Microsoft Word - DOP007191RO05-11PP-DEC102-11FINC1-TR.doc

Transcriere

1 CURTEa DE CONTURI EUPEaNă NOTă INFORMaTIvă Prezentare generală a rapartelr anuale 2010, însţită de infrmaţii explicative RaPOaRTELE anuale 2010

2

3 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 1 CUVÂNT-ÎNAINTE AL PREŞEDINTELUI CURŢII Prezenta ntă infrmativă expune principalele cnstatări şi cncluzii frmulate de Curtea de Cnturi Eurpeană în raprtul său anual cu privire la execuţia bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2010 şi în raprtul său anual cu privire la execuţia fndurilr eurpene de dezvltare (FED) pentru exerciţiul Acesta reprezintă cel de al 17-lea an în care Curtea publică declaraţie de asigurare - Déclaratin d assurance (DAS) - cu privire la fiabilitatea cnturilr şi la regularitatea peraţiunilr subiacente cnturilr. Activităţile de audit pe care trebuie să le desfăşurăm pentru a elabra declaraţia de asigurare sunt extrem de ample şi nu reprezintă un demers facil pentru Curte. Curtea auditează diferitele sisteme de venituri şi de cheltuieli ale Uniunii, care au adesea un caracter cmplex, la tate nivelurile administrative aplicabile administraţia UE, administraţiile naţinale şi reginale şi urmăreşte circuitul fndurilr până la nivelul beneficiarilr individuali, care sunt în număr de miliane şi care sunt răspândiţi pe tt teritriul Uniunii şi dincl de graniţele acesteia. Obiectivul Curţii este de a furniza rezultate bazate pe prbe slide, care să sprijine în md crespunzătr demersul de evaluare şi, implicit, pe cel de îmbunătăţire a gestiunii bugetului UE şi a bugetului FED. De-a lungul ultimilr 17 ani, ne-am îmbunătăţit şi ne-am cnslidat în md cnstant abrdarea în materie de audit, precum şi pe cea în materie de raprtare a rezultatelr, iar 2010 nu face excepţie de la această regulă. Raprtul anual 2010 aduce serie de nutăţi, printre care: mdificarea mdului de prezentare şi a cmpnenţei grupurilr de plitici în care Curtea subîmparte cheltuielile Uniunii (şi a capitlelr care le crespund), pentru a asigura repartizare mai raţinală şi mai echilibrată; un grad sprit de claritate în raprtarea rezultatelr testelr efectuate, prin includerea indicelui de erare estimat pentru fiecare grup de plitici în parte şi pentru ansamblul bugetului; atenţie sprită acrdată recmandărilr vizând îmbunătăţirea gestiunii financiare, ilustrată mai ales prin raprtarea sistematică cu privire la acţiunile întreprinse în urma recmandărilr anteriare; şi intrducerea unui capitl nu, referitr la aspectele legate de auditul perfrmanţei; acest capitl reflectă imprtanţa ecnmicităţii, a eficienţei şi a eficacităţii în efectuarea cheltuielilr.

4 2 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Îmi exprim speranţa că rapartele anuale ale Curţii pentru exerciţiul 2010 se vr dvedi de interes pentru dumneavastră. În calitate de auditr extern independent al finanţelr Uniunii Eurpene, Curtea are drept biectiv elabrarea de raparte de audit şi de avize biective şi relevante, capabile să cntribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a Uniunii Eurpene în beneficiul cetăţenilr Uniunii. Utilizarea eficace a fndurilr publice reprezintă un aspect desebit de relevant în cntextul financiar actual. Curtea de Cnturi Eurpeană va cntinua să prmveze şi pe viitr transparenţa actului de gestiune şi darea de seamă pentru acesta în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile UE. Pentru mai multe infrmaţii cu privire la misiunea, la activităţile şi la rezultatele Curţii, vă invităm să vizitaţi Vítr Manuel da SILVA CALDEIRA Preşedintele Curţii de Cnturi Eurpene

5 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 3 CUPRINS Mesaje-cheie în Raprtul anual Declaraţia de asigurare 7 Explicaţii privind cnstatările prezentate de Curte 9 Venituri 13 Agricultură şi resurse naturale 15 Ceziune, energie şi transprturi 19 Ajutrul extern, dezvltarea şi extinderea 23 Cercetare şi alte plitici interne 25 Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli ale instituţiilr şi rganelr 29 Fndurile eurpene de dezvltare (FED) 31 Obţinerea de rezultate prnind de la bugetul UE 35 Explicaţii şi cntext 37 Bugetul Uniunii Eurpene pentru exerciţiul Abrdarea utilizată de Curte pentru elabrarea declaraţiei de asigurare prezentare pe scurt 41 Organizarea şi activităţile Curţii de Cnturi Eurpene 43

6

7 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 5 MESAJE-CHEIE ÎN RAPORTUL ANUAL 2010 Cnturile aferente exerciţiului 2010 prezintă în md fidel situaţia financiară a Uniunii Eurpene, precum şi rezultatele peraţiunilr acesteia şi fluxurile sale de numerar pentru exerciţiul În schimb, plăţile subiacente acestr cnturi au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, indicele de erare estimat pentru ansamblul bugetului UE fiind de 3,7 %. Per ansamblu, sistemele de cntrl erau parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilr. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente grupului de plitici Ceziune, energie şi transprturi (dmeniul de cheltuieli al Uniunii Eurpene care este cel mai susceptibil să cnţină erri), indicele de erare estimat de Curte pentru 2010 a fst mai ridicat decât cel estimat pentru 2009, cifrându-se la 7,7 %. În cadrul celrlalte dmenii de cheltuieli ale UE, indicele de erare estimat a rămas relativ cnstant. Indicele de erare estimat pentru grupul de plitici Agricultură şi resurse naturale este de 2,3 %, situându-se, astfel, peste pragul de semnificaţie. Plăţile directe efectuate în cadrul Sistemului integrat de administrare şi cntrl (Integrated Administrative Cntrl System - IACS) nu au fst însă afectate de un nivel semnificativ de erare. Pnderea deţinută în cadrul bugetului UE de plăţile în avans (prefinanţările) a crescut în md semnificativ, însă nrmele cntabile şi supravegherea cntabilă nu au fst adaptate în cnsecinţă. Atunci când planifică prgramele de cheltuieli ale UE, Cmisia şi statele membre ar trebui să acrde mai mare atenţie stabilirii unr biective de tip SMART (specific, measurable, achievable, relevant and timed - definite în md exact, măsurabile, pertinente, realizabile şi cu termene de îndeplinire precise), precum şi identificării şi cmbaterii riscurilr care pt afecta punerea în aplicare a acţiunilr.

8

9 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 7 DECLARAŢIA DE ASIGURARE FIABILITATEA CONTURILOR EXERCIŢIULUI FINANCIAR 2010 În pinia Curții, cnturile anuale ale Uniunii Eurpene prezintă în md fidel, sub tate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2010, precum și rezultatele perațiunilr acesteia și fluxurile sale de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în cnfrmitate cu dispzițiile Regulamentului financiar și cu nrmele cntabile adptate de cntabilul Cmisiei. Paragraf de evidenţiere a unui aspect Fără a pune în discuție pinia frmulată mai sus, Curtea drește să atragă atenția asupra unei mdificări survenite în plitica cntabilă a Cmisiei referitare la plăţile de prefinanţare care au fst efectuate pentru cnstituirea instrumentelr de inginerie financiară sau pentru a cntribui la aceste instrumente, dar care nu au fst încă utilizate sub frmă de împrumuturi, garanţii sau participare la capital. Ca urmare a acestei situaţii, Cmisia a trebuit să reîntcmească cnturile anuale ale Uniunii Eurpene pentru exerciţiul 2009, cnturi pentru care Curtea a exprimat pinie de audit nemdificată. LEGALITATEA ŞI REGULARITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR AFERENTE EXERCIŢIULUI 2010 Veniturile În pinia Curţii, peraţiunile de venituri ale Uniunii Eurpene subiacente cnturilr pentru exerciţiul 2010 sunt, sub tate aspectele semnificative, cnfrme cu legile şi reglementările în vigare. Angajamentele În pinia Curţii, angajamentele subiacente cnturilr pentru exerciţiul 2010 sunt, sub tate aspectele semnificative, cnfrme cu legile şi reglementările în vigare. Plăţile Argumentele care stau la baza exprimării unei pinii cntrare (defavrabile) Curtea cncluzinează că, per ansamblu, sistemele de supraveghere și de cntrl sunt parțial eficace în asigurarea legalităţii şi regularităţii plăţilr subiacente cnturilr. Grupurile de plitici Agricultură şi resurse naturale şi Ceziune, energie și transprturi sunt afectate de un nivel semnificativ de erare. Ptrivit estimării Curţii, indicele de erare cel mai prbabil pentru plăţile subiacente cnturilr este de 3,7 %.

10 8 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Opinie cntrară (defavrabilă) În pinia Curţii, din cauza semnificaţiei aspectelr prezentate la paragraful anterir, plăţile subiacente cnturilr pentru exerciţiul 2010 sunt afectate de un nivel semnificativ de erare. Pentru textul integral al declaraţiei de asigurare, a se cnsulta capitlul 1 din Raprtul anual 2010.

11 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 9 EXPLICAŢII PRIVIND CONSTATĂRILE PREZENTATE DE CURTE Declaraţia de asigurare pentru exerciţiul 2010 este cea de a 17-a declaraţie de asigurare prezentată de Curte cu privire la fiabilitatea cnturilr şi la legalitatea şi regularitatea peraţiunilr subiacente acestra. Abrdarea utilizată de Curte în vederea elabrării declaraţiei de asigurare este prezentată în secţiunea explicativă a dcumentului de faţă (la pagina 37). Regularitatea peraţiunilr Diagrama 1 prezintă în md sintetic cnstatările rezultate cu privire la regularitatea peraţiunilr în urma testelr efectuate. Diagrama indică gradul de frecvenţă a errilr în cadrul peraţiunilr, precum şi impactul aferent acelr erri care au efecte cuantificabile. Diagrama 1 - Rezultatele testelr efectuate pe peraţiuni Dmeniu de audit Agricultură şi resurse naturale Ceziune, energie şi transprturi Frecvenţa errilr 37 % 49 % 0 10 mld eur Indicele de erare cel mai prbabil Cncluzie de audit 20 mld eur 30 mld eur 40 mld eur 50 mld eur 60 mld eur 70 mld eur 2,3 % 7,7 % Afectate de un nivel semnificativ de erare Ajutrul extern, dezvltarea şi extinderea Cercetare şi alte plitici interne 23 % 39 % 1,7 % 1,4 % Per ansamblu, nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, însă în cadrul plăţilr intermediare şi finale s-a cnstatat un nivel semnificativ de erare. Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli Venituri 7 % 0 % 0,4 % 0,0 % Nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. X % Frecvenţa errilr (prcentajul din peraţiunile auditate care a fst afectat de una sau de mai multe erri) 0 20 mld eur 40 mld eur 60 mld eur 80 mld eur 100 mld eur 120 mld eur 140 mld eur Y % Indicele de erare cel mai prbabil (media pnderată a indicilr de erare, exprimaţi prcentual, care au fst identificaţi în eşantin, şi anume indicele de erare estimat) Ntă: Pentru estimarea indicelui de erare, Curtea utilizează tehnici statistice standard. Infrmaţii suplimentare sunt dispnibile în anexa 1.1 la capitlul 1 din raprtul anual.

12 10 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Curtea a cncluzinat că angajamentele nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare în niciunul dintre grupurile de plitici şi nici veniturile. În ceea ce priveşte plăţile, în ansamblul acestra, indicele de erare estimat a fst de 3,7 % (3,3 % în 2009), ceea ce a cndus la frmularea unei pinii cntrare (defavrabile) cu privire la regularitatea plăţilr subiacente cnturilr. Cmparaţie cu exerciţiile anteriare Indicele de erare estimat de Curte în urma auditului său cu privire la plăţile din cadrul grupului de plitici Ceziune, energie şi transprturi pentru exerciţiul 2010 a cunscut creştere în raprt cu rezultatele aferente dmeniului ceziunii pentru exerciţiul În cadrul celrlalte grupuri de plitici, indicele de erare estimat pentru plăţi a rămas relativ cnstant. Diagrama 2 - Indicele de erare estimat pentru ppulaţia plăţilr auditate, % 9% Bugetul UE 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0% Limita superiară a indicelui de erare Indicele de erare cel mai prbabil Limita inferiară a indicelui de erare Ntă: Pentru estimarea indicelui de erare, Curtea utilizează tehnici statistice standard. Indicele de erare cel mai prbabilreprezintă media pnderată a indicilr de erare, exprimaţi prcentual, care au fst identificaţi în eşantin. Curtea are în prprţie de 95 % certitudinea că indicele de erare din cadrul ppulaţiei se situează între limita inferiară a indicelui de erareşi limita superiară a indicelui de erare. Infrmaţii suplimentare sunt dispnibile în anexa 1.1 la capitlul 1 din raprtul anual.

13 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 11 Fiabilitatea luărilr de pziţie ale Cmisiei Fiecare directr general raprtează cu privire la mdul în care s-a achitat de sarcinile sale într-un raprt anual de activitate, care este însţit de declaraţie privind utilizarea resurselr şi privind eficacitatea prcedurilr de cntrl. În cadrul acestr declaraţii, directrii generali pt frmula rezerve, semnalând, de exemplu, aspecte precum existenţa unui indice ridicat de erare în cadrul peraţiunilr. Pentru exerciţiul 2010, auditrul intern al Cmisiei a frmulat, pentru prima dată, pinie generală privind situaţia cadrului de cntrl intern al Cmisiei, evaluând acest cadru drept adecvat. Sfera acestei pinii generale de audit se limitează la prpriul cadru de cntrl intern al Cmisiei. Or, peste 90 % din ansamblul errilr detectate de Curte sunt identificate în afara Cmisiei, la nivelul beneficiarilr. Cu alte cuvinte, sistemele de cntrl instituite nu reuşesc să prevină sau să crecteze errile într- măsură suficientă pentru ca peraţiunile, per ansamblu, să fie cnfrme cu legile şi reglementările în vigare. Prin intermediul raprtului său de sinteză, alcătuit pe baza rapartelr anuale de activitate ale directrilr generali, Cmisia îşi asumă răspunderea pentru execuţia bugetului UE. Pentru exerciţiul 2010, Cmisia menţinează că s-au realizat prgrese în remedierea deficienţelr, inclusiv creşterea gradului de cnfrmitate cu nrmele de eligibilitate aplicabile cheltuielilr declarate, afirmând, în acelaşi timp, că există şi serie de aspecte care necesită îmbunătăţiri. Cnstatările Curţii sunt următarele: sfera de cuprindere şi amplarea rezervelr care au fst frmulate ar fi trebuit să fie mai largi într- serie de dmenii; datele furnizate cu privire la recuperări sunt incmplete sau nu au fst verificate; ar fi trebuit să se realizeze distincţie mai clară între recuperările de la beneficiari şi celelalte crecţii financiare, acestea din urmă fiind suprtate de cntribuabilii naţinali. O utilizare crescută a prefinanţărilr O parte semnificativă a plăţilr efectuate de Cmisie în fiecare an ia frma plăţilr în avans, prin intermediul cărra se furnizează prefinanţare pentru csturi care urmează să fie suprtate la dată ulteriară. Pnderea deţinută în bugetul UE de plăţile în avans a crescut în md cnsiderabil în cursul periadei aferente cadrului financiar actual. Cmisia a crectat prblemele semnificative referitare la exhaustivitatea prefinanţărilr, însă lipsa infrmaţiilr actualizate cu privire la fndurile UE efectiv utilizate de statele membre reduce cnsiderabil utilitatea infrmaţiilr cntabile pentru gestiune. Având în vedere recurgerea din ce în ce mai frecventă la prefinanţări, Cmisia trebuie să reexamineze fără întârziere nrma cntabilă relevantă şi să intensifice supravegherea cu privire la aceasta.

14

15 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 13 VENITURI 127,8 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl erau eficace Operaţiunile nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare DOMENIUL DE AUDIT Veniturile Uniunii Eurpene sunt utilizate pentru a finanţa cheltuielile Uniunii. În 2010, au fst clectate venituri în cuantum de 127,8 miliarde de eur. În marea lr majritate, veniturile Uniunii sunt frmate din resurse prprii. Resursele prprii bazate pe VNB şi cele bazate pe TVA reprezintă 71,2 %, respectiv 10,5 % din bugetul UE. Aceste resurse se calculează pe baza taxei pe valarea adăugată (TVA) clectate de statele membre şi pe baza venitului naţinal brut (VNB) al statelr membre. Pentru aceste resurse prprii, Cmisia utilizează, ca bază pentru stabilirea veniturilr UE care trebuie clectate, agregate macrecnmice întcmite de statele membre. Auditul Curţii acperă acţiunile întreprinse de Cmisie în cadrul prcesului de prelucrare a datelr macrecnmice furnizate de statele membre. Resursele prprii tradiţinale taxele vamale percepute pentru imprturi şi taxa pe prducţia de zahăr, clectate de administraţiile naţinale ale statelr membre în numele Uniunii reprezintă 12,2 % din bugetul UE. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza testelr sale de audit, Curtea a cncluzinat că peraţiunile nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Ttuşi, testele efectuate pe peraţiuni au dus la identificarea unr deficienţe în cadrul sistemelr. Referitr la resursele prprii tradiţinale, pentru unul dintre statele auditate nu a fst psibilă recncilierea sumei care a fst declarată ca reprezentând resurse prprii tradiţinale cu evidenţele cntabile subiacente. Curtea a detectat erare în calculul efectuat de Cmisie în 2010 pentru stabilirea sumei definitive a crecţiei în favarea Regatului Unit aferente exerciţiului Suma care trebuia scăzută din plăţile efectuate de Regatul Unit în cntul resurselr prprii a fst supraestimată cu 189 de miliane de eur, valare care nu are un impact semnificativ în cntextul ansamblului veniturilr Uniunii, dar care reprezintă 3,5 % din cuantumul ttal al crecţiei respective. Această erare a fst crectată prin rectificarea bugetului pentru exerciţiul 2011.

16 14 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Curtea a cnstatat că sistemele de cntrl erau în general eficace în asigurarea regularității perațiunilr. Însă, ca şi în anii anteriri, Curtea a identificat prbleme în cadrul prcedurilr şi al sistemelr, prbleme care afectează valrile sumelr suspendate reprezentând resurse prprii tradiţinale. În ceea ce priveşte resursele prprii bazate pe TVA, există încă rezerve rămase nesluţinate de mult timp, însă numărul lr este în scădere. Există întârzieri în ceea ce priveşte mnitrizarea aplicării directivelr TVA. Pentru resursele prprii bazate pe VNB, persistă serie de deficienţe, iar verificarea inventarelr VNB nu este încă finalizată. RECOMANDĂRI În cadrul demersului său de examinare a acţiunilr întreprinse ca urmare a recmandărilr sale anteriare, Curtea a cnstatat că, deşi fuseseră realizate anumite prgrese, mai sunt încă necesare efrturi în ceea ce priveşte implementarea în Uniunea Eurpeană a unei plitici cmune în materie de revizuiri pentru resursele prprii bazate pe VNB, precum şi efrturi în vederea asigurării unei cntabilizări crecte a datriilr vamale aferente mărfurilr cnfiscate. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea recmandă Cmisiei să îşi cntinue efrturile vizând: asigurarea, în ceea ce priveşte resursele prprii tradiţinale, a exhaustivităţii situaţiilr cntabile ale statelr membre şi a utilizării crecte a acestra, precum şi cntinuarea cnslidării supravegherii vamale la nivel naţinal; punerea la dispziţia Cmitetului VNB a rapartelr de evaluare privind datele VNB ale statelr membre, astfel încât tate rezervele generale existente să pată fi înlcuite cu rezerve specifice pentru periada de după 2002.

17 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 15 AGRICULTURĂ ŞI RESURSE NATURALE 56,8 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl erau parţial eficace Plăţile directe care au făcut biectul sistemului de cntrl IACS nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare Dmeniul dezvltării rurale s-a dvedit a fi mai susceptibil să cnţină erri 37 % din plăţile testate efectuate către beneficiari au fst afectate de erri, înregistrându-se un indice de erare estimat la 2,3 % DOMENIUL DE AUDIT Majritatea plăţilr directe din cadrul Fndului eurpean de garantare agriclă (FEGA) se efectuează către beneficiari pe baza suprafeţei terenului agricl explatat. Fndul eurpean agricl pentru dezvltare rurală (FEADR) cfinanţează priecte vizând dezvltarea agriculturii şi a vieţii rurale, precum şi măsuri de prtecţie a mediului. Sistemul integrat de administrare şi cntrl (IACS - Integrated Administratin and Cntrl System) reprezintă principalul sistem de cntrl menit să asigure regularitatea peraţiunilr aferente FEGA şi FEADR. Fermierii trebuie să respecte serie de bligaţii legale în materie de practici de bună gestinare a terenurilr şi de prtecţie a mediului. Gestiunea cheltuielilr este partajată cu statele membre. Plitica UE în dmeniul mediului, al afacerilr maritime şi pescuitului şi al sănătăţii şi al prtecţiei cnsumatrilr are drept biectiv să cntribuie la prtecţia şi la îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii umane, precum şi la utilizarea raţinală a resurselr naturale. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza activitățilr sale de audit, Curtea a cncluzinat că, pentru grupul de plitici Agricultură și resurse naturale, plăţile testate au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Indicele de erare estimat este de 2,3 %. Plăţile directe care au făcut biectul sistemului de cntrl IACS nu au fst însă afectate de un nivel semnificativ de erare, acestea reprezentând 39,7 miliarde de eur. Testele efectuate cu privire la cheltuielile din dmeniul dezvltării rurale au arătat că frecvenţa errilr era mai ridicată în această categrie de cheltuieli decât în cadrul plăţilr aferente FEGA: din plăţile FEGA care au fst testate, 27 % au fst afectate de erri, în cmparaţie cu 50 % în cazul plăţilr pentru dezvltarea rurală. Cel mai frecvent tip de erare a fst supradeclararea suprafeţelr de teren de către beneficiari.

18 16 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Exemplu de erri survenite în cadrul plăţilr către fermieri din cauza neactualizării bazei de date Curtea a identificat plăţi, efectuate către aprximativ de beneficiari FEGA, care s-au realizat pe baza unr infrmaţii neactualizate din cadrul bazei de date LPIS cu privire la suprafeţele terenurilr. Acest lucru a cndus la plăţi excedentare în valare ttală de 11 miliane de eur. Cntrar legislaţiei UE, autrităţile naţinale au rambursat la bugetul Uniunii aceste fnduri făcând apel la bugetul naţinal, în lc să recupereze sumele excedentare de la fermierii în cauză. Acest tip de măsură cnstituie un ajutr naţinal neautrizat. Curtea a cnstatat că sistemele de supraveghere şi de cntrl auditate pentru grupul de plitici Agricultură şi resurse naturale erau parțial eficace în asigurarea regularității plăţilr. S-au cnstatat deficienţe în anumite agenţii de plată, de exemplu în ceea ce priveşte sistemul LPIS (Land Parcel Identificatin System - Sistemul de identificare a parcelelr agricle), pe baza căruia se efectuează plăţile către fermieri, şi în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea cntralelr efectuate în cadrul inspecţiilr naţinale. Exemplu de deficienţe în cadrul măsurătrilr efectuate de inspectrii naţinali cu privire la suprafaţa terenurilr În Bulgaria, Grecia, Rmânia, Republica Cehă şi Ţările de Js, Curtea a reefectuat serie de măsurătri ale suprafeţei unr terenuri, care fuseseră deja efectuate de inspectrii naţinali în cadrul FEGA. Suprafeţele eligibile raprtate de inspectrii naţinali s-au dvedit increcte în cazul a 13 din cele 43 de parcele cntrlate în Bulgaria, a 6 din cele 32 de parcele cntrlate în Grecia, a 12 din cele 29 de parcele cntrlate în Rmânia, a 35 din cele 67 de parcele cntrlate în Republica Cehă şi a 16 din cele 174 de parcele cntrlate în Ţările de Js. RECOMANDĂRI Cmisia a întreprins acţiuni de remediere vizând să dea curs recmandărilr anteriare ale Curţii, de exemplu în ceea ce priveşte simplificarea măsurilr de dezvltare rurală şi abrdarea prblemei fiabilităţii şi a exhaustivităţii infrmaţiilr înregistrate în LPIS. Pe de altă parte, referitr la nul regulament al Cnsiliului privind stabilirea la nivelul UE a unr cerinţe minime pentru întreţinerea păşunilr şi privind excluderea de la acrdarea de ajutare directe a beneficiarilr care nu desfăşară activităţi agricle sau care desfăşară activităţi agricle neglijabile, dispziţiile acestuia nu sunt bligatrii, ci pţinale, ceea ce înseamnă că aceste aspecte sunt lăsate la libera alegere a statelr membre.

19 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 17 Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea frmulează în atenţia Cmisiei următarele recmandări: să se asigure că utilizarea rtftgrafiilr (ftgrafii aeriene la scară unifrmă) este bligatrie şi că aceste imagini sunt actualizate în baza de date LPIS referitare la parcelele agricle; să se asigure că inspecţiile derulate la faţa lcului în cadrul sistemelr de cntrl ale statelr membre se efectuează în md crespunzătr; şi să se asigure că rganismele de certificare verifică şi raprtează în md crespunzătr calitatea inspecţiilr naţinale.

20

21 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 19 COEZIUNE, ENERGIE ŞI TRANSPORTURI 40,6 MILIARDE DE EU Autrităţile de audit erau parţial eficace în asigurarea regularităţii peraţiunilr Ceziunea cntinuă să reprezinte dmeniul în care cheltuielile UE sunt cel mai expuse errilr 49 % din plăţile auditate au fst afectate de erri, înregistrându-se un indice de erare estimat la 7,7 % Principalele surse de erri au fst luarea în cnsiderare a unr csturi neeligibile ale priectelr şi nerespectarea dispziţiilr privind achiziţiile publice DOMENIUL DE AUDIT Plitica de ceziune are drept scp cnslidarea ceziunii ecnmice și sciale din cadrul Uniunii Eurpene. Cheltuielile efectuate în dmeniul energiei şi în cel al transprturilr au drept scp sprijinirea unr sisteme şi servicii energetice și de transprt sustenabile şi cmpetitive. Priectele sprijinite de UE sunt realizate de persane fizice, de asciații, de întreprinderi publice sau private sau de rganisme publice lcale, reginale sau naținale. Gestiunea cheltuielilr din dmeniul ceziunii, care reprezintă peste 90 % din cheltuielile aferente acestui grup de plitici, este partajată între Cmisie şi statele membre. Acestea din urmă sunt respnsabile de selecţia şi de mnitrizarea priectelr, ceea ce include administrarea şi cntrlul plăţilr aferente. Statele membre declară peridic csturile suprtate de către prmtrii de priecte Cmisiei, care rambursează parte din aceste csturi (cfinanţare). Pentru a fi eligibile în vederea rambursării, csturile declarate trebuie să respecte reglementările UE şi pe cele naţinale. Cheltuielile din dmeniul energiei şi al transprturilr sunt, în mare parte, executate de către Cmisie. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza testelr sale de audit, Curtea a cncluzinat că plăţile aferente grupului de plitici Ceziune, energie şi transprturi au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Din cele 243 de plăţi auditate, 49 % au fst afectate de erri, înregistrându-se un indice de erare estimat la 7,7 %. În ceea ce priveşte cheltuielile din dmeniul ceziunii, autrităţile statelr membre trebuie să verifice aceste cheltuieli pentru a identifica eventualele erri înainte de a trimite Cmisiei cererea de rambursare. Curtea cnsideră că autrităţile statelr membre au dispus de

22 20 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ suficiente infrmaţii pentru a detecta şi a crecta cel puţin parte din erri în cazul a 58 % din peraţiunile afectate de erri. Aprximativ 3 % din plăţile auditate priveau priecte ttal neeligibile, ceea ce reprezintă mai mult de treime din indicele de erare estimat. Exemplu de priect neeligibil pentru finanţarea prin FEDER În cazul unui priect FEDER (Fndul eurpean de dezvltare reginală), studiul de fezabilitate, care făcea parte din dsarul de candidatură al priectului, preciza că priectul urma să genereze venituri care aveau să depăşească cstul priectului. Aceasta făcea ca priectul să nu fie eligibil pentru cfinanţare din partea UE. O cincime din peraţiunile testate erau afectate de încălcarea nrmelr privind achizițiile publice. Încălcări grave ale nrmelr UE şi ale nrmelr naţinale în materie de achiziţii publice au fst cnstatate în 5 % din plăţile testate şi au reprezentat 24 % din ttalitatea errilr cuantificabile şi aprape treime din indicele de erare estimat. Exemplu de încălcare gravă a nrmelr privind achizițiile publice Cntractarea lucrărilr şi a serviciilr destinate să facă un fluviu navigabil pentru vasele de crazieră nu s-a realizat în cnfrmitate cu reglementările. Autritatea cntractantă a împărţit lucrările în aşa fel încât valrile cntractului să fie mai mici decât pragurile dincl de care se aplică nrmele UE şi nrmele naţinale privind achiziţiile publice, eludând practic cerinţele nrmale referitare la atribuirea cntractelr de achiziţii publice. Mai multe dintre aceste cntracte au fst atribuite unuia şi aceluiaşi cntractant. Declaraţiile privind diverse csturi neeligibile precum csturile excesive declarate ca fiind suprtate în cadrul priectelr sau lipsa dcumentelr justificative în sprijinul csturilr declarate au reprezentat aprximativ pătrime din indicele de erare estimat. Fndurile destinate intrducerii unr instrumente de inginerie financiară în statele membre se află la baza unei creşteri a cheltuielilr în dmeniul ceziunii. La sfârşitul anului 2010, fuseseră înfiinţate instrumente de inginerie financiară cu un capital de dtare în valare de aprximativ 8,1 miliarde de eur. În şapte din cele 13 plăţi auditate acrdate acestr fnduri nu au fst respectate principalele cerinţe reglementare. În plus, Cmisia nu dispune de suficiente infrmaţii de mnitrizare cu privire la implementarea efectivă a peraţiilr din cadrul instrumentelr de inginerie financiară la nivelul beneficiarilr. Curtea a cncluzinat că autrităţile de audit erau parțial eficace în asigurarea regularității plăţilr din dmeniul ceziunii. Deficienţele cnstatate în cadrul activităţii autrităţilr de audit un element-cheie din dispzitivele de cntrl ale statelr membre au cuprins întârzieri în efectuarea auditurilr şi rientări insuficiente din partea Cmisiei cu privire la sfera şi la amplarea cntralelr care trebuie efectuate pentru auditul priectelr.

23 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 21 RECOMANDĂRI În urma examinării de către Curte a situaţiei acţiunilr întreprinse în urma recmandărilr anteriare frmulate de aceasta, s-a cnstatat că s-au înregistrat prgrese: Cmisia a intensificat supravegherea pe care exercită asupra sistemelr de gestiune şi de cntrl naţinale pentru periada de prgramare , în special prin mnitrizarea activităţilr desfăşurate de autrităţile de audit şi făcând apel în md mai frecvent la întreruperea şi suspendarea plăţilr. De asemenea, Cmisia a depus în cntinuare efrturi în vederea furnizării de rientări autrităţilr naţinale care implementează prgramele peraţinale (PO) şi a simplificării nrmelr de eligibilitate aplicabile fndurilr structurale. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea frmulează în atenţia Cmisiei următarele recmandări: să mnitrizeze în cntinuare respectarea cerinţelr de eligibilitate, inclusiv a nrmelr UE şi naţinale referitare la achizițiile publice; să încurajeze autritățile naținale să aplice în md rigurs mecanismele de crecție anterir certificării cheltuielilr şi transmiterii acestra spre plată Cmisiei şi să cntinue să prcedeze la întreruperea sau la suspendarea plăţilr efectuate pentru prgramele peraţinale până la luarea unr măsuri crective de către statul membru în cauză; să evalueze nrmele de eligibilitate naţinale pentru periada de prgramare cu scpul de a identifica eventualele aspecte referitr la care se pt realiza simplificări şi sursele ptenţiale de erare; şi să furnizeze autrităţilr de audit din statele membre rientări suplimentare cu privire la eşantinare, la sfera verificărilr care trebuie efectuate în cadrul auditurilr privind priectele şi la raprtarea cnstatărilr de audit aferente.

24

25 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 23 AJUTORUL EXTERN, DEZVOLTAREA ŞI EXTINDEREA 6,5 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl erau parţial eficace În ansamblu, plăţile nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, înregistrându-se un indice de erare estimat la 1,7 % Cu tate acestea, un nivel semnificativ de erare a fst cnstatat la nivelul plăţilr intermediare şi finale către beneficiari Majritatea errilr cuantificabile privesc cheltuieli efectuate în afara periadei de eligibilitate, includerea unr cheltuieli neeligibile în declaraţiile de csturi, cheltuieli lipsite de dcumente justificative adecvate şi plăţi efectuate fără să fi fst prevăzute în cntracte DOMENIUL DE AUDIT Cheltuielile din acest dmeniu de plitici acperă asistența pentru dezvltare acrdată țărilr din Asia şi din America Latină şi statelr din Africa, zna Caraibilr și Pacific (ACP), precum și cperarea ecnmică cu acestea, prgrame tematice în acest dmeniu, plitica eurpeană de vecinătate, strategia de extindere, ajutrul umanitar şi acțiunile implementate în cadrul pliticii externe și de securitate cmune. Gestinarea acestui dmeniu de plitici se realizează în md direct de către direcţiile generale ale Cmisiei, fie la nivel central din Bruxelles, fie la nivelul delegațiilr UE din țările beneficiare sau în cmun cu rganizaţii internaţinale. Cheltuielile cuprind rambursarea csturilr suprtate în cadrul priectelr şi, într- mai mică măsură, în cadrul sprijinului bugetar. Asistența pentru dezvltare în favarea statelr ACP este acrdată şi prin intermediul fndurilr eurpene de dezvltare. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza activităţilr sale de audit, Curtea a cncluzinat că, în ansamblu, grupul de plitici Ajutrul extern, dezvltarea şi extinderea nu a fst afectat de un nivel semnificativ de erare, înregistrând un indice de erare estimat la 1,7 %. Cu tate acestea, plăţile intermediare şi finale au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Curtea a cnstatat că un prcent de 23 % din plăţile către beneficiari a fst afectat de erri. Tate errile cuantificabile identificate priveau plăţile intermediare şi finale, duă treimi din aceste erri fiind cnstatate la nivelul plăţilr finale, erri care nu au fst detectate de

26 24 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ cntralele Cmisiei. S-a cnstatat frecvenţă ridicată de erri necuantificabile, în special în cadrul prcedurilr de achiziţii publice şi al prelungirii unr cntracte. Exemplu de csturi neeligibile rambursate în cadrul plăţii finale aferente unui priect Diferite tipuri de erri au fst cnstatate la nivelul plăţii finale aferente unui priect destinat să acrde sprijin unr familii rurale pentru prducţia şi cmercializarea de nuci de caju eclgice în Nicaragua, plată reprezentând 21,7 % din csturile ttale ale priectului. Aceste erri priveau lipsa unr facturi şi a unr dvezi de plată, nerespectarea nrmelr privind achiziţiile publice, lipsa unr certificate de rigine şi neincluderea în registrele cntabile a unr sume declarate. Cmisia nu detectase aceste erri în stadiul plăţii finale. Curtea a cnstatat că sistemele de cntrl pentru grupul de plitici Ajutrul extern, dezvltarea şi extinderea erau parțial eficace în asigurarea regularității plăţilr. RECOMANDĂRI În urma examinării de către Curte a situaţiei acţiunilr întreprinse în urma recmandărilr anteriare frmulate de aceasta, s-a cnstatat că s-au înregistrat prgrese, deşi un anumit număr de recmandări trebuie încă luate în cnsiderare. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea frmulează următarele recmandări: Direcţia Generală Extindere (1) să definească mai detaliat criteriile de eliminare a cntrlului ex ante şi de suspendare a delegării de gestiune ţărilr cu sisteme de gestiune descentralizate şi să testeze eficacitatea sistemelr utilizate de autrităţile naţinale; (2) să dezvlte un instrument care să permită cnslidarea rezultatelr bţinute în urma vizitelr de mnitrizare; (3) să amelireze calitatea datelr din sistemul său de infrmaţii de gestiune; (4) să intensifice examinările ex pst ale peraţiunilr efectuate în gestiune centralizată; şi Cmisia să elabreze metdlgie cerentă pentru calcularea indicelui de erare reziduală de către direcţiile generale respnsabile cu relaţiile externe.

27 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 25 CERCETARE ŞI ALTE POLITICI INTERNE 9,0 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl erau parţial eficace În ansamblu, plăţile nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, înregistrându-se un indice de erare estimat la 1,4 % Cu tate acestea, au fst cnstatate atât un nivel semnificativ de erare, cât şi frecvenţă semnificativă a errilr la nivelul plăţilr intermediare şi finale efectuate în cadrul celui de Al şaselea şi al celui de Al şaptelea prgram-cadru de cercetare Sursa principală de erare rămâne calculul increct al cheltuielilr de persnal și al cheltuielilr indirecte DOMENIUL DE AUDIT Plitica privind cercetarea vizează favrizarea investițiilr în cercetare și a tranziției către ecnmie bazată pe cunaștere. Plăţile se efectuează în cadrul prgramelr-cadru multianuale de cercetare, şi anume Al şaselea şi Al şaptelea prgram-cadru (PC6 şi PC7) şi, în cea mai mare parte, sunt implementate de Cmisie în cadrul unei gestiuni centralizate directe. Beneficiarii pt fi institute de cercetare, universități, persane fizice, scietăți cmerciale sau administrații publice. Aceştia realizează priecte care sunt eligibile pentru cfinanţarea din partea UE în anumite cndiţii. Într- primă etapă, priectele beneficiază de plăţi în avans, însţite dar de cndiţii limitate. Plăţile intermediare şi finale care urmează trebuie însă să respecte tate cerinţele de eligibilitate. Scpul Prgramului de învăţare pe tt parcursul vieţii este de a permite cetăţenilr să participe la experienţe de învăţare în tate etapele vieţii lr. De asemenea, prgramul urmăreşte să dezvlte sectarele educației și frmării în UE. Prgramul de învăţare pe tt parcursul vieţii este implementat în cadrul gestiunii centralizate indirecte prin intermediul unr agenţii naţinale, care gestinează numerasele sume acrdate sub frmă de granturi prfesrilr şi studenţilr, sume care sunt însă mdeste. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza testelr sale de audit, Curtea a cncluzinat că, în ansamblu, grupul de plitici Cercetare şi alte plitici interne nu a fst afectat de un nivel semnificativ de erare, înregistrând un indice de erare estimat la 1,4 %. Cu tate acestea, plăţile intermediare şi finale efectuate pentru prgramele-cadru de cercetare au fst afectate de un nivel semnificativ de erare.

28 26 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Curtea a cnstatat că un prcent de 39 % din plăţile testate efectuate către beneficiari a fst afectat de erri. Majritatea (88 %) acestr erri au fst identificate la nivelul plăţilr intermediare şi finale, iar 95 % din errile cuantificabile priveau rambursarea unr csturi neeligibile sau a unr csturi increct declarate pentru serie de priecte finanţate prin prgramele-cadru de cercetare. Alte surse de erare erau cnstituite din cereri de rambursare a unr impzite indirecte, din aplicarea increctă a metdei de amrtizare şi din dbânzi generate de sumele de prefinanţare. Exemplu de erare la calcularea ratei frfetare a csturilr indirecte Un beneficiar având sub gestiune un priect PC6 a declarat cheltuieli de regie utilizând rată frfetară bazată pe cheltuieli directe de persnal. În urma unui audit ex pst desfăşurat anterir, beneficiarul şi-a schimbat metdlgia de alcare a cheltuielilr de regie fără însă să pună în aplicare în ttalitate şi în md crect recmandările frmulate de auditrii care realizaseră auditul ex pst. Errile şi necncrdanţele bservate de Curte în cursul auditului au avut drept rezultat declararea unei sume în exces în valare de 0,7 miliane de eur. Curtea a cnstatat din nu că sistemele de supraveghere și de cntrl pentru grupul de plitici Cercetare şi alte plitici interne erau parţial eficace în asigurarea regularității plăţilr. Curtea a reefectuat auditul a 33 de declaraţii de cheltuieli la nivel de beneficiari care fuseseră deja certificate de auditri independenţi în cadrul unui cntrl intern. S-au cnstatat erri în 27 dintre aceste declaraţii, 14 având un impact financiar semnificativ. În plus, în ceea ce priveşte cele 97 de plăţi aferente prgramelr-cadru pentru cercetare pe care le-a auditat, Curtea a cnstatat deficienţe la nivelul verificărilr dcumentare ex ante ale Cmisiei în 47 de cazuri. În md frecvent, aceste verificări se limitau dar la verificarea aritmetică a declaraţiilr de cheltuieli, chiar şi în cazurile în care existau prbe care demnstrau că cheltuielile declarate nu erau eligibile. De asemenea, Curtea a cnstatat că, în cazul Prgramului de învăţare pe tt parcursul vieţii, existau cntrale primare care nu erau integral implementate de agenţiile naţinale. Exemplu de deficienţă la nivelul cntralelr efectuate de Cmisie anterir plăţilr Beneficiarul unui priect din cadrul PC6 a calculat cheltuielile de persnal pe baza unr tarife rare medii înscrise în buget pentru trei categrii de persnal: inginer senir, inginer ştiinţific licenţiat şi tehnician. Tariful rar efectiv plătit persnalului era în md semnificativ diferit de cel declarat în vederea bţinerii finanţării din partea UE, ceea ce a dus la supradeclarare de peste 10 % din suma ttală de 0,5 miliane de eur declarată pentru cheltuielile de persnal. În pfida faptului că aceste infrmaţii erau dispnibile, Cmisia nu a cntestat suma declarată în cadrul cntrlului său ex ante.

29 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 27 RECOMANDĂRI Cmisia a depus efrturi pentru a pune în aplicare recmandările anteriare ale Curţii, în special pentru a amelira sistemele de cntrl, inclusiv auditurile ex pst şi recuperarea plăţilr excedentare fie în md direct, fie prin cmpensarea cu plăţile ulteriare acrdate aceluiaşi beneficiar. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea frmulează în atenţia Cmisiei următarele recmandări: referitr la prgramele-cadru de cercetare: (i) să îşi cnslideze cntralele ex ante cu scpul de a identifica plăţile cu un prfil de risc ridicat şi (ii) pentru a amelira şi mai mult fiabilitatea certificatelr de audit, să crească nivelul de cunaștere de către auditrii independenţi a nrmelr legate de eligibilitate; şi referitr la Prgramul de învăţare pe tt parcursul vieţii: să cntinue să cnslideze execuţia cntralelr primare. Agenţiile naţinale ar trebui să verifice în md regulat dsarele şi să dcumenteze în md crespunzătr cntralele.

30

31 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 29 CHELTUIELILE ADMINISTRATIVE ŞI ALTE CHELTUIELI ALE INSTITUŢIILOR ŞI ORGANELOR 9,3 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl erau eficace În ansamblu, plăţile nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, înregistrându-se un indice de erare estimat la 0,4 % Erri şi deficienţe identificate la nivelul prcedurilr de achiziţii DOMENIUL DE AUDIT Cea mai mare parte a cheltuielilr aferente grupului de plitici Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli (63 %) priveşte cheltuielile de persnal, cum ar fi salariile şi pensiile. Restul reprezintă, în principal, cheltuieli referitare la clădiri, echipamente, energie, cmunicaţii şi tehnlgia infrmaţiei. Rezultatele auditurilr desfăşurate de Curte cu privire la agenţiile Uniunii Eurpene şi la alte rganisme descentralizate fac biectul unr raparte anuale specifice, care se publică separat. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza testelr sale de audit, Curtea a cncluzinat că, per ansamblu, plățile aferente grupului de plitici Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Indicele de erare estimat este de 0,4 %. Curtea a cnstatat că sistemele de supraveghere și de cntrl pentru grupul de plitici Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli erau eficace în asigurarea regularității plăţilr. Cu tate acestea, Curtea a identificat serie de erri şi de deficienţe la punerea în aplicare a prcedurilr de achiziţii de către instituţiile şi rganele UE, iar într- instituţie, subutilizarea repetată a anumitr linii bugetare având ca rezultat transferuri bugetare semnificative în vederea finanţării unr priecte imbiliare. De asemenea, deciziile de recrutare nu erau înttdeauna dcumentate în md crespunzătr. Aceste deficienţe nu afectează în md semnificativ grupul de plitici în ansamblul său, dar sunt semnificative la nivelul individual al instituţiei vizate sau al rganului vizat şi trebuie să fie luate în cnsiderare de către administraţiile acestra.

32 30 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ RECOMANDĂRI Curtea remarcă faptul că recmandarea sa anteriară referitare la calcularea alcaţiilr pentru persnal şi la mnitrizarea acestra a fst în mare măsură pusă în aplicare. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea frmulează următarele recmandări în atenţia instituţiilr şi rganelr UE. Acestea ar trebui să se asigure că: se întcmeşte în md crespunzătr dcumentaţia necesară pentru justificarea deciziilr de recrutare şi că se respectă criteriile de eligibilitate precizate în anunţurile privind psturile vacante; şi rdnatrii de credite stabilesc prceduri crespunzătare de cntrl şi beneficiază de rientări mai bune pentru a amelira cnceperea, crdnarea şi derularea prcedurilr de achiziţii.

33 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 31 FONDURILE EUPENE DE DEZVOLTARE (FED) 3,2 MILIARDE DE EU Sistemele de cntrl aferente FED erau parţial eficace Cnturile şi veniturile FED erau, sub tate aspectele semnificative, cnfrme cu legile şi reglementările în vigare Angajamentele FED erau cnfrme cu legile şi reglementările în vigare, în pfida unr erri necuantificabile identificate în cadrul achiziţiilr Plăţile FED pentru priecte au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, înregistrându-se un indice de erare estimat la 3,4 % Errile identificate priveau nerespectarea cndiţiilr de eligibilitate DOMENIUL DE AUDIT Fndurile eurpene de dezvltare (FED) sunt finanțate de statele membre şi fac biectul unui regulament financiar prpriu. Ele nu fac parte din bugetul general al UE. În 2010, Cmisia a executat cea mai mare parte a cheltuielilr în asciere cu statele din Africa, zna Caraibilr și Pacific (ACP), prin intermediul Direcţiei Generale Dezvltare şi Cperare EurpeAid. Partea din FED privind facilitatea pentru investiţii este gestinată de Banca Eurpeană de Investiţii şi nu este cuprinsă în mandatul de audit al Curţii şi nici în prcedura de descărcare de gestiune a Parlamentului Eurpean. Ajutrul acrdat prin FED este implementat prin intermediul priectelr şi al sprijinului bugetar şi este gestinat fie direct de către Cmisie, fie în cmun cu rganizaţii internaţinale precum agenţiile din cadrul ONU şi Banca Mndială, fie prin gestiune descentralizată cu ţările beneficiare. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII Pe baza testelr sale de audit, Curtea a cncluzinat că, pentru exerciţiul financiar 2010, cnturile FED prezintă în md fidel situația financiară, precum și rezultatele perațiunilr fndurilr și fluxurile de numerar. Ttuşi, atât cntralele ex pst efectuate de EurpeAid cu privire la peraţiuni, cât şi auditul desfăşurat de Curte au identificat din nu frecvenţă ridicată a errilr de intrducere a datelr, care, deşi nu sunt semnificative, pt afecta exactitatea datelr care figurează în cnturile anuale şi fiabilitatea datelr de gestiune financiară ale EurpeAid.

34 32 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Curtea a cncluzinat că veniturile FED nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Curtea a cncluzinat, de asemenea, că la nivelul angajamentelr individuale testate aferente FED nu s-a identificat un nivel semnificativ de erare. Cu tate acestea, patru din 14 angajamente individuale pentru priecte care au fst testate în cadrul gestiunii descentralizate au fst afectate de erri necuantificabile privind dispziţiile referitare la achiziţii şi întârzieri în semnarea cntractelr. Curtea a cncluzinat că plăţile aferente FED au fst afectate de un nivel semnificativ de erare, înregistrând în cadrul testelr sale un nivel estimativ glbal de erare de 3,4 %. 26 % din cele 165 de plăţi testate au fst afectate de erri. Majritatea errilr priveau cndiţiile de eligibilitate, cum ar fi nerespectarea prcedurilr de achiziţii, plata necuvenită a taxei pe valarea adăugată, cheltuieli efectuate în afara periadei de implementare ri activităţi sau servicii neeligibile. Curtea a cncluzinat că, per ansamblu, sistemele de cntrl ale FED erau din nu dar parţial eficace în asigurarea regularității plăţilr. RECOMANDĂRI O mare parte din recmandările anteriare ale Curţii au fst luate în cnsiderare de către Cmisie, cum ar fi lansarea, la sfârşitul anului 2010, a Planului de acţiune pentru cnslidarea piramidei de gestiune şi de cntrl la nivelul EurpeAid. Cu tate acestea, există în cntinuare deficienţe în anumite dmenii. Referitr la situaţia cnstatată pentru exerciţiul 2010, Curtea recmandă finalizarea de către Cmisie a următarele acţiuni: evaluarea raprtului cst-eficacitate al mecanismelr de cntrl şi elabrarea unui indicatr-cheie pentru impactul estimat al errilr existente după implementarea tuturr cntralelr ex ante şi ex pst; şi cnslidarea eficacității prcesului de mnitrizare a priectelr, pe baza unr planuri multianuale. EurpeAid ar trebui să întreprindă următarele acțiuni: să examineze fiabilitatea certificatelr furnizate în urma cntralelr externe;

35 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 33 să intrducă sisteme de infrmații de gestiune care să permită mai bună mnitrizare a rezultatelr bţinute în urma vizitelr la fața lcului, în urma auditurilr externe și în urma verificărilr cheltuielilr şi să cntinue efrturile de amelirare a sistemului infrmaţinal CRIS; în ceea ce priveşte plăţile aferente sprijinului bugetar, să se asigure că delegațiile aplică în md cnsecvent nul frmat și nul sistem care au fst intrduse pentru evaluarea refrmelr sistemelr de gestiune a finanțelr publice din țările beneficiare şi să prmveze în cntinuare, prin dialgul pe marginea pliticilr, instituirea unr cadre clare de evaluare pentru a măsura prgresele înregistrate în cadrul prgramelr de refrmă ale țărilr beneficiare cu privire la gestiunea finanțelr publice.

36

37 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 35 OBŢINEREA DE REZULTATE PORNIND DE LA BUGETUL UE Această nuă secţiune a raprtului anual prezintă atât bservaţiile Curţii cu privire la autevaluarea desfăşurată de Cmisie referitr la perfrmanţa sa autevaluare descrisă în rapartele anuale de activitate ale Cmisiei, cât şi principalele rezultate bţinute în urma auditurilr perfrmanţei desfăşurate de Curte pentru exerciţiul precedent. AUTOEVALUAREA DESFĂŞURATĂ DE COMISIE REFERITOR LA PERFORMANŢĂ Direcţiile generale stabilesc, în planurile lr anuale de gestinare, biective în materie de perfrmanţă, iar ulterir, în rapartele anuale de activitate, raprtează cu privire la rezultatele bţinute. Curtea a evaluat pertinenţa, cmparabilitatea şi fiabilitatea infrmaţiilr cu privire la perfrmanţă furnizate de către Direcţia Generală Agricultură şi Dezvltare Rurală (DG AGRI), Direcţia Generală Plitica Reginală (DG REGIO) şi Direcţia Generală Cercetare şi Invare (DG RTD). Curtea a bservat că, adesea, diferenţele dintre nivelurile-ţintă planificate şi rezultatele bţinute nu au fst analizate şi că aspectele de ecnmicitate şi de eficienţă a cheltuielilr nu erau incluse în cadrul de raprtare cu privire la eficacitate. Din cauza lipsei unr repere intermediare adecvate, a fst dificil să se evalueze dacă prgresul înregistrat putea fi cnsiderat ca fiind realizat în direcţia cea bună în ceea ce priveşte îndeplinirea biectivelr multianuale. Curtea a luat ntă de faptul că biectivele, indicatrii şi nivelurile-ţintă stabilite în planurile de gestinare au fst, în general, cele utilizate în scpul raprtării în cadrul rapartelr anuale de activitate. Fiabilitatea infrmaţiilr de planificare şi de raprtare clectate de direcţiile generale de la statele membre cu privire la prgramele din cadrul gestiunii partajate a fst diminuată de neajunsuri de natură juridică şi de unele cnstrângeri de rdin practic. CONSTATĂRI ALE AUDITURILOR PERFORMANŢEI DESFĂŞURATE DE CURTE ÎN 2010 Cele 14 raparte speciale adptate de Curte în 2010 examinează dacă intervenţiile UE au fst gestinate în cnfrmitate cu principiul bunei gestiuni financiare (ecnmicitate, eficienţă şi eficacitate). Rapartele speciale subliniază exemplele pzitive, dar şi dmeniile în care sunt necesare amelirări de-a lungul ciclului de efectuare a cheltuielilr. Cnstatările se referă la planificarea strategică, la identificarea nevilr, la caracterul adecvat al mijlacelr, la măsurile de evitare

38 36 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ a cheltuielilr în exces sau a întârzierilr, la mnitrizarea regulată a rezultatelr şi la necesitatea raprtării cu privire la perfrmanţă. Curtea a cncluzinat că nivelul de calitate al fazei de planificare este imprtant pentru determinarea mdului în care pt fi bţinute rezultatele vizate. O planificare insuficientă sau deficientă, precum şi lipsa unr biective de tip SMART 1 pt cauza întârzieri şi csturi suplimentare şi pt afecta rezultatele bţinute. În cadrul răspunderii de gestiune, este imprtant ca rezultatele raprtate să crespundă biectivelr şi indicatrilr stabiliţi în planul de gestinare, precum şi să existe sisteme de cntrl şi de mnitrizare adecvate pentru a se bţine infrmaţii fiabile în scpul raprtării cu privire la rezultate. Curtea recmandă următarele: în cadrul rapartelr anuale de activitate ale direcţiilr generale, un accent mai mare asupra perfrmanţei, în special prin analizarea diferenţelr dintre nivelurile-ţintă planificate şi rezultatele bţinute, precum şi prin raprtarea cu privire la ecnmicitatea şi la eficienţa finanţării acrdate de UE; definirea, pentru nivelurile-ţintă multianuale, de repere intermediare adecvate, astfel încât prgresele realizate să pată fi evaluate în md adecvat; Cmisia şi statele membre ar trebui să stabilească de cmun acrd indicatri de perfrmanţă unifrmizaţi cu privire la nivelurile-ţintă planificate şi la rezultatele bţinute şi să asigure fiabilitatea infrmaţiilr; la planificarea prgramelr de cheltuieli ale UE, Cmisia şi statele membre ar trebui să acrde atenţie mai mare definirii unr biective de tip SMART, precum şi identificării şi reducerii riscurilr privind implementarea; răspunderea de gestiune ar trebui înţeleasă şi ca însemnând raprtarea cu privire la rezultate pe baza unei crespndenţe între rezultatele prevăzute în planul de gestinare şi cele prezentate în raprtul anual de activitate; şi Cmisia, în cperare cu statele membre acl unde este cazul, ar trebui să cnceapă şi să explateze sisteme de mnitrizare şi de cntrl care să permită prducerea unr infrmaţii exhaustive şi exacte cu privire la rezultate. 1 Definite în md exact, măsurabile, pertinente, realizabile şi cu termene de îndeplinire precise.

39 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 37 EXPLICAŢII ŞI CONTEXT

40

41 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 39 BUGETUL UNIUNII EUPENE PENTRU EXERCIŢIUL 2010 Plăţile UE pentru exerciţiul 2010 s-au ridicat la 122,2 miliarde de eur, ceea ce reprezintă echivalentul a aprximativ 1 % din venitul naţinal brut (VNB) al Uniunii. Această cifră pate fi cmparată cu bugetele sectrului public din statele membre, care, în multe cazuri, se ridică la aprximativ jumătate din VNB-ul ttal al statului respectiv. Bugetul UE este adptat anual în cntextul unr cadre financiare pe şapte ani de către Parlamentul Eurpean şi de către Cnsiliu. Respnsabilitatea de a se asigura de execuţia crectă a cheltuielilr bugetare îi revine, în primul rând, Cmisiei. Pentru aprximativ 80 % din cheltuieli grupurile de plitici Ceziune, energie şi transprturi şi Agricultură şi resurse naturale sarcina de execuţie a bugetului este partajată cu cele 27 de state membre ale Uniunii. DE UNDE PVIN BANII? Veniturile Uniunii Eurpene sunt cnstituite, în principal, din cntribuţii ale statelr membre care se determină pe baza venitului naţinal brut al acestra (VNB) şi pe baza unui calcul legat de taxa pe valarea adăugată clectată de statele membre (TVA). Taxele vamale şi cele agricle resursele prprii tradiţinale reprezintă şi ele parte semnificativă din venituri. Veniturile pentru exerciţiul 2010 Resurse prprii tradiţinale 12 % Alte venituri 6 % Resursa prprie bazată pe TVA 11 % Resursa prprie bazată pe VNB 71 % Ttal venituri 2010: 127,8 miliarde de eur

42 40 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ ÎN CE SCOPURI SUNT UTILIZATE FONDURILE? Principala destinaţie a cheltuielilr Uniunii Eurpene reprezintă dmeniul agriculturii şi al resurselr naturale (sprijinit în cea mai mare parte sub frma plăţilr către fermieri), dmeniu căruia îi crespunde aprape jumătate din bugetul UE. O altă parte semnificativă este alcată dmeniului ceziunii (dezvltarea scială şi reginală) şi dmeniilr energiei şi transprturilr; aceste cheltuieli, care reprezintă aprximativ treime din bugetul UE, permit cfinanţarea unei game variate de priecte, de la renvarea unei clădiri universitare în Ungaria şi până la cnstrucţia de reţele ferviare în Eurpa. Cheltuielile pentru exerciţiul 2010 Ajutrul extern, dezvltarea şi extinderea 5 % Cheltuielile administrative 8 % Cercetare şi alte plitici interne 7 % Agricultură şi resurse naturale 47 % Ceziune, energie şi transprturi 33 % Ttal plăţi 2010: 122,2 miliarde de eur

43 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 41 ABORDAREA UTILIZATĂ DE CURTE PENTRU ELABORAREA DECLARAŢIEI DE ASIGURARE PREZENTARE PE SCURT Opiniile Curţii, denumite declaraţii de asigurare DAS, după déclaratin d assurance în limba franceză se bazează pe prbe biective bţinute în cea mai mare parte prin intermediul unr teste de audit, în cnfrmitate cu standardele internaţinale de audit. Această secţiune feră scurtă prezentare a mdului în care prcedează Curtea pentru a-şi elabra declaraţia de asigurare. FIABILITATEA CONTURILOR Cnturile anuale ale UE furnizează infrmaţii cmplete şi exacte? Bugetul UE are un caracter cmplex. Direcţiile generale ale Cmisiei iniţiază în fiecare an sute de mii de înregistrări cntabile, bazate pe date prvenite din numerase surse diferite (inclusiv de la statele membre). Curtea verifică dacă prcesele cntabile funcţinează în md crespunzătr şi dacă datele cntabile care rezultă în urma acestr prcese sunt exhaustive, crect înregistrate şi prezentate în md adecvat. Evaluarea sistemului cntabil, pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu bază crespunzătare pentru bţinerea de date fiabile (exhaustive şi exacte). Verificarea prcedurilr cntabile cheie, pentru a determina dacă acestea funcţinează crect. Verificări analitice ale datelr cntabile, pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un md cerent şi dacă pt fi cnsiderate versimile. Testarea directă a unui eşantin de înregistrări cntabile, pentru a determina dacă peraţiunile subiacente există efectiv şi dacă au fst înregistrate crect. Verificarea situaţiilr financiare, pentru a determina dacă acestea prezintă în md fidel situaţia financiară. REGULARITATEA OPERAŢIUNILOR Sunt peraţiunile de venituri şi de plăţi ale Uniunii, subiacente cnturilr acesteia, cnfrme cu nrmele aplicabile? Execuţia bugetului UE implică efectuarea a miliane de plăţi către beneficiari aflaţi atât în Uniunea Eurpeană, cât şi în diverse state de pe tt restul glbului. Majritatea acestr cheltuieli sunt gestinate de statele membre. Pentru a bţine prbele care îi sunt necesare, Curtea efectuează testări directe ale plăţilr şi, de asemenea, evaluează sistemele prin intermediul cărra se administrează şi se verifică plăţile.

44 42 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ Din ansamblul bugetului UE, se extrag, prin tehnici statistice, diverse eşantiane de peraţiuni, pe baza cărra au lc testări detaliate efectuate de auditrii Curţii. Operaţiunile eşantinate se auditează în detaliu, în general la faţa lcului, scpul fiind acela de a bţine prbe directe care să demnstreze că evenimentul subiacent peraţiunii este real, că este înregistrat în md crespunzătr şi că nu cntravine nrmelr care reglementează efectuarea plăţilr în cauză. Se prcedează la analiza errilr, acestea fiind clasificate drept cuantificabile sau necuantificabile. Se calculează impactul errilr, prin extraplarea errilr cuantificabile, sub frma unui indice de erare cel mai prbabil. Se evaluează calitatea unui eşantin de sisteme de cntrl, pentru a determina dacă sistemele respective sunt eficace în asigurarea legalităţii şi a regularităţii peraţiunilr efectuate prin intermediul lr. Se iau în cnsiderare şi alte infrmaţii relevante, precum raparte anuale de activitate şi rapartele altr auditri. Cnstatările Curţii, în ttalitatea lr, se discută atât cu autrităţile naţinale, cât şi cu reprezentanţii Cmisiei, pentru a se asigura exactitatea faptelr. Curtea de Cnturi îşi adptă piniile, pe baza activităţilr de audit pe care le-a desfăşurat şi a rezultatelr pe care le-a bţinut. Ntă: Această secţiune cnţine dar prezentare schematică a auditului Curţii, care reprezintă un prces cmplex. Mai multe infrmaţii sunt dispnibile în anexa 1.1 la Raprtul anual 2010.

45 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ 43 ORGANIZAREA ŞI ACTIVITĂŢILE CURŢII DE CONTURI EUPENE Curtea de Cnturi Eurpeană, cu sediul la Luxemburg, reprezintă instituţia independentă de audit a Uniunii Eurpene. În cadrul Curţii îşi desfăşară activitatea aprximativ 900 de angajaţi, care îndeplinesc atât rluri specializate, cât şi diverse rluri de sprijin şi care prvin din tate statele membre ale Uniunii. De la crearea sa, din anul 1977, Curtea a căutat cnstant să atragă atenţia asupra imprtanţei gestiunii financiare a Uniunii şi a cntribuit cnstant la îmbunătăţirea acestei gestiuni. Rapartele de audit şi avizele elabrate de Curte reprezintă cmpnentă esenţială a prcesului prin care se dă seamă de gestiunea finanţelr UE. Rapartele şi avizele publicate de Curte cntribuie la garantarea faptului că cei respnsabili de gestiunea bugetului UE dau seamă de mdul în care se achită de aceste atribuţii. Principala instituţie respnsabilă în acest sens este Cmisia, însă celelalte instituţii şi rgane ale Uniunii participă şi ele la gestiunea bugetară. De asemenea, statele membre deţin un rl majr în cadrul gestiunii partajate. SARCINILE PRINCIPALE ALE CURŢII SUNT URMĂTOARELE: efectuarea de audituri financiare şi ale cnfrmităţii, ale cărr rezultate iau în principal frma unei declaraţii de asigurare (DAS); efectuarea de audituri ale perfrmanţei, care vizează diferite teme, selectate pentru a maximiza impactul activităţii Curţii; şi emiterea de avize, cu privire la acte legislative legate de gestiunea bugetară şi la diverse alte aspecte semnificative. Curtea caută să îşi utilizeze resursele într-un md care să asigure un bun echilibru între diferitele sale activităţi, în aşa fel încât să se bţină rezultate slide, precum şi acperire crespunzătare a diferitelr dmenii ale bugetului UE. DOCUMENTELE ELABORATE DE CURTE Curtea elabrează: raparte anuale cu privire la bugetul general şi cu privire la fndurile eurpene de dezvltare. Rapartele anuale cnstau, în cea mai mare parte, în piniile DAS şi în prezentarea rezultatelr aflate la baza DAS şi se publică în fiecare an în luna niembrie; raparte anuale specifice, în care Curtea îşi prezintă pinia de audit rezultată în urma auditului financiar efectuat cu privire la fiecare dintre diferitele agenţii şi rganisme ale UE. Pentru exerciţiul 2010, s-au publicat 37 de astfel de raparte;

46 44 RAPOARTELE ANUALE 2010 NOTĂ INFORMATIVĂ raparte speciale, care rezultă în urma unr audituri tematice şi care se publică pe tt parcursul anului. Aceste raparte au la bază, în cea mai mare parte, audituri ale perfrmanţei. În anul 2011, vr fi publicate în ttal aprximativ 16 raparte speciale; avize, care sunt utilizate de Parlamentul Eurpean şi de Cnsiliu atunci când elabrează şi când aprbă nrme şi reglementări care au un impact la nivelul gestiunii financiare. Numărul avizelr publicate în 2011 este de 4; un raprt anual de activitate, care furnizează infrmaţii şi explicaţii cu privire la activităţile Curţii pentru un an dat. Activitatea Curţii cntribuie la infrmarea şi la sensibilizarea cu privire la aspectele legate de gestiunea financiară a Uniunii Eurpene, precum şi la creşterea transparenţei în ceea ce priveşte această gestiune. Prin dcumentele pe care le elabrează, Curtea furnizează asigurare cu privire la situaţia existentă în materie de gestiune financiară a Uniunii şi, în acelaşi timp, furnizează recmandări pentru ni îmbunătăţiri tate acestea, în interesul cetăţenilr Uniunii Eurpene. Pentru infrmaţii suplimentare referitare la rlul şi la activităţile Curţii, vă invităm să vizitaţi site-ul instituţiei, la adresa sau să vă adresaţi reprezentanţilr Curţii, la adresa eca-inf@eca.eurpa.eu.