Prezentarea conținutului planului de management: - prezentat de către specialist plan de management-

Transcriere

1 Planuri de management - specii de lilieci vizate de proiect ~schiţă~ Pagina 1 din 59

2 Conţinut Planuri de management - specii de lilieci vizate de proiect... 1 ~schiţă~ Conţinut... 1 Conţinut... 2 Abrevieri... 4 Introducere... 4 Sumar... 4 Scopul... 4 Recomandări privind managementul siturilor din punct de vedere al liliecilor... 4 Descriere generală... 4 Întroducere... 6 Apuseni (Cod NATURA 2000: ROSPA0081, ROSCI0002)... 6 Betfia (Cod NATURA 2000: ROSCI0008)... 8 Cefa - Pădurea Rădvani (Cod NATURA 2000: ROSPA0098, ROSCI0025)... 9 Crişul Alb (Cod NATURA 2000: ROSCI0048) Crişul Negru (Cod NATURA 2000: ROSCI0049) Crişul Repede amonte de Oradea (Cod NATURA 2000: ROSCI0050) Defileul Crişului Negru (Cod NATURA 2000: ROSCI0061) Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (Cod NATURA 2000: ROSCI0062) Ferice Plai (Cod NATURA 2000: ROSCI0084) Lunca Inferioară a Crişului Repede (Cod NATURA 2000: ROSCI0104) Pădurea de la Alparea (Cod NATURA 2000: ROSCI0145) Pădurea Goronişte (Cod NATURA 2000: ROSCI0155) Platoul Vaşcău (Cod NATURA 2000: ROSCI0200) Tăşad - Stracoş (Cod NATURA 2000: ROSCI0240) Trascău (Cod NATURA 2000: ROSPA0088, ROSCI Valea Iadei (Cod NATURA 2000: ROSCI0262) Recomandări concrete privind managementul siturilor Legislaţia naţională, internaţională (IUCN, EUROBATS) Plan de management Informaţii generale Speciile vizate Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoavă Pagina 2 din 59

3 Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoavă Myotis myotis liliacul comun Myotis oxygnathus liliacul comun mic Myotis bechsteinii liliacul cu urechi mari Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi Barbastella barbastellus liliacul cârn Planul de Acţiune Legislaţie şi politică Managementul speciilor Managementul siturilor Managementul habitatelor Supraveghere si monitorizare, cercetare Educatie, avertizare publică şi consiliere Comunicări, colaborări şi organizaţii Revizuirea planului Priorităţi pentru următorii 5 ani Buget Recomandări Bibliografie Anexe Lista speciilor de lilieci şi statutul lor în România , etc FORMULAR ADĂPOST ANTROPIC FORMULAR ADĂPOST ARTIFICIAL FORMULAR ADĂPOST SUBTERAN FORMULAR CAPTURARE/INELARE LILIECI FORMULAR ADIIONALCAPTURARE/INELARE LILIECI MODEL PENTRU BAZA DE DATE ONLINE FORMULAR TRANSECT înregistrare ultrasunete Pagina 3 din 59

4 Abrevieri Introducere Descriere generală privind situaţia actuală a chiropterelor din Ro. numărul total al speciilor din Ro., (ex. 31 de specii: 5 sp. Rhinolophidae, 26 sp. Vespertilionidae) de menţionat speciile găsite recent (ex. Pip. kuhlii, Pip. pygmaeus, M. alcathoe de cine, unde, când, unde a fost publicat) Sublinierea şi explicarea importanţei planului de management (ex. prin intermediul planului de management sunt identificate problemele existente privind protecţia liliecilor în ţară şi este asigurată protecţia adecvată a liliecilor pe termen lung Prezentarea cadrului/procesului pregătirii planului/rilor de mamagement (ex. întâlniri cu factorii interesaţi, încorporarea opiniilor custozilor, agenţiilor de protecţia mediului; prelucrarea şi includerea datelor actualizate, colectate pe teren Mulţumiri celor care au contribuit la elaborarea planurilor (prin workhopuri, răspunuri la chestionare) Sumar (eventual şi în lb. engleză) descrierea conţinutului planului de management Scopul Planului de management Recomandări privind managementul siturilor din punct de vedere al liliecilor Descriere generală Caracteristici zoogeografice ale regiunii de implementare a planurilor de management: Descrierea geografică: (teritorii vizate de către proiect: M-ţii Bihor, Pădurea Craiului, M-ţii Trascău, etc) denumire statutul de conservarea al teritoriului (categoria IUCN, nr siturilor natura 2000 existente pe teritoriu, nr. ariilor protejate) Pagina 4 din 59

5 situaţia actuală privind folosinţa terenurilor (% folosinţei terenurilor, nr custozilor, % terenurilor care sunt în proprietatea statului, de menţionat dacă teritoriul are plan de management sau nu, aprobat din partea MMP informaţii de la custozi, administratori) descriere geografică şi geologică (localizare, limite, extinderea teritoriului, localizare din punct de vedere geomorfologic, prezentarea subunităţilor, prezentarea regiunilor (dacă e cazul), construcţia geologică descrierea tipurilor de vegetaţie caracterizarea biodiversităţii (nr. speciilor de plante/animale) identificarea habitatelor din punct de vedere al Directivei Habitate (nr. habitatelor, nr. habitatelor prioritare, nr. sau % adăposturilor subterane) hărţi Pagina 5 din 59

6 Întroducere Scopul prezentului document este de a servi cu informaţii despre cele 16 situri şi habitate importante inlcuse în proiectul Conservarea Liliecilor în Pădurea Craiului, Munţile Bihor şi Trascău (project: ). Documentul o să fie integrată în planul de management celor şapte specii de lilieci vizate din proiect. Apuseni (Cod NATURA 2000: ROSPA0081, ROSCI0002) Are o suprafaţă de ha, psci Apuseni se suprapune în 99,7% cu teritoriul Parcului Natural Apuseni, declarat la nivel naţional de Decretul Ministerului Apei, Pădurii şi Protecţiei Mediului nr. 7/1990, urmat la zece ani de Legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Secţiunea III - Zone protejate. Pe teritoriul psci există 47 alte zone protejate (rezervaţii naturale, monumente naturale) cu suprafeţe mai mici (în general de câteva ha). Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Un procentaj important de psci este acoperit de păduri (17% păduri de foioase, 44 % păduri de conifere, 13% păduri mixte, 6 % habitate pădure în tranziţie). 14% este acoperit cu păşune, nutreţ verde şi pajişti şi 6% cu teren arabil. Principalul proprietar de teren este Statul Român care deţine 42 %, în special păduri. Acest procentaj este în scădere constantă, întrucât procesul de restituire către foştii proprietari nu s-a încheiat încă. Ca rezultat, proprietatea privată asupra pădurilor va avea o cotă în creştere în viitorul apropiat. Gestionarea pădurii este realizată conform reglementărilor forestiere, respectând legile pentru conservarea celor mai importante păduri. Principalul administrator este, în acest caz, statul român, având ca sarcină administrativă nu doar pădurile în proprietatea statului, ci de asemenea o zonă semnificativă de păduri proprietate privată. Descriere ştiinţifică a zonei: Cea mai mare parte a psci Apuseni este situată în Munţii Bihor, şi partea spre nordul văilor Someşul Cald, Aleul şi Crişului Pietros face parte din Masivul Vlădeasa. Rocile de calcar şi Pagina 6 din 59

7 dolomită predomină în Munţii Bihor, cu Platoul Padiş (1,250m) ca subunitate. Complexitatea litologică şi tectonică din regiune a creat condiţiile necesare pentru formarea unui relief carstic încântător, unde pot fi găsite toate tipurile carstice din regiunile cu climat temperat. Exocarstul include forme precum bazinul endoreic Padiş Cetăţile Ponorului, câmpii karren (Bătrâna Călineasa), platouri cu doline haotice (Lumea Pierdută, Groapa de la Barsa), depresiuni adânci (Bălileasa), văi carstice (Gârdişoara Gârda), canioane (Ordâncuşa), defilee (Arieşul Mare), şi nu în cele din urmă, două dintre cele mai adânci doline ale Europei: Cetăţile Ponorului şi Coiba Mare. Endocarstul include peste peşteri şi oale de eroziune cu caracteristici morfogenetice speciale pentru fiecare dintre cele trei unităţi geomorfologice majore, care includ roci carstice: Platoul Padiş Scărişoara, grabenul Someşul Cald şi regiunea de piemont (spre depresiunea Beiuş). Reţeaua hidrologică a zonei aparţine bazinelor Crişul Negru spre vest, Someşul Mic spre nord, şi văile Arieşul Mare spre sud. Nodul hidrologic este reprezentat de Platoul Padiş, datorită căruia curgerea apare orientată radial. O parte a apelor are atât un curs la suprafaţă normal, precum şi sectoare subterane. Structura rocilor, respectiv, caracterul permeabil al calcarului şi impermeabilitatea şisturilor, gresiei şi luturilor, reprezintă elementul de bază pentru configurarea reţelei hidrologice, în special a aceleia subterane. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Munţii Apuseni sunt caracterizaţi de un carst remarcabil, atât pentru extinderea sa, cât şi pentru bogăţia şi varietatea sa de floră şi faună. O particularitate a Munţilor Bihor este prezenţa carstului împădurit, una dintre puţinele regiuni de acest fel din ţara noastră. Pădurea influenţează dezvoltarea peşterilor subterane dar, în acelaşi timp, susţine o biodiversitate remarcabilă pe suprafaţă. Întregul teritoriu aparţine zonei montane/subalpine, şi speciile care alcătuiesc vegetaţia sunt caracteristice habitatului montan. Vegetaţia este structurată după altitudine după cum urmează: pajişti montane, păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase, unde pot fi găsite specii precum: fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm plângător (Ulmus montana), frasin (Fraxinus excelsior). Ca o caracteristică a platourilor carstice din Apuseni, care rezultă din inversiuni termice, există unele zone unde coniferele au dispărut în întregime fiind înlocuite de păduri de fag (Fagus silvatica), care se află lângă pajiştile montane, oferind habitate de hrănire valoroase pentru liliecii din împrejurimile culcuşurilor subterane. Limita între pădurile de foioase şi conifere Pagina 7 din 59

8 este situată între altitudini de m, în funcţie de relief, substrat şi microclimă, care duc uneori de asemenea la inversiuni de vegetaţie. Un număr important de peşteri situate pe teritoriul Apusenilor psci oferă adăposturi pentru coloniiile de lilieci în diferite perioade ale anului. Din cele 31 specii de lilieci care apar în ţara noastră, 19 au fost identificate în zonă. 10 din aceste specii sunt listate în Anexa II din Directiva Habitate nr. 92/43/EEC: Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersi, Myotis bechsteinii, Myotis oxygnathus, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros. Betfia (Cod NATURA 2000: ROSCI0008) Statut de protecţieconform legislaţiei naţionale sau regionale: Situl are ha. psci conţine o zonă protejată de interes naţional, Depozitul Fosilifer din Dealul Şimleului Rezervaţie naturală (suprafaţă-5 ha), declarată de Legea 5/2000, dată în custodia Muzeului Ţării Crişurilor, din Oradea. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Pădurile de foioase acoperă 36% din psci, procentul rămas este teren arabil şi păşune, în special în proprietate privată. Descriere ştiinţifică a zonei: psci conţine avenul Betfia şi de asemenea un depozit fosilifer din Pleistocen. Oala de eroziune Betfia se deschide sub o arcadă şi are o adâncime verticală de aproximativ 60 m, cu o intrare superioară cu diametru de 1 m, care continuă la o cota de -13 m în puţul principal. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Un mare număr de specii protejate au fost identificate în zonă, şi de asemenea habitate şi specii listate în Directiva Habitate (de exemplu amfibieni, reptile şi specii de liliac). Peştera oferă un adăpost potrivit pentru coloniile importante de lilieci din speciile Myotis myotis/myotis oxygnathus, Miniopterus schreibersii şi Rhinolophus ferrumequimun, şi ocazional au fost identificate de asemenea exemplare din Rhinolophus hipposideros, Pagina 8 din 59

9 Rhinolophus euryale, Myotis emarginatus şi Myotis bechsteinii. Peisajul înconjurător oferă habitate adecvate de hrană pentru speciile de liliac menţionate şi pentru altele. Cefa - Pădurea Rădvani (Cod NATURA 2000: ROSPA0098, ROSCI0025) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: Are ha psci conţine Rezervaţia naturală Pădurea Rădvani cu o suprafaţă de 3 ha. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii: Bălţile şi râurile acoperă 14% din suprafaţa totală din psci. 45% este acoperită cu păşuni, 29% cu teren arabil, 8% cu mlaştină, 4% cu păduri de foioase. Majoritatea terenului se află în proprietate privată, în timp ce pădurile sunt în proprietatea statului. Descriere ştiinţifică a zonei: Zona heleteelor Cefa şi pădurea Rădvani este o zonă umedă extrem de importantă pentru migrarea păsărilor, caracterizată de o biodiversitate dezvoltată, cu multe habitate, specii de plante şi animale din Directiva Habitate şi Păsări. psci se află în apropiere de Parcul Naţional din Ungaria Kőrös-Maros, aproape de graniţa dintre România şi Ungaria. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Zona psci conţine habitate adecvate de hrană pentru multe specii de liliac: bălţi, păşune, şi păduri de foioase. Această zonă poate fi considerată ca o piatră de hotar în migrarea liliecilor de la adăposturile de maternitate din Câmpia Maghiară către adăposturile de hibernare din Munţii Bihor şi Pădurea Craiului. În afară de asta, există colonii de maternitate de liliac mare cu potcoavă în zonă. Pagina 9 din 59

10 teren arabil (10%) şi păşuni (4%). Crişul Alb (Cod NATURA 2000: ROSCI0048) Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Are o suprafaţă de 826 ha. 45% din site este acoperit cu păduri de foioase, un procentaj important fiind pădurea riverană şi 41% este acoperit cu suprafeţe de apă şi mlaştină. Restul este Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunea biogeografică panonică la altitudini între 84 şi 107 m şi conţine secţiunea inferioară a râului Crişul Alb aproape de graniţa dintre România şi Ungaria. Malurile râurilor sunt acoperite cu păduri riverane cu anin (Alnus glutinosa) şi frasin (Fraxinus excelsior), pădurile de foioase şi mlaştină acoperă un procent semnificativ a zonei site-urilor. Importanţa zonei pentru pentru conservarea speciilor: psci este important pentru speciile care locuiesc în pădurile care apar în regiune, oferind adăpost şi habitate pentru hrănire adecvată. Cursul de apă şi vegetaţia riverană reprezintă importante habitate pentru speciile de lilieci legate de suprafeţele de apă. Crişul Negru (Cod NATURA 2000: ROSCI0049) Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii: Are o suprafaţă de ha, Suprafeţele de apă (râuri şi bălţi) acoperă 24% şi mlaştina 22% din psci, în timp ce păşunile şi pădurile de foioase acoperă 18%. Restul este teren arabil. Majoritatea zonei este în proprietatea statului. Descriere ştiinţifică a zonei: Pagina 10 din 59

11 psci este situat în regiunile biogeografice panonice şi continentale, la altitudini între 84 şi 149 m. psci este propus pentru conservarea a 11 specii de peşte din Anexa II din Directiva Habitate şi pentru Unio crassus. Păduri riverane cu Salix alba şi Populus alba pot fi găsite pe malurile râurilor. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Suprafeţele de apă, păşunile, vegetaţia riverană reprezintă habitate de hrănire importante pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune, printre acestea specii vulnerabile existente în pădure. De asemenea, acest habitat este extrem de important pentru acele specii de lilieci care se bazează pe suprafeţele de apă. Trebuie să considerăm rolul râului ca element de legătură important între structurile peisajului utilizate de lilieci, contribuind în acest fel la permeabilitatea peisajului. psci este situat aproape de site-ul Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (ROSCI0062) şi poate reprezenta o rută de migrare importantă pentru lilieci către adăposturile importante de iarnă, maternitate şi împerechere din zona menţionată. Restul este teren arabil, păşuni statului. Crişul Repede amonte de Oradea (Cod NATURA 2000: ROSCI0050) Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Are o suprafaţă de ha. Suprafeţele de apă (râuri şi bălţi) şi mlaştină acoperă mai mult de jumătate din psci. şi păduri de foioase. Majoritatea zonei este în proprietatea Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunile biogeografice panonice şi continentale, la altitudini între 129 şi 322 m, reprezentând secţiunea mijlocie a râului Crişul Repede spre oraşul Oradea. psci este propus pentru conservarea a 3 specii de peşte din Anexa II din Directiva Habitate, respecitv Unio crassus, vidra Lutra lutra şi pentru habitatul păduri riverane cu Salix alba şi Populus alba. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Pagina 11 din 59

12 Suprafeţele de apă şi vegetaţia riverană reprezintă habitate de hrănire importante pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune, pentru speciile de pădure şi sunt de asemenea extrem de importante pentru acele specii de lilieci care se bazează pe suprafeţele de apă. Râul are de asemenea un rol important ca element de legătură între structurile peisajului utilizate de lilieci, contribuind în acest fel la permeabilitatea peisajului. psci este situat în apropiere de site-ul Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (ROSCI0062) şi reprezintă o rută de migrare importantă pentru lilieci către adăposturile importante de iarnă, maternitare şi împerechere din zona menţionată. Defileul Crişului Negru (Cod NATURA 2000: ROSCI0061) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: În acest psci au fost incluse 2 rezervaţii naturale: Defileul Crişului Negru la Borz, cu 12 ha suprafaţă şi Dealul Pacau cu 15 ha suprafaţă. Aceste zone protejate au fost declarate la nivel naţional de Legea 5/2000. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. Principalele categorii de utilizări ale terenului în psci sunt următoarele: pădurile de foioase 53%, păşunile 21%. Restul este acoperit de teren arabil şi aşezări. Majoritatea zonei este în proprietatea statului, dar procesul de restituire este încă în derulare. Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunile biogeografice panonice şi continentale, la altitudini între 140 şi 561 m, în secţiunea mijlocie a râului Crişul Negru, separând Munţii Pădurea Craiului şi Codru Moma. Site-ul este propus pentru conservarea a două specii de amfibieni şi patru specii de peşti din Anexa II a Directivei Habitate, dar de asemenea pentru nevertebrate, plante şi trei tipuri de habitat. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Pagina 12 din 59

13 Pădurile mature de foioase şi păşunile situate în acest sit reprezintă habitate de hrănire importante pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune, între ele specii vulnerabile existente în pădură, precum liliacul cârn Barbastella barbastellus şi liliacul cu urechi mari, Myotis bechsteinii. Râul are un rol important ca element de legătură între diferite structuri ale peisajului utilizate de lilieci şi ca habitat de hrănire. psci este situat aproape de site-ul Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (ROSCI0062) şi poate reprezenta o rută de migrare importantă pentru lilieci către adăposturile importante de iarnă, maternitare şi împerechere din zona menţionată. Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (Cod NATURA 2000: ROSCI0062) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: Câteva zone protejate la nivel naţional (rezervaţii naturale şi monumente naturale), declarate de Legea nr. 5/2000, au fost incluse în psci. O parte importantă a acestor zone protejate sunt peşterile cu o suprafaţă de câteva ha. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. O parte importantă a psci este acoperită cu păduri (pădurile de foioase 69%, păduri de conifere 2%, păduri mixte 2%). Păşunile acoperă 17% şi teren arabil restul de10%. Statutul de proprietate este împărţit între Departamentul Forestier Oradea, consiliile locale şi proprietari privaţi. Procentajul acestora din urmă va creşte pe viitor, datorită procesului de restituire în desfăşurare. Descriere ştiinţifică a zonei: Munţii Pădurea Craiului reprezintă un sistem carstic, întrucât suprafaţa unitară a rocilor solubile depăşete orice altă zonă de munte din ţara noastră, i găzduiete o mare varietate de forme specifice, la suprafaţă şi în subteran. Munţii sunt alcătuiţi dintr-o serie de platouri carstice, cu altitudini care variază între 400 şi 800 m şi sunt acoperiţi cu păduri de fag şi stejar. Cadrul geologic al Munţilor Pădurea Craiului şi procesele geologice care au acţionat Pagina 13 din 59

14 asupra acestor munţi, sunt reflectate în morfologia lor. Peste jumătate din suprafaţa acestor munţi este alcătuită din roci carstice, calcar şi dolomit, apa a sculptat în aceste roci forme diverse carstice, care atrag prin frumuseţea lor. În total există 567 peşteri şi 111 avene în zonă. În Munţii Pădurea Craiului putem găsi unele dintre cele mai remarcabile formaţiuni carstice din ţara noastră şi de asemenea cea mai lungă peşteră din România, Peştera Vântului (66 km în lungime). La o altitudine absolută, peşterile din Munţii Pădurea Craiului au următoarea distribuire: 11,15% plasate la altitudini între m, 22,69% între m, 18,85 % între m, 25,39% între m, 15,39% între m, 3,84 % între m, 2,31% între m şi 0,38 % între m. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Site-ul prezintă un sistem carstic complex cu un număr ridicat de peşteri, populate de lilieci şi păduri de foioase care acoperă un procentaj important din suprafaţa sa, oferind habitate de hrănire adecvate pentru importante populaţii de lilieci. 22 specii şi 14 tipuri de habitat din Directiva Habitate au fost identificate în site. Habitatul peşteri care nu sunt deschise publicului este prezent pe 20 % din suprafaţa totală a site-ului. În acest site au fost identificate 12 specii de mamifere din Anexa II din Directiva Habitate, 9 dintre acestea fiind specii de lilieci: Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersi, Myotis bechsteinii, Myotis oxygnathus, Myoris emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus blasii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros. Importante adăposturi subterane de maternitate, hibernare şi de tranziţie/de împerechere sunt cunoscute în această zonă şi de asemenea colonii care trăiesc în pădure. Ferice Plai (Cod NATURA 2000: ROSCI0084) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: psci conţine Rezervaţia naturală Ferice Plai şi Hoanca cu o suprafaţă de 1,1 ha, declarată la nivel naţional prin Legea 5/2000. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. Pădurile de foioase acoperă o parte semnificativă a psci (94%), în timp ce păşunile (4%) şi teren arabil (2%) acoperă zona rămasă. Descriere ştiinţifică a zonei: Pagina 14 din 59

15 psci este situat în regiunea biogeografică alpină, la altitudini între 390 şi 1206 m, în Munţii Bihor. Zona este acoperită cu păduri de foioase, în special fag Fagus sylvatica şi păşuni. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Site-ul cu pădurile de foioase mature şi păşunile utilizate tradiţional oferă habitate adecvate de hrană pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune. În afară de asta, oferă adăposturi adecvate pentru specii existente în pădure, precum specia vulnerabilă liliacul cârn Barbastella barbastellus şi liliacul cu urechi mari, Myotis bechsteinii. Lunca Inferioară a Crişului Repede (Cod NATURA 2000: ROSCI0104) Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de 844 ha. Suprafeţele de apă (râuri şi bălţi) acoperă 36% şi mlaştină 15% din psci. Restul este teren arabil, păşuni şi păduri riverane. Majoritatea zonei este în proprietatea statului. Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunea biogeografică panonică la altitudini între 91 şi 114 m şi conţine secţiunea inferioară din râul Crişul Repede, de la oraşul Oradea până la graniţa dintre România şi Ungaria. psci este propus pentru peşte, amfibieni şi specii nevertebrate, şi de asemenea pentru habitatul păduri riverane cu Salix alba şi Populus alba. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Suprafeţele de apă şi păduri riverane reprezintă importante habitate de hrănire pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune, între acestea specii vulnerabile existente în pădure şi sunt de asemenea extrem de importante pentru acele specii de lilieci care sunt legate de suprafeţele de apă (de exemplu Myotis dasycneme). Râul are de asemenea un rol important ca element de legătură între structurile peisajului utilizate de lilieci, contribuind în acest fel la permeabilitatea peisajului. Pagina 15 din 59

16 Pădurea de la Alparea (Cod NATURA 2000: ROSCI0145) Alt statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: psci se suprapune cu Rezervaţia naturală Pădurea cu narcise din Osorhei, având o suprafaţă de 2 ha, declarată la nivel naţional prin Legea 5/2000. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de 402 ha. Zona psci este acoperită cu păduri de foioase. Custodele zonei este Departamentul Forestier Oradea. Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunea biogeografică continentală la altitudini între 165 şi 210 m, acoperite cu păduri de foioase mature de stejar Quercus robur şi carpen Carpinus betulus, bine păstrate. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: psci este situat aproape de site-ul Betfia (ROSCI0008) cu un important adăpost subteran, avenul Betfia. Pădurea Alparea oferă habitate adecvate de hrană pentru speciile de lilieci utilizând adăpostul subteran menţionat şi, în afară de asta, oferă adăposturi adecvate şi habitate de hrănire pentru specii existente în pădure, precum vulnerabilul liliac cârn Barbastella barbastellus şi liliacul cu urechi mari Myotis bechsteinii. Pădurea Goronişte (Cod NATURA 2000: ROSCI0155) Alt statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: psci conţine Rezervaţia naturală Poiana cu narcise de la Goronişte cu suprafaţă de 1 ha, declarată la nivel naţional prin Legea 5/2000. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de 807 ha. psci este acoperită cu păduri de foioase. Zona este în proprietatea statului, custodele fiind Departamentul Forestier Oradea. Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunea biogeografică continentală la altitudini între 113 şi 150 m, acoperită cu păduri mature de foioase de stejar Quercus robur şi carpen Carpinus betulus. Pagina 16 din 59

17 Pădurile riverane cu stejar Quercus robur, frasin Fraxinus excelsior şi ulm Ulmus sp. sunt de asemenea prezente în zonă. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Pădurea Goronişte psci cu păduri de foioase mature reprezintă un habitat de hrănire important pentru specii de lilieci care apar în regiune, şi de asemenea oferă adăpost şi habitat de hrănire pentru un număr important de specii existente în pădure. Platoul Vaşcău (Cod NATURA 2000: ROSCI0200) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: Zona psci include Avenul Cămpeneasa cu Rezervaţia naturală Izbucul Boiu cu suprafaţă de 1 ha şi Izvorul intermitent de la Rezervaţia naturală Călugări cu o suprafaţă de 14,4 ha, declarată la nivel naţional de Legea 5/2000. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. Principalele categorii de utilizări ale terenului în psci sunt următoarele: pădurile de foioase 49%, păşuni 35%, teren arabil 16%. Dreptul de proprietate este împărţit între stat şi proprietari privaţi. Descriere ştiinţifică a zonei: psci este situat în regiunea biogeografică continentală la altitudini între 332 şi 892 m, în Munţii Bihor. O parte importantă a psci este acoperită cu pădure de foioase, în special fag Fagus sylvatica. Peştera Cămpeneasa, o peşteră activă cu m lungime este de asemenea situată pe teritoriul psci. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Peştera Cămpeneasa este populată de coloniiile de lilieci ai speciilor Myotis myotis, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum şi Rhinolophus hipposideros, în timp ce pădurile de foioase mature şi păşunile situate în zonă oferă habitate de hrănire adecvate. În afară de asta, pădurile oferă adăpost şi habitate de hrănire pentru speciile de liliac existente. Pagina 17 din 59

18 Tăşad - Stracoş (Cod NATURA 2000: ROSCI0240) Statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: psci conţine o zonă protejată declarată la nivel naţional de Legea nr. 5/2000: Calcarele Tortoniene de la Tăşad, dată în custodia Societăţii de Istorie Naturală Nymphaea (ONG). Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. Principalele categorii de utilizări ale terenului în psci sunt următoarele: pădurile de foioase 46 %, teren arabil 24%, păşuni 20%. Din punctul de vedere al proprietăţii, 90% este privată, în timp ce 10% este în proprietatea statului. Descriere ştiinţifică a zonei: Teritoriul psci include două peşteri, Tăşad şi Stracoş, şi punctul fossilifer din Valea Stracoş este o carieră importantă din miocenul mijlociu. Peşterile se dezvoltă în Calcar Tortonian, care este o raritate pentru peşterile din România. În afară de asta, psci conţine un sit arheologic, situat pe Dealul Cetăţuia. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: În acest sit, două peşteri sunt populate de lilieci: Tăşad şi Stracoş, ambele peşteri fiind active. Habitatul peşteri care nu sunt deschise pentru public este prezent pe 2,5% din suprafaţa totală a site-ului. psci a fost declarat pentru următoarele specii de liliac: Rhinolophus euryale, Rhinolophus ferrumequinum, Miniopterus schreibersi, Myotis oxygnathus, Myotis myotis. Peştera Tăşad adăposteşte o importantă colonie de maternitate Rhinolophus euryale cu până la 500 exemplare. Situată la graniţa de nord a zonei de distribuire a speciei din România, peştera are nevoie de atenţie specială pentru conservarea acestor colonii de maternitate şi pentru coloniile celorlalte specii care apar în peşteră. Trascău (Cod NATURA 2000: ROSPA0088, ROSCI0253 Alt statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: Pagina 18 din 59

19 psci include 30 zone protejate (rezervaţii naturale şi monumente ale naturii) declarate la nivel naţional prin Legea nr. 5/2000. Majoritatea acestor zone sunt geomorfologice, speologice şi botanice, în timp ce unele dintre acestea sunt zone protejate complexe, în general cu o suprafaţă de câteva ha. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Aria are o suprafaţă de ha. Principalele categorii de utilizări ale terenului în site sunt următoarele: pădurile de foioase 64%, fâneţe, păşunile 27%. În partea site-ului situată în judeţul Cluj, 50% a zonei este deţinută de Departamentul Forestier Turda, 8% de Consiliul Local Iara, 7% de Consiliul Local Moldoveneşti, 30% de proprietari privaţi, 2% de Departamentul Forestier Baia de Arieş şi 3% de Departamentul Forestier Aiud. Partea site-ului care se află în Judeţul Alba este în majoritate în proprietatea statului (aproximativ 60%), în timp ce restul (40%) este proprietate privată sau în proprietatea consiliilor locale. Aşezările rurale din acest sit au o extindere relativ mare, dar populaţia din aceste localităţi este în general mică. Continuarea pe viitor a activităţilor tradiţionale nu ar avea un impact negativ grav asupra site-ului. Pădurile în proprietate privată au nevoie de o supraveghere mai puternică pentru a opri exploatarea ilegală a copacilor. Descriere ştiinţifică a zonei: Munţii Trascău ocupă o bandă largă de km spre SSV-NNE, între văile Ampoiului şi Arieşului. Situaţi aproape în întregime în judeţul Alba, Munţii Trascău pot fi consideraţi o unitate geografică distinctă, fapt observat atunci când sunt priviţi din valea largă a râului Mureş. Munţii Trascău s-au dezvoltat în special pe calcar din Jurassic, reprezentat de coline calcaroase izolate (Piatra Craivi, Piatra Ceţii, Corabia etc.), chei abrupte, calcaroase (Aiudului, Valişoarei, Galdei, Ceţii, Geoagiului etc.), peşteri (Huda lui Papară), şi de asemenea prin numeroase coline vulcanice, între care putem distinge cele două vârfuri ale Detunatelor. Creasta Bedeleului (principala creastă a Munţilor Trascău) este netezită de platouri mari şi reprezintă un relief carstic variat, în timp ce pantele din est sunt fragmentate de o reţea paralelă bogată de văi. Importante părţi din Munţii Trascău sunt acoperite cu păduri de fag, în timp ce pantele situate aproape de râul Mureş constituie zona de pădure de stejar Quercus petraea. Peştera Huda lui Papară este situată în zona administrativă a satului Sub Piatră (Sălciua), judeţul Alba, în partea nord-vestică a Munţilor Trascău. Acesta este principalul punct al proiectului din Munţii Trascău. Peştera este o zonă speleologică protejată, care ascunde Pagina 19 din 59

20 formaţiuni carstice distincte, fiind cea mai lungă peşteră din Munţii Trascău şi fiind pe locul 31 în România ca lungime. Peştera este dezvoltată în calcar din Jurassicul superior. Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Site-ul Natura 2000 ROSCI0253 Trascău a fost declarat pentru 12 tipuri de habitate din Directiva Habitate, 10 specii de nevertebrate, 3 amfibieni şi 5 specii de mamifere, 3 dintre acestea fiind lilieci: Barbastella barbastellus, Rhinolophus euryale, Rhinolophus hipposideros. Peştera Huda lui Papara este cea mai mare adăpsost de hibernare pentru liliecii din România şi unul dintre cele mai mari din întreaga Europă, unde exemplare din 7-8 specii hibernează în fiecare iarnă. O parte considerabilă din această adunare pe timp de iarnă este formată din Miniopterus schreibersii. În afară de asta, peştera găzduieşte o colonie de maternitate de specii de Myotis myotis/myotis oxygnathus şi Miniopterus schreibersii, din păcate aceste specii nu sunt menţionate în formularul standard de date al psci. Valea Iadei (Cod NATURA 2000: ROSCI0262) Alt statut al protecţiei conform legislaţiei naţionale sau regionale: psci conţine Rezervaţia naturală Vârful Carligati cu o suprafaţă de 10 ha şi Valea Iadei cu Rezervatia liliacului carpatin cu o suprafaţă de 2 ha, zone protejate la nivel naţional. Principalele utilizări ale terenului şi statutul proprietăţii zonei: Are o suprafaţă de ha. 82% din psci este acoperită cu pădure de foioase şi 16% cu pădure de conifere, restul de 2% fiind păşune. Zona site-ului este în proprietatea statului, fiind în gestionarea Departamentului Forestier Oradea. Descriere ştiinţifică a zonei: Site-ul este situat în regiunea biogeografică alpină, la o altitudine între 624 şi 1402 m. Pădurile de foioase cu fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) acoperă un important procentaj al zonei, fiind remarcabilă prezenţa arbustului Syringa josikae, (liliac carpatin), o specie endemică pentru Transilvania. Pagina 20 din 59

21 Importanţa zonei pentru conservarea speciilor: Situat în apropiere de psci, Defileul Crişului Repede Pădurea Craiului (ROSCI0062) cu importante adăposturi subterane pentru lilieci, site-ul Valea Iadei cu păduri de foioase mature oferă habitate adecvate de hrană pentru diferite specii de lilieci care apar în regiune. În afară de asta, oferă adăposturi adecvate pentru specii existente în păduri, precum vulnerabilul liliac cârn Barbastella barbastellus şi liliacul cu urechi mari Myotis bechsteinii. Pagina 21 din 59

22 Recomandări concrete privind managementul siturilor (integrarea managementului siturilor Natura 2000): de introdus la terminarea activităii A4, A5, A7, după analiza datelor de teren Legislaţia naţională, internaţională (IUCN, EUROBATS) Statutul de protecţie al speciei (categoria IUCN) descriere generală; ce înseamnă IUCN tabel cu statutul speciilor Numele speciilor PRIORITĂŢI NAŢIONALE MONITORIZARE NAŢIONALĂ STATUT IUCN Rhinolophus ferrumequinum 1,2 H C LR:nt Rhinolophus hipposideros 1,2 H C VU A2c Myotis bechsteinii 1,2 H VU A2c Myotis oxygnathus 1 M C LR:lc Myotis myotis 1 M C LR:nt Barbastella barbastellus 1,2 H O VU A2c Miniopterus schreibersii 1,2 H C LR:nt Prioritate naţională (H = mare; M = medie; L = scăzută) Monitorizare naţională (C = monitorizare de peşteră; D = monitorizare cu detectorul; O = alte monitorizări) 1 EU DH Anexa II, 2 EUROBATS VU Vulnerabil; LR:nt Risc redus: aproape ameninţată; LR:lc Risc redus:cea mai mică preocupare Ameninţări (factori de periclitate) privind toate speciile de lilieci Determinarea, descrierea ameninţărilor Clasificarea ameninţărilor (după T. Hutson (2001): declinul populaţiilor, fragmentarea habitatelor, deranjarea adăposturilor, persecuţie, lipsă de informaţii, prădători introduşi de către om, etc. Pagina 22 din 59

23 Plan de management Informaţii generale Speciile vizate Speciile vizate în planul de management (cele 7 specii cuprinse în proiectul Life;+ în mod concret despre fiecare specie în parte) Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoavă greater horseshoe bat denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Pagina 23 din 59

24 Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoavă lesser horseshoe bat denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Pagina 24 din 59

25 Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Myotis myotis liliacul comun greater mouse-eared bat Pagina 25 din 59

26 denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Pagina 26 din 59

27 Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Myotis oxygnathus liliacul comun mic lesser mouse-eared bat denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Pagina 27 din 59

28 Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Myotis bechsteinii liliacul cu urechi mari Bechstein s bat denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară Pagina 28 din 59

29 aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Pagina 29 din 59

30 Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi Schreiber s bat denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Pagina 30 din 59

31 Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită Barbastella barbastellus liliacul cârn barbastelle denumire ştiinţifică, taxonomia descriere morfologică, identificarea speciei, răspândire pe plan internaţional, distribuţie în ţară aspecte biologice: reproducerea, hibernarea, comportamentul de migraţie (date concrete din literatura actuală) poziţia, localizarea coloniilor Habitate - preferinţele speciei privind habitatele, descrierea habitatelor folosite de lilieci, habitate de hrănire + rute de zbor, exemple concrete Pagina 31 din 59

32 Adăposturi preferinţe, colonii de hibernare, de vară, de maternitate, de tranzit, descrirerea tipurilor de adăposturi (ex. subterane, în păduri, în clădiri), exemple concrete (peşteri, nr. de specii, de indivizi, citări din lit.) Migraţia prezentarea generală a fenomenului de migraţie, categorizarea speciilor din punct de vedere ale distanţelor parcurse, rutele utilizate în timpul migraţiei, exemple concrete (cu specii inelate, date din lit.) Hrana caracter insectivor, dentiţia, metode de capturare a pradei, strategia şi zonele de vânătoare, regim alimentar, specii consumate Prădătorismul Paraziţi/alţi agenţi patogeni Statutul de protecţie al speciei Factori de periclitate privind specia Deranjul specific sumarizarea problemelor majore Măsuri de protecţie prevăzute deja în ţară pentru specie / Studii de caz: daca în OM are loc??? (va fi pus la sfârşitul fiecărei specii, dacă există cazuri cunoscute referitoare la specia respectivă. (de ex. deranjarea unor colonii, factori de periclitare care au fost înlăturaţi prin aplicarea unor măsuri de management adecvate) Tabel privind gradul de ameninţare şi siturile vizate, luând în considerarea următorii factori de periclitate: distrugerea habitatelor, modificarea rutelor de zbor prin modificarea habitatelor, lipsa de păduri, deranj în adăposturi, în afara adăposturilor, poluarea zonelor de hrănire (folosirea pesticidelor), schimbări climatice, necultivarea terenurilor în cazul habitatelor care necesită ex. Tabel privind gradul de ameninţare al siturilor vizate 1 - impact major 2 impact mediu 3 impact minim 0 fără impact Mţii Bihor Padurea Craiului Mţii Trascău Alte situr... Distrugerea adăposturilor (tăierea copacilor etc) Distrugerea adăposturilor prin schimbarea mediului Reconstrucţia clădirilor Distrugeri naturale (foc în pădure, dărâmarea copacilor din cauza unei furtuni, inundaţii etc) Pagina 32 din 59