FIŞA DISCIPLINEI

Transcriere

1 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Teologie ortodoxǎ 1.4 Domeniul de studii Teologie ortodoxǎ 1.5 Ciclul de studii Licenţǎ 1.6 Programul de studii / Calificarea Teologie didacticǎ 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Istoria literaturii universale 2.2 Titularul activităţilor de curs Radu Gabriela 2.3 Titularul activităţilor de seminar Radu Gabriela 2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OB 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 8 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet

2 Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate Utilizarea unor strategii diverse de lectură în vederea înţelegerii şi interpretării textului literar Folosirea unor strategii de comunicare orală în vederea înţelegerii şi interpretării textelor studiate Interpretarea aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere diferite exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural Analiza caracteristicilor esenţiale ale unor epoci culturale Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare aparţinând unor spaţii culturale diferite şi unor epoci diferite Identificarea unor conexiuni între literatura universală şi literatura română Utilizarea componentelor domeniului literaturii în deplină concordanţă cu etica profesională Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. Organizarea unui proiect individual ; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de istorie literară şi a unor deprinderi de lectură şi interpretare; Îmbunătăţirea capacităţii studenţilor de a opera cu noţiuni teoretice şi de a le aplica la analiza fenomenului literar şi cultural contemporan; Dezvoltarea abilităţii de sintetizare a conceptelor fundamentale şi evaluarea critică a perspectivelor multiple aparţinând disciplinei; 7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea culturii generale a studenţilor,precum şi dezvoltarea orientării în literatura universală. Prezentarea principalelor etape şi curente ale istoriei literaturii universale, precum şicunoaşterea operelor literare reprezentative pentru gândirea europeanǎ. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Ştiinţa literaturii şi ramurile ei Obiectul ştiinţei literaturii. Ramurile ştiinţei literaturii. Repere bibliografice. 2. Epica antică Principiul estetic al epicului. Caracterul general al epicului. Epopeea orientală. Epica indiană veche. Eposul biblic. 3. Epica antică greacă. Epopeea homerică. Geneza eposului homeric. Eposul latin. Forme epice în proză: începuturile, proza greacă şi latină, Romanul antic. Romanul latin. 4. Lirica antică Caracterul general al liricii. Originile fenomenului liric: lirismul colectiv Lirismul individual. Lirica ebraică: Lirica egipteană religioasă şi profană

3 Lirica greacă antică şi reprezentanţii ei de seamă. Epigrama latină. Satira latină: Poezia idilică pastorală, elegiacă 5. Dramaturgia antică Principiul poeziei dramatice. Principiul tragediei, comediei şi al dramei. Teatrul grec antic. Tragedia greacă. Caracterizare generală. Scurt istoric. Origine. Etimologie. Coordonatele tragediei greceşti. Tragedia latină. Coordonatele tragediei. Influenţa tragediei antice în literatura universală. Comedia antică. Comicul, categorie estetică. reprezentanţi. Comedia latină. 6. Epica medievală şi renascentistă Eposul islamic. Coranul. Literatura narativă arabă. O mie şi una de nopţi. Literatura mitologico-legendară şi cavalerească. Legendele mitologiei nordice. Edda. Proza în Saga. Eposurile eroice. Romanul cavaleresc. Autorii de romane cavalereşti Chrétien de Troyes, Wolfram von Eschenbach, Gottfried von Strassburg, Hartmann von Aue. Epica burgheză. Fabliaux-urile. Literatura epică satirică. Dante. Epopeea în Renaşterea italiană. Lodovico Ariosto, Orlando furioso; Torquato Tasso, Ierusalimul eliberat. Rabelais. Romanul în Renaşterea spaniolă. Cervantes. Structuri narative renascentiste. Boccaccio, Chauser. 7. Dramaturgia medievală şi renascentistă Drama indiană clasică: Sakuntala. Teatrul medieval. Drama liturgică. Miracolele dramatice. Misterele dramatice. Jongleurii. Teatrul laic. Moralităţi. Farsele. Teatrul renascentist. Italia: Machiavelli, Mătrăguna. Commedia dell arte. Spania: Lope de Vega, Tirso de Molina, Calderón. Germania: teatrul Reformei, Hans Sachs (comedia populară). Anglia: epoca elisabetană, precursorii lui Shakespeare 8.2 Seminar / laborator Metode de 1. Repere bibliografice. 2. Epica antică Epopeea lui Ghilgameş Mahabharata Ramayana. Pentateuchul, Cartea lui Iov, Cartea profeţilor. 3. Epica antică greacă. Iliada - acţiunea epică, fenomenologia personajului. Odiseea - geneza eposului, romanul lui Ulise, Eposul latin: Eneida - acţiunea epică, originalitatea lui Vergilius. Petronius, Satyricon 4. Lirica antică Cântecele de muncă, cântecele magice, cântecele războinice, cântecele de prietenie, imnul către puterile naturii Psalmii penitenţiali sumero-babilonieni şi influenţa lor asupra liricii ebraice. Cântarea cântărilor. Psalmii. Lirica egipteană: imnurile, Imnul lui Eknathon; Cântecul harpistului, predare a a Observaţii

4 Lirica greacă antică: Archiloc, Alceu, Sappho, Anacrèon, Pindar. Epigrama latină: M.V. Martialis: arta lui Martialis. Satira latină: Iuvenal. Poezia idilică pastorală, elegiacă. Theocrit, Idilele Catul, precursor al elegiei latine. Tibul, Properţiu, Ovidiu. 5. Dramaturgia antică Eschil, Sofocle. Euripide. Lucius Aeneas Seneca. Aristofan. Titus Maccius Plautus. Publius Terentius Afer. 6. Epica medievală şi renascentistă Eposurile eroice: Beowulf, Cântecul Nibelungilor, Gudruna. Cântecele de geste : Chanson de Roland şi celelalte cicluri. Cantar del mio Cid. Romanul cavaleresc. Dante: Divina Commedia. Rabelais, Gargantua şi Pantagruel. Cervantes, Don Quijote Boccaccio, Chauser. Cărţile populare: marea lor răspândire în Germania (Dr. Faustus, Till Eulenspiengel). 7. Dramaturgia medievală şi renascentistă Teatrul renascentist. Shakespeare. Coordonatele tragediei shakespeare-ene, marile perioade ale influenţei lui Shakespeare în romantismul european. a a Bibliografie Paul van Tieghem, Literatura comparată, trad. de Al. Dima, ELU, Bucureşti, Al. Dima, Conceptul de literatură universală şi comparată, EA, Bucureşti, 1967, p Al. Dima, Principii de literatură comparată, EL, Bucureşti, Tudor Vianu, Formarea ideii de literatură universală în prima perioadă (Goethe şi literatura universală), în Studii de literatură universală şi comparată, ed. a II-a, EA, Bucureşti, 1963, p Epopeea lui Ghilgameş, trad. din franceză de V. Şerbănescu şi Al. Dima, ELU, Bucureşti, G. Coşbuc, Antologie sanscrită, ed. îngrij. de E. Demetrian, EL, Bucureşti, Antologie de literatură universală, EDP, Bucureşti, 1970, vol. I, p Edgar Papu, Evoluţia şi formele genului liric, Editura Tineretului, Bucureşti, 1977, p Francesco de Sanctis, Istoria literaturii italiene, trad. de Nina Fancos, EU, Bucureşti, 1965, p ; ; ; ; ; Adelina Piatkovski, Curs de Istoria literaturii greceşti. Epoca preclasică (sec. IX-VI î.e.n.), EDP, Bucureşti, Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, Societatea Adevărul S.A., Bucureşti, 1994, vol. I şi al II-lea. Andrew Sanders, Scurtă istorie Oxford a literaturii engleze, U, Bucureşti, Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale, I, II, Ion Zamfirescu Margareta Dolinescu, Istoria literaturii universale, EDP, Bucureşti, 1970, vol. I. Ion Zamfirescu, Istoria universală a teatrului, ESPLA, Bucureşti, 1958, vol. I. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de învǎţǎmânt al altor centre universitare din ţarǎ. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

5 10.4 Curs - corectitudinea si completitudinea cunostinţelor; - coerenţa logică; -gradul de asimilare a limbajului de 10.5 Seminar / laborator specialitate; Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate; Capacitatea de aplicare a acestora în practicǎ; Criterii ce vizeazǎ aspecte atitudinale: conştinciozitatea, interesul pentru studiu individual etc. din nota finală Examen scris 60% Verificare: discuţie despre tematica din curs; Eseu: analiza unui text literar (din setul indicat la începutul semestrului) 40% 10.6 Standard minim de performanţă Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de istorie literară şi a unor deprinderi de lectură şi interpretare Data completării: Semnătura titularului de curs Asist. Univ. Dr. Gabriela Radu Semnătura titularului de seminar Asist. Univ. Dr. Gabriela Radu Data avizării în catedră/departament: Semnătura şefului catedrei/departamentului Conf. Univ. Dr. Mirela-Ioana Borchin