Martie 2019.qxd

Transcriere

1 Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei 25 Martie - Ziua Poli]iei Române MARTIE 2019 Prima apari]ie \n Ianuarie 1992 anul XXVII Nr

2 MARTIE 2019 anul XXVII Nr. 487 COLEGIUL EDITORIAL: Adrian-Ciprian MIRON Radu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU Marius Eugen { TEFAN REDACTOR {EF: Sumar Manuela Elena NEAM}U REDAC}IA: Sorin ANGHEL - redactor SECRETARIAT TEHNIC: Tineri \n deriv` 6 Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE Drumul oaselor 7 CORESPONDEN}I: Florin {INCA, Traian TANDIN, Thomas CSINTA, Costel RA{CA Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. revistapolitiei@gmail.com ISSN ISSN - L R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Respecta]i legea! Caz rezolvat \n mai pu]in de opt ore Cum s` ne ferim de infractori? Martirii Poli]iei Române Picturi de milioane furate de Spiderman Num`rul actual a fost finalizat pe 22 martie 2019.

3 25 Martie - Ziua Poli]iei Române D i n i s t o r i a P o l i ] i e i C a p i t a l e i Denumirea ag` are obâr[ie turceasc`. Fiind demnitar, aga f`cea parte din cortegiul domnitorului. În secolele XVIII-XIX era guvernator militar [i c`petenie a slujba[ilor cu atribu]ii poli]iene[ti în Bucure[ti. De fapt, aga avea în primul rând accep]iunea de comandant general al pedestrimii [i doroban]ilor în }ara Româneasc` (sec. XVII). Agii s-au num`rat printre cei mai viteji demnitari. Aga Farca[ comanda la 1593, sub domnia lui Mihai Viteazul, pedestrimea Valahiei. Cu toate acestea, înregistr`m [i momente de dezonoare; ag` în 1592, {tefan R`zvan î[i tr`deaz` domnul (Aron), îl aresteaz` (în noaptea de 25/26 aprilie 1595), îl expulzeaz` în Transilvania [i-i ocup` tronul. V`taful de vân`tori, juzii, ispravnicii de jude], vân`torii de urme, seimenii, doroban]ii, pârc`labii, priveghetorii ocoalelor, c`pitanii de margine, str`jerii, c`l`ra[ii, slujba[ii menzilurilor, zapcii, cazacii, potera[ii, r`spântia[ii, v`t`[eii, epista]ii Agiei [i ispravnicii de jude] reprezint` tot atâtea categorii de persoane care, pân` în secolul al XIX-lea, au în sarcin` asigurarea bunei orânduieli în Moldova [i }ara Româneasc`. Prin mahalalele mai m`rgina[e [i chiar în centru, în afar` de l`tratul câinilor, nu se auzea în întunericul adânc, decât strig`tele: «Stai! Cine-i acolo? Te v`d, te v`d!» ale str`jerilor [i r`spântia[ilor, ne spune istoricul G. Potra în Din Bucure[tii de alt`dat`. Cei care îndemnau la r`zmeri]`, nu f`ceau cuvenita cur`]enie lâng` pr`v`lii, vindeau cu lips` la cântar, cleveteau contra domnitorului, aveau s` cunoasc` din plin pedeapsa loviturilor la falang` ale marelui ag`, mai ales c`, din 1775, se înfiin]eaz` Tribunalul Agiei. De atunci a r`mas vorba Aga te bate, aga te judec`, însemnând arbitrarul reprim`rii, dar [i existen]a tribunalului [i a închisorii Agiei. Printre cauzele aduse în fa]a Tribunalului Agiei în 1832 men]ion`m: împreunarea în sil` (viol), mu[c`tura de câine, tentativa de r`pire, stricarea unor haine etc. La 1776, arma[ii aveau [i îns`rcinarea de a prinde tâlharii, care erau adu[i lega]i la temni]`, cu toate lucrurile g`site asupra lor. Începând cu Regulamentul Organic (1831 în Moldova [i 1832 în }ara Româneasc`), Bucure[tiul este împ`r]it în 5 La începuturile organiz`rii statale, frunta[ii satului, oamenii buni [i b`trâni [i c`peteniile o[tirii sunt cei care au în sarcin` aducerea la legalitate a nelegiui]ilor, luarea m`surilor pentru siguran]a locuitorilor, lini[tea în provincie, paza bunurilor, prinderea celor ce s`vâr[eau f`r`delegi. Mai târziu, hatmanul în Moldova [i sp`tarul în Muntenia sunt responsabilii cu atribu]ii tipice de poli]ie. Aga - demnitate atestat` documentar în 1567 (Muntenia) [i în 1592 (Moldova) - are competen]` în mahalalele din centrul capitalei, iar sp`tarul are periferia [i restul teritoriului. Sunt poli]i[tii începutului. POLI}IA CAPITALEI - Martie

4 25 Martie - Ziua Poli]iei Române boiele (vopsele sau sectoare) - ro[u (centrul), verde (II), albastru (III), negru (IV), galben (V) - în cadrul fiec`rei asemenea diviziuni existând o comisie, condus` de un comisar. La rândul ei, fiecare comisie se împ`r]ea în câte trei desp`r]ituri, conduse de un subcomisar, iar fiecare desp`r]itur` includea mai multe mahalale (în total 82), în frunte cu epista]i, ajutori de epista]i [i câte trei v`t`[ei. Înmânat în 1822 ag`i Mih`i]` Filipescu, de c`tre domnitorul Grigore al IV-lea Ghica, steagul Agiei Bucure[tilor era confec]ionat din m`tase de culoarea crem [i avea dimensiunile 2,1 m x 2,4 m, pr`jina având 3,6 m. Pe o fa]` este un chenar de aur cu o ghirland` de asemenea din aur. În interiorul acesteia se afl` o acvil` cruciat` neagr`, care se sprijinea pe un munte verde. Ghirlanda este timbrat` cu o coroan` regal`, iar în spatele ei se încruci[eaz`: tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, l`nci, s`bii, pu[ti, topoare, tobe. Sub acvil` se afla urm`toarea inscrip]ie scris` cu caractere chirilice: F`cutu-s-au acest steag al Agiei la petrecerea domnilor dintre p`mânteni ai }`rii Române[ti de M`ria Sa Grigorie Ghika voevod, cu anii 1822, prin epistasia dumnealui vel Aga Mih`i]` Filipescu. Sub inscrip]ie se afl` o balan]`, iar în col]urile se sus ale steagului se aflau luna [i soarele. Pe cealalt` fa]` a drapelului sunt reproduse acelea[i obiecte, cu excep]ia interiorului ghirlandei, care înf`]i[eaz` scena Bunei Vestiri. Pentru exemplificare, în anul 1830, Agia Bucure[tilor cuprindea pe: vel aga, vornicul Manolache Florescu; pomo[nic - serdar Ghi]` Velescu; ajutor pomo[nic - Ghi]` Titeanu; secretar - Vasile R`zoescu; registrator - Iorgu Notara; comandantul doroban]ilor Agiei (40 c`l`ri [i pe jos) - pitar Costache Chihaia; comandant peste 50 de oameni (cangii, topora[i, sacagii, adic` pompieri) - Dumitru Bulucba[a; c`petenie peste 12 tulumbagii - Dumitrache C`pitanu. Cel dintâi ag`, care are jurisdic]ie teritorial` asupra întregului Bucure[ti (centru [i periferie) este Iancu Filipescu, numit de generalul rus P. D. Kiselev, în Din 1840, Sfatul Administrativ reduce num`rul v`t`[eilor de mahalale [i r`spântia[ilor de la 450 la 320, îns` ace[tia devin mai atent selec]iona]i [i mai bine salariza]i. Pentru restabilirea ordinii, pe lâng` fiecare din cele 5 comisii existau 6 doroban]i. Om cu [tiin]` de carte, aga participa [i la alc`tuirea de publica]ii, cum avem Manualul administrativ din 1856, în care unul dintre cei trei autori este aga Dimitrie Hasna[. Denumirea poli]ie este un termen grecesc, ajuns la noi prin mijlocire ruseasc`. Domnitorii Gheorghe Bibescu [i Barbu {tirbei reorganizeaz` serviciile poli]iene[ti, în 1847 [i 1852, num`rul doroban]ilor din escadronul folosit la men]inerea ori restabilirea ordinii publice, ajungând la 100. Sub domnia primului, denumirea de ag` se transform` în cea de [ef al Poli]iei Bucure[tiului, se introduce condica de poli]ie pentru aresta]i, num`rul v`t`[eilor de mahala ajungând la 340, iar pompierii devin corp separat. În timpul revolu]iei de la 1848, C. A. Rosetti [i I. C. Br`tianu, ulterior ajun[i oameni de prim` mân` în stat, vor fi [efi ai Poli]iei Capitalei, ceea ce atest` importan]a func]iei poli]iene[ti. Nu mult dup` aceasta, din 1859, titulatura se schimb` dup` model francez în prefect al Poli]iei Capitalei, denumire ce se p`streaz` pân` în O alt` diferen]` de abordare o întâlnim în ceea ce prive[te rolul preventiv [i cel represiv al Poli]iei. Potrivit unei circulare c`tre prefec]ii de jude]e ai Ministerului de Interne, din 1864, poli]ia administrativ` avea rol preventiv, apropiat cet`]enilor, în timp ce poli]ia judiciar` sau judec`toreasc` descoper` delictele pe care poli]ia administrativ` n-a putut opri de a se comite, adun` dovezile [i pred` pe f`ptuitori tribunalelor. Din 1856 avem guarzii de noapte, num`rul acestora fiind de 480, afla]i sub comanda unui c`pitan, ajutat de 5 locotenen]i [i 20 de unterofi]eri. Împotriva cuget`torilor de rele, fiecare vopsea din Bucure[ti avea la dispozi]ie o roat` de guarzi. Iat` structura Poli]iei Capitalei în perioada : vel aga Alexandru Plagino, [eful Poli]iei Capitalei; clucer Kostake P`ucescu, secretarul Poli]iei; pitar Nicolae Ba[kovici, pomojnic (ajutor); {tefan N`nescu, registrator; Praporcic Dimitrie 2 Martie POLI}IA CAPITALEI

5 25 Martie - Ziua Poli]iei Române Muntenescu, [eful doroban]ilor; un t`lmaci [i un con]opist; pitar I. Concescu, comisar al Vopselei de Ro[u; pitar D. {einescu, comisar al Vopselei de Albastru; serdar Pan` }`nd`ric`, comisar al Vopselei de Verde; serdar D. Geanoglu, comisar al Vopselei de Galben; paharnic Kostake Kih`escu, comisar al Vopselei de Negru; Tribunalul Poli]ienesc - Paharnic Anastasie M`rculescu. Fiecare Vopsea avea câte trei Desp`r]iri, conduse de un subcomisar. Pentru a observa câte schimb`ri a suferit institu]ia poli]ieneasc` din România, amintim doar c`, din 1882, comisarii de vopsele (sectoare ale Bucure[tilor) primesc numele de comisariinspectori. Capitala ]`rii avea atunci nu mai pu]in de 55 de circumscrip]ii de poli]ie. Ulterior, comisariiinspectori se numesc chestori, apoi [efi de sectoare de Mili]ie, iar azi de Poli]ie (6 sectoare - 26 sec]ii). Prima uniform` de poli]ie a fost reglementat` de c`tre domnitorul }`rii Române[ti, Gheorghe Bibescu, la 31 decembrie Se numea uniforma mare [i se purta la ceremonii [i zile solemne. {eful Poli]iei, ajutorul s`u, tistul doroban]ilor, comisarii de vopsea (sector), poli]aii ora[elor Craiova [i Br`ila, cu to]ii purtau uniform`. Ei erau obliga]i a o purta pân` la aprinsul lumân`rilor. Uniforma va fi din postav albastru, scurt` ca fracul, cu gulerul drept, t`iat dinainte [i cu [nur împrejur. Pentru comisari, gulerul era de culoarea vopselei în care comandau. Pantalonii erau croi]i tot din postav albastru. Brâul în culorile tricolorului (ro[u, galben, albastru), se termina cu ciucuri. Comisarul era încins cu o sabie [i purta pe cap o p`l`rie în trei col]uri. Tot în ceea ce prive[te uniforma poli]i[tilor, dup` cea men]ionat`, avem o alta din 1880, apoi în 1906, din când dispar galoanele [i sabia, ceea ce a f`cut s` se scrie mergem prin noua uniform` spre tipul occidental - apoi din vremea regelui Carol al II-lea (1931 [i 1937) [i, bineîn]eles, cea specific` mili]iei, care a suferit mai multe modific`ri. Dup` revolu]ie, uniforma poli]i[tilor s-a schimbat, în , iar ultima variant` dateaz` din Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, în 1864, înfiin]eaz` Poli]ia Comunal` de pe lâng` prim`rii, în fruntea acesteia fiind însu[i primarul. Tot acum se pun bazele Serviciului Circula]ie al Capitalei (pentru care se desemneaz` 5 comisari) [i apare pentru prima dat` titulatura Poli]ia Municipal`. Fo[tii gardi[ti devin sergen]i de strad`, constitui]i într-un corp [i sunt îns`rcina]i cu urm`rirea respect`rii orarului localurilor publice, supravegherea circula]iei vehiculelor, combaterea cer[etoriei, îndrumarea cet`]enilor, supravegherea indivizilor suspec]i [.a. Un [ef al Corpului Sergen]ilor de Ora[ avea 1000 lei salariu, cei 5 ofi]eri aveau câte 550 lei, 20 de subofi]eri lei, un copist - 200, iar cei 750 sergen]i aveau 140 lei. Pentru exercitarea atribu]iilor poli]iene[ti, în Bucure[ti exista, la 1894, un divizion de jandarmi c`l`ri [i o companie de jandarmi pede[tri. În comunele rurale, serviciul de poli]ie era executat de jandarmi, organiza]i în regimente, batalioane, companii, plutoane, sec]ii [i posturi. Un post de jandarmi din comun` era condus de un jandarmplutonier, care avea titulatura de [ef de post. Jandarmeria era parte a Armatei, depindea de ministrul de Interne în ceea ce prive[te men]inerea ordinii [i siguran]ei publice [i se afla sub ordinele ministrului Justi]iei, pentru atribu]iile de poli]ie judiciar`. Corpul sergen]ilor de ora[, compus din 1200 de b`rba]i, executa paza de zi [i de noapte. Cele 5 inspectorate poli]iene[ti, corespunz`toare fiec`rui sector, erau conduse fiecare de un comisarinspector [i împ`r]ite în 50 de comisariate sau circumscrip]iuni, având fiecare un comisar, un subcomisar clasa I [i unul clasa a II-a. Sub conducerea lui Radu Rosetti, în mai 1863, Poli]ia Capitalei descoperea autorii unui pamflet tip`rit, având caracter injurios la adresa domnitorului. Din p`cate, Poli]ia nu va mai dovedi aceea[i competen]` la lovitura de stat din 11 februarie Dup` acest eveniment, în timpul Locotenen]ei Domne[ti, la 17 martie 1866, se înfiin]eaz` Garda Or`[eneasc`, aflat` în structura Ministerului de Interne. Îns`rcinat` cu paza ordinei [i a lini[tii publice, ea era format` din to]i b`rba]ii, cu vârsta cuprins` între 20 [i 40 de ani, care n-au ie[it în uma tragerii la sor]i pentru armata permanent` sau pentru doroban]i. Sub domnia lui Carol I, în 1868, garda num`ra 5 legiuni, cu 4997 guarzi, 526 caporali, 587 sergen]i, 272 ofi]eri, 77 muzican]i, 44 tobo[ari [i 44 gorni[ti. Garda Or`[eneasc` a existat pân` în 1881 [i a fost subiectul ironiilor unui fin cronicar al societ`]ii române[ti de la sfâr[itul veacului al XIX-lea, dramaturgul I.L. Caragiale. Florin {INCA POLI}IA CAPITALEI - Martie

6 Ac]iuni preventive ale Poli]iei Capitalei sub egida TISPOL Brigada Rutier` a Capitalei ac]ioneaz` în principal pentru protejarea vie]ii [i integrit`]ii fizice a participan]ilor la trafic, diminuarea num`rului [i consecin]elor accidentelor de circula]ie dar [i con[tientizarea participan]ilor la trafic cu privire la riscurile rutiere în cazul în care nu respect` regulile privind portul centurii de siguran]` [i a altor dispozitive de fixare omologate, a c`[tilor de protec]ie [i utilizarea telefonului mobil f`r` dispozitiv de tip mâini libere. În unele cazuri, centura de siguran]` este considerat` doar un obiect de decor al ma[inii [i nu un accesoriu care la un moment dat poate salva via]a. De fapt, centura împreun` cu tetiera [i cu airbag-urile sunt menite ca, în cazul unei coliziuni frontale, laterale, din spate ori a unei r`sturn`ri, s` asigure o pozi]ie fix` în scaune a conduc`torului auto [i a ocupan]ilor, astfel încât leziunile produse, în special la nivelul capului [i coloanei vertebrale, s` fie evitate. Centurile nu sunt proiectate pentru confort, ci pentru siguran]`. Folosirea În statele membre ale Uniunii Europene, s`pt`mâna martie este dedicat` opera]iunii Seatbelt, conform calendarului TISPOL pentru anul 2019, fiind vizate verificarea [i impunerea folosirii centurii de siguran]` [i dispozitivelor de fixare, omologate. centurii de siguran]`, în cazul unei coliziuni, cre[te [ansele de supravie]uire. Pentru a fi eficient`, centura de siguran]` trebuie utilizat` corect, reglând Credit foto: Corbis.com în`l]imea acesteia, astfel încât s` treac` peste mijlocul um`rului [i nu peste gât, ajustând-o astfel încât s` stea bine întins` (lipit` de bust [i bazin), f`r` a fi r`sucit` sau trecut` peste obiecte solide ori casabile purtate în buzunare (ochelari, pixuri etc.). De asemenea, folosirea necorespunz`toare a telefonului mobil în timpul condusului autovehiculului, poate genera accidente rutiere, având uneori consecin]e deosebit de grave. Totodat`, conduc`torilor auto le-au fost înmânate materiale de informare cu recomand`ri utile în acest scop. Aceste activit`]i sunt desf`[urate în cadrul campaniei Poli]iei Române Alege Via]a, în parteneriat cu Volvo România [i Corpul Na]ional al Poli]i[tilor. Nerespectarea obliga]iei de a purta centura de siguran]` [i folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excep]ia celor prev`zute cu dispozitive de tip mâini libere de c`tre conduc`torul de autovehicul se sanc]ioneaz` cu dou` - trei puncte amend` [i dou` puncte penalizare, iar nerespectarea obliga]iei conduc`torului de autovehicul de a se asigura c` persoanele minore poart` centuri de siguran]` 4 Martie POLI}IA CAPITALEI

7 sau sunt transportate în dispozitive de fixare, precum [i nerespectarea condi]iilor privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguran]`, constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz` cu patru - cinci puncte amend` [i trei puncte penalizare. Totodat`, atragem aten]ia asupra faptului c` nerespectarea obliga]iei pasagerilor afla]i într-un autovehicul de a purta centura în timpul deplas`rii pe drumurile publice se sanc]ioneaz` cu dou` - trei puncte amend`. În cursul anului 2018, în municipiul Bucure[ti, în cadrul ac]iunilor [i activit`]ilor specifice, poli]i[tii din cadrul Brig`zii Rutiere au aplicat conduc`torilor de autovehicule peste de sanc]iuni contraven]ionale pentru nerespectarea obliga]iei de a purta, în timpul circula]iei pe drumurile publice, centura de siguran]` ori c`[tile de protec]ie omologate, dup` caz; peste 8100 de sanc]iuni contraven]ionale pentru folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excep]ia celor prev`zute cu dispozitive de tip mâini libere, contraven]ii prev`zute de Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 195/2002, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Brigad` Rutier` Primi]i revista Poli]ia Capitalei pe Pentru a face revista Poli]ia Capitalei mai accesibil`, o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de la revistapolitiei@gmail.com [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista. POLI}IA CAPITALEI - Martie

8 {TIRI Tineri \n deriv` Lipsa reperelor morale [i de comportament afecteaz` grav tinerii afla]i pe drumul spre maturitate. Celula societ`]ii - familia este cea care are rolul de a-i oferi stabilitate [i o proiec]ie s`n`toas` viitorului unui tân`r. Când, \ns`, aceast` structur` este dezorganizat`, apar disfunc]ionalit`]i \n dezvoltarea corect` a unui adolescent. Din p`cate, oamenii legii se \ntâlnesc \n activitatea lor [i cu astfel de tineri, care [i-au ales reperele \n via]` gre[it. La \nceputul lunii martie, poli]i[tii bucure[teni au re]inut doi adolescen]i, ambii \n vârst` de 15 ani, care, \n decurs de [ase luni, au comis patru furturi [i alte [apte tentative de furt. Poli]i[tii Biroului Investiga]ii Criminale al Sec]iei 23 au declan[at verific`rile la sfâr[itul lunii octombrie 2018, când au fost sesiza]i c` din interiorul unui punct termic, aflat \n sectorul 3, lipsesc mai multe unelte electrice. Acestea fuseser` sustrase \n toiul nop]ii, de persoane necunoscute, care for]aser` u[a de acces. La o lun` de la acest caz, pe 26 noiembrie, administratorul unei cofet`rii a depus o plângere, \n care reclama c` i-au fost fura]i 3500 lei din casa de marcat. Fapta s-a petrecut tot la ad`postul \ntunericului, de asemenea fiind for]at` u[a de acces. Astfel, pân` la prinderea lor, cei doi tineri sunt subiec]ii principali \n alte dou` furturi (dintr-un magazin de optic` medical` [i repara]ii ceasuri [i dintr-o societate, de unde au plecat cu 60 kilograme de materiale neferoase) [i [apte tentative de furt. Cei doi tineri au fost audia]i, iar dup` expirarea mandatului de re]inere pentru 24 ore, procurorul a sesizat judec`torul de drepturi [i libert`]i, care a dispus m`sura arest`rii preventive. A intrat cu ma[ina furat` \n trei vehicule parcate n diminea]a zilei de 5 martie, agen]i de siguran]` public` ai Sec]iei 15 au prins, \n flagrant delict, un tân`r de 18 ani, la scurt timp dup` ce acesta a spart un magazin din sectorul 4, de unde a furat mai multe bunuri, dar [i o ma[in`, proprietatea firmei, parcat` \n apropiere. Cercetarea la fa]a locului a eviden]iat c` suspectul a spart geamul magazinului, a furat ce era mai de pre], apoi a observat cheile de la ma[in` [i a decis s` \[i asigure sc`parea pe patru ro]i. Totu[i, deoarece nu de]inea permis de conducere, cuno[tin]ele \n ale [ofatului i-au dat b`t`i de cap. La scurt timp, ho]ul a intrat cu ma[ina \n trei autoturisme, parcate regulamentar, [i le-a provocat avarii serioase. Pus \n aceast` situa]ie, tân`rul a \ncercat s` fug` [i a abandonat cea mai mare parte din ce a sustras \n ma[in`. Oamenii legii l-au prins la scurt timp [i au recuperat toate bunurile, pentru a fi \napoiate proprietarului. Suspectul a ajuns la sediul Sec]iei 15 Credit foto: Corbis.com 6 Martie POLI}IA CAPITALEI

9 {TIRI pentru audieri, unde i-a fost \ntocmit dosar penal, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de furt calificat, furt în scop de folosin]` [i conducerea unui vehicul f`r` permis de conducere. n cazul acesta, instan]a a dispus m`sura controlului judiciar. Minor acuzat de abuz de \ncredere Tot pe 5 martie, un alt tân`r a ajuns la poli]ie pentru a fi audiat. De data aceasta, poli]i[tii Sec]iei 2 au re]inut un minor de 16 ani, care este suspectul principal \n dou` cazuri de furt (articole vestimentare), comise anul trecut, \ntr-un centru comercial din sectorul 1. Ceea ce este, \ns`, demn de adus la cuno[tin]a cititorilor sunt alte dou` fapte, petrecute \n ianuarie [i februarie anul acesta, \ncadrate juridic drept abuz de \ncredere prin fraudarea creditorilor. Concret, \n cele dou` cazuri, minorul a comandat mâncare de la mai multe firme, ce livreaz` la domiciliu, iar când angaja]ii au ajuns la adres`, b`iatul a luat produsele [i, pe motiv c` nu are bani la el, a intrat \n cas` [i nu a mai revenit s` pl`teasc`. Curierii \n[ela]i [i-au anun]at [efii, care au depus plângere la poli]ie. n continuare, oamenii legii fac verific`ri pentru a identifica dac` au mai fost [i alte asemenea cazuri, \n care a fost implicat minorul. Drumul oaselor La sfâr[itul lunii februarie, poli]i[tii Capitalei au re]inut un b`rbat, care a \n[elat zeci de persoane, dup` ce a pretins c` este medic ortoped. Anchetatorii au declan[at verific`rile \nc` din luna ianuarie, când la Sec]ia 11 o femeie a depus o plângere, \n care a declarat c` a mers la un cabinet medical din sectorul 3, pentru o consulta]ie de specialitate, iar doctorul i-a dat un buletin medical, f`r` s` o consulte sau s` o conecteze la vreun aparat medical. Femeia a devenit suspicioas` [i \ngrijorat` de modul cum a fost tratat` [i a cerut o alt` opinie unui medic specialist dintr-un spital din Bucure[ti. Acesta i-a confirmat c` rezultatul primit este un fals. n baza acestei situa]ii, anchetatorii au descoperit c` loca]ia unde func]iona cabinetul era \nchiriat` pe numele unui b`rbat de 26 ani, chiar a[a-zisul medic ortoped. Acesta a fost depistat, iar asupra lui au fost g`site mai multe [tampile, cu inscrip]ii aferente mai multor specializ`ri medicale. De asemenea, au fost identificate [i ridicate mai multe documente, diplome [i certificate, ce urmeaz` a fi expertizate, existând suspiciuni c` sunt false. Oamenii legii au descoperit c` \n eviden]ele institu]iilor cu atribu]ii în domeniul s`n`t`]ii nu exist` vreun medic cu datele de identificare ale celui în cauz`. Pe 14 martie, poli]i[tii, sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 3, au efectuat dou` perchezi]ii la adresa b`rbatului [i la sediul cabinetului medical. Au fost ridicate documente [i echipamente medicale, dar [i buletine de analize medicale, pe numele a peste 70 de persoane. Urmeaz` s` fie contactate toate persoanele care au apelat la serviciile falsului medic, pentru a definitiva \ntreaga activitate a acestuia. Prejudiciul estimat se ridic` la lei. Cercet`rile sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 3, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de în[el`ciune, exercitare f`r` drept a unei profesii sau activit`]i, falsificare de instrumente oficiale, fals material în înscrisuri oficiale [i folosire a instrumentelor false. Rubric` realizat` de Sorin ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - Martie

10 ECONOMIC Respecta]i legea! Miercuri, 6 martie, peste 25 de poli]i[ti din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, cu sprijinul Inspectoratului de Stat în Construc]ii Bucure[ti, Inspectoratului Teritorial de Munc` [i Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` Bucure[ti - Ilfov, au desf`[urat controale la mai multe [antiere de construc]ii, apar]inând unor ansambluri imobiliare. Ac]iunea a vizat verificarea legalit`]ii func]ion`rii acestor societ`]i comerciale, legalitatea actelor de comer], existen]a autoriza]iilor necesare func]ion`rii [i modul de asigurare a pazei bunurilor [i valorilor. Pentru neregulile constatate au fost aplicate nou` sanc]iuni contraven]ionale, în domeniul sistemelor de securitate, în valoare total` de peste de lei. Cu ocazia verific`rilor efectuate la un obiectiv, a fost dispus` sistarea activit`]ii constructorului pentru nerespectarea cerin]elor de securitate, în ceea ce prive[te lucr`rile la în`l]ime. Totodat`, au fost constatate deficien]e în îndeplinirea atribu]iilor, de c`tre personalul de securitate. De asemenea, în perioada urm`toare, reprezentan]ii mai multor societ`]i comerciale vor prezenta documentele, care nu au fost g`site la punctele de lucru. În func]ie de datele rezultate, în urma acestor verific`ri, documentele vor fi prezentate Inspectoratului Credit foto: Corbis.com Teritorial de Munc`, Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` Bucure[ti Ilfov [i Serviciilor de Investigare a Criminalit`]ii Economice [i de Ordine Public` din Poli]ia Capitalei. * * * n ziua de 13 martie, poli]i[ti ai Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti - Serviciile de Investigare a Criminalit`]ii Economice, cu sprijinul poli]i[tilor de la Serviciul de Ordine Public` - Sisteme de Paz`, au ac]ionat la mai multe centre de colectare, reciclare [i valorificare a de[eurilor. Au fost efectuate controale la [ase centre de colectare a de[eurilor, situate pe raza municipiului Bucure[ti, ac]iunile având ca obiect verificarea respect`rii legisla]iei în vigoare în domeniul colect`rii, recicl`rii [i valorific`rii de[eurilor feroase [i neferoase. Cu ocazia verific`rilor, au fost constatate o serie de nereguli, pentru care au fost aplicate [apte sanc]iuni contraven]ionale, în valoare total` de peste lei. De asemenea, a fost confiscat` [i suma de 3600 lei. Ac]iunea a beneficiat de sprijinul speciali[tilor din cadrul Administra]iei pentru Fondul de Mediu, precum [i speciali[ti ai Direc]iei Regionale Antifraud` Bucure[ti. Verific`rile sunt continuate cu privire la activitatea desf`[urat` de societ`]ile comerciale, pentru stabilirea \ntregii situa]ii de fapt. Andra {tefania STANCIU Liliana C~}ESCU 8 Martie POLI}IA CAPITALEI

11 JUDICIAR Caz rezolvat \n mai pu]in de opt ore Vineri, 28 septembrie 2018, am fost anun]a]i prin Dispeceratul 112, c` în Agen]ia BCR din Bulevardul Basarabiei, Sectorul 2, a p`truns un individ mascat, ce avea asupra lui un cu]it, pe care l-a folosit pentru a amenin]a angaja]ii b`ncii s`-i dea o sum` de bani. Imediat dup` p`trunderea agresorului în banc`, fiind alarmat de strig`tele colegelor sale, directorul agen]iei a intervenit în for]`, încercând s` imobilizeze autorul, iar dup` o îmbrânceal` ce a avut loc între ace[tia, autorul a reu[it s` fug` din agen]ie într-o direc]ie necunoscut`, f`r` a putea s` sustrag` vreo sum` de bani. Poli]i[tii din cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale au ajuns în cel mai scurt timp la fa]a locului [i au început cercet`rile. În urma investiga]iilor efectuate au fost stabilite traseele posibile pe care agresorul le-ar fi putut urma, un rol important în acest sens avându-l [i câinele de urm`, folosit de poli]i[ti în astfel de cazuri, care a indicat o posibil` direc]ie urmat` de autor. Pentru efectuarea de urgen]` a tuturor activit`]ilor impuse pentru solu]ionarea dosarului, au fost stabilite grupuri de lucru, în vederea identific`rii camerelor de supraveghere, montate în proximitatea locului comiterii faptei, cu scopul de a stabili traseul parcurs de autor, precum [i pentru audierea persoanelor v`t`mate, dar [i a martorilor. În acest sens, au fost efectuate investiga]ii cu privire la traseul urmat de autor, ocazie cu care au fost identificate mai multe sisteme de supraveghere video. Dup` vizionarea acestora, s-a stabilit faptul c` dup` comiterea faptei, autorul s-a deplasat de la acea adres` cu mijloace de transport în comun, cu scopul de a-[i pierde urma [i de a nu fi g`sit de poli]i[ti. Organele de poli]ie au reu[it s` stabileasc` traseul parcurs de autor, de la locul comiterii faptei pân` pe o strad` din Sectorul 3, sens în care, în urma unui complex de activit`]i informativ-operative desf`[urate în zona respectiv`, poli]i[tii au reu[it s` stabileasc` adresa unde autorul locuie[te f`r` forme legale, acesta fiind observat chiar în momentul în care se preg`tea s` p`r`seasc` incinta imobilului în cauz`. Întrucât toate celelalte POLI}IA CAPITALEI - Martie

12 JUDICIAR probe, administrate pân` la acel moment, au oferit organelor de poli]ie certitudinea c` acea persoan` este autorul tentativei de jaf din Agen]ia BCR din Bulevardul Basarabiei, Sector 2, s-a procedat la legitimarea [i identificarea autorului în persoana numitului P. Radu. n aproximativ opt ore de la comiterea faptei, poli]i[tii din cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale au reu[it prinderea agresorului. Cu ocazia cercet`rilor efectuate în cursul urm`ririi penale, s-a stabilit faptul c` autorul este de profesie tâmplar, f`r` loc de munc`, originar din jude]ul Satu- Mare, locuind în Bucure[ti de aproape dou` s`pt`mâni. De asemenea, s-a stabilit [i faptul c` autorul a luat decizia de a comite jaful pe fondul unor presupuse dificult`]i financiare, generate de existen]a unor datorii avute la fratele s`u, rezultate din jocurile la bursa valutar` (on-line), practicate de autor. n baza unui plan bine determinat, în ceea ce prive[te modalitatea concret` în care urma s` ac]ioneze, dup` ce anterior a observat topografia zonei, acesta a decis ca în diminea]a zilei de 28 septembrie, s` ia de acas` un rucsac, în care a pus un cu]it, o pereche de m`nu[i [i un fular, un hanorac cu glug`, pe care urma s` o pun` pe cap, pentru a nu fi recunoscut de poli]i[ti sau de angaja]ii b`ncii, [i a s`vâr[it infrac]iunea. Organele de poli]ie au dispus luarea m`surii preventive a re]inerii, pentru o perioad` de 24 de ore, fa]` de numitul P. Radu, iar judec`torul de drepturi [i libert`]i din cadrul Tribunalului Bucure[ti a dispus arestarea preventiv` pentru o perioad` de 30 de zile. n luna noiembrie, dosarul în cauz` a fost înaintat Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 2, cu propunerea de terminare a urm`ririi penale. Unitatea de parchet a sesizat instan]a de judecat`, autorul fiind condamnat la pedeapsa cu închisoarea de 1 an [i 6 luni, pentru s`vâr[irea infrac]iunii de tentativ` la tâlh`rie calificat`, prev`zut` de art. 32 alin. 1 Codul Penal, raportat la art alin. 1 lit. a, c [i f din Codul Penal. Elena Adriana R~VA{ 10 Martie POLI}IA CAPITALEI

13 S Dimensiunea Afaceri Interne Consolidarea securit`]ii interne a UE ecuritatea intern` a Uniunii Europene reprezint` unul din elementele de interes prioritar atât pentru statele membre, cât [i pentru Uniune în ansamblul s`u. Lupta împotriva terorismului r`mâne o prioritate, Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene propunându-[i s` impulsioneze schimbul de bune practici între statele membre pe aceast` component`, ca parte a eforturilor de consolidare a securit`]ii interne a UE. O aten]ie deosebit` va fi acordat` prevenirii [i combaterii radicaliz`rii, inclusiv a celei online. Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene va continua [i va încerca s` finalizeze demersurile de negociere asupra propunerii de Regulament referitoare la prevenirea disemin`rii con]inutului terorist online. Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene va eviden]ia rezultatele la nivelul UE [i bunele practici la nivel na]ional în asigurarea securit`]ii cet`]eanului în domenii, precum consolidarea protec]iei spa]iilor publice, inclusiv prin valorizarea proiectelor cu finan]are european`. Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene va promova expertizele privind cooperarea între autorit`]ile na]ionale competente în domeniul luptei împotriva terorismului. Pe acelea[i repere ale urm`ririi implement`rii corespunz`toare a cadrului strategic formulat la nivel UE, Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene î[i propune s` asigure monitorizarea progreselor înregistrate în privin]a Ciclului de Politici UE , privind formele grave de criminalitate interna]ional` [i criminalitatea organizat` [i s` participe activ la demararea ac]iunilor prev`zute în cadrul Planurilor Opera]ionale de Ac]iuni Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene inten]ioneaz` s` promoveze dou` ini]iative în domeniul cooper`rii poli]iene[ti, având în vedere importan]a sporit` a acestui domeniu în ansamblu m`surilor de înt`rire a cooper`rii între statele membre în sfera afacerilor interne. Prima dintre acestea vizeaz` un concept inovator în desf`[urarea activit`]ilor poli]iene[ti - Policing in a connected world - Novel actionable information - axat pe 3 dimensiuni: tehnologie, mobilitate [i analiza informa]iilor pentru a putea fi folosit atât în strategii de prevenire, cât [i în combaterea criminalit`]ii, adaptat la dezvolt`rile tehnologice prezente [i viitoare. Conceptul vizeaz` armonizarea rolului unit`]ilor de analiz` în arhitectura institu]ional` de aplicare a legii, identificarea de repere comune pentru definirea rolului produselor analitice, promovarea poten]ialului acestora, formarea personalului de analiz` a informa]iilor [i a metodelor de analiz`. Cea de-a doua ini]iativ` se refer` la adaptarea r`spunsului poli]ienesc la particularit`]ile multiculturale ale comunit`]ilor emergente la nivelul statelor membre, respectiv extinderea valen]elor ini]iale ale ofi]erilor de suport operativ (prev`zute în Deciziile PRM ) c`tre o dimensiune preventiv`, centrat` pe apropierea de comunitate. Prin prezen]a direct` [i pentru perioade mai extinse de timp a ofi]erilor de suport operativ pe teritoriile statelor membre se va aduce o contribu]ie substan]ial` în ceea ce prive[te politica diverselor comunit`]i, precum [i dezvoltarea activit`]ilor de prevenire [i combatere a infrac]iunilor [i a victimiz`rii. Referitor la politica UE în domeniul combaterii traficului de droguri, Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene va monitoriza progresele înregistrate în contextul implement`rii Planului de ac]iune aferent Strategiei UE în materie de droguri. Combaterea traficului de migran]i/smuggling este un alt subiect în aten]ia Pre[edin]iei României la Consiliul Uniunii Europene, în contextul m`surilor mai ample vizând gestionarea migra]iei. Sursa: - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Martie

14

15 PREVENIRE Cum s` ne ferim de infractori? - urmare din num`rul trecut - Hipnoza cu bucluc Cu ochii fixa]i \n ochii victimelor, cu mâinile desenând \n aer obi[nuitele pase, cu vocea modulat` obsesiv: Te rog bancnotele te rog prive[te-m`, prive[te-m` {i casierii \[i deschideau fascina]i seifurile, negustorii deveneau ni[te marionete, [i, cu to]ii, le \ntindeau una câte una toate hârtiile de 10, 50 [i 100 de mii de lire. De ceva vreme, operau astfel prin Italia cei trei hipnotizatori pachistanezi, care au fost captura]i pe 7 octombrie 1993, la Cosenza, de poli]i[tii Echipei mobile. Cert este c` fachirii - Aman [i Falsal Huslen, tat` [i fiu, asista]i de Zorha, so]ia celui din urm` - au demonstrat pe viu c` vechea art` a magicienilor hindu[i nu s-a stins [i nu e vorb` goal`. Oricum, primele investiga]ii au stabilit c` cei trei au operat astfel, \n Italia, cel pu]in din toamna lui 92, reu[ind s`-[i asigure un trai pe picior mare, f`r` efort [i f`r` riscuri. Exceptând situa]ia care a condus la prinderea lor, când intrarea inopinat` a unui mu[teriu, \n timp ce d`deau o asemenea lovitur` \ntr-o pr`v`lie de la marginea Cosenzei, a f`cut s` se rup` vraja [i, de[i au reu[it s` fug` ini]ial, s` fie prin[i, \n cele din urm`, pe baza num`rului de \nmatriculare a automobilului lor, re]inut de un trec`tor. A luat foc \n timp ce \ncerca s` jefuiasc` o banc` Toraki Miterato, 55 ani, din Omiya, Japonia, a e[uat la prima lui \ncercare de a jefui o banc`. Fiind [omer [i ajungând la limita r`bd`rii, el a pl`nuit s` jefuiasc` o banc` local`, de unde s` fure o sum` rezonabil`. Pentru a nu-i speria prea tare pe func]ionarii bancari, a apelat la o metod` mai pu]in Dup` ce au rostit o serie de incanta]ii rituale, ele au auzit pa[i deasupra capetelor lor. «Spirite, e[ti aici?» - a \ntrebat una dintre ele. folosit`: cocteilul Molotov. B`rbatul a p`truns \n banc` având fa]a acoperit` [i a aruncat pe cel mai apropiat ghi[eu o geant` diplomat. Umple]i-o cu bani, dac` vre]i s` nu v` dau foc! - a amenin]at Miterato [i a scos din buzunar o sticl` de benzin` [i o brichet`. La \nceput, lucr`torii b`ncii l-au privit pe ho] cu uimire, crezând c` este vorba de o glum` proast`. Dar, v`zând c` individul aprinde bricheta, trei func]ionari bancari s-au repezit asupra ho]ului, care nu se a[tepta la o asemenea reac]ie din partea lor. Atunci a vrut s` fug` [i s` arunce din mers cocteilul Molotov, care avea fitilul aprins. Figura nu i-a reu[it. Toraki Miterato s-a \mpiedicat [i a c`zut, sc`pând sticla din mân`. Aceasta s-a spart, iar fl`c`rile l-au cuprins atât pe sp`rg`tor, cât [i pe doi dintre urm`torii care tocmai se aruncaser` asupra lui [i \ncercau s`-l imobilizeze. Dup` o spitalizare de aproape o lun`, Toraki Miterato a fost trimis \n judecat` pentru tentativ` de jaf [i v`t`marea corporal` a celor doi func]ionari, care s-au ales cu arsuri u[oare {i-a denun]at so]ul, fiindc` n-a adus acas` banii fura]i Deborah Elliot-Binns [i-a denun]at so]ul, care furase de lire sterline dintr-o banc`, dup` ce l-a recunoscut \n \nregistrarea f`cut` de camera de luat vederi a institu]iei respective, \n care lucra femeia. Aceast` \nregistrare fusese f`cut` \n urm` cu dou` s`pt`mâni, iar Cristopher Elliot-Binns nu adusese acas` banii fura]i. Dup` vizionarea desf`[ur`rii jafului, Deborah s-a dus la poli]ia din Northhampton (Anglia) [i a declarat c` autorul furtului era chiar so]ul ei, care e un alcoolic \nveterat. Nu [tiu ce a f`cut cu banii, dar acas` n-a adus nici o le]caie! Probabil, i-a b`ut cu prietenii lui de pahar - li s-a plâns ea poli]i[tilor. 14 Martie POLI}IA CAPITALEI

16 PREVENIRE Credit foto: Corbis.com Sp`rg`torul s-a pr`bu[it prin tavan, \n mijlocul unei [edin]e de spiritism Jessie Howard, Cindy Heston [i Heather Beaumont, trei tinere din Santa Fe (New Mexico, SUA), organizau, din când \n când, [edin]e de spiritism. Toate sperau s` se m`rite cât mai curând [i doreau s` afle, cu un ceas mai devreme, cum avea s` arate cel care le va deveni so]. n seara de 11 martie 1995, ele se strânseser`, ca de obicei, \n locuin]a lui Jessie, situat` la periferia ora[ului, [i se preg`teau cu febrilitate pentru o nou` [edin]`. De aceast` dat`, hot`râser` s` invoce spiritul bunicului gazdei, care fusese un judec`tor celebru. n camera drapat` \n negru, tinerele luaser` loc \n jurul unei mese, \n mijlocul c`reia pâlpâia o lumânare. Dup` ce au rostit o serie de incanta]ii rituale, ele au auzit pa[i deasupra capetelor lor. Spirite, e[ti aici? - a \ntrebat una dintre ele. n acela[i moment, plafonul \nc`perii s-a sf`râmat [i un b`rbat a c`zut pe mas`, \ngrozindu-le pe cele trei fete. V`ic`relile intrusului le-a adus, \ns`, la realitate, ele realizând c` nu era vorba de spiritul invocat, ci de o fiin]` \n carne [i oase. Aprinzând lumina, fetele au constatat c` aveau de-a face cu un ho]. Profitând de pozi]ia izolat` a locuin]ei lui Jessie [i de faptul c` luminile erau stinse, Oswald Newman s-a gândit s` dea o spargere. {i-a tras un ciorap pe fa]` [i intrând pe un chepeng de pe acoperi[, care era deschis, a p`truns \n podul casei. Numai c` imobilul era foarte vechi, iar plafonul [ubred s-a rupt sub picioarele lui. Acesta s-a pr`bu[it \n mijlocul [edin]ei de spiritism, scrântindu-[i o glezn` [i um`rul unui bra]. Jessie a anun]at poli]ia, care l-a arestat pe intrus. Cred c` spiritul bunicului meu a f`cut dreptate, [i de aceast` dat`! - le-a m`rturisit ea poli]i[tilor. n timpul anchetei care a urmat, Oswald Newman a declarat: Dac` [tiam c` voi avea de-a face cu spiritul unui judec`tor, m` l`sam p`guba[! Niciodat` nu mi-au pl`cut fantomele, fiindc` nu [tii la ce s` te a[tep]i de la ele! Tâlharul paguba[ Louis Tietierre, un francez din Dijon, tâlhar de ocazie, s-a prezentat \ntr-o sear` de martie la sediul unei sec]ii de poli]ie, pentru a reclama faptul c` locuin]a i-a fost spart` de persoane necunoscute [i c` i s-au furat obiecte de valoare de peste de franci francezi [i o mare sum` de bani. n timp ce completa formularele, \nmânate de ofi]erul de serviciu, a auzit ]ipetele unei femei care striga: El e cel care m-a jefuit [i m-a b`tut! {i-a \n`l]at capul [i, v`zând-o, s-a ridicat [i a \ncercat s` fug`, apoi [i-a dat seama c` f`cuse o grav` gre[eal`. Dar, era POLI}IA CAPITALEI - Martie

17 PREVENIRE prea târziu. A fost nevoit, astfel, s` recunoasc` o tâlh`rie, pe care o s`vâr[ise cu trei zile mai \nainte [i a c`rei victim` fusese chiar femeia aflat` cu treburi \n sec]ia de poli]ie. Cuptoarele cu microunde nu au doar efecte negative Pe data de 17 iunie 1994, \ntr-un restaurant din ora[ul american Portland, ziua \n amiaza mare, au dat buzna doi indivizi, care, sub amenin]area pistoalelor, le-au cerut clien]ilor s` se \ntind` pe podea, iar vânz`torilor s` deschid` casele de bani. Cum \n ora[ tocmai se desf`[ura un tradi]ional festival al t`ietorilor de lemne, \ncas`rile pe ziua respectiv` erau foarte mari, a[a c` ho]ii au avut serios de lucru la \ndesarea bancnotelor \n saci. Doar c` atunci când mai aveau pu]in [i-[i duceau la bun sfâr[it treaba, s-a auzit un [uierat ascu]it: Alarma! - a strigat unul dintre clien]ii \ntin[i pe jos [i a fost de-ajuns: panica]i, bandi]ii au l`sat balt` sacii [i du[i au fost. Du[i, dar nu foarte departe, c`ci o patrul` de poli]ie i-a prins, dup` o scurt` urm`rire cu ma[inile. n cele din urm`, [i misterul alarmei s-a rezolvat. De fapt, nu ap`sase nimeni pe butonul de alarm`, ci se declan[ase soneria de avertizare a unui cuptor cu microunde, anun]ând c` sandvi[urile introduse \n cuptor se \nc`lziser` Voiau s` fure un bancomat, dar au plecat cu toat` cabana Trei ho]i din sta]iunea francez` Metabief au \ncercat s` fure un automat de bani, instalat \n peretele exterior al unei cabane. ntr-o noapte, infractorii au legat un cablu de o]el de bancomat, apoi au prins cablul de un camion, cu care au demarat \n tromb`. Spre surpriza ho]ilor, automatul de bani i-a urmat cu tot cu caban`. Dup` ce au târât-o dup` ei aproape 100 de metri, infractorii au verificat dac` pot fura banii din bancomat. Numai c` seiful \n care erau ]inu]i banii n-a suferit nici o stric`ciune, iar ho]ii au fugit de la locul faptei cu mâna goal`. Autorit`]ile din Metabief au declarat c` pagubele produse de cei trei sunt \nsemnate, cabana \n care era bancomatul fiind complet distrus`. n plus, panourile rutiere [i stâlpii au fost doborâ]i la p`mânt pe distan]a pe care camionul a tras cabana dup` el. Ho]ul s-a predat pentru c` n-a avut ce s` fure Un b`rbat de 41 ani din Dusseldorf, Germania, s-a predat la Poli]ie, dup` ce a \ncercat s` jefuiasc` o farmacie. El intrase \narmat cu un pistol [i le ceruse angaja]ilor s`-i dea toate \ncas`rile din acea zi. Din p`cate pentru ho], \n toat` farmacia nu se g`sea decât modesta sum` de 250 euro. Descump`nit, b`rbatul s-a a[ezat pe un scaun [i le-a spus angaja]ilor s` cheme Poli]ia. Infractorul a fost arestat f`r` probleme, el declarând, ulterior, c` nu merita s` ri[te ani grei de pu[c`rie, pentru doar 250 de euro. Se pare c` b`rbatul s-a gândit bine, deoarece, pân` la urm`, n-a fost acuzat decât de port ilegal de arm`. - sfâr[it - Credit foto: Corbis.com 16 Martie POLI}IA CAPITALEI

18 MARTIRII POLI}IEI ROMÂ NE ISTORIA LA ROTATIV~ O nou` specie: poli]istul democrat. Propaganda [i cazul mor]ii comisarului Cernov Florin {INCA Uciga[ul de la Interne [i reeducarea Prezent la un miting la Oradea, \n mai 1945, Teohari a declarat: Poporul român va convie]ui prietene[te cu poporul magiar. Vrem [i noi [i dvs [i popula]iile conlocuitoare [i guvernul, ca jandarmeria de ast`zi s` fie creat` pe alte baze, s` fie \nconjurat` de dragoste [i apropiat` de popor. Condi]iunile noui create dup` retragerea administra]iei române[ti din Ardealul de Nord au pus necesitatea cre`rii unui organ de men]inere a ordinei. A[a a luat na[tere poli]ia popular`. S-a creat poli]ia popular`, este un merit al acelora care au creat-o. La organizarea jandarmeriei vor fi \nglobate [i elemente cinstite [i democratice. La Cluj [i Târgu Mure[, ministrul declara MAfI va trece imediat la reorganizarea [i democratizarea aparatului de stat \n Ardealul de Nord, a organelor poli]iene[ti, chemate s` asigure lini[tea, via]a [i avutul cet`]enilor. ntr-o inspec]ie administrativ` \n Ia[i, Boto[ani, Dorohoi [i F`lticeni, ministrul a prezidat [edin]e cu primarii, jandarmii, [efii poli]iilor, reprezentan]ii Bisericii, justi]iei. n Moldova, Teohari a spus c` jandarmeria va fi reorganizat`, cuprinzând atât poli]ia popular` din Ardeal, cât [i poli]ia rural` din Moldova. Revenind la problema epura]iei, el informa c` \n chiar s`pt`mâna asta se vor primi instruc]iuni, iar r`spunderea acestei opera]iuni va c`dea efectiv...direc]iunea Ordinii Publice a fost desfiin]at` prin ordin al ministrului, «devenit` odioas` opiniei publice române[ti, datorit` opera]iunilor necinstite... asupra prefectului. Problema epura]iei nu este atât de simpl` [i MAfI nu \n]elege s` r`mân` un organ de represiune. El se consider` dator s` aib` grij` [i de reeducarea elementelor care au \n]eles ast`zi c` au gre[it. Iat` de la cine ([i de când!) a pornit reeducarea. Teohari \ncepuse democratizarea [i transformarea \ntr-un serviciu util statului, a celui de-al treilea resort de poli]ie, cunoscut sub denumirea de Direc]ia Poli]iei Judiciare. Aceast` direc]ie era condus` de C. I. Dianu, care a [tiut s` \mbine experien]a vechilor func]ionari cu cuno[tin]ele teoretice [i elanul de lupt` al noilor poli]i[ti. De pild`, comisarul Vasile Firea [i colegii s`i, Radu Fechete, Vasile Spandu, Ilie Gaza [i Constantin Nica au cercetat o re]ea de falsificatori de timbre. Conduc`torul bandei era ovreiul Hary Weismann, inginer de 45 de ani, din str. Biserica Enei nr. 14, care mai f`cuse trei luni arest \nainte de Complice, polonezul Iosif Busiek. Ambii au fugit cu motocicletele pe Valea Prahovei, dar au fost prin[i. Urmau s` scoat` pe pia]` timbre de 200 de milioane. Al]i complici, Milu [i Bercu Bercovici. Potrivit oficiosului de partid, Teohari a \n]eles s` utilizeze numai oameni potrivi]i pentru a asigura buna func]ionare a acestui important aparat de stat [i a [tiut s` re\mprosp`teze rândurile poli]i[tilor cu al]i valoro[i func]ionari cari \ntr-un timp record a (sic!) reu[it s` \nregistreze succese soldate cu trimitere \n fa]a justi]iei a infractorilor de toate categoriile, fie ei legionari, hitleri[ti, falsificatori sau excroci. POLI}IA CAPITALEI - Martie

19 ISTORIA LA ROTATIV~ Poli]ia democrat` l-a arestat pe inginerul Virgil Ionescu de la CFR care era acuzat c` a creat un serviciu de informa]ii \mpotriva muncitorilor ceferi[ti. A fost arestat [i {trul Froim zis Stroe, din Bac`u, fost agent al cercului de recrutare, care a denun]at poli]iei mai mul]i cet`]eni condamna]i la munc` silnic`. Serviciul Siguran]ei din PPC a fost informat c` Elena Ghin`raru, sora criminalului de r`zboi sl. Florin Ghin`raru (condamnat la moarte) [i fiica gl. Ghin`raru (arestat), transporta valize \n str. Miron Costin nr. 31 la locuin]a col. Panait B`l`nu]`. Chestorul Pompiliu Dumitrescu, [eful Brig`zii Speciale [i doi comisari au f`cut o perchezi]ie domiciliar`, descoperind obiecte de argint, bro[uri subversive, materiale interzise. Toat` familia a fost arestat`. Ac]iunea criminal` a elementelor fasciste continu` \n cazuri izolate, \ns` poli]ia democrat`, prin unitatea ei central`, Corpul Detectivilor, \[i face datoria f`r` cru]are \n cei ce \n nebunia lor nu \n]eleg c` \ntreaga omenire tr`ie[te un veac nou. Era vorba de organiza]ii teroriste, sau a[a-zisele centre de rezisten]`. De pild`, la domiciliul legionarului Nicolae Dobrin, poli]i[tii democra]i au g`sit revolvere [i documente. n mai 1945, D. Bodn`ra[, inspector de Siguran]` al Regionalei Suceava, a arestat pe Lorian, [eful Siguran]ei Câmpulung, acuzat c` ar fi jefuit popula]ia [i ar fi f`cut arest`ri abuzive de comuni[ti. La 27 mai 1945, \ntr-o razie \mpotriva bursei negre, chestorul sectorului III Albastru, Ion Canciu [i o echip` de 8 comisari de circumscrip]ie [i membrii ai g`rzilor cet`]ene[ti, au ridicat peste 200 de indivizi, dintre care au fost re]inu]i 47. Tudor Petruc, prefectul PPC a arestat 3 legionari, care au c`utat s` atenteze la prestigiul Armatelor Ro[ii, \ncercare perfid` de umbrire a dragostei de care se bucur` la noi victorio[ii osta[i ai popoarelor sovietice. E vorba de Ion G`in`, Gh. Arma[u [i Gh. Giumu[liu, care au jefuit pe dr. L`z`rescu, fiind aresta]i de solda]ii sovietice. Prefectul poli]iei ne-a asigurat c` \n scurt timp va nimici r`m`[i]e fasciste [i nici o autoritate nu poate face perchezi]ie f`r` PPC. Acuzatorul public Dumitru S`racu a dispus arestarea comisarului de poli]ie Nicolae Marinescu, din Direc]ia Judiciar`, acuzat de crime de r`zboi, fost pretor \n comuna Crosolovo, jud. Tiraspol, acum pretor al jud. Muscel. Trandafir Niculescu de la uzinele Mociorni]a a descoperit bicromat de potasiu stocat pentru specul`. Avoca]ii Heinric Haimovici [i Carol Gossman urmau s` fie intermediarii. Depozitul era \n str. Muzelor nr. 5, la Lucian Lazarovici. Niculescu a anun]at pe Nichifor, [eful Siguran]ei din PPC [i pe chestorul Pompiliu Dumitrescu. Tot acum, chestorul Sache Davidescu de la Sectorul II Negru [i muncitori din garda civic` au capturat ]ig`ri \n valoare de de lei. n iunie 1945, Teohari a \nfiin]at la PPC un organ de control al cet`]enilor, cu scopul de a combate specula [i sabotajul economic. n ora[e, acest oficiu func]iona pe lâng` prefectur`. Erau numi]i prin decizie a MAfI, dintre reprezentan]ii nominaliza]i de comuni[ti. Supravegheau distribu]ia produselor na]ionalizate, constatau sabot`rile [i descopereau cazurile, confiscau, \n prezen]a unui poli]ist. Nu [tim dac` este aceea[i forma]iune pe care o g`sim la PPC la 4 septembrie 1947, Brigada Economic` (germenele mili]iei economice), din care f`ceau 18 Martie POLI}IA CAPITALEI

20 ISTORIA LA ROTATIV~ parte comisarii Anatol Mândrescu [i Vladimir Teodorof [i agentul Dumitru Gheorghe, care efectuau o descindere \n localul Ceptura din Calea Mo[ilor nr Prin Ordonan]a PPC nr. 374 din 2 iunie 1945, to]i bucure[tenii care \mpliniser` 14 ani erau obliga]i s` se prezinte la circumscrip]iile de poli]ie pentru a-[i justifica r`mânerea \n Capital` [i a primi dovada de r`mânere. Tot \n iunie, prefectul Poli]iei Capitalei, Teodor Petruc a dat un comunicat prin care to]i cei care au primit aparate de radio de la PPC s` le restituie la etajul 5, camera 12. Opera]iunea de vizare a buletinelor de popula]ie \ncepuse la circumscrip]ii \n iunie 1945, sub coordonarea noului chestor Alexandru Roman, [eful Serviciului Mi[c`rii Popula]iei din PPC. La 23 iunie 1945, Direc]iunea Ordinii Publice a fost desfiin]at` prin ordin al ministrului, devenit` odioas` opiniei publice române[ti, datorit` opera]iunilor necinstite dinainte [i sub regimul antonescian. De men]ionat c`, inducerea \n eroare a PPC \n leg`tur` cu ordonan]a de descongestionare a Capitalei se sanc]iona cu introducerea \n lag`rele de munc` pân` la 2-3 ani. Pentru decongestionarea Capitalei e clar c` noile elemente angajate \n noua poli]ie \[i \ndeplinesc \n mod exemplar misiunea f`când s` se \ntrevad` viitorul solid al poli]iei democrate. Oare cum ar fi decurs lucr`rile de decongestionare sub poli]ia dictaturii? Pentru exemplificare, se d`dea cazul fostului comisar \n Chestura Poli]iei Ia[i, Zenovie Popescu, care, la 6 martie 1945 fusese comprimat. ns` \n fostul poli]ist, n`ravul r`u a r`mas adânc \nr`d`cinat. A[a c` a venit pe la Bucure[ti. A tras la hotelul Marna. A intrat \n traficul cu dovezi de r`mânere \n Capital`. S-a dus la Circumscrip]ia 38 cerând 5 dovezi \n alb. ntâlnirea urma s` aib` loc a doua zi la o bodeg` din [os. Giule[ti. A venit comisarul Socaciu, [eful circii. Popescu avea la el lei. Dle comisar, \n numele legii, e[ti arestat, i-a spus Socaciu, luându-l la PPC. Tot \ntr-o combina]ie de acest fel a intrat fostul comisar-[ef Mihail Teodorescu, care, abuzând de misiunea de [ef de echip`, i-a eliberat o dovad` lui Mihail Pavliuc, jocheu, contra sumei de lei. Pentru decongestionare s-au deta[at 408 func]ionari de poli]ie, care, dup` o lun` de munc`, au eliberat dovezi de r`mânere \n Bucure[ti. Aproximativ de cet`]eni urmau s` p`r`seasc` Bucure[tii, incluzând \ntrega familie. Modul exemplar \n care a decurs vasta opera]iune este \nc` o dovad` c` noua noastr` poli]ie democrat`, format` din oameni integri, \n]elege s` stea cu cinste \n slujba cet`]enilor [i a ]`rii. n iulie 1945, Teohari nu mai avea loc \n sediul MAfI [i a mutat Casa de Credit [i Direc]iunea MONT \n bd Carol nr. 78, fostul local al Siguran]ei. n noaptea de 4/5 iulie, Brigada S din PPC, prin chestor L`z`rescu, prefectul poli]iei [i secretarul PPC, \nso]i]i de cet`]eni, au executat razii la toate brut`riile Capitalei, \n num`r de 128. Poli]ia comunal`, prin directorul Emil Mitulescu, executa inspec]ii vizând legea de combatere a sabotajului [i a speculei, la gr`dinile de var` [i restaurantele Capitalei. {i \n teritoriu era febra muncii. Poli]ia din Arad, expresie a noii poli]ii democrate a ]`rii, a purces la o intens` ac]iune de lichidare a tuturor elementelor fasciste, care din umbr` continu` [i ast`zi activitatea lor criminal`, \ndreptat` \mpotriva poporului. Astfel, Siguran]a Arad (comisarii Binder [i Vr`bete) au arestat o band` de legionari, care falsificaser` buletine de identitate. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Martie

21 MONDO POLICE Picturi de milioane furate de Spiderman n noaptea de mai 2010, cinci tablouri deosebit de valoroase (de aproape 100 milioane euro), apar]inând unor pictori prestigio[i, au fost furate din Muzeul Metropolitan de Art` Modern` din Paris. Este vorba de Le Pigeon aux petits pois, pictur` în ulei, realizat în 1911 de Pablo Ruiz Picasso, La Pastorale, realizat în 1906 de Henri Matisse, L'Olivier près de l'estaque, realizat în 1906 de Georges Braque, La Femme à l'éventail, realizat în 1919 de Amedeo Modigliani [i Nature morte aux chandeliers, realizat în 1922 de Jules Fernand Henri Léger. Directorul muzeului, Fabrice Hergott, a declarat c` ho]ii au spart o fereastr` [i au distrus mai multe lac`te. Muzeul avea montate 30 de camere video [i trei agen]i de paz` asigurau securitatea pe timpul nop]ii. În octombrie 2011, au fost aresta]i doi suspec]i, Vjéran Tomic (francez de origine croat`) [i Jean-Michel Corvez (anticar parizian). Franco-croatul (supranumit de anchetatori Spiderman ), a intrat în muzeu pe o fereastr` ce avea un defect de închidere [i a profitat de faptul c` sistemul de securitate nu func]iona. Stabilit la Montreuil (Métropole du Grand Paris), Tomic a f`cut parte dintr-un grup de r`uf`c`tori din fosta Iugoslavie, care înc` din anii 70 se specializaser` în furturi de obiecte de art` în regiunea parizian`. De exemplu, \n 1999 a fost arestat dup` ce a comis mai multe furturi în regiunea Marseille, sustr`gând atunci o pânz` în ulei apar]inând lui Bernard Buffet ( , cunoscut acuarelist [i pictor expresionist), mai multe pasteluri ale lui Camille Pissarro ( ), dar [i o pictur` semnat` de Yves Brayer ( ). Tomic a comis majoritatea furturilor (care îi aduc celebritatea ) prin escaladare (ceea ce necesit` o condi]ie fizic` deosebit` [i un echipament adecvat). Jaful de la Muzeul Metropolitan de Art` Modern` a fost comis în numai 17 minute. Tomic a p`truns în cl`dire în jurul orei 03.30, dup` patru minute a g`sit tabloul lui Léger ( Nature morte aux chandeliers ), apoi au urmat cele ale lui Picasso, Braque, Matisse [i Modigliani. La ora (conform camerelor de luat vederi), Tomic a p`r`sit locul faptei. Anchetatorii au transmis fotografii ale tablourilor disp`rute tuturor poli]iilor din lume, prin intermediul Interpolului, iar acestea sunt înregistrate [i în baza de date TREIMA ( Thésaurus de Recherche Electronique et d'imagerie en Matière Artistique - care con]ine de imagini ale obiectelor de art` disp`rute) a Oficiului Central de Lupt` contra Traficului de Bunuri Culturale, structur` specializat` a Poli]iei Judiciare. La perchezi]ia efectuat` la domiciliul lui Tomic, poli]i[tii au descoperit patru tablouri furate Credit foto: thedailybeast.com 20 Martie POLI}IA CAPITALEI

22 MONDO POLICE dintr-un alt muzeu, ceasuri de lux, bijuterii [i echipamente specifice pentru escaladare. Anticarul Jean-Michel Corvez, care comandase jaful [i era interesat doar de taboul lui Fernand Léger, a fost [i el arestat. Un alt suspect, Yonathan Birn (specializat în evaluarea obiectelor de art`), care avea ascunse tablourile în atelierul lui, va fi audiat [i inculpat ulterior. Birn le-a declarat autorit`]ilor c` dup` arestarea celor doi complici, a aruncat tablourile într-o pubel` ecologic` din fa]a casei. Cei trei inculpa]i vor fi trimi[i în instan]`, pentru s`vâr[irea infrac]iunii de asociere \n scopul comiterii unui jaf în grup organizat, iar procesul a avut primul termen \n ianuarie 2017, la Tribunalul Corec]ional din Paris. Pe 20 februarie 2017, inculpa]ii vor primi pedepse cuprinse între 6 [i 8 ani de deten]ie: Birn la 6 ani de închisoare [i euro amend` penal`, Corvez a fost condamnat la 7 ani de închisoare [i euro amend` penal`, iar Tomic a primit 8 ani de închisoare [i euro amend` penal`. Vjéran Tomic î[i execut` pedeapsa în Centrul Penitenciar din Fresnes. Conform legisla]iei în vigoare, Tomic, fiind recidivist, poate fi eliberat condi]ionat, sub control judiciar, dup` efectuarea a cel pu]in dou` treimi din pedeaps`. Ho]ii cârti]e Poli]i[tii germani de la BKA- Bundeskriminalamt (Biroul Federal de Investiga]ii Criminale al Germaniei - agen]ie federal` de investiga]ii, subordonat` direct Ministerului Federal de Interne) s-au confruntat, \n 2013, cu un caz aparte. O Credit foto: Corbis.com filial` a b`ncii Berliner Volksbank a fost jefuit`, dup` ce ho]ii au s`pat un tunel de 45 metri [i au p`truns \n seiful unit`]ii bancare, de unde au furat bunuri \n valoare de 10 milioane euro din casetele de valori, \nchiriate de clien]i. Algoritmul jafului a fost urm`torul: unul dintre ho]i, sub identitate fals`, a \nchiriat o caset` de valori \n 2011, pentru a putea s` observe m`surile de siguran]` ale b`ncii. n aceast` perioad`, gruparea a \nchiriat patru locuri de parcare într-un parking subteran din apropierea institu]iei, unde au s`pat tunelul (înalt de 1,5 metri, lat de 1 metru [i lung de 45 metri). Cei 234 de clien]i p`gubi]i, au primit drept desp`gubiri aproximativ 30% din valoarea prejudiciului material declarat, ast`zi 90% dintre cei afecta]i au acceptat solu]ii convenabile, propuse de conducerea b`ncii. Banca [i compania de asigur`ri au oferit o recompens` de euro pentru orice informa]ie, ce ar putea conduce la recuperarea prejudiciului material, dar aceasta n-a fost \ncasat` nici pân` azi. Jaful de la Berliner Volksbank ne aminte[te de un alt jaf, asem`n`tor, comis în Berlin, în 1995, la Commerzbank. Atunci, ho]ii au pr`dat banca, ajuta]i de arme, [i au reu[it s` fug` printr-un tunel s`pat. Indiciile [i urmele l`sate de autori \n cazul spargerii de la Berliner Volksbank, prelucrate cu aparatur` de ultim` genera]ie [i tehnici moderne de investiga]ie, n-au condus, pân` acum, la prinderea autorilor. Tunelul ( SoKo Tunnel ) s`pat de ho]i, de o manier` surprinz`toare, a fost transformat \n obiectiv de atrac]ie, sub numele de Berliner Unterwelten. Thomas CSINTA POLI}IA CAPITALEI - Martie

23 JURIDIC Structuri [i re]ele paralele \n economia subteran` Pornind de la premiza conform c`reia economia subteran` func]ioneaz` în mod paralel cu economia na]ional`, respectiv cu cea mondial`, putem observa faptul c`, în timp, au luat na[tere adev`rate structuri paralele. Astfel, dac` studiem problematica din perspectiva formelor pe care economia subteran` le îmbrac`, ajungem la concluzia c` acestea se manifest` din ce în ce mai pregnant [i al`turi de activit`]ile economice considerate normale [i eficiente din punct de vedere economic. Observ`m c` la nivelul economiei na]ionale iau na[tere structuri [i re]ele, asemenea unei pânze de p`ianjen care se întinde în toate ungherele unei camere pr`fuite. În cazul economiilor din Est s-a ar`tat c` regimurile comuniste cu economii planificate au cunoscut o economie paralel` ilegal`, greu de m`surat din cauza muta]iilor economice suferite de aceste ]`ri [i a incertitudinilor legislative. Înainte de 1989, economia caracterizat` de penurie, precum [i de a[a-numita depersonalizare a propriet`]ii individuale prin colectivizare, a condus la apari]ia unei economii subterane particular`. Activit`]ile caracteristice economiei subterane au prosperat la umbra economiei planificate sub o form` ilegal`, neoficial` sau tolerat`. Unii speciali[ti consider` c` economia subteran` a avut un rol regulator al penuriei produselor, un num`r mare de activit`]i reprimate bucurându-se de consim]`mântul social. Aceast` economie secundar` a transferat factori de produc]ie din sectorul...la nivel global, imensa pia]` american` a atras cele mai puternice organiza]ii criminale, care ulterior au exercitat o influen]` din ce în ce mai mare la nivel mondial. planificat în cel neoficial, dând na[tere la [omajul deghizat în al doilea loc de munc`. Astfel, activit`]i din întreprinderile de stat s-au combinat în economia subteran`, dezvoltându-se ca un parazit al celei oficiale. Dac` economia subteran` a fost destinat` s` produc`, în special, pentru autoconsum sau schimb pe pie]ele paralele, activit`]ile subterane au cunoscut diferite variante. Au ap`rut economii private familiale [i informale, de tipul producerii de bunuri ra]ionalizate, servicii medicale, construc]ii, transport sau schimburi de astfel de servicii. În opozi]ie cu economia planificat`, economia secundar` a fost orientat` spre cererea pie]ei la nivel local, dar, uneori, [i interna]ional din cauza restric]iilor la produsele de import. Principalele cauze sunt legate de corup]ie, administra]ie necompetent` [i ineficient`, precum [i deciziile arbitrare ale autorit`]ilor. Încerc`rile de introducere a reformelor ce aveau ca scop sc`derea economiei subterane prîntr-o mai mare interven]ie a statului nu au avut un efect pozitiv ducând la dezvoltarea pie]ei negre. Nivelul muncii în economia subteran` este direct propor]ional cu dezvoltarea tehnologic` a statelor, cu num`rul firmelor cu randament sc`zut, fiind cunoscut c` numai o parte redus` a fenomenului se reg`se[te în cazul marilor firme. Firmele de mici dimensiuni [i de for]` economic` redus` se afl` uneori în situa]ia de a apela la munca la negru datorit` faptului c` ele depind de abilit`]i individuale în domenii economice diverse. Un rol destul de important în studiul economiei informale, în ultima perioad` revine fenomenului globaliz`rii. În virtutea acestuia, se poate observa c` o component` principal` a sistemului economiei subterane mondiale o constituie corpora]iile, 22 Martie POLI}IA CAPITALEI

24 JURIDIC considerate ca fiind cei mai puternici agen]i economici pe plan global. Importan]a acestora în cadrul economiei globale este dat` de faptul c` peste 30% din comer]ul desf`[urat la nivel mondial le apar]ine. Acestea speculeaz`, în anumite cazuri, pozi]iile privilegiate pe care le de]in cu scopul ocolirii barierelor vamale, profit`rii de pe urma ratelor na]ionale ale dobânzilor sau a fluctua]iilor monetare. Unele din aceste procedee, îns`, pot sta la baza fenomenelor de evaziune fiscal` interna]ional`, mai ales, în cazul în care se urm`re[te ob]inerea de pozi]ii monopoliste, reducerea impozitelor statelor în care ac]ioneaz` sau eludarea controalelor schimburilor valutare. Unele corpora]ii, în scopul maximiz`rii profiturilor, subfactureaz` materiile prime, manipuleaz` pre]urile pentru a reduce impozitarea [i transfer` profiturile astfel ob]inute în ]`ri în care le sunt acordate stimulente fiscale ilicite. De regul`, acestea evit` impozitele prin intermediul pre]urilor de transfer, supraevaluând importurile [i subevaluând exporturile. În principal, statele în curs de dezvoltare, aflate într-o curs` continu` de cre[tere a nivelului de trai în condi]iile concuren]ei accentuate de globalizare, sunt dispuse mai mult ca oricând, la concesii în favoarea corpora]iilor. Se pune întrebarea legat` de existen]a unui sistem de rela]ii interna]ionale în cadrul economiei subterane mondiale [i, în caz afirmativ, dac` acesta se realizeaz` în condi]iile unei pie]e mondiale unice. Pentru a putea r`spunde la aceast` întrebare trebuie avut în vedere faptul c` economia subteran` mondial` poate fi numai estimat` aproximativ, datorit` caracterului ocult al activit`]ilor de genul traficului de droguri, evaziunii fiscale, muncii la negru sau traficului de arme, care uneori pot fi reg`site [i la limita legii. În cadrul economiei mondiale puterea poate fi exercitat` de anumite centre de putere, raportul de for]e fiind tributar factorilor economici, sociali, militari etc. Dac` în cadrul economiei mondiale în prezent domina]ia este realizat` de SUA ca superputere economic` [i militar`, în cadrul economiei subterane mondiale exist` mai multe centre de putere la nivel regional. Totu[i, la nivel global imensa pia]` american` a atras cele mai puternice organiza]ii criminale, care Credit foto: Corbis.com ulterior au exercitat o influen]` din ce în ce mai mare la nivel mondial. Cosa Nostra american`, un produs ini]ial al mafiei siciliene [i-a extins influen]a [i leg`turile cu alte grupuri de crim` organizat` din diferite state, impunându-se în primul rând prin for]a financiar`, dar [i prin controlul exercitat asupra unei p`r]i importante din pia]a american`, dar nu a reu[it în final s`-[i extind` domina]ia la nivel mondial. În acest sens, se poate observa existen]a unor adev`rate puteri criminale regionale de tipul Yacuzei japoneze [i Triadei chineze în Asia, a Mafiei siciliene în Europa [i mai nou a celei ruse. Aceste principale grupuri de crim` organizat`, care î[i disput` suprema]ia mondial`, sunt secondate de grup`ri de mai mic` amploare de genul celor din Albania, Ucraina, Cecenia, Kurdistan sau Orientul Mijlociu. M. DINU POLI}IA CAPITALEI - Martie

25 TIMP LIBER SEPARAT Cel ce trage un folos Frunzi[oara din corol` A DA BUZNA A ascunde adev`rul Iarb` cosit` [i uscat` 2-3 CUIE! * * * N LUME! CUC~! Partitur` scenic` BALAMA OM FOARTE NV~}AT CABALIN~ CAN~! N SCOP! ncornorat \n p`dure FULAR CASA DOMNULUI CUTIE! N BAZ~! ORA{ N JUD. ARAD CUT~! EXEMPLIFIC~RI La ora de psihologie, profesorul prezint` elevilor cele trei st`ri ale psihicului uman: starea de calm, de iritare [i de enervare. Scoate un telefon, formeaz` un num`r [i spune: - Alo, bun` seara, a[ dori cu Gic`!, spuse profesorul. - Gic` nu locuie[te aici! spune cu calm persoana. - Aceasta a fost starea de calm, spune profesorul. Formeaz` acela[i num`r de telefon [i spune: - Alo, bun` seara, Gic` este acas`? - Domnule, v-am mai spus, Gic` nu locuie[te aici, spuse aceea[i persoan` cu iritare. - Aceasta a fost starea de iritare, spune profesorul. Formeaz` pentru a treia oar` acela[i num`r de telefon [i spuse: - Alo, bun` seara, Gic` este acas`? Persoana, de-a dreptul enervat`, \i spune: - Domnule, fir-ai tu s` fii... nu este nici un Gic` aici!!! Acestea au fost cele trei st`ri. Bul`, un elev inteligent, vine din spate [i zice: - Mai exist` o stare \n psihicul uman. O stare de disperare. Ia telefonul, formeaz` acela[i num`r [i spune: - Alo, sunt Gic`... - urmarea (4 cuv.) pe coloana COSTEL RA{CA-COS M`iestrie N AZIU! N ZIAR! CONDEI BASMA VAS DE B~UT N OM~T! MESE Gr`mad` de obiecte Num`r`toare Petrecere cu dans AGRESAT~ TUB GOL! COTAT LA MIJLOC 2-3 }EPE! 2-3 BIBANI! DESCHIS LA CULOARE ST~ PE OAL~ 24 Martie POLI}IA CAPITALEI

26 CENTRALA D.G.P.M.B.: Num`r unic: (Poli]ie, Salvare, Pompieri) 112 Sectorul 1 Sec]ia 1 Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22 Telefon: Sec]ia 2 Sediu: Str. Promoroac` nr. 10 Telefon: sectia2@b.politiaromana.ro Sec]ia 3 Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelot nr. 34 Telefon: Sec]ia 4 Sediu: Str. Ion Neculce nr.6 Telefon: Sec]ia 5 Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54 Telefon: Sectorul 2 Sec]ia 6 Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36 Telefon: Sec]ia 7 Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3 Telefon: Sec]ia 8 Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137 Telefon: Sec]ia 9 Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290 Telefon: Sectorul 3 Sec]ia 10 Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9 Telefon: Sec]ia 11 Sediu: Calea Vitan nr. 43 Telefon: Sec]ia 12 Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4 Telefon: Sec]ia 13 Sediu: Str. Ciucea nr. 2 Telefon: Sec]ia 23 Sediu: Str. Rodnei nr sectia23@b.politiaromana.ro Fax: Sec]ia 14 Sectorul 4 Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: Fax: Sec]ia 15 Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2A Telefon: Sec]ia 16 Sediu: Str. Sergent Stoian Militaru nr. 103 Telefon: Sec]ia 26 Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89 Telefon: Sec]ia 17 Sectorul 5 Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranu nr. 10 Telefon: Sec]ia 18 Sediu: Str. Constantin Miculescu nr Telefon secretariat: Sec]ia 19 Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: Sec]ia 24 Sediu: Str. Bazaltului nr Telefon: Sectorul 6 Sec]ia 20 Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20 Telefon: Sec]ia 21 Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: Sec]ia 22 Sediu: Str. Bra[ov nr. 19 Telefon: Sec]ia 25 Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1A Telefon: Audien]e la conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti mputernicit Director General Comisar [ef de poli]ie Adrian-Ciprian Miron Telefon: Luni, orele Director General Adjunct Chestor de poli]ie Drago[ Orlando Nicu Telefon: Mar]i, orele mputernicit Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ie Radu Emilian Gavri[ Joi, orele Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ie Marius Eugen {tefan Telefon: Miercuri, orele E - m a i l : politiacapitalei@b.politiaromana.ro