loc din lume sunt din ce în ce mai disponibile în toate p`r]ile lumii. C`l`toriile interna]ionale sunt mai frecvente. Comunica]iile interna]ionale sunt un lucru obi[nuit. Acest fenomen a fost intitulat globalizare. Fondul Monetar Interna- ]ional define[te globalizarea tot dintr-o perspectiv` economic`. Credit foto: Corbis.com A[adar, globalizarea economic` este un proces istoric, rezultatul inova]iilor [i al progresului tehnologic. Se refer` la cre[terea continu` a integr`rii economiilor lumii, datorat` în special fluxurilor comerciale [i financiare. Termenul se refer`, de asemenea, la mi[c`rile de popula]ie (respectiv for]a de munc`) [i cuno[tin]e (tehnologie) peste grani]e. David Held [i Anthony McGrew, profesori universitari de [tiin]e politice în Anglia, afirm` c` globalizarea poate fi conceput` ca un proces sau ansamblu de procese care cuprind transformarea într-o organizare spa- ]ial` a rela]iilor sociale [i tranzac]iilor, exprimat` prin fluxuri transcontinentale sau inter-regionale [i re]ele de activit`]i, interac]iuni [i putere. John Kavanagh, de la Institutul de Cercet`ri Politice din Washington, ne atrage aten]ia asupra faptului c`: globalizarea a însemnat pentru cei foarte boga]i mai multe ocazii de a face bani [i mult mai rapid. Acele persoane au utilizat tehnologia de ultim` or` pentru a transporta sume mari de bani în orice punct de pe glob în câteva secunde [i pentru a specula cu mai mult` eficien]`. Interpretarea procesului de globalizare în contextul social actual pune lumea într-o nou` lumin`, dar tot reduc]ionist`, în care obiectivul suprem al evolu]iei tehnologiei, a informa]iilor, a c`l`toriilor, a vitezei cu care acestea se realizeaz` pare a fi reducerea pân` la dispari]ie a distan]elor dintre oameni, în condi]iile unei pie]e globale unde barierele comerciale devin inexistente. Integrarea într-o organiza]ie economic` mondial` constituie subiectul principal al dezbaterilor dintre deciden]i. Jan Aart Scholte, director la Centrul de studiere a globaliz`rii [i regionaliz`rii [i profesor în Departamentul de Politic` [i Studii Interna]ionale la Universitatea Warwick, interpreteaz` globalizarea ca fiind un proces de multiple conexiuni transplanetare între oameni [i consider` c` dac` definim globalizarea ca occidentalizare, atunci am putea-o reg`si în imperialism [i colonialism pe o perioad` de mai multe sute de ani. Dar dac` consider`m globalizarea ca liberalizare, adic` dispari]ia controlului statului asupra mi[c`rilor de bunuri, bani, idei [i oameni între ]`ri, atunci s-ar putea spune c` a existat globalizare în secolul al XIX-lea, urmat de o perioad` de diminuare [i apoi de o rena[tere a globaliz`rii în peri- 22 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

24 REPERE oada recent`. Dispari]ia controlului statului ca efect al procesului de liberalizare a pie]ei, de care ne vorbe[te autorul citatului, este favorabil` marilor concerne economice care vizeaz` de]inerea suprema]iei pe o pia]` global` [i deci controlul total al societ`]ii. C`ci compania - spune Albert J. Dunlap - apar]ine oamenilor care investesc în ea [i nu angaja]ilor, furnizorilor sau localit`]ii în care este situat`. Deci salaria]ii, furnizorii [i reprezentan]ii comunit`]ii nu se pot amesteca în deciziile luate de oamenii care investesc, al c`ror unic interes este culegerea surplusului. Îns` acest fapt genereaz` asimetrii, surse de tensiuni sociale, conflicte [i situa]ii insecurizante, d` lumii o dimensiune polarizat` ce presupune s`r`ci [i boga]i, nomazi [i seden- tari, normali [i anormali sau certa]i cu legea. Conform altor cercet`tori, din domeniul globaliz`rii, tr`im într-o economie global`, care nu este caracterizat` doar printr-un comer] liber de bunuri [i servicii, ci chiar într-o mai mare m`sur`, [i prin mi[carea liber` a capitalului. Ratele dobânzii, cursurile de schimb [i pre]urile ac]iunilor din diverse ]`ri sunt puternic intercorelate, iar pie]ele financiare globale exercit` o influen]` covâr[itoare asupra condi]iilor economice. Dat fiind rolul decisiv pe care capitalul financiar îl joac` în destinul fiec`rei ]`ri în parte, nu este deloc impropriu s` vorbim despre un sistem capitalist global. Prin globalizare mobilitatea [i libertatea de mi[care se liberalizeaz`, iar acest lucru este reglementat de standarde [i legi favorabile investitorilor în orice gen de afaceri, fie ele nocive sau nu procesualit`]ii sociale. Este evident c` globalizarea contemporan` a fost conceput` prin prisma capitalismului [i al imperialismului care tind la crearea unor centre de decizie globale în a c`ror ecua]ie nu este inclus` majoritatea popula]iei. Globalizarea pare s` anun]e sfâr[itul geografiei; distan]ele nu mai conteaz`, dispare ideea de grani]` geofizic`. În globalizare distan]a (m`rimea ei) variaz` în func]ie de viteza cu care poate fi parcurs` (în termeni financiari, de cheltuielile necesare pentru atingerea acelei viteze), sus]ine Zygmund Bauman în Globalizarea [i efectele ei sociale. Întrebarea este cine altcineva î[i poate permite acest lux, cine se poate bucura de mobilitatea Trebuia g`sit` o cale de a evita sau neutraliza impactul variet`]ii [i contingentei - [i au fost impuse unit`]i standard de m`surare a distan]ei, suprafe]ei sau volumului. extins` ca rezultat al deschiderii grani]elor, dac` nu oamenii care investesc, adic` ac]ionarii care sunt scuti]i de limitarea spa]ial`, ei putând cump`ra [i vinde orice ac]iune, a oric`rei firme, la orice burs` [i prin intermediul oric`rui broker, deci ca, companiile se pot mi[ca în libertate, îns` consecin]ele acestei libert`]i r`mân pe loc ([i anume, disponibiliza]ii, [omerii, cei condi]iona]i de spa]iu, de local). Eludarea r`spunderii pentru consecin]e este cel mai pre]uit câ[tig pe care mobilitatea l-a adus capitalului liber, neîngr`dit spa]ial, este de p`rere Z. Bauman. Globalizarea comercial` nu le permite oamenilor s`-[i petreac` timpul într-o alt` modalitate decât cea condi]ionat` de semnifica]iile atribuite termenilor comerciali, economici [i financiari. Totul se rezum` la comer], chiar [i cultura a devenit o afacere profitabil`, rela]iile de dragoste, de asemenea. Zilele speciale (1 Martie, 8 Martie, Ziua Îndr`gosti]ilor, Cr`ciunul etc.) nu sunt simboluri [i valori ale culturii [i credin]ei adev`rate, ci prilejuri pentru o cre[tere a pre]urilor [i intensificare a vânz`rilor, cu alte cuvinte reprezint` ]inta investitorilor, a comercian]ilor. Zygmund Bauman ne explic`: de-a lungul istoriei [i pân` în epoca modern`, oamenii m`surau lumea cu propriile lor corpuri - picioare, palme sau coate; cu produse - co[uri sau oale; cu activit`]ile lor - de pild`, împ`r]indu-[i p`mânturile în «Morgen», parcele care puteau fi muncite de un om din zori pân` în amurg. Dar o palm` nu se aseam`n` cu alta, [i nici un co[ nu e la fel de mare ca altul; m`sur`torile «antropomorfice» [i «praxeomorfice» erau fatalmente la fel de diverse [i fortuite precum corpul uman [i practicile umane de care se legau. De aici [i dificultatea, care izvora de fiecare dat` când diriguitorii î[i propuneau s` aplice un tratament uniform unui num`r mare de supu[i, de a cere tuturor «acelea[i» biruri. Trebuia g`sit` o cale de a evita sau neutraliza impactul variet`]ii [i contingentei - [i au fost impuse unit`]i standard de m`surare a distan]ei, suprafe]ei sau volumului, interzicându-se orice alt` interpretare individual`, de grup sau local`. - va urma - Dana MIHALACHE POLI}IA CAPITALEI - Iulie 23

25 TIMPUL LIBER CUNOSCU}I - Spune-mi, drag`, so]ul t`u a g`sit vreodat` b`rba]i str`ini \n dormitor? - Nuuu. To]i erau... - r`spunsul (4 cuv) pe linia Mas` de scris Pod plutitor 12 Spice! n asia! C O S T E L R A { C A -C O S PIA}~ ACOPE- RIT~ ACEST Colect` P`cat central Plin de a]e Potolit` Comand` o sut` de osta[i VÂNZ~TORI DE M~RFURI ILEGALE RAPACE ISPITI- TORI LEGAL Plecat \n centru Trec`toare prin parc PER- FECT~ ALEAS~ MAT~ PRIETEN~ AGITAT LA NCEPUT! HAOS F~R~ SFÂR{IT? 13 HA{URI LATE AIUREA CHIUITU- R~ ACEEA N ZIAR! ADEV~- RAT~ PIA}~ A AP~SA SEC}IO- NAT ACAR! GHEEN~ CUREA! N CAD~! SÂN SAUL~ F~R~ CAPETE? CEA}~ DIN MIJLOC! A ZBIERA A NEC~JI ACUT! 24 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

26 Reclama ta aici! Pentru rela]ii, contacta]i-ne la sau pe adresa de SCRIE}I-NE! Ave]i ceva de spus care s` \mbun`t`]easc` activitatea poli]i[tilor? Vre]i s` le mul]umi]i oamenilor legii pentru modul cum au rezolvat o problem`, atunci când a]i apelat la ei? Trimite]i-ne p`rerile dumneavoastr` pe adresa politiacapitalei@ b.politiaromana.ro {os. de Centur` nr. 37 Pope[ti Leordeni, jud. Ilfov, România Telefon: ; Fax: Mobil: office@wavin.ro