prisma_3.cdr

Transcriere

1 araş - Severin 26 Ian. - 1 Feb Anul XI Nr. 3 Preţ 60 bani ( lei vechi) ISSN saptamânal independent INFORMATII ANUNTURI PUBLIITATE,, Ger şi apã Ft: Ian Kpasz araşul şi Nera nu beneficiază de amenajări hidrtehnice privind prtecţia znelr adiacente şi viiturile pt fi preluate dar în măsura în care le permite secţiunea albiilr. Nici Bistra nu pate fi exclusă din zna de risc de inundabilitate, având în vedere că între Glimbca şi vărsarea în Timiş (în aval faţă de ) albia majră are alura de cn de dejecţie aplatizat, iar prblemele de cnslidare a malurilr, a cărr rezlvare este de maximă urgenţă, fac, decamdată, biectul unr prgrame şi aşteaptă finanţarea... Există de asemenea cursuri mai mici sau mai mari de apă ale cărr albii sunt clmatate şi pentru care nu există prgrame sau fnduri pentru îndepărtarea depunerilr. Riscul de inundaţii există, dar dimensiunea acestra este greu de estimat. Pe de- parte este zăpada, depusă în acest an la Lacul Trei Ape îngheţat altitudini mari, ceea ce permite avansarea iptezei că tpirea va Trecutul, prezentul şi viitrul în judeţul nstru sunt tt atâtea fi lentă, cu debite în limite acceptabile, pe de-altă parte se repere temprare pentru cnfruntările cu situaţii de urgenţă, la perează cu valri teretice, statistice pentru debitele care reacţia autrităţilr a fst prmptă sau mai puţin prmptă, catastrfale, în care nu sunt incluşi factrii de crecţie pentru eficientă sau mai puţin eficientă. mdificările recente ale versanţilr (cauzate de defrişări, de Trecutul îl reprezintă de-acum inundaţiile din anul 2005, cel exemplu), pentru suprasaturarea slului sau clmatarea albiilr, recent catastrfa de la Puţul 1 al Minei Anina, explzia grenadei ipteze care pt fi cnfirmate sau infirmate de realitate. în cuptrul Oţelăriei Electrice de la SR sau îmblnăvirea În cadrul şedinţei menţinate a fst analizat stadiul diferitelr întregului efectiv de păsări la fermă din Bcşa. lucrări girate de Direcţia de Gspdărire a Apelr din araş- Prezentul e marcat de temperaturile scăzute, mult sub Severin, având ca biectiv refacerea unr lucrări hidrtehnice valrile nrmale pentru acest antimp. (pduri, pdeţe, diguri, ziduri de prtecţie, declmatări) afectate Iar viitrul ptenţialele inundaţii din lunile februarie şi martie, de inundaţiile din anul trecut, unele dintre acestea fiind stagnate prvcate de viiturile pe cursurile râurilr erna, Timiş, Nera şi din cauza temperaturilr exteriare. (se ştie că turnarea araş. betanelr este permisă numai la valri superiare celei de -5º Tate aceste situaţii au determinat cnvcarea Inspectratului pentru Situaţii de Urgenţă, alături de reprezentanţii sau la valri mai scăzute decât acestea, dar adptând tehnlgii speciale şi cstisitare). autrităţilr lcale, în data de 23 ianuarie 2006, într- şedinţă ncluzia, în ceea ce priveşte măsurile de prevenire a extrardinară, crdnată de Preşedintele nsiliului Judeţean inundaţiilr este că există sluţii, există prgrame în care au fst araş-severin, Dl.Dr. Ing. Srin Frunzăverde. cuprinse, există lucrări finalizate sau lucrări începute, dar nu Gerul din ultimele zile şi cel prgnzat cel puţin până la sfârşitul acestei săptămâni are impact asupra celr mai imprtante există suficient suprt financiar pentru întreaga plajă a acestra. În ceea ce priveşte activitatea Inspectratului pentru Situaţii aspecte sciale sau scial ecnmice: cnfrtul casnic şi la lcul de Urgenţă sunt necesare demersurile pentru crearea unei baze de muncă, climatul din unităţile de învăţământ, transprtul de materiale (în care sunt incluse şi bărcile) care să permită persane şi de mărfuri, asistenţa medicală. intervenţii perative, sigure, în cazul prgnzatelr viituri care Tţi factrii respnsabili interpelaţi (distrigaz, Aquacaraş, pt prvca inundaţii. Electrica, SNFR, Petrm, Energterm - pentru, Direcţia Principala sarcină care îi revine ISU este rganizarea unui de Drumuri Judeţene, ş.a.) au asigurat că feră servicii la flux infrmaţinal în care să fie cuprinse tate cele 77 de unităţi parametri nrmali, dar care se pt mdifica în funcţie de valrile administrative ale judeţului, care să fie structurat pe biective temperaturilr exteriare generatare de disfuncţinalităţi în urmărite (sciale şi scial-ecnmice), nminalizând dispeceratele aferente, să descrie fluxul prpriu-zis de transmisie a alimentarea cu cmbustibil, care pt perturba funcţinarea unr echipamente electrice sau mecanice din diverse dmenii de datelr, mdul de transmisie, nivelurile de infrmare, respnsabilităţile, timpii de infrmare reacţie, ierarhii. activitate, pt afecta căile de rulare, precum şi starea arterelr rutiere sau pt cnduce la frmarea de zăpare şi pduri de În acest sens, tţi şefii instituţiilr descentralizate au bligaţia gheaţă pe cursurile de apă, ş.a. ca, în cazul ricărui eveniment cu grad mare de risc (cnfrm În ceea ce priveşte inundaţiile prgnzate de ANMH, la nivel clasificării celr 29 situaţii identificate, incluse în Ordinul emis de lcal se estimează că debitul râurilr nu va atinge ctele catastrfale ale anului 2005, ceea ce nu exclude însă inventarierea nsiliul Judeţean araş-severin), să anunţe Prefectura sau nsiliul Judeţean în decurs de 5 minute. znelr expuse şi elabrarea unei strategii pentru evitarea, În periada imediat următare această prcedură de respectiv diminuarea efectelr. infrmare va fi testată prin simulări, după care va deveni Dintre cele patru cursuri de apă nminalizate, dar debitul peraţinală. (R.B.) ernei, în amnte faţă de cnfluenţa cu Belareca, pate fi evacuat cntrlat, prin jnglarea cu vlumele de apă ce pt fi stcate în lacurile de acumulare de la Valea lui Ivan şi de la Şapte Izvare. În zna şi după cnfluenţa cu cel mai mare afluent al său, erna pate crea prbleme la viituri. Până la începerea acumulării în barajul de la Rusca Teregva şi Timişul pate prvca inundaţii, dearece nu există psibilitatea regularizării debitului, ci dar a limitării znelr inundabile - B-dul I.L. aragiale Nr. 20 prin lucrările de cnslidare şi prtecţie a malurilr. &Unic civica Atitudinea cetăţenească. Viitrul în mâna fiecăruia. Rlul decisiv al individului. Zna mntană Măsuri de prtecţie a persanelr încadrate...pag. 2 Investiţii pentru priecte mici de gestinare a deşeurilr Mete periada 26 ian. - 5 feb pag. 3 Legislaţie Prtecţia cnsumatrilr - mdificări legislative - Indemnizaţii mame...pag. 4 În 2006, eur - mai puternic ca dlarul ndiţii de muncă în Eurpa...pag. 5 Anunţuri, publicitate...pag. 6 Agenţii imbiliare Sprt pag. 7 Patinaj artistic Tenis iclism Tel./Fax: Handbal Rugby...pag. 8 Magazinele nastre vă aşteaptă cu prduse ni la preţuri accesibile.

2 Zna mntană Ministrul agriculturii, pădurilr şi dezvltării rurale şi ministrul administraţiei şi internelr au emis rdinul nr privind înlcuirea anexei la Ordinul nr. 328/321/2004 pentru aprbarea delimitării municipiilr, raşelr şi cmunelr din zna mntană. Ptrivit nii anexe, lista municipiilr, raşelr şi cmunelr din zna mntană a Judeţului araş-severin cuprinde următarele lcalităţi: Municipii parţial în zna mntană-1 - cu 5 lcalităţi cmpnente: âlnic, uptare, Dman, Secu, Mnim Oraşe integral în zna mntană-4 1. Anina 2. Băile Herculane 3. Mldva Nuă 4. Oţelu Rşu Oraşe parţial în zna mntană cu 3 lcalităţi cmpnente: Brădişru de Js, iclva Mntană şi Marila mune integral în zna mntană Armeniş 2. Bănia 3. Băuţar 4. Berzasca 5. Blvaşniţa 6. Bzvici 7. Brebu Nu 8. Buchin 9. Bucşniţa 10. araşva 11. ărbunari 12. rnea 13. rnereva 14. rnini (Pescari) 15. Dalbşeţ 16. Dmaşnea 17. Eftimie Murgu 18. Gârnic 19. Glimbca 20. Iablaniţa mune parţial în zna mntană iclva Rmână - cu 2 sate cmpnente: Sclari şi Ilidia 2. iudanviţa - cu 1 sat cmpnent: iudanviţa 3. Dgnecea - cu 1 sat cmpnent: alina 4. Ezeriş - cu 1 sat cmpnent: Sceni 5. Gruia - cu 1 sat cmpnent: Gârlişte 6. Lupac - cu 3 sate cmpnente: Vdnic, Rafnic şi lctici 7. Păltiniş - cu 3 sate cmpnente: Delineşti, Ohabiţa şi Rugi 8. Sasca Mntană cu 3 sate cmpnente: Sasca Mntană, Ptc şi Sasca Rmână (M. O. nr. 1134/ ) Rm$nii prefer@ persanele care ^i fac s@ r$d@ Negen a efectuat recent serie de sndaje pe site-ul de prietenii si matrimniale Ni2.r, pentru a investiga atributele si calitatile care trebuie sa le aiba un partener ideal. Rad, deci exist Primele rezultate releva faptul ca rmanii prefera persanele cu un puternic simt al umrului, in detrimentul persanelr inteligente, care ii fac sa gandeasca. Din cei 1600 de respndenti, 70% cnsidera ca dresc un partener ca sa ii faca sa rada, decat un partener care-i fac sa gandeasca(30%). Baieti buni, baieti rai... 62% dintre participanti dresc sa aiba parteneri stabili si previzibili. Majritatea femeilr prefera barbatii buni, sensibili, desi 28% dintre ele sunt mai degraba atrase de `baietii rai`. Vrba multa, dragste curata Rmanilr nu le plac persanele farte muncitare, dedicate lcului de munca, chiar daca sunt persane de succes, 91% raspunzand ca prefera persanele cu viata echilibrata. 60% dintre persane au raspuns ca prefera persanele vrbarete, care nu au prbleme in a-si exprima sentimentele, fata de partenerii care sunt buni ascultatri(40%) Jaca de-a sarecele si pisica, depasita 60% dintre respndenti sustin ca prefera sa se aprpie de persanele despre care stiu ca sunt atrase de ei, decat sa se indragsteasca de cineva care trebuie `vanat`. Sndajele cu tema `Pe cine iubesc rmanii?` au fst efectuate la inceputul lunii ianuarie Ianuarie - 1 Februarie 2006 PRISMA 21. Lăpuşnicel 22. Lăpuşnicu Mare 23. Luncaviţa 24. Marga 25. Mehadia 26. Mehadica 27. Obreja 28. Ocna de Fier 29. Pjejena 30. Prigr 31. Rusca Mntană 32. Sicheviţa 33. Slatina -Timiş 34. Şptu Nu 35. Teregva 36. Târnva 37. Tpleţ 38. Turnu Ruieni 39. Văliug 40. Zăvi M@suri de prtec]ie a persanelr încadrate - MODIFI~RI - Legea nr. 403 a fst adptată de parlament în data de 27 decembrie pentru a mdifica şi cmpleta Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de prtecţie a persanelr încadrate în munc ă, după cum urmează: Angajatrii sunt bligaţi să depună la inspec- tratele teritriale de muncă de pe raza unde îşi desfăşară activitatea, inclusiv la punctele de lucru, dacă sunt în alt judeţ decât în cel unde scietatea cmercialăîşi are sediul: a) actele privind încheierea, executarea, sus- pendarea, mdificarea şi încetarea cntractelr individuale de muncă, în termen de 5 zile de la perfectarea acestra; b) lunar, dvezile de calculare a drepturilr salariale, până la data de 25 a lunii următare celei pentru care se face plata acestra. La slicitarea unr angajatri care au psibilitatea de a păstra şi cmpleta carnetele de muncă ale salariaţilr, inspectratele teritriale de muncă pt aprba ca aceste peraţiuni să fie efectuate de către aceşti angajatri. Angajatrii au următarele bligaţii: a) să prezinte lunar la inspectratul teritrial de muncă dvezile de calculare a drepturilr salariale, până la data de 25 a lunii următare celei pentru care se face plata acestra; b) să prezinte carnetele de muncă ale salaria- ţilr la inspectratele teritriale de muncă, la înce- tarea cntractelr individuale de muncă ale aces- tra, în vederea certificării înscrierilr efectuate." ntractele individuale de muncă încheiate de cetăţenii rmâni cu misiunile diplmatice şi cu ficiile cnsulare străine cu sediul în Rmânia, precum şi cu reprezentanţele din Rmânia ale unr firme, asciaţii, fundaţii sau rganizaţii cu sediul în străinătate se înregistrează la Inspect- ratul Teritrial de Muncă al Municipiului Bucu- reşti, respectiv la inspectratele teritriale de muncă unde îşi au sediul misiunile diplmatice, ficiile cnsulare străine cu sediul în Rmânia, precum şi reprezentanţele din Rmânia ale unr firme, asciaţii, fundaţii sau rganizaţii cu sediul în străinătate. arnetele de muncă ale cetăţenilr rmâni menţinaţi se păstrează şi se cmpletează de Inspectratul Teritrial de Muncă al Municipiului Bucureşti, respectiv de inspectratele teritriale de muncă. Pentru prestarea serviciilr prevăzute în pre- zenta lege, inspectratele teritriale de muncă vr percepe un cmisin stabilit după cum urmează: a) 0,75% din fndul lunar de salarii, anga- jatrilr cărra le păstrează şi le cmpletează carnetele de muncă; b) 0,25% din fndul lunar de salarii, angaja- trilr cărra le prestează serviciile prevăzute, cnstând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilr efectuate de către aceştia. Angajatrii au bligaţia să calculeze cmisi- nul şi să depună lunar la inspectratul teritrial de muncă declaraţie fiscală privind stabilirea cmisinului. Plata cmisinului şi depunerea declaraţiei se vr efectua până la data de 25 a lunii următare celei pentru care este datrat. Mdelul declaraţiei fiscale prevăzute se aprbă prin rdin al ministrului muncii, slidarităţii sciale şi familie. Sumele reprezentând cmisinul cnstituie venituri prprii ale Inspecţiei Muncii, se păstrează la Trezreria Statului şi sunt purtătare de dbândă. Împtriva actelr de cntrl referitare la m- dul de calcul al cmisinului datrat şi al penalită- ţilr aferente acestuia, stabilite ptrivit prevede- rilr prezentei legi, se pate frmula cntestaţie, care se sluţinează de către rganul emitent. Prin dergare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de cntrl, în cazul cntralelr care au ca biectiv depistarea muncii fără frme legale, registrul unic de cntrl se cmpletează după efectuarea acestra. Nerespectarea de către angajatr a prevede- rilr art. 8, 9, ale art. 10 alin. (2) şi ale art. 12 alin. (2) cnstituie cntravenţie şi se sancţineazăcu amendă de la lei (RON) la lei (RON). nstituie cntravenţie şi se sancţinează cu amendă de la lei (RON) la lei (RON) refuzul angajatrului de a permite intrarea în incinta unităţii a rganelr de cntrl prevăzute ri de a pune la dispziţie acestra dcumentele slicitate. Prevederile referitare la cntravenţiisecm- pleteazăcudispziţiile Ordnanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al cntravenţiilr, a- prbată cu mdificări şi cmpletări prin Legea nr. 180/2002,cu mdificările şi cmpletările ulteriare ntravenientul pate achita pe lc sau în termen de cel mult 48 de re de la data încheierii ri cmunicării prcesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege, crespunzătr faptei pentru care a fst sancţinat, agentul cnstatatr făcând menţiune despre această psibilitate în prcesul-verbal. nstituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persanei care în md repetat stabileşte pentru angajaţii încadraţi în baza cntractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege. u pedeapsa prevăzută mai sus se sancţi- nează şi infracţiunea cnstând în refuzul repetat al unei persane de a permite, ptrivit legii, accesul inspectrilr de muncă în ricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispziţia acestra dcumentele slicitate, ptrivit legii. nstituie infracţiune şi se sancţineazăcu închisare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală fapta persanei care în md repetat utilizează persane care desfăşară activităţi salarizate, fă- ră respectarea dispziţiilr legale ce reglemen- tează încheierea cntractului individual de muncă Răspunderea penală, în cndiţiile de mai sus, revine, după caz, directrului, directrului execu- tiv, administratrului, reprezentantului legal al angajatrului-persană juridică, respectiv altei persane împuternicite de către angajatrulpersană juridică, angajatrului-persană fizică ri reprezentantului legal sau altei persane îm- puternicite de către angajatrul-persană fizică. Sancţiunile prevăzute se aplică persanelr care se fac vinvate de încălcarea prevederilr respective. Neplata sumelr reprezentând cmisinul prevăzut la termenul stabilit se sancţinează ptrivit prevederilr legale în materie de clectare a creanţelr fiscale. Pentru recuperarea creanţelr reprezentând cmisinul neachitat la termenul stabilit, precum şi a dbânzilr şi penalităţilr de întârziere dat- rate, ptrivit legii, Inspecţia Muncii, prin inspec- tratele teritriale de muncă, este abilitată să ducă la îndeplinire măsurile asigurătrii şi să efectueze prcedura de executare silită, ptrivit dispziţiilr legale în vigare în materie de clectare a creanţelr fiscale. Dispziţiile Ordnanţei Guvernului nr. 92/2003 privind dul de prcedură fiscală, republicată, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, se aplică în md crespunzătr, cu excepţia cazului în care prin lege specială se dispune altfel. Plătitrii de cmisin care înregistrează la data intrării în vigare a prezentei legi bligaţii restante şi neachitate reprezentând cmisin datrat ins- pectratului teritrial de muncă, au bligaţia să de- pună declaraţie-inventar ce va cuprinde cmi- sinul datrat, pe ani fiscali, împreună cu dbânzi- le şi penalităţile de întârziere, sume stabilite pe prpria răspundere, cnfrm evidenţei cntabile. Declaraţia-inventar cnstituie şi înştiinţare de plată Mdelul declaraţiei-inventar se aprbă prin rdin al ministrului muncii, slidarităţii sciale şi familiei. Declaraţia-inventar se depune în termen de 60 de zile de la data intrării în vigare a rdinului privind aprbarea mdelului declaraţiei- inventar la inspectratele teritriale de muncăîn a cărr rază teritrială se află sediul sau, după caz, dmiciliul angajatrilr. Declaraţia-inventar devine titlu de creanţă la data depunerii la inspectratul teritrial de muncă. Termenele de prescripţie a dreptului de a stabili cmisinul datrat, dbânzile şi penali- tăţile de întârziere aferente, supuse prevederilr prezentului articl, se întrerup la data intrării în vigare a prezentei legi, după această dată urmând să curgă un nu termen de prescripţie. Nerespectarea de către angajatr a prevede- rilr menţinate cnstituie cntravenţie şi se sancţinează cu amendă de la lei (RON) la lei (RON). Dcumentele prevăzute, pt fi depuse de către angajatri la inspectratul teritrial de mun- că şi în frmat digital, cu respectarea prevederilr legale referitare la semnătura electrnică. Prcedura de transmitere în frmat digital a dcumentelr se aprbă prin decizie a inspect- rului general de stat din cadrul Inspecţiei Muncii. Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de prtecţie a persanelr încadrate în muncă, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Mnitrul Oficial al Rmâniei, Partea I, dânduse textelr nuă numertare. (M.O. nr. 16/ )

3 Investi]ii pentru priecte mici de gestinare a de}eurilr La prţile Eurpei trebuie să ne abandnăm mentalitatea privind gestinarea deşeurilr Anul 2006, premergătr aderării la Uniunea Eurpeană este decisiv şi în mdul de abrdare a gestinării deşeuri- lr (cncept, clectare, transprt, dep- zitare, eclgizare). În acest sens, Agenţia pentru Dezvltare Reginală Vest a prezentat, în data de 23 ianuari 2006, în cadrul prgramului PHARE OEZIUNE EONOMIĂ ŞI SOIALĂ, schema de investiţii pentru Priecte Mici de Gesti- nare a Deşeurilr care se adresează cmunităţilr al cărui număr de lcuitri nu depăşeşte Este, deci, exclusă capitala judeţului, raşul cnfruntat cu cele mai grave prbleme în acest dmeniu: haldă de guni, deschisă, cu acces liber, cu fc cntinuu, pentru a cărei eclgizare au făcut prmisiuni edilii lcali din tate legislaturile şi care abia acum se pare că are şanse de rezlvare printr-un parteneriat privat; un depzit de cărbune, destinat cnsumatrilr din, amplasat în centrul urbei, pluând fizic, chimic şi chiar şi estetic; ţelărie ale cărei reziduuri slide au fst captate (parţial sau ttal), depzitate (sau reciclate), dar ale cărei nxe nu sunt făcute publice. Având în vedere destinaţia inves- tiţiilr finanţate parţial prin prgramul PHARE, sumele fiind nerambursabile, era de aşteptat să răspundă cnvcării reprezentanţii autrităţilr lcale din tate cele 77 de cmunităţi, începând cu cei de la Văliug, iniţiatrii un depneu spectaculs care uneri cupă chiar şi carsabilul DJ 581 şi unde, în această vară era instalată tabără de căutătri de cmri, precum şi cei de la Gărâna sau Gărnic, sate curate prin tradiţie. Obiectivul principal al acestui pr- gram îl cnstituie asigurarea asistenţei tehnice (în direcţia reducerii vlumului deşeurilr şi a depzitării necntrlate a acestra, a creşterii nivelului de clecta- re selectivă, a reducerii cantităţii de de- şeuri bidegradabile, a reducerii impac- tului asupra mediului) şi a celei finan- ciare pentru autrităţile publice lcale, respnsabile cu gestinarea deşeurilr. Alcaţia financiară ferită de către autritatea cntractantă este de: 21,87 miliane eur, din care 75% din fnduri PHARE şi 25% cfinanţare naţinală de la bugetul de stat. Regiunea VEST, în care este inclus şi judeţul araş-severin beneficiază de 2,344 miliane eur fnduri PHARE şi 0,780 mil. eur cfinanţare naţinală. Mărimea finanţării nerambursabile, aferentă priectelr individuale din cadrul acestui prgram este : - suma minimă eur - suma maximă eur Suma maximă accesată nu va putea depăşi 90% din valarea ttală a cstu- rilr eligibile ale priectului, iar diferenţa trebuie acperită din sursele prprii ale slicitantului sau ale partenerilr acestu- ia sau din alte surse decât cele prvenite din fndurile misiei Eurpene. Bgata reţea hidrgrafică şi numărul mare de lacuri, naturale sau artificiale, din judeţul araş-severin cns- tituie premizele practicării pescuitului, ca disciplină sprtivă sau cupaţinală (atunci când ne referim la lcuitrii aşezărilr de pe malul Dunării). Până în prezent, gesti- narea fndului piscicl a fst atribuită, pentru apele de şes şi clinare, mpaniei Naţinale de Administrare a Fndului Piscicl (NAFP), Ft: Ian Kpasz în timp ce Regia Naţinală a Pădurilr (RNP) administrează apele curgătare şi lacurile din znele mntane. Pe teritriul judeţului există şi fnduri piscicle private. AJVPS (Asciaţia Judeţeană a Vânătrilr şi Pescarilr Sprtivi) araş-severin, scietate nn prfit, care numără cca de membri legitimaţi, a încheiat, în baza Legii 192 / 2001 cu NAFP, un cntract de asciere în participaţiune, valabil până la data de 31 decembrie 2007, respectiv cu Inspectratul Silvic araş-severin (din cadrul RNP) şi astfel, membrii AJVPS practică, pe suprt legal, sprtul preferat. Prin cnvenţii de reciprcitate cu asciaţiile mlage, permisele din araş-severin sunt valabile şi în judeţele adiacente, adică Timiş, Arad şi Mehedinţi. ntractele încheiate presupun bligaţii pe care AJVPS şi le-a asumat, asigurând, în primul rând, supravegherea activităţilr de pescuit. În acest sens au fst angajaţi, cu cntract de muncă, 52 de agenţi de pază, care au fst dtaţi cu echipament specific (îmbrăcăminte, armament, bincluri) şi mijlace de transprt. În ceea ce priveşte investiţiile care decurg din bligaţiile cntractuale, AJVPS a reppulat, numai în anul 2005, lacurile Dgnecea, Medreş, Secu, Gura Glumbului,, cu 6 tne de puiet, ceea ce se traduce printr-un efrt financiar de cca 360 miliane ROL. ntractele nu pt fi denunţate decât cu acrdul părţilr sau în cazul în care una dintre aceste nu respectă clauzele prevăzute, situaţii care nu au fst sesizate până în prezent în cadrul parteneriatul existent. Mai trebuie menţinat că AJVPS-urile nu pt fi desfiinţate prin rdine guvernamentale, ci dar de către Adunarea Generală a membrilr Asciaţiei. Ordinul 1134/2005,emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilr şi Dezvltării Rurale liberalizează activitatea de administrare a fndului piscicl, deci şi a pescuitului sprtiv, permiţând înfiinţarea de asciaţii paralele. În baza acestui rdin, în judeţul nstru a dbândit persnalitate juridică Asciaţia ARASUL (carassius carassius?), asciaţie care pate emite permise de pescuit, dar care nu au acperire având în vedere că tt luciul apei din judeţ, exceptând cele cu regim de Rezervaţie Naturală şi cele câteva segmente care nu prezintă interes piscicl, sunt administrate de către AJVPS. Întrun cuvânt, citându-l pe Dl. Dr.Ing. Mircea ibanu, directrul executiv al AJVPS, ARASUL nu dispune de biectul muncii..., adică de apa în care îşi pate exercita drepturile. Licitaţia cu care nua asciaţie de pescuit sprtiv îşi justifică drepturile nu a fst rganizată şi nu pate fi rganizată decât după expirarea cntractelr în derulare de care beneficiază AJVPS. Membrii nii asciaţii, de bună credinţă şi în virtutea permiselr bţinute pt cmite cntravenţii dacă nu sunt infrmaţi în legătură cu statutul apelr cărăşene, situaţie ce s-a drit evitată tcmai de iniţiatrii cnferinţei de presă - cnducerea AJVPS - care a fst rganizată în 23 ianuarie a.c. Membrilr Asciaţiei ARASUL nu li se interzice pescuitul în apele administrate de AJVPS, dar vr trebui să achite taxă acesteia. Un rdin, subrdnat legii, dar aplicat fără discernământ, bulversează atmsferă sprtivă, prvcând cnfuzii în lumea pescarilr, a acelr sprtivi, cunscătri şi iubitri de natură, ameni calmi, înzestraţi cu răbdarea necesară ca să pţi aştepta zi întreagă ca un peşte naiv sau leneş să fie tentat de muscă artificială! (R.B.) I N E M A Dacia King-Kng Ian. Vineri rele 18, 20 Sâmbătă - Duminică rele 16, 18, 20 Prgramul farmaciilr Duminică19Ianuarie REFARM rele 7-22, bd. I.L. aragiale, tel GOPHARM rele 8-14, bd. Republicii 18, tel Ji/26 Ianuarie Vineri/27 Ianuarie Sâmb@t@ /28 Ianua rie Duminic@ /29Ianuarie ndiţiile pentru ca un slicitant de fnduri pate deveni eligibil sunt, de ase- menea, strict analizate şi impuse, exclu- derea din această categrie fiind mti- vată de starea financiară sau de etica activităţii desfăşurate până în prezent. Sectarele care fac biectul priectelr sunt definite astfel: lucrări de gestinare a deşeurilr care întăresc dezvltarea ecnmică re- ginală, astfel, creând un mediu prpice pentru industrie, servicii şi dezvltarea turismului. structurile aferente gestinării deşe- urilr aflate în cadrul znelr identificate, acestea îmbunătăţind astfel, atractivita- tea acelr zne în vederea investiţiilr îndreptate spre activităţi de afaceri. reabilitarea şi/sau mdernizarea structurilr de infrastructura mediului în vederea reducerii riscurilr asupra sănă- tăţii ppulaţiei care se află în zna ţintă. regenerarea şi dezvltarea urbană precum şi măsurile sanitare îmbunătă- ţite care duc la creşterea atractivităţii turismului şi măresc calitatea mediului din raşele şi cmunelr. Materialul prezentat de reprezentan- ţii Agenţiei pentru Dezvltare Reginală VEST, cmpletat de partea tehnică, descrisă de reprezentanţii Agenţiei pentru Prtecţia Mediului, feră tate infrmaţiile necesare accesării de fnduri pentru priectele privind mana- gementul deşeurilr pe plan lcal. Priectele trebuie să îndeplinească următarele criterii de eligibilitate: Priectul trebuie definit în md clar, având prezentare clară a rezultatelr aşteptate, incluzând şi cmpnentă de infrmare a publicului; Priectul trebuie să aibă un impact net pzitiv în zna în care va fi implementat, din perspectivă de mediu, ecnmică şi scială; Priectul trebuie să satisfacă biectivele strategice identificate în cadrul Planului Naţinal de Gspdărire a Deşeurilr şi respectiv, Planului Reginal de Gspdărire a Deşeurilr; Priectul trebuie să cntribuie la implementarea legislaţiei rmâne în vigare, cu privire la gestinarea deşeurilr, pentru a îndeplini cerinţele UE din dmeniul respectiv; Rezultatele priectului pt fi repetate şi în cadrul altr iniţiative de priecte din sectrul gestinării deşeurilr, din alte regiuni ale Rmâniei. Esenţial în selectarea priectelr este ca acestea să fie elabrate de firme sau instituţii abilitate, cmpetente şi, deşi a fst slicitată recmandarea unr astfel de clabratri, reprezentanţii ce- lr duă autrităţi nu au făcut nmina- lizări, astfel că Primarul araşvei va putea apela şi la centre universitare şi la firme de apartament din Medgidia sau Baia Mare. Este farte imprtant de reţinut că: termenul limită pentru depunerea cererilr este 28 aprilie 2006, ra 16; durata unui priect nu pate depăşi 24 luni, dar nu mai târziu de 30 niembrie Dispute pentru peşti În periada 25 ianuarie - 8 februarie 2006 teatrul G. A. Petculescu în clabrare cu teatrul. I. Nttara Bucureşti şi teatrul Presqu' Ile Franţa vr prezenta în 2 şi 3 februarie 2006 în raşul Granville şi în 6 şi 7 februarie 2006 în raşul Bayeux, spectaclul Richard al III-lea nu se mai face de Matei Vişniec, Teatru Magazinul cu jucării de Alexandru Ppescu Ji, 26 ianuarie ra 10 Vineri, 27 ianuarie ra 10şi12 Prgnza mete pe următarele 11 zile +1º -7º -3º -8º -2º -7º -4º -8º +2º -7º 0º -5º +1º -4º -1º -5º +2º -9º +3º -6º +3º -5º +2º -6º +6º +1º + 2 º -5º +3º -3º +2º -4º Luni, 30 Ianuarie Marţi, 31 Ianuarie Miercuri, 1 Februarie Ji, 2 Februarie Vineri, 3 Februarie Sâmbătă, 4 Februarie Duminică, 5 Februarie 0º /-8º -3º /-10º -5º /-10º -5º /-10º -4º /-7º +1º /-4º +2º /-7º +3º /0º +1º /-6º -3º /-9º -3º /-7º +1º /-2º +3º /-2º -1º /-5º PRISMA 26 Ianuarie - 1 Februarie

4 Dar dintre cnatinalii nstri sunt jucatri activi pe piata de capital si printre acestia nu se numara nici farte multi dintre cei mai bgati 300 de rmani. u tate acestea, pe piata de capital sunt prezenti din ce in ce mai multi rmani, care si-au facut deja bisnuinta din a-si investi surplusul de venituri in actiuni ctate la bursa. Parlamentul Rmâniei a adptat, în data de 13 decembrie, legea nr. 363 pentru mdificarea şi cmpletarea unr acte nrmative din dmeniul prtecţiei cnsumatrilr în vederea respectării angajamentelr asumate de Rmânia pentru aderarea la Uniunea Eurpeană. I. Legea nr. 296/2004 privind dul cnsu- mului a fst mdificată, după cum urmează: Guvernul elabrează prevederi privind reguli de securitate şi reguli privind întcmirea dcumentelr de cnfrmitate, care asigurăcă prdusele cmercializate pe piaţă sunt sigure. Pentru prdusele alimentare, prducătrul, astfel cum este definit în anexă, are bligaţiadea infrma despre denumirea prdusului, denumi- rea şi/sau marca prducătrului, cantitatea şi, după caz, termenul de valabilitate ri data durabi- lităţii minimale, lista ingredientelr, despre even- tualele riscuri previzibile, mdul de utilizare, ma- nipulare, depzitare sau păstrare, despre cntra- indicaţii, menţiuni suplimentare pe grupe de pr- duse, precum şi alte menţiuni prevăzute de lege. Prducătrul are bligaţia să-şi precizeze a- dresa pe etichetă până la data aderării Rmâniei la Uniunea Eurpeană. II. Ordnanţa Guvernului nr. 21/1992 privind prtecţia cnsumatrilr a fst mdificată, după cum urmează: să asigure, atât pe durata de fabricaţie, cât şi Ordinul nr al ministrului mediului şi gspdăririi apelr privind mdificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gspdăririi apelr nr. 757/2004 pt. aprbarea Nrmativului tehnic privind depzitarea deşeurilr (M.O. nr. 1101/ ) Ordinul nr al ministrului sănătăţii privind intrducerea decntului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pt. serviciile medicale primite (M.O. nr. 1114/ ) Legea nr. 357 privind bursele de mărfuri (M.O. nr. 1115/ ) O.u.G. nr. 170 pt. cmpletarea art.8 din O. u. G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilr din siste- mul public, prvenite din fstul sistem al asigu- rărilr sciale de stat (M.O. nr. 1126/ ) O.u.G. nr. 171 pt. mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pt. accidente de muncă şi bli prfesinale (M.O. nr. 1126/ ) Legea nr. 350 privind regimul finanţărilr nerambursabile din fnduri publice alcate pt. activităţi nnprfit de interes general (M.O. nr. 1128/ ) Ordinul nr /1.089 al ministrului agricultu- rii, pădurilr şi dezvltării rurale şi al ministrului ad- ministraţiei şi internelr privind înlcuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilr şi dez- vltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul ad- ministraţiei şi internelr, nr. 328/321/2004 pt. a- prbarea delimitării municipiilr, raşelr şi cmu- nelr din zna mntană (M.O. 1134/ ) 4 În fiecare număr al publicaţiei "PRISMA" veţi găsi actele nrmative de interes general publicate în Mnitrul Oficial al Rmâniei Recepţie prin satelit Televiziune la maxim Max TV Prtecţia cnsumatrilr - mdificări legislative - Digi TV Ferestre şi uşi cu geamuri termpan alitate germană cu prfile Kömmerling Alexim, str. T. Lalescu nr. 6 Tel , Ianuarie - 1 Februarie 2006 PRISMA Legea nr. 374 privind aprbarea O. G. nr. 35/2005 pt. mdificarea şi cmpletarea O. G. nr. 78/2000 privind mlgarea vehiculelr rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestra, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din Rmânia (M.O. nr. 1138/ ) Legea nr. 378 pt. mdificarea art. 18 din Le- gea nr. 300/2004 privind autrizarea persanelr fizice şi a asciaţiilr familiale care desfăşară activită ţi ecnmice în md independent (M.O. nr. 1138/ ) O.u.G. nr. 179 pt. mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului (M.O. nr. 1142/ ) Legea nr. 372 privind perfrmanţa energetică a clădirilr (M.O. nr. 1144/ ) dul de dentlgie medicală veterinară*) (M.O. nr. 1144/ ) Regulamentul de rganizare şi funcţinare a legiului Medicilr Veterinari*) (M.O. nr. 1144/ ) Statutul medicului veterinar*) (M.O. nr. 1144/ ) *) dul de dentlgie medicală veterinară, Regulamentul de rganizare şi funcţinare a legiului Medicilr Veterinari şi Statutul medi- cului veterinar se publică ulterir în Mnitrul Oficial al Rmâniei, Partea I, nr bis în afara abnamentului, care se pate achiziţina de la entrul pt. relaţii cu publicul al Regiei Autnme Mnitrul Oficial, şs. Panduri nr. 1. S.. PROBIOS MEDIA S.R.L. LABORATOR ANALIZE MEDIALE DR. MIHAELA BREBENARIU Medic primar labratr clinic şi bacterilgie Manager intercmparări labratare acreditat RENAR execută gamă cmplexă de analize medicale dtat cu aparatură mdernă; persnal cu experienţă în munca de labratr; acrdă reduceri de preţuri pentru pensinari şi cpii. Prgram recltări: LUNI- VINERI: SÂMBĂTĂ: TELEFON: prbis.medica@gmail.cm De la anul intra in vigare prtabilitatea numerelr telefnice. Prbleme vr avea cei care suna numai in retea. Desi vr apela un numar cu acelasi prefix, destinatia pate fi in alta retea. după scaterea din prgramul de fabricaţie, pentru periada cel puţin egală cu durata medie de utilizare, calculată de la data vânzării ultimelr prduse, direct sau prin terţi abilitaţi, piesele de schimb aferente şi service-ul necesar prduselr de flsinţă îndelungată; să asigure cndiţiile tehnice stabilite de prducătr pe timpul transprtului, manipulării, depzitării şi desfacerii prduselr; să asigure, la prestarea serviciilr, cndiţiile tehnice stabilite de prducătr, precum şi cndiţii- le igienic-sanitare, cnfrm nrmelr în vigare; se exceptează prdusele şi serviciile alimentare. Prducătrul trebuie să infrmeze despre denumirea prdusului, denumirea şi/sau marca prducătrului, cantitatea şi, după caz, termenul de garanţie, de valabilitate sau data durabilităţii minimale, principalele caracteristici tehnice şi calitative, cmpziţia, aditivii flsiţi, despre eventualele riscuri previzibile, mdul de utilizare, manipulare, depzitare, cnservare sau păstrare, despre cntraindicaţii. Prducătrul are bligaţia să-şi precizeze adresa în elementele de identificare, până la data aderării Rmâniei la Uniunea Eurpeană. Sancţiunea cmplementară prevăzută pate fi aplicată în cazurile în care se cnstată: a) lipsa cndiţiilr igienic-sanitare pentru prdusele şi serviciile nealimentare. (M.O. nr. 1147/ ) În 2006 principalele taxe vr rămâne la nivelul actual Adresa:, bd. Revluţia din Decembrie nr.9/1 (vis a vis de pdul de la Gara Sud) nsumul de apa minerala imbuteliata la nivel mndial va creste in md spectaculs in urmatrii cinci ani, depasindu-l cu mult pe cel de bauturi racritare carbgazase, iar Nestle, Danne si Pepsi vr fi liderii de piata, ptrivit unui studiu al cmpaniei de cnsultanta Zenith Internatinal. Priect ANOFM Agenţia Naţinală pentru Ocuparea Frţei de Muncă /ANOFM/ a lansat marţi cmpnenta de micrcreditare din priectul privind dezvltarea sectrului scial, finanţat în baza unui acrd de împrumut între Rmânia şi Banca Internaţinală pentru Recnstrucţie şi Dezvltare /BIRD. Valarea ttală a cmpnentei de micrcreditare este de zece miliane de dlari, pentru fiecare dintre cele pt regiuni de dezvltare ale Rmâniei este dispnibilă sumă de un milin de dlari, care pate fi extinsă până la un milin de eur (1,2 miliane dlari). Pentru început, priectul va fi implementat în şapte regiuni de dezvltare, prin intermediul ONG-ului entrul pentru Dezvltare Ecnmică /DE/, care va administra schema de micrcreditare. Pentru regiunea de dezvltare Sud- Vest (Oltenia) nu au existat ferte de administrare a prgramului, ANOFM urmând să rganizeze nuă licitaţie în acest sens. Valarea minimă a unui micrcredit este de dlari, iar cea maximă de dlari ( eur), durata variază între 12 şi 36 de luni, iar dbânda este de 9,5 la sută, fără alte cmisiane suplimentare. Împrumuturile sunt rambursabile şi sunt acrdate în lei, la cursul de de schimb al BNR. Micrcreditele sunt destinate prcurării de mijlace fixe, materii prime, materiale, energie, cmbustibil, servicii, iar slicitanţii pt fi scietăţi cmerciale care au sub 15 salariaţi, persane autrizate să desfăşare activităţi independente, asciaţii familiale, precum şi rice persană fizică, cu prpunere fundamentată pentru iniţierea şi dezvltarea unei afaceri. Mdific@ri la plata indemniza]iilr de }maj Începând cu luna februa- rie, se va mdifica data de pla- tă a indemnizaţiei de şmaj, infrmează Agenţia Naţinală pentru Ocuparea Frţei de Muncă. Astfel, drepturile ş- merilr aferente lunii ianuarie se vr acrda între 16 şi 23 februarie în cazul plăţii la dmiciliu şi respectiv între 24 şi 25 februarie pentru plata prin ficiile pştale. Începând cu luna viitare, vr beneficia de plata indem- nizaţiei de şmaj şi persa- nele înregistrate în evidenţele agenţiilr pentru cuparea frţei de muncă în periada a lunii precedente. Astfel, cei care se vr înscrie după data de 16 a lunii în evidenţele agenţiilr îşi vr primi drepturile băneşti în luna imediat următare înscrierii, nu peste duă luni, cum era până în prezent. Televizrul, principala surs@ de infrma]ii culturale Principala sursă de infr- maţii culturale din Rmânia este televizrul. Aprape 90 % dintre rmâni au declarat că anul trecut nu au mers nici- dată la peră sau la peretă. Un număr la fel de mare de rmâni declară că nu au călcat nicidată într- sală de teatru sau la cinematgraf. Peste 90 % dintre rmâni spun că îşi iau infrmaţii de la televizr, arată un sndaj realizat de entrul de Studiu şi ercetări în dme- niul ulturii. Acelaşi sndaj arată că un rmân din 10 nu are nici carte în casă, în vre- me ce dar 5 % dintre rmâni au adevărată biblitecăadică peste 500 de exemplare. Sndajul a fst realizat de entrul de Studii şi ercetări în dmeniul ulturii pe un eşantin de 1636 de persa- ne, cu vârstă de peste 15 ani. Marja de erare este de maximum 3 prcente. O treime dintre revendicări au fst sluţinate Indemniza]ii mame - Guvernul reduce h$r]g@reala Executivul a reactinat la scandalul declansat in teritriu de mamele nevite sa mearga lunar la primarii pentru a cmpleta dcumentele necesare primirii indemnizatiei de crestere a cpilului. a atare, prin adptarea nrmelr metdlgice de aplicare a OuG privind sustinerea familiei, s-a decis ca aceasta bligatie sa fie eliminata, beneficiarii de indemnizatie urmand sa declare singura data, la inceputul periadei, pe prpria raspundere, ca indeplinesc cnditiile legale de primire a banilr, adica faptul ca nu realizeaza venituri din alte surse. In cazul beneficiarilr de indemnizatii aflati deja in plata, acestia au bligatia legala ca, in termen de 90 de zile, care curge incepand cu 1 ianuarie, sa depuna cerere nua la primarie. um acest lucru nu exclude psibilitatea aglmerarii ghiseelr de la primarii, ministrul Barbu anunta ca se va cauta " frmula practica" de rezlvare a situatiei, luandu-se in calcul ideea de a trimite respectivele frmulare prin psta beneficiarilr. Nedepunerea in termenul mentinat a acestei cereri tip va atrage dupa sine incetarea primirii indemnizatiei. Aceasta va putea fi reprimita insa in luna urmatare depunerii cererii si se va plati retractiv pentru periada suspendarii.

5 Pe 11 februarie va avea lc la Mscva cnferinţa G-8, a declarat luni ministrul rus al finanţelr, Aleksei Kudrin. Ptrivit afirmaţiilr lui, reuniunea va fi cnsacrată analizării prblemelr de bază în periada preşedinţiei Rusiei în G-8, respectiv securitatea energetică, lupta împtriva blilr infecţiase şi dezvltarea prgramelr de învăţământ. În 2006, eur - mai puternic ca dlarul Eur, francul elevetian si yenul japnez vr avea evlutii pzitive in acest an, in cnditiile in care plitica Statelr Unite de majrare a dbanzilr se aprpie de sfarsit, ptrivit unui sndaj realizat de Reuters. Eur va avansa la 1,26 dlari pe unitate, in urmatrele 12 luni, de la nivelul actual de 1,205 dlari pe unitate. Francul elvetian se va aprecia la 1,21 unitati pentru un dlar, de la aprximativ 1,2835 de unitati pentru un dlar, in timp ce yenul ar putea incheia anul la 108 unitati pentru un dlar, cmparativ cu nivelul de 115 unitati pentru un dlar cnsemnat miercuri. Argumentele privind deprecierea dlarului se bazeaza in mare parte pe faptul ca diferentele dintre dbanzi, care au jucat un rl imprtant in avansul neasteptat al mnedei americane in 2005, vr incepe sa exercite influenta ne gativa asupra acesteia. Analistii prevad evlutie favrabila a ecnmiei din zna eur, precum si a celei elvetiene, in timp ce ritmul de dezvltare cnsemnat in Statele Unite se va incetini usr. %nt$lnire franc-german@ la nivel ^nalt - izlare termică şi fnică impresinantă; - prtecţie antiefracţie; - durata de viaţă lungă; - eliminarea vpsirii La dar cateva zile dupa discursul sau privind strategia nucleara a Frantei, aspru criticat in Germania, Jacques hirac a primit- pe Angela Merkel, in cadrul unui summit infrmal francgerman. Mai aprpiata idelgic de ministrul de interne Niclas Sarkzy, decat de seful statului, damna Merkel a inaugurat la castelul Versailles expzitie inedita, prezentand fastul urtii de la Dresda seclului al XVIII-lea din timpul dmniei lui August al II-lea de Saxa. In ciuda acestui preludiu imperial, discutiile purtate ulterir in salanele prefecturii de la Yvelines, de langa Paris, au dezbatut trei dsare delicate in actuala relatie franc-germana: nuclearul francez, viitrul institutiilr eurpene si scaderea ctei de TVA la 5,5% in dmeniul alimentatiei publice. Jacques hirac a evcat in primul rand chestiunile eurpene. El a subliniat permanenta si intensitatea relatiilr franc-germane si a lasat de inteles ca cele dua tari vr abrda atitudine cmuna la viitarele cnsilii eurpene. hirac a enumerat dmeniile clabrarii bilaterale in interirul cnstructiei eurpene: smajul, cercetarea, invatia, energia, invatamantul superir, imigratia si dsarele punctuale, cum ar fi gripa aviara. el mai recent subiect aparut pe lista nedumeririlr bilaterale este nuclearul francez. Jacques hirac a raspuns pe aceasta tema unui jurnalist german, spunand ca strategia unei tari pate evlua in functie de evenimentele internatinale, iar frta de intimidare atmica a Frantei ramane ` asigurare de viata`. `Nu sunt arme de lupta` - a precizat presedintele -, `nu sunt arme de flsit si nici nu am facut referire la cbrarea pragului de utilizare a acestui arsenal`. Angela Merkel a raspuns, la randul sau, referitr la acest subiect, ca discursul lui hirac se inscrie in cntinuitatea atitudinii Frantei. `Nu exista niciun mtiv de a critica Parisul sub acest aspect` - a subliniat cancelarul german. `E nevie sa adaptam dctrina de aparare la lumea cntemprana, dar si asta se inscrie intr- cntinuitate` - a incheiat Angela Merkel. Evacuare frţată a unr clnişti evrei s.r.l. instalaţii electrice civile şi industriale persnal cu experienţă sistemul calităţii ISO 9001 bransamente electrice Str. Spitalului nr. 40, Tel , Fax ererea mndială de ţiţei va creşte cu 1,9 la sută, în anul 2006, urmând a se situa la valarea de 84,8 miliane de barili pe zi (mb/z), după ce în anul 2005 creşterea a fst de 1,4 la sută, se arată în raprtul de pe luna ianuarie al Organizaţiei Ţărilr Exprtatare de Petrl (OPE). ndi]ii de munc@ în Eurpa misia Eurpeană este mulţumită de evluţia liberei circulaţii a frţei de muncă din Eurpa entrală spre statele cmunitare. Analiza a fst făcu- tă pe baza datelr din trei state membre, care nu au impus restricţii. u tate acestea, raprtul misiei Eurpene lasă la alegerea fiecărei ţări dacă facilitează sau nu cndiţiile pentru muncitrii din fstul blc cmunist. Oficialii eurpeni au cnsta- tat că libera circulaţie nu a creat prbleme majre în Marea Bri- tanie, Irlanda şi Suedia. Analiza evluţiei din aceste state, care nu impuseseră restricţii, a dus la întcmirea unui raprt pzitiv. Marea Britanie a recunscut că a primit aprape de persane, mult mai mult decât se aştepta, însă frţa de muncă a fst absrbită cu uşurinţă. Ttuşi, cmisia eurpeană a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă menţi- ne restricţiile. 12 dintre ţările eurpene au ales să păstreze în vigare timp de di ani clauza care nu permite acrdarea per- misului de muncă pentru cetă- ţenii din nile state membre. Termenul expiră însă în luna aprilie. Germania şi Austria, ţări învecinate cu nii membri UE, unde şmajul este ridicat, au anunţat deja că vr menţine restricţiile, în timp ce Finlanda şi Spania le-ar putea ridica. În 2009, statele membre vr putea prelungi pentru ultimă dată măsurile restrictive pentru periadă de încă di ani. Ei pt lua măsura dar dacă va exista riscul apariţiei unr grave perturbări pe piaţa muncii. KBE SISTEME DE TÂMPLĂRIE FERESTRELE VIITORULUI Meidert, Pleşa & Partenerii S.A. VARIETATE DE FORME ŞI ULORI ALITATE PÂNĂ LA EL MAI MI AMĂNUNT SOLUŢII INDIVIDUALE ATÂT PENTRU ONSTRUŢII NOI ÂT ŞI PENTRU RENOVĂRI Infrmaţii şi cmenzi: ; artier Mnim Eurbarmetru 49 % dintre eurpeni susţin extinderea Uniunii Eurpene, ptrivit ultimului eurbarmetru dat publicităţii de misia Eurpeană. În clasamentul sprijinului acrdat ţărilr candidate, Rmânia este în cntinuare la câteva prcente în urma Bulgariei. Ptrivit eurbarmetrului, prcentul celr care susţin viitare extindere a Uniunii Eurpene a scăzut. Dacă în primăvara anului trecut jumătate dintre eurpeni erau susţinătri ai acestei idei, numărul lr este acum mai mic cu 1 %. Prcentul este regăsit însă în creşterea scepticilr privind viitarea extindere. Ideea cptării unr ni membri ai Uniunii Eurpene este farte ppulară în Grecia, Slvenia şi Plnia. La plul pus, dar 31% dintre francezi şi luxemburghezi susţin această variantă. ei mai sceptici sunt austriecii. Direct vizaţi, rmânii sunt mari susţinătri ai ideii, în prprţie de 70%, asemeni bulgarilr. În ceea ce priveşte aderarea Rmâniei, rezultatele sndajului sunt farte strânse. 43% dintre eurpeni susţin includerea ţării nastre în Uniunea Eurpeană, însă diferenţa faţă de cei care resping această idee este de dar un prcent. Rmânia se bucură de sprijin în special din partea nilr state membre ale Uniunii, deşi prcentul este în scădere faţă de primăvara trecută. Bulgaria se bucură chiar de mai mare simpatie în rândul eurpenilr. 48% dintre aceştia susţin aderarea vecinilr nştri de la sud de Dunăre, faţă de 37% care se declară împtriva acestei idei. Misiunea Rmâniei pe lâng@ UNESO La data de 20 ianuarie 2006 Misiunea Rmâniei pe lângă UNESO a depus instrumentul de acceptare de către Rmânia a nvenţiei pentru salvgardarea patrimniului cultural imaterial, adptată la Paris, la 17 ctmbrie Această nvenţie cm- pletează cadrul nrmativ al UNESO privind cnservarea patri- mniului material şi vizează salvgardarea tradiţiilr şi expresiilr rale (inclusiv limba ca vectr al patrimniului cultural imaterial), artele specifice spectaclului, practicile sciale, ritualurile şi evenimentele festive, cunştintele şi practicile privind natura şi universul, precum şi knw-hw-ul legat de artizanatul tradiţinal. Regele Arabiei Saudite a vizitat hina nsiliul Eurpei nu are nici dvadă cncretă privind închisrile secrete ale IA din Eurpa. Aceasta este cncluzia raprtului preliminar al şefului cmisiei de anchetă a nsiliului Eurpei, Dick Marty, în privinţa centrelr de detenţie secrete ale IA. Scrutin legislativ palestinian Sndajele premergătare alegerilr indicau reducere a diferenţei dintre Fatah şi Ha- mas pe listele electrale gene- rale la alegerile pentru parla- mentul palestinian. Astfel, sn- dajul realizat de Institutul Halil Shkaki indica diferenţă de 7 prcente, 42% pentru Fatah şi 35% pentru Hamas. Membrii frţelr palestiniene de securi- tate au vtat până luni inclusiv, astfel, azi pt acţina pentru menţinerea rdinii publice la desfăşurarea vtului civililr palestinieni în Fâşia Gaza, isirdania şi în cartierele mu- sulmane din Ierusalimul de Est OTTAWA: nservatrii au câ}tigat alegerile parlamentare în anada nservatrii cnduşi de Stephen Harpner au câştigat alegerile parlamentare, bţi- nând 122 din cele 308 lcuri în legislativ. Nua putere nu are însă majritate abslută. Libe- ralii premierului Paul Martin vr avea 103 parlamentari, cu 30 mai puţini decât în legislatura trecută. Martin şi-a recunscut înfrângerea şi a renunţat şi la funţia de preşedinte al Partidului Liberal. LISABONA: Prtughezii au un nu pre}edinte Nul preşedinte al Prtuga- liei se numeşte Anibal avac Silva. Pliticianul cnservatr, în vârstă de 66 de ani, a câşti- gat alegerile de duminică cu 51 la sută din vturi. Pe lcul di s-a clasat scialistul Manuel Alegre, care a bţinut dar 21 la sută din sufragii. Fstul şef al statului, Mari Sares, a fst vtat de 14 la sută din cetăţeni. După cmunicarea rezultatului de la urne, avac Silva a su- bliniat că dreşte să cpereze cnstructiv cu guvernul scia- list. eremnia de depunere a jurământului se va desfăşura în data de 9 martie, când se va încheia şi mandatul actualului preşedinte, Jrge Sampai. ng a preluat preşedinţia Uniunii Africane ROMA: Vaticanul a s@rb@trit 500 de ani de existen]@ a G@rzii elve]iene Printr-un serviciu divin ţinut în apela Sixtină, Vaticanul a sărbătrit duminică 500 de ani de la înfiinţarea Gărzii elveţiene. La ceremnie au luat parte alături de cei 150 de membri ai Gărzii elveţiene îmbrăcaţi în tradiţinala unifrmă cu dungi albastre şi galbene şi numerşi cardinali. Papa Benedict al XVI-lea a mulţumit Gărzii elveţiene pentru jumătate de mileniu de fidelitate, răstimp în care a apărat Vaticanul. PRISMA 26 Ianuarie - 1 Februarie

6 ANUNŢURI GRATUITE PENTRU PERSOANE FIZIE TELEFONAŢI LA NUMĂRUL SAU OMPLETAŢI TALONUL DE JOS ŞI PUTEŢI PUBLIA Diverse Vând cd player, cas. deck Sny, tv Trunding clr (traful linii ars) sau la schimb pentru un dvd sau mp3. Se pate şi la bucată, preţ neg.tel Vând jc Sny Statin cu jcuri Harry Ptter, maşini, preţ 160 Rn, cd player 50 Rn, viderecrder 60 Rn. Tel Vând tv clr Grundig, diag. 54 cm, garanţie, preţ 600 R n. Tel Vând garnişe mari cu sârmă şi cârlige, preţ 25 Rn/buc, pulturi - 25 Rn, cvr crem mare - 50 Rn. Tel Vând canapele 3/2/1 din piele eclgic ă, verde închis, stare bun ă. Tel Vâ nd pat extensibil lei, 2 crpuri 100/60/50 cm furnir deschis 300 lei, set ftlii + măsuţ e Tania 350 lei.tel Vând frigider, aragaz cu 3 chiuri, Olivia baie culare albă cu baterie pe bilă. Preţ neg- ciabil. Tel Mnumente funerare marmură sculptură trandafir dar RON, gratuit mntat. Tel , Vând scândură şi fsnă cireş uscat, drujbă nuă, mare Dlmar. Tel , Vând aragaz 2 fcuri, cana- pea tip biblitecă şi biblitecă ristina, aparat radi vechi , tv clr Sharp pentru piese. Tel UN ANUNŢ DE EL MULT 20 UVINTE Redacţia nu îşi asumă respnsabilitatea pentru textul anunţului gratuit transmis telefnic sau prin taln, respnsabilitatea revenind în exclusivitate persanelr care l-au cmunicat. Talnul este valabil numai în cazul anunţurilr! mpletaţi talnul cât mai citeţ! Limitaţi mărimea anunţului la cel mult 20 cuvinte! Marţi - ultima zi de primire a anunţurilr. 6 Prducătr şi distribuitr iuperci Pleurtus cmenzi la tel S.. MIRA-VAL S.R.L. angajează Asistent marketing ndiţii: studii superiare (tehnice sau ecnmice), vechime minim 6 luni, cunştiinţe perare P şi Internet. Infrmaţii la tel/fax Vând mbilă pentru sufrage- rie cu clţar. Tel Vând tv clr cu telecman- dă, preţ 200 Rn, în stare de funcţinare. Tel Vând piese disc, preţ 600 Rn. Tel Vând mbilă cmbinată, sculptată, preţ Tel Vând mbilă lemn masiv cu vitrine, masă tv, canapea şi masă cu scaune. Tel Vând mbilă, plapumă din pene, perne ni şi pene. Tel Vând frigider Arctic cu cn- gelatr, în stare perfectă. Tel Vând frigider, stare farte bună. Tel Vând cvr 2, 30/3, 30 din lână, preţ neg.tel Vând calculatr Pentium II şi mnitr de 17 sau schimb cu diverse. Tel umpăr pat supraetajat cu scăriţă. Tel Oferte-ereri de Serviciu Tehnredactez rice fel de lucrări de licenţă şi referate la preţuri minime. Tel , , , dup ă ra 16. Meditez eficient, cu rezultate garantate, engleză şi rmână rice nivel. Tel , Efectuez transprt persane cu autturism Dacia şi marfă pentru firme în judeţ şi în ţară. Tel Repar rice tip de maşină de cusut la persane fizice şi persane juridice (ateliere şi critrie). Tel Dresc să îngrijesc un cpil la dmiciliul său. Tel Acrd asistenţă juridică, recuperez debite, cntracte, succesiuni şi altele. Tel ele mai mici preturi psibile: transfer casetă vide pe dvd dar 20 rn/ră. Tel , aut să îngrijesc un cpil sau un bătrân pentru bani. Tel , Snrizez la preţuri farte mici nunţi, btezuri, chefuri, di- verse cazii cu muzică de tate genurile. Tel , , Efectuez transprt persane cu Dacia 1310 în ţară, cndiţii ptime, tarif cnvenabil. Tel Directr Tehnredactare: PRISMA Iliasă Ian Tel Tiparul: West Tip Internaţinal 26 Ianuarie - 1 Februarie 2006 PRISMA Meditez elevi clasele V-XII la limba rmână şi limba franceză rice nivel. Tel , , , după ra 16. Nume Adresa PRISMA angajează jurnalist agent vânzări Tel Imbiliare Vând apartament 4 camere, decmandat, Micr IV, etaj I. Tel Vând apartament 3 camere, fără intermediari. Tel Închiriez garsnieră în. Tel Vând cameră de cămin. Tel Vând apartament 2 camere în Băile-Herculane, central. Tel Închiriez apartament 2 camere în Băile-Herculane pe termen lung. Tel umpăr teren în rice znă areşiţei. Tel umpăr garsnieră în. Tel umpăr 250 mp teren cu casă, fer 4.000, la sat în aprpiere. Tel , Vând casă 4 camere, bucătărie, baie, cridr, debara, curte, fântână, znă centrală, str. Pictr Andreescu, nr. 18. Tel Vând casă în cu grădină. Tel Vând apartament 3 camere, cnfrt I, Mrasa I, cu centrală. Tel Vând apartament 3 camere, cnfrt I, semidecmandat, centrală termică, preţ Tel , umpăr garsnieră, exclus intermediari, fer Tel Primesc în gazdă elevă/stu- dentă seriasă, în Gvândari, tate facilităţile. Tel Vând apartament 2 camere, centrală, alea u- lui. Tel , Vând lc de cnstrucţie casă cu garaj, str. Nera. Tel Închiriez apartament la casă. Tel Vând apartament 2 camere, decmandat, zna Pliţie, aleea Zadei, liber, preţ Tel umpăr urgent apartament 2 camere sau garsnieră. Tel Ianuarie Anunturi, Anunturi, Prenume Textul anuntului:, 5M Restaurant Pensiune MAR-BEK IMPEX S.R.L. str. Ţervei nr.10 Vând urgent apartament 3 camere, cnfrt I, centrală ter- mică, uşă metalică, pdele lami- nate. Tel Vând (închiriez) casă 270 mp, 4 camere, mbilată, mansardă, demisl, 2 garaje, centrală, teren, zna Frum German, Muncitresc, preţ 330 /lună - menaj şi masă la cerere. Tel , Vâns casă în Stavila, 2 camere, baie, bucătărie, terasă, pivniţă, preţ Tel umpăr apartament 2-3 ca- mere. Tel , Vând garsnieră, str. Pelea- ga 10. Tel Înregistrate în pentru periada 19-24ianuarie Ji Glenţanu Alexandru şi Jvanvic Manuela 2. Mureşan Gherghe şi Radu Ana Sâmbătă Diacnu Lenard şi Mise Simna-Sfia 2. Szab Ludvic şi Bulată Olga-Nicuţa 3. Manciu Andrei-smin şi Simulescu Ramna-Oana 4. Tiurbe Andrei-Vasile şi Gurgu Laura-Lredana 5. Sitariu Adrian-Radu şi Vetreş Ana-Magdalena 6. Ppescu Daniel-Dumitru şi Trandafir Dina-Elenra 7. Sprea Tefil-Andrei şi Tărăbuţă Liliana 8. Bunzic iprian şi rbu Adriana Marţi iciu laudiu-marius şi Sima Manuela-Adriana 2. Lupu Remus şi Strama Ramna-Srina 1700, Str. Libertăţii, Bl. A3, Ap prisma@cs.r În PRISMA puteţi publica anunţuri de aniversări felicitări la preţuri reznabile Vând micrbuz VW Trans- prter II pentru persane, benzină, înscris şi mtr rezervă diesel, preţ Tel , Vând ambreiaj Frd Escrt 1.4. Tel Vând Dacia 1410 break, ulti- mul tip şi scaun de Dacia 1310 (separat). Tel Vând micrbuz VW Trans- prter pentru marfă, mtr 2.5, an fabricaţie 2001, preţ Tel , Vând autturism Fiat Ritm, an fabricaţie 1985, 1498 cmc, închidere centralizată, geam electic, genţi aluminiu. Tel elibatar, 45/1.71/80, d- resc să cunsc damnă în vederea unei relaţii, de ce nu, pate chiar mai mult. Tel Pensinară, 56 ani, dresc partener pentru căsătrie. Tel , skmai Paraschiva ( 79 ani) S emeniuc nstantin ( 55 ani) Azzla Ian (75 an) Gghez Maria (66 ani) Raica Isif (83 ani) Vişatvici In- Pavel (55 ani) Felecan Anica (87 ani) rnea Gherghe (77 ani) Marişescu Antnie (50 ani) Drftei Rbert-Alin (16 ani) Rain Isif-Vasile (66 ani) Fdr Ilna (87 ani) Matea Maria (69 ani) Bărbu- lescu In (70 ani) Sfrnea Ian (49 ani) Fischer Rbert (39 ani) Marcvici Radslav (60 ani) Sîrbu Maria (79 ani) Mitri Marin (80 ani) rnea Flarea (66 ani) Drugărin Aurelia (69 ani) Pera Flarea (69 ani) Minda Ian (86 ani) Sprea Gherghe (65 ani) Schmidt Maria-Angela (88 ani) Bacău Niclae (95 ani) Telefn Aut-Mt-Vel Matrimniale DEESE Înregistrate în în periada ianuarie În PRISMA puteţi publica anunţuri de cmemrări cndleanţe la preţuri reznabile Telefn/Fax

7 Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agenţia imbiliară intermediază vânzări-cumpărări apartamente - case - terenuri Magister Acrdăm cnsultanţă pentru bţinerea în regim de urgenţă a creditelr iptecare şi rezlvarea actelr ntariale. Executăm cnstrucţii, amenajări interiare şi exteriare., B-dul Revluţia din Decembrie, blc 30 parter Tel./fax: , mbil: , , Vânzãri Vând casă în centru, 2 camere, hl, baie, centrală, subsl 60 mp, curte 50 mp, preţ neg. Tel , , Vând casă în centru, 4 camere, bucătărie, 2 băi, spălătrie, centrală termică, demisl, parter, etaj. Tel , , Vând casă nuă pe str. Văliugului, 10 camere, 3 garaje, mp teren, multiple îmbunătăţiri. Tel , Vând casă 3 camere, bucătărie, hl, curte, grădină, pmi fructiferi, zna Bcşa Mntană, preţ Tel , Vând casă din cărămidă arsă, utilată şi mbilată mdern, parter şi garaj, 2 intrări, 6 încăperi, 2 băi, terasă acperită, garaj, frnt stradal 36 m, teren 650 mp şi casă veche, preţ Tel , , Vând casă 3 camere, bucătărie, în suprafaţă cnstruită de 70 mp şi 200 mp de grădină, zna Valea Dmanului, preţ neg. Tel , Vând casă nuă, 5 camere, 2 băi, bucătărie, îmbunătăţită, garaj dublu, pis- cină, în suprafaţă de 400 mp în, preţ Tel , , Vând casă în Bcşa şi teren în supra- faţă de 2870 mp, preţ neg. Tel , Vând casă în lcalitatea Secu, cmpusă din 5 camere, baie, bucătărie, acperită cu ţiglă, preţ Tel , Vând casă 3 camere, bucătărie, baie, şpais, debara, terasă de 25 mp, curte de 14 mp, îmbunătăţită, preţ Tel , Vând apartament 3 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul VII, zna Gvândari, preţ Tel , Vând apartament 2 camere, semide- cmandat, Gvândari, preţ neg.tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, decmandat, 67 mp, cnfrt sprit, par- ter, pretabil pt. spaţiu cmercial, zna alea ului, preţ Tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, decmandat, în suprafaţă de 68 mp, etajul VIII, zna Gvândari, preţ neg. Tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, et.vi, decmandat, zna Gvândari, preţ Tel , Vând 2 apartamente cu 3 camere fiecare, cnfrt I, semidecmandat, etajul II şi etajul X, neîmbunătăţite. Tel , Vând teren extravilan în, zna Renk, mp, preţ 4 /mp neg. Tel , Vând teren intravilan în suprafaţăde mp în Mehadia, la şsea, frnt stradal 60 m, preţ 6 /mp. Tel , Vând teren extravilan în suprafaţăde mp, la 1,5 km distanţă de gara din Băile Herculane, preţ 4 /mp. Tel , Vând teren în suprafaţă de mp în Dman, preţ neg. Tel , Vând teren intravilan în suprafaţă de mp în, zna Luncă, preţ 70 /mp. Tel , , Vând teren extravilan lângă Mănăs- tirea Brebu în suprafaţă de mp, preţ 2.000, fix. Tel , Vând teren intravilan în suprafaţăde mp în, preţ 10 /mp. Tel , , Vând teren intravilan la stradă în suprafaţă de mp în, preţ 15 /mp neg. Tel , , Vând teren extravilan 1860 mp, la şsea, lângă Mănăstirea Brebu, preţ1 /mp neg. Tel , Vând teren extravilan mp la km 8. Tel , Vând hală nuă, 150 mp şi teren 300 mp, zna Gvândari, preţ Tel , , Vând în Băile-Herculane pensiune turistică şi casă, znă centrală cu psibi- lităţi de extindere, preţ Tel , Vând 2 spaţii cmerciale mici în, B-dul A.I. uza, ideal pentru pri- vatizare, cabinete medicale, sedii firme. Tel , , umpãã r ri umpăr apartament 4 camere, zna Gvândari-Luncă, parter sau etajul I-II, fer maxim. Tel , umpăr apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, etajul I-III, zna entru-valea Dmanului. Tel , , umpăr garsnieră în blc de apartamente. Tel , Închirieri Ofer spre închiriere apartament 2 camere mbilat, cu centrală termică. Tel , Ofer spre închiriere spaţiu cmercial amenajat în suprafaţă de 50 mp, zna Blcul Fetelr. Tel , , Oferim spre închiriere spaţii cmerciale, spaţii pentru sedii firme, spaţii pentru mică prducţie în şi celelalte raşe din judeţ. Tel , LIENŢIATĂ A.R.A.I. SERIA L.A. NR. 013 AGENŢIA IMOBILIARĂ TRYO M INTERMEDIAZĂ VÂNZĂRI - UMPĂRĂRI - ÎNHIRIERI: APARTAMENTE SPAŢII OMERIALE ASE TERENURI...A SĂ AI TU ASĂ!!! B-dul Republicii bl. 1, sc. 1, ap. 04 (vis-a-vis cmplex Intim) Vând apartament. Tel (Try M) Vând apartament 3 camere cnf. 1 cu centrală termic ă, termpane, znă farte bun ă, preţnegciabil. Tel (Try M) Vând garsnieră cnf. 1 cu îmbună- tăţiri, preţ Tel (Try M) Vând apartament 3 camere cnf. 1 decmandat, 2 băi, 2 balcane, preţ neg.tel (try M) Vând apartament cnfrt 1 Gvân- dari. Tel (Try M) Vâ nd apartament. Tel (Try M) Închiriez apartament 2 camere, Micr I, etajul I. Tel (Eur Huse) Firmele abnate beneficiază de: Tel try_m@yah.cm Vând apartament cu cameră în Gvândari, preţ neg. Tel (Try M) Vând garsnieră în blc de aparta- mente alea ului, preţ neg. şi cumpăr apartament 2 camere. Tel (Try M) Vând urgent apart. 3 camere cnf. 1 cu centrală termic ă, uşă metal, gresie,fa- ian ţă, şi vând teren în suprafaţ ăde m p, preţ 6 /mp cu frnt stradal aprxi- mativ 50 m. Tel (Try M) umpăr urgent apartament cu 2 camere. Tel (Try M) umpăr garsnier ă. Tel (Try M) Vând spaţiu cmercial, Gvândari. Tel (Eur Huse) PUBLIITATE ÎN PRISMA Dacă vreţi să aveţi ziarul Dvs., abnaţi-vă la "PRISMA" Un abnament pentru 3 luni cstă 7,5 lei 6 luni - 15 lei ( tariful include ziarul şi taxele pştale) - reducere 20-30% la publicitate pe periada abnamentului - reducere 25% pentru diferite anunţuri, ex. anunţ de mediu ş.a. - reducere 15-25% la cărţ de vizită, legitimaţii, ecusane ş.a. - publicarea gratuită (la mica publicitate) a anunţurilr pentru cursuri de iniţiere şi perfecţinare, angajări de persnal, cursuri de calificare şi specializare etc. Sunaţi la ! municaţi dar intenţia de a vă abna PREŢUL GRAMULUI DE AUR şi agentul nstru de publicitate va veni la dvs. URSUL VALUTAR OMUNIAT DE B.N.R. lei USD 26 Decembrie Ianuarie 2006 EURO lei Data Lei ni 3,14 3,70 3,12 3,68 16 Ian ,8220 3,10 3,66 17 Ian ,0430 3,08 3,64 3,06 3,62 18 Ian ,6939 3,04 360, 19Ian ,1109 3,02 3,58 20 Ian ,2415 3,00 3,56 23 Ian ,1708 2,98 3,54 24 Ian ,9132 2,96 3,52 25 Ian ,3273 2,94 3, PRISMA 26 Ianuarie - 1 Februarie

8 M V E I GM GP P 1. F ip Deva p 2. AS Odrheiul Secuiesc p 3. Energcnstr. raiva p 4. Silvanus Resita p 5. Municipal nstanta p 6. MGA Bucuresti p 7. Pli Gmnth Timisara p 8. Eurlines Bucuresti p 9. Athletic lub Bucuresti p 10. Muhlbach Sebes p 11. AS 3 Bucuresti p 12. lujana luj Napca p 13. sms Pitesti p 14. United Galati p Etapa urmatare: ianuarie 2006: Energcnst. raiva - Eurlines; Muhlbach Sebes - sms Pitesti; AS 3 Odrheiu - Futsal nstanta; Athletic Bucuresti - luj Napca; Silvanus Resita - United Galati;AS 3 Bucuresti - F ip Deva.Pli Timis. sta. Echipa MGA Bucuresti s-a retras din campinat din etapa a XVIII-a. PATINAJ ARTISTI Navka/Kstmarv sint campinii eurpeni la dans pe gheata La Lyn cuplul rus a btinut cel de-al treilea titlu eurpean. Perechea Navka/Kstmarv a ttalizat 202,32 puncte si i-a devansat pe ucrainenii Elena Grushina/Ruslan Gncharv (lcul 2, 196,73 puncte) si pe lituanienii Margarita Drbiazk/Pvilas Vanagas (lcul 3, 196,18 puncte). In timpul dansului, Tatiana Navka s-a ranit la mina dreapta, partenerul sau, Rman Kstmarv, afirmind ca, dupa incheierea cncursului, a fst transprtata la spital, unde i s-au aplicat mai multe puncte de sutura. Sprtiva a explicat ca s-a taiat la mina in timp ce incerca sa-si prinda lama patinei pentru a aprpia de cap la figura executata spre finalul exercitiului. "Rana este destul de adinca", a spus patinatarea rusa, care nu a mai participat la cnferinta de presa de la finalul festivitatii de premiere. ncursul de dans pe gheata din cadrul E de la Lyn a marcat si revenirea in cmpetitie, dupa patru ani de absenta, a perechii lituaniene frmate din Margarita Drbiazk, in virsta de 34 de ani, si Pvilas Vanagas (35 de ani). lasati pe lcul secund in prbele de dans impus si de dans riginal, cei di lituanieni au cupat pzitia a treia in ierarhia finala generala, dupa ce au terminat pe cinci prba de dans riginal. OMPETIŢII SPORTIVE ÎN SĂPTĂMÂNA URMĂTOARE: ian.: TENIS - OPENULAUSTRALIEI - Melburne; 20 ian-10 feb.: FOTBAL - upaafricii pe Natiuni - Egipt 2006; 25 ian-05 feb.: HANDBAL - amp. Eurpean (masc.) - Elvetia; 28 ian.: SHI - Garmisch (Ger),brare masculin; 29 ian.: ATLETISM - Turneu de sala, Karlsruhe (Ger); 29 ian.: SHI - rtina d Ampezz (Ita), super slalm fem. DE VĂZUT LA TV: FOTBAL: Tragerea la srti a preliminarilr E 2008 Vineri TVR 1, Eursprt ra 13:00 BASHET: NBA: Indiana - leveland Sambata TVR 2 ra 03:00 TENIS: OPEN-UL AUSTRALIEI - Finala feminina Sambata TVR 2, Eursprt ra 04:30 FOTBAL: BENFIA LISABONA - SPORTING LISABONA Sambata TV Sprt 21:45 SPORTURI DE ONTAT: FIGHT LUB, SUPERLIGA UNGARIA Sambata Eursprt ra 22:00 TENIS: OPEN-UL AUSTRALIEI - Finala masculina Duminica TVR 2, Eursprt ra 10:30 BOB: M LA ALTENBERG, GERMANIA, 4 persane Duminica Eursprt ra 16:30 ATLETISM: ONURSUL IN SALA DE LA KARLSRUHE, Ger. Duminica Eursprt ra 17:30 8 PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT FUTSAL - DIVIZIA A OPENUL AUSTRALIEI Raluca Olaru si Srana irstea sint deja in ptimile de finala ale cmpetitiei de la Antipzi. ele dua juniare rmance ramase in cncursul de la Melburne isi cntinua drumul fara gres. Ambele jucatare, fruntase ale ierarhiei mndiale, s-au calificat, ieri, in ptimile cmpetitiei de simplu. Raluca-Iana Olaru, a dua pe lista capilr de serie, a trecut in turul secund de Wing Yau Venise han (Hng Kng). mpatriata nastra, recmandata si de lcul al cincilea cupat in clasamentul ITF, s-a impus usr, cu 6-4, 6-0, dupa dar 68 de minute de jc. In faza urmatare, ea va da piept cu americanca helsey ILISM Gullicksn. Srana-Mihaela irstea, a saptea favrita si numarul 17 in ierarhia mndiala, nu s-a cmplicat in meciul cntra ne-zeelandezei Ellen Barry.Rmanca, a cistigat cu 6-2, 6-4. Urmatarea sa adversara este austriaca Tamira Paszek, cap de serie numarul 12. Belgianca Justine Henin-Hardenne, campiana din 2004, a demnstrat, ieri, in fata favritei principale, americanca Lindsay Davenprt, ca si-a revenit cmplet dupa accidentarile din ultimele luni. Jucatarea, cap de serie numarul pt la turneul de la Antipzi, s-a impus imptriva liderului mndial in trei seturi, 2-6, 6-2, 6-3. ipritul Marcs Baghdatis face istrie la Australian Open. Exticul jucatr in virsta de 20 de ani, caruia nu multi ii acrdau sanse de a btine vreun rezultat ntabil la editia din acest an, s-a calificat in semifinalele cmpetitiei. El a trecut, in urma unui meci dramatic, de erul echipei ratiei in finala upei Davis din 2005, Ivan Ljubicici, cap de serie numarul sapte. Acesta, prnit din pstura de favrit incntestabil in fata numarului 54 mndial, a cedat greu, cu 4-6, 2-6, 6-4, 6-3, 3-6. lasamentul Diviziei A, etapa a-xviii-a: hiper s-a clasat pe lcul 9 la E de la Lyn. Dupa prgramul scurt, de vineri, rmanul cupa lcul 6 cu un punctaj de 66,46. Simbata, hiper nu a efectuat un exercitiu prea reusit la prgramul liber, acumulind 181,51 de puncte. "N-a fst prgramul cel mai bun. Nu mai cnteaza daca sint dezamagit, trebuie sa acceptam situatia. Lcul 9 este bun, desi ar fi putut fi mult mai bine", a afirmat hiper. Patinatrul cnsidera ca a avut presiune suplimentara asupra sa, cncurind in ultima grupa la prgramul liber. hiper, in virsta de 27 de ani, este multiplu campin natinal, fiind, de asemenea, patinatrul rman cu cele mai bune rezultate pe plan internatinal in acest mment. Gherghe hiper a reusit cea mai buna clasare la E anul trecut, la Trin, unde a cupat lcul pt, ceea ce a permis Rmaniei sa aiba di reprezentanti la editia din acest an a cmpetitiei. 26 Ianuarie - 1 Februarie 2006 PRISMA HANDBAL MASULIN - u g$ndul la play-ff Natinala masculina a Rmaniei a terminat neinvinsa preliminariile M, dupa ce a remizat cu Lituania, 28-28, la Vilnius, in ultimul meci al grupei. Baietii lui Risnita au 14 ptentiali adversari la baraj, dintre cele 16 frmatii calificate la E. Ai nstri si-ar dri sa jace cu Elvetia, Slvacia sau cu Ucraina, dar ar vrea sa evite Franta si Rusia. Triclrii au terminat neinvinsi meciurile preliminare ale Grupei a 4-a, dupa ce au remizat in deplasare, simbata, 28-28, cu Lituania. Frmatia pregatita de Lucian Risnita si de Niclae Munteanu s-a calificat pentru barajul care pate trimite la ampinatele Mndiale de anul viitr, care vr avea lc in Germania, in periada 21 ianuarie - 4 februarie. Tragerea la srti va avea lc pe 5 februarie, iar meciurile din play-ff se vr disputa la datele de iunie (pentru tur), respectiv iunie (retur). Echipa nastra are, in acest mment, 14 ptentiali adversari, care prvin din rindul celr 16 reprezentative ce vr evlua la ampinatele Eurpene gazduite de Elvetia, intre 26 ianuarie si 5 februarie. Acestea sint: Franta, Rusia, ratia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Nrvegia, Plnia, Prtugalia, Serbia-Muntenegru, Ucraina, Slvenia, Elvetia si Slvacia. Spania si Germania sint calificate direct, din pstura de campiana mndiala, respectiv de tara rganizatare. Dintre cele 14 enumerate vr ramine ulterir dar 11, pentru ca primele trei clasate la E vr btine autmat calificare si la M. Primele pt vr intra la tragerea la srti in cea dintii urna valrica, iar ultimele trei, in cea de-a a dua, alaturi de cistigatarele celr cinci grupe preliminare. Adversarii ideali pentru Rmania ar fi Elvetia, Slvacia si Ucraina, iar la plul pus s-ar afla ratia, Franta si Rusia. Triclrii ar putea sa-si ia binemeritata revansa in fata Ucrainei, dupa ce in preliminariile E, slavii ne-au invins in ambele meciuri. Slvacia si Elvetia sint si ele frmatii abrdabile, fara perfrmante desebite. Mult mai greu ne-ar fi imptriva ratiei, nimeni alta decit detinatare a titlului limpic, sau a Frantei, fsta dubla campiana a lumii si medaliata cu brnz la M din FORD %NVINGE DUP~ 10 ANI LA MONTE ARLO u tate fensiva dusa de Sebastien Leb, Marcus Grnhlm si Frd au reusit sa invinga in Raliul Mnte arl nstructrul american btine astfel primul succes in principat dupa 10 ani ( Bernardini 1996) si primul in WR dupa pauza de aprape 2 ani (Martin Mexic 2004). Marcus Grnhlm a reusit sa ramina liderul cmpetitiei pe intreaga durata a ultimei etape. Practic, cu avansul de peste 2 minute avut, finlandezul nu a avut altceva de facut decit sa tina Startul in Turul Frantei 2007 se va da la Lndra. Publicatia franceza Lettre de l'expansin a anuntat, ca startul in editia din 2007 a Turului iclist al Frantei va fi dat la Lndra, ca urmare a unui acrd intre primarul capitalei Marii Britanii, Ken Livingstne, si scietatea rganizatare a cmpetitiei (ASO). Va fi, astfel, pentru prima ara in istria Turului Frantei cind startul va fi dat de la Lndra. Este insa a treia ara cind Marea Bucla trece si prin Anglia, dupa editiile din 1974 si Prima ara, analul Minecii a fst traversat, dusintrs, cu feribtul, iar in 1994 s-a trecut prin tunelul ce a fst cnstruit pe sub acesta. In istria sa de 100 de ani, Turul Frantei a mai prnit data din insulã, in 1998 startul fiind dat la Dublin. Organizatrii Turului Frantei au refuzat sa cmenteze aceasta infrmatie. RUGBY Bucure}tiul ^nving@tr In ultima etapa a grupei a 3-a a upei hallenge la rugby, selectinata Bucurestiului a invins sambata, in deplasare, frmatia franceza Tuln cu scrul de Rmanii au marcat 3 eseuri prin Ratiu, Fercu si arp, iar Dumbrava a reusit 2 transfrmari si lvitura de penalizare. Intr-un alt meci, Glucester (Anglia) a intrecut cu echipa franceza Baynne. In clasamentul grupei, primul lc a fst cupat de Glucester cu 29 puncte, urmata de Baynne 20, selectinata Bucurestiului 5 si Tuln 5 puncte. astigatarele grupelr s-au calificat pentru sferturile de finala ale cmpetitiei, faza in care vr avansa si 3 echipe de pe lcul 2 in grupe cu cel mai bun punctaj. TENIS DE MASA Jucatrii Mihaela Steff si Adrian risan vr juca la Eurpe Tp 12, turneul celr mai buni 12 sprtivi de pe cntinent, gazduit de penhaga, pe 4 si 5 februarie. Participarea la Eurpe Tp 12 se face pe baza clasamentului intcmit de federatia eurpeana in luna decembrie. nfrm ierarhiei de la finalul anului trecut, Mihaela Steff cupa lcul patru in Eurpa, la feminin, in timp ce Adrian risan se afla pe pzitia a cincea. Un alt jucatr de rigine rmana, alin reanga, se afla in tpul cntinental, pe lcul patru, dar sprtivul reprezinta Grecia. autmbilul Frd Fcus RS WR06 pe drum. "Sunt farte bucurs sa inving pentru prima data la Mnte arl. Dar sunt si mai fericit ca am reusit acest succes la primul raliu cu echipa si masina nua.am asteptat ca raliul sa se termine cit mai repede, pentru ca nu este printre cele pe care le agreez, iar dupa iesirea lui Sebastien nu am mai atacat. Pate de aceea prestatia mea a fst mai mdesta", a declarat Grnhlm la ssirea in parcul de service de la Mnte arl. In md evident, dupa ce a cistigat 10 speciale din ttalul de 18 (2 au fst anulate) Sebastien Leb este erul acestui raliu. Iesit in decr in ultima prba a primei etape, francezul a revenit cnfrm regulamentului SuperRally si a reusit sa urce pe treapta secunda a pdiumului abia dupa ultima prba. "A fst un Mnte arl farte dificil, in care dua viraje succesive nu au avut aceiasi aderenta.acest lucru m- a pacalit si pe mine si astfel a trebuit sa ne multumim cu lcul secnd in final. Sper ca in etapele urmatare sa avem mai mult nrc", a incheiat campinul en titre. Rubrica de sprt realizată de Adrian Ppa