COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2016) 605 final 2016/0282 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind

Transcriere

1 COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2016) 605 final 2016/0282 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului RO RO

2 1. CONTEXT Temeiurile și obiectivele propunerii EXPUNERE DE MOTIVE Regulamentul financiar 1 prevede principiile și procedurile care reglementează întocmirea și execuția bugetului UE și controlul fondurilor UE. În ultimii 30 de ani, numărul de norme financiare generale incluse în Regulamentul financiar a crescut drastic 2. În plus, au apărut numeroase norme financiare sectoriale: normele de participare la Programul-cadru pentru cercetare și inovare 3, dispozițiile comune privind fondurile structurale și de investiții europene 4 și normele comune de punere în aplicare a instrumentelor pentru finanțarea acțiunii externe 5. Utilizatorii fondurilor UE s-au plâns în repetate rânduri de proliferarea normelor, atât la nivel general, cât și la nivel sectorial, precum și de eterogenitatea și complexitatea lor, care se datorează faptului că acestea respectă arhitectura programului și straturile multiple de control. În plus, complexitatea setului de norme financiare a încetinit execuția fondurilor UE, aceasta devenind costisitoare și predispusă la erori. Un prim pas în direcția unor norme financiare mai coerente și mai simple a fost realizat în 2012: Comisia a prezentat propuneri pentru programele cuprinse în CFM care au redus numărul de programe și de instrumente, le-au grupat într-un cadru unic cu norme comune, au simplificat procedurile de depunere a cererilor și a declarațiilor de costuri de către beneficiarii finali, au facilitat instituirea unor instrumente financiare inovatoare, au permis utilizarea fondurilor fiduciare în cadrul UE și au îmbunătățit eficiența din punctul de vedere al costurilor în cazul controalelor întreprinse. Revizuirile recente au aliniat Regulamentul financiar la rezultatele negocierilor privind CFM (revizuirea din 2013), precum și la noua directivă privind achizițiile (revizuirea din 2015). Cu toate acestea, nu au fost epuizate toate modalitățile de simplificare. Acest fapt este confirmat de experiența dobândită începând cu 2014 și de lucrările Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene 6. Consultarea publică privind revizuirea Regulamentului financiar 7 evidențiază, de asemenea, așteptările clare în acest domeniu ale părților interesate. Prin urmare, eforturile trebuie să continue pentru a se elimina blocajele, pentru a se asigura sinergii și complementarități între fondurile ESI și celelalte fonduri ale UE și pentru a Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului, JO L 298, , p. 1. De la 71 de pagini în 1977, la 319 pagini în 2006 și 345 de pagini în Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru Programul-cadru pentru cercetare și inovare ( ) Orizont 2020 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Regulamentul (UE) nr. 236/2014 de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe. Grupul de experți prezidat de fostul vicepreședinte, Siim Kallas, și înființat de Comisie la 10 iulie 2015 pentru a-i oferi consultanță în ceea ce privește simplificarea și reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene. A se vedea sinteza la adresa RO 2 RO

3 se îmbunătăți eficiența punerii la dispoziție și a cerințelor în materie de control. Normele financiare mai simple și mai flexibile vor contribui la optimizarea cheltuielilor și a impactului CFM și constituie, ca atare, unul dintre elementele-cheie ale inițiativei Comisiei pentru un buget axat pe rezultate, care are drept scop garantarea faptului că resursele sunt alocate în funcție de priorități și că fiecare acțiune are o eficacitate și valoare adăugată maxime 8. În plus, astfel se vor reduce costurile legate de punerea în aplicare a normelor UE și numărul de erori. Simplificarea și flexibilitatea sporită a normelor financiare ale UE sunt esențiale pentru îmbunătățirea capacității bugetului UE de a se adapta la circumstanțe în schimbare și de a reacționa la evoluții neprevăzute. Prezenta propunere legislativă face parte integrantă din evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada și contribuie la două dintre obiectivele principale ale acestei evaluări/revizuiri: simplificarea și flexibilitatea. Prin urmare, Comisia propune, într-un act unic, o revizuire ambițioasă a normelor financiare generale, însoțită de modificări corespunzătoare ale normelor financiare sectoriale prevăzute în 15 acte legislative referitoare la programele multianuale. Includerea modificărilor normelor sectoriale în aceeași propunere legislativă urmărește să asigure un proces de negociere coerent, precum și să faciliteze o adoptare rapidă de către legiuitor. Se pune accent pe domeniile-cheie următoare. 1. Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE: numeroase măsuri au ca obiectiv simplificarea vieții pentru destinatarii fondurilor UE. Acestea se referă la granturi (renunțarea la verificarea atribuirii necumulative pentru granturile cu valoare mică și la aplicarea principiului de nonprofit; norme mai simple pentru evaluarea contribuțiilor în natură ; recunoașterea activităților de voluntariat; acordarea de granturi fără cereri de propuneri în condiții specifice) și la forme simplificate de granturi (titlul VIII). 2. Trecerea de la un sistem cu niveluri multiple de control la unul bazat pe valabilitatea transversală a auditurilor, a evaluărilor sau a autorizărilor, însoțită de o armonizare a cerințelor de raportare: obiectivul acestor măsuri este de a încuraja recurgerea, pe cât posibil, la o singură auditare, evaluare sau autorizare (conformitatea cu ajutoarele de stat, de exemplu), în cazul în care auditarea, evaluarea sau autorizarea îndeplinește condițiile necesare pentru a fi luată în considerare în sistemul UE. La un nivel mai general, normele pentru partenerii de execuție (organizații internaționale, BEI/FEI, bănci naționale de promovare, agenții naționale, ONG-uri) vor fi simplificate prin utilizarea într-o măsură din ce în ce mai mare a procedurilor și politicilor acestora, odată ce au fost evaluate pozitiv. Acordurile-cadru de parteneriat financiar încheiate cu partenerii pe termen lung vor permite progrese în ceea ce privește armonizarea cerințelor în materie de audit, raportare și a altor cerințe administrative între donatori (titlul V articolele 122, 123 și 126). 3. Acordarea permisiunii de a aplica un singur set de norme în cazul acțiunilor hibride ori al combinațiilor de măsuri sau instrumente: propunerea are ca obiectiv realizarea unei simplificări și mai mari pentru partenerii UE printr-o serie de măsuri menite să evite aplicarea în paralel a unor norme și proceduri diferite, în special prin facilitarea 8 results_conference_summary_en.pdf 9 COM(2016)... RO 3 RO

4 combinării fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) cu instrumentele financiare și cu Fondul european pentru investiții strategice (titlul V). 4. Utilizarea mai eficace a instrumentelor financiare: optimizarea utilizării restituirilor, asigurând condiții de concurență echitabile între principalii parteneri de execuție ai UE, reducând cerințele împovărătoare referitoare la publicarea datelor individuale ale destinatarilor finali sau la criteriile de excludere (titlul X). 5. O gestiune bugetară mai flexibilă: propunerea stabilește mai multe modalități de sporire a flexibilității bugetare, astfel încât Uniunea să poată răspunde la provocările neprevăzute și la noile sarcini într-un mod mai eficace și să poată gestiona mai rapid crizele; printre aceste modalități se numără crearea unei rezerve de flexibilitate pentru nevoi neprevăzute și crize noi în cadrul bugetului aferent instrumentelor geografice de acțiune externă, o activare mai eficientă a fondurilor de solidaritate și de ajustare la globalizare și extinderea fondurilor fiduciare la politicile interne (articolele 14 și 227), crearea unei rezerve a UE pentru situații de criză, reutilizând creditele dezangajate, iar pentru următorul cadru financiar multianual, posibilitatea ca operațiunile financiare, altele decât instrumentele financiare, să genereze o datorie contingentă pentru Uniune care să depășească activele financiare puse la dispoziție pentru a acoperi obligațiile financiare ale Uniunii (articolul 203) și crearea unui fond comun de provizionare care să dețină resursele provizionate pentru operațiunile financiare (articolul 205). Inițiativele recente [cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD)] au demonstrat într-adevăr nevoia de a utiliza pe deplin efectul de levier al bugetului UE prin crearea de datorii contingente neprovizionate. Titlul X stabilește cadrul pentru autorizarea, gestionarea și controlul acestor riscuri financiare. 6. Axarea pe rezultate și raționalizarea raportării: un mai mare accent pus pe rezultate, prin sume forfetare, premii, plăți bazate pe realizări și rezultate mai degrabă decât pe rambursarea costurilor, plăți pe baza unor condiții care trebuie îndeplinite (articolul 121, titlul XIII). Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea în continuare a costurilor de executare a fondurilor UE, precum și a numărului de erori. În ceea ce privește raportarea, rapoartele sunt grupate în jurul proiectului de buget și al pachetului integrat de raportare financiară, pentru a se spori eficiența și transparența atât față de publicul larg, cât și față de autoritatea bugetară (articolele 39 și ). 7. Simplificarea și flexibilizarea administrației UE: facilitarea acordurilor sau a delegărilor între instituții sau organisme în vederea grupării execuției creditelor administrative în cadrul oficiilor europene sau al agențiilor executive (articolele 57, 58, 64, 65 și 68); fuzionarea grupurilor consultative competente în materie de nereguli financiare [articolul 73 alineatul (6)] cu grupul EDES (articolul 139) și trecerea de la deciziile de finanțare anuale la cele multianuale (articolul 108). 8. Implicarea cetățenilor: propunerea prevede posibilitatea consultării cetățenilor cu privire la execuția bugetului Uniunii de către Comisie, statele membre și orice altă entitate care execută bugetul Uniunii (аrticolul 54). În vederea simplificării și creșterii flexibilității normelor financiare ale UE, prezenta propunere pregătește terenul pentru elaborarea următoarei generații de programe de cheltuieli (după 2020). Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat În procesul de elaborare a unor norme financiare ale UE mai simple și mai flexibile, Comisia s-a asigurat că nu se aduce atingere bunei gestiuni financiare, care rămâne un obiectiv esențial. Dimpotrivă, prezenta propunere consolidează totodată normele privind evitarea RO 4 RO

5 obligațiilor fiscale care trebuie respectate de către partenerii de execuție ai UE și clarifică faptul că obligația de a evita conflictele de interese se aplică fără excepție tuturor modurilor de execuție a fondurilor UE (inclusiv la nivelul statelor membre). De asemenea, propunerea consolidează sistemele existente, cu scopul de a proteja bugetul UE împotriva fraudei și a neregulilor financiare (prin extinderea competenței ordonatorului de credite de a lua măsuri în ceea ce privește sistemul de detectare timpurie și de excludere în cadrul execuției indirecte).simplificarea normelor financiare ale UE va contribui și la reducerea costurilor și a timpului necesar pentru a executa fondurile UE, precum și la reducerea numărului de erori. De asemenea, ar trebui să sporească impactul politicilor și rezultatele acestora pe teren. 2. TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE Temeiul juridic Propunerea se bazează pe articolul 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru partea referitoare la revizuirea Regulamentului financiar și pe temeiul juridic sectorial pentru actele legislative modificate de partea a doua. Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive) Adoptarea normelor financiare generale ale UE și a modificărilor propuse ale actelor legislative sectoriale intră în sfera competenței exclusive a UE. Proporționalitatea Prezenta propunere se concentrează asupra simplificării și nu conține norme care nu ar fi necesare pentru realizarea obiectivelor tratatului. În special, modificările actelor legislative sectoriale care sunt propuse în partea omnibus sunt limitate la ceea ce este necesar pentru ca simplificările propuse în Regulamentul financiar să poată avea un impact maxim pe teren. 3. REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI Consultările părților interesate În aprilie/mai 2016 a fost realizată o consultare publică privind revizuirea Regulamentului financiar. Au fost primite 111 contribuții de la mai multe categorii de părți interesate. Răspunsurile arată sprijinul general față de măsurile propuse de simplificare (65 %) și flexibilitate (79 %). În ceea ce privește simplificarea normelor UE referitoare la granturi, părțile interesate își mențin preferința pentru rambursarea costurilor efective, dar nu se opun rambursării simplificate sub forma costurilor unitare, al sumelor forfetare ori al ratelor forfetare sau rambursării pe baza unor rezultate predefinite, în măsura în care acestea nu sunt obligatorii. Aceste preocupări sunt reflectate în propunere. În special, rambursarea simplificată a costurilor va rămâne doar o opțiune suplimentară la care ordonatorul de credite poate recurge în ceea ce privește natura acțiunilor finanțate și destinatarii acestora. Partenerii de execuție ai UE (agenții naționale de dezvoltare, organizații internaționale, BEI/FEI, ONG uri) solicită Comisiei să se bazeze mai mult pe propriile lor norme și politici, odată ce acestea au fost evaluate pozitiv. Ei își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că UE și alți donatori efectuează multiple evaluări prealabile ale sistemelor sau procedurilor lor ori audituri repetate ale acelorași activități, deși ar fi posibil să se recunoască valabilitatea transversală a RO 5 RO

6 acestor evaluări și audituri. Partenerii respectivi critică totodată faptul că există cerințe de raportare diferite în rândul donatorilor 10. La 6 aprilie 2016 a avut loc la Bruxelles un eveniment de sensibilizare, pentru a permite părților interesate să își exprime preocupările/sugestiile cu privire la Regulamentul financiar. Observațiile lor reflectă răspunsurile primite în cadrul consultării publice. Măsurile cuprinse în prezenta propunere răspund acestor preocupări. Evaluarea impactului Nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului pentru această revizuire a Regulamentului financiar. Regulamentul financiar în sine are un impact economic, de mediu sau social limitat (acesta prevede normele generale pentru execuția programelor de cheltuieli, însă impactul economic sau social concret se produce în momentul stabilirii opțiunilor de politică pentru punerea în aplicare a programelor sectoriale). Modificările propuse a fi aduse actelor legislative sectoriale sunt doar consecința simplificărilor propuse în Regulamentul financiar. Adecvarea reglementărilor și simplificarea Deși revizuirea Regulamentului financiar și modificările corespunzătoare aduse actelor legislative sectoriale nu intră sub incidența Programului privind o reglementare adecvată, acestea sunt în concordanță cu Agenda privind o mai bună reglementare și contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor acesteia: într-adevăr, prezenta propunere reduce numărul total de norme financiare generale aplicabile bugetului UE cu aproximativ 25 % și le grupează într-un cadru unic de reglementare care va înlocui atât Regulamentul financiar, cât și normele sale de aplicare: Dispozițiile esențiale ale normelor de aplicare sunt transferate în Regulamentul financiar, iar elementele mai puțin importante vor fi integrate, dacă este necesar și de la caz la caz, în normele interne ale Comisiei sau în orientările publicate de Comisie. Normele detaliate privind achizițiile, aplicabile instituțiilor și organelor UE, sunt consolidate într-o anexă la Regulamentul financiar revizuit, care va putea fi modificată printr-un act delegat. Dispozițiile părții II a Regulamentului financiar referitoare la dispozițiile speciale aplicabile Fondului european de garantare agricolă, fondurilor pentru cercetare, pentru acțiunea externă și altor fonduri ale UE specifice sunt inserate în părțile corespunzătoare ale Regulamentului financiar, cu excepția cazului în care acestea nu mai prezintă relevanță. Totodată, propunerea de revizuire a Regulamentului financiar subliniază aspectele comune și reduce la minimum aspectele specifice, astfel încât normele să fie mai ușor de aplicat de către utilizatori: se pune accent pe norme comune, aplicabile tuturor metodelor de execuție (directă, indirectă și partajată), precum și tuturor instrumentelor juridice, prin gruparea lor în capitole specifice. Dispozițiile privind oficiile europene, agențiile executive, agențiile descentralizate și organismele de parteneriat public-privat, care în prezent sunt dispersate în Regulamentul financiar, sunt comasate în același capitol. Normele privind fondurile fiduciare 10 În mai multe avize, Comitetul Regiunilor a solicitat, de asemenea, norme ale UE mai simple și mai flexibile (de exemplu, avizele privind simplificarea politicii agricole comune, CDR 2798/2015, și a fondurilor structurale și de investiții europene din perspectiva autorităților locale și regionale, CDR 8/2016). RO 6 RO

7 ale UE, sprijinul bugetar și experții (inclusiv experții din domeniul cercetării) sunt regrupate sub un nou titlu Alte instrumente de execuție bugetară. De asemenea, propunerea se axează în principal pe realizarea unei simplificări substanțiale a actualelor norme financiare ale UE. Astfel cum s-a menționat la punctul 1 de mai sus, propunerea conține numeroase elemente care reduc sarcina administrativă pentru solicitanții și destinatarii fondurilor UE. Propunerea nu exclude microîntreprinderile din domeniul său de aplicare. Aceste întreprinderi pot fi beneficiare ale fondurilor UE și trebuie, prin urmare, să respecte normele. Totuși, în anumite domenii, se reduc costurile pentru întreprinderile care, în multe cazuri, sunt IMM-uri (prin înlocuirea, în cazul instrumentelor financiare, a obligației de publicare a datelor individuale ale beneficiarilor cu statistici agregate) și, la un nivel mai general, numeroasele măsuri de simplificare ar trebui să fie în beneficiul tuturor întreprinderilor. Drepturile fundamentale Propunerea este în concordanță cu protecția drepturilor fundamentale. 4. IMPLICAȚII BUGETARE Propunerea nu are implicații bugetare. Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii 1. Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE 1.1. Simplificarea utilizării granturilor, a sumelor forfetare și a calculării costurilor Numeroase măsuri au ca obiectiv simplificarea vieții pentru destinatarii fondurilor UE. Acestea vizează conținutul cererilor de grant, valoarea contribuțiilor în natură, recunoașterea activităților de voluntariat, condițiile de acordare a granturilor fără o cerere de propuneri pentru statele membre în anumite condiții, principiul de nonprofit, principiile atribuirii necumulative și eliminarea treptată a deciziilor de grant. Alte măsuri demonstrează tendința de tranziție către o administrare mai simplă și mai flexibilă Normele financiare generale Propunerea promovează utilizarea unor forme simplificate de granturi, deschise tuturor programelor finanțate de UE în care natura acțiunilor și a cheltuielilor aferente acestora permite o astfel de abordare (de exemplu, acțiunile de formare profesională și mobilitate, cheltuielile de călătorie etc.). S-ar reduce astfel sarcina administrativă, s-ar spori certitudinea privind cuantumul rambursat beneficiarilor și s-ar stimula adoptarea unor forme simplificate de granturi și a unor combinații ale acestora (articolul 175). Utilizarea avizului experților: punerea în aplicare a unor forme simplificate de granturi a fost împiedicată de lipsa datelor necesare pentru a stabili o aproximare rezonabilă a costurilor efective. Aceasta se datorează adesea naturii inovatoare a acțiunilor în cauză sau faptului că acțiunile sunt puse în aplicare numai în anumite țări și nu există date disponibile pentru alte țări. Pentru a remedia această carență, se propune ca, în funcție de natura acțiunii, să se utilizeze avizul experților în completarea datelor statistice sau istorice ori ca alternativă la aceste date (articolul 175). Simplificarea autorizării sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare: înlocuirea procesului îndelungat și greoi de autorizare (decizia colegiului pentru sume mai RO 7 RO

8 mari de EUR per grant) prin încredințarea competenței de a adopta decizii de autorizare a formelor simplificate ordonatorului de credite competent. Acest nivel este mai adecvat, ținând seama de conținutul extrem de tehnic (metodologiile de calcul, prezentările de date etc.) al deciziei (articolul 175). Simplificarea și clarificarea conținutului cererilor de grant, inclusiv al documentelor justificative care le însoțesc: lipsa obligației de a furniza informații care să demonstreze capacitatea financiară și operațională a solicitanților dacă acestea nu sunt verificate (de exemplu, pentru organismele publice); alinierea obligației de a prezenta un raport de audit la legislația UE și națională aplicabilă în domeniul contabilității (articolul 189). Simplificarea principiului atribuirii necumulative: granturile precum bursele pentru persoane fizice, sprijinul direct pentru refugiați, șomeri și alte persoane aflate în mare nevoie vor fi exceptate de la această normă, întrucât, în mod obișnuit, valoarea lor este destul de scăzută (articolul 185). Suprimarea principiului de nonprofit: importanța practică a principiului de nonprofit a scăzut în mod substanțial: proiectele generatoare de profit sunt în principiu sprijinite prin instrumente financiare. Pentru proiectele care nu sunt, în principiu, generatoare de profit, acest principiu are efecte disuasive: beneficiarii nu sunt încurajați să ia măsuri pentru ca proiectele lor să devină viabile sau profitabile. Acest lucru are, la rândul său, un impact negativ asupra economiei. Simplificarea stabilirii valorii contribuțiilor în natură: aceste contribuții nu constituie costuri eligibile. Prin urmare, valoarea lor exactă este irelevantă. Cu toate acestea, ele pot continua să fie acceptate ca parte a cofinanțării. Orice valoare stabilită în mod rezonabil de către ordonatorul de credite în momentul acceptării bugetului estimativ poate demonstra că există și alte surse de finanțare a acțiunii, în afară de grantul UE, și că se respectă principiul cofinanțării (articolul 184). Recunoașterea activităților de voluntariat: pentru a facilita participarea organizațiilor mici la punerea în aplicare a politicilor UE în condițiile unei disponibilități limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecință, astfel de organizații se pot baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor, contribuind astfel la cofinanțarea acțiunii (articolele 175, 180 și 184). Simplificarea și armonizarea condițiilor de acordare a granturilor fără o cerere de propuneri: se propune să se extindă posibilitatea de a acorda granturi directe entităților mandatate de statele membre la cazurile în care există un monopol de facto sau de jure ori la cele în care beneficiarii direcți au fost aleși pentru competențele lor tehnice, gradul lor înalt de specializare sau atribuțiile lor administrative. În plus, ordonatorul de credite ar fi autorizat să combine raportul de evaluare și decizia de acordare a grantului într-un singur document. Astfel, se va reduce sarcina administrativă și se va accelera acordarea de granturi directe (articolul 188). Simplificarea păstrării evidențelor: evidențele, inclusiv pentru execuția indirectă (articolul 128), se păstrează în toate cazurile timp de cinci ani (trei ani în cazul în care finanțarea este de o valoare mai mică sau egală cu EUR). Abordarea noțională a granturilor: în cazul în care granturile sunt exprimate doar ca valoare absolută (nu ca procent din costurile eligibile), eligibilitatea costurilor se verifică cel mai târziu în momentul plății soldului (articolul 180). Pentru această verificare, se poate utiliza o abordare simplificată ( noțională ) (articolul 150). Eliminarea treptată a deciziilor RO 8 RO

9 de acordare a granturilor: se propune eliminarea treptată a deciziei de grant și utilizarea, în principal, a acordurilor de grant, sub rezerva unei evaluări a progreselor înregistrate în ceea ce privește granturile electronice la sfârșitul actualului CFM (articolul 277) Normele sectoriale Îmbunătățirile aduse dispozițiilor din Regulamentul financiar în vederea utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri sunt completate de propuneri de modificare a legislației sectoriale care extind utilizarea acestor opțiuni în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european, Regulamentul (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. 2. Trecerea de la un sistem cu niveluri multiple de control la unul bazat pe valabilitatea transversală a auditurilor, a evaluărilor sau a autorizărilor, însoțită de cerințe armonizate de raportare Obiectivul acestor măsuri este de a încuraja recurgerea, pe cât posibil, la o singură auditare, evaluare sau autorizare (conformitatea cu ajutoarele de stat, de exemplu), în cazul în care acestea îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi luate în considerare în sistemul UE. Pentru a se evita mai multe niveluri de control, Comisia promovează recunoașterea standardelor acceptate la nivel internațional sau a celor mai bune practici internaționale din acest domeniu, precum și cerințe de raportare comune în rândul donatorilor: valabilitatea transversală a evaluărilor ex ante și a verificărilor destinatarilor efectuate deja de alte entități (donatori) cu respectarea unor condiții echivalente cu cele ale UE (articolul 122); valabilitatea transversală a auditurilor efectuate în conformitate cu standardele acceptate la nivel internațional este, de asemenea, încurajată, întotdeauna cu scopul de a se evita mai multe audituri ale acelorași persoane/entități pentru aceleași activități. Acest lucru ar permite Comisiei să se bazeze pe auditurile independente efectuate cu privire la utilizarea fondurilor UE de către partenerii internaționali (ONU, Banca Mondială etc.) sau de către statele membre (articolul 123); armonizarea cerințelor sale de raportare cu cele ale altor donatori: Comisia promovează adoptarea unor cerințe de raportare comune prin intermediul acordurilor-cadru de parteneriat financiar încheiate cu principalii săi parteneri internaționali (articolul 126); luarea de măsuri pentru a permite Comisiei să se bazeze pe sistemele și procedurile partenerilor UE, în cadrul execuției indirecte, în cazul în care acestea au fost evaluate pozitiv (articolul 149) și să impună măsuri corective în cazul în care anumite norme/proceduri nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale UE; în cazul în care Comisia impune utilizarea propriilor proceduri sau a unor proceduri specifice, nu se va realiza nicio evaluare. În toate cazurile, nivelul de supraveghere/control exercitat ar trebui adaptat pe baza principiului proporționalității; RO 9 RO

10 consolidarea acordurilor-cadru de parteneriat financiar (articolul 126): astfel de acorduri încheiate cu parteneri de încredere pentru o cooperare pe termen lung vor reglementa în viitor toate acțiunile din cadrul execuției directe și indirecte și vor reflecta gradul în care Comisia se poate baza pe sistemele și procedurile evaluate pozitiv, precum și pe aplicarea unui set unic de norme pentru toate instrumentele juridice. Acordurile de parteneriat pe termen lung vor oferi un cadru flexibil pentru valabilitatea transversală a evaluărilor și auditurilor, dacă este posibil, precum și pentru armonizarea cerințelor în materie de audit, raportare și a altor cerințe administrative între donatori. 3. Permiterea aplicării unui singur set de norme în cazul acțiunilor hibride ori al combinațiilor de măsuri sau instrumente Propunerea are ca obiectiv continuarea simplificării pentru partenerii UE în cadrul execuției indirecte, în cea mai mare măsură posibilă Normele financiare generale Aplicarea, în cazul unui partener de execuție al Comisiei, a unui singur set de norme, în loc de două, ar fi permisă în anumite situații indiferent de natura acțiunii și de rolul partenerului administrator de fonduri sau executant. În cazul în care acțiunile hibride combină execuția directă și indirectă și, în prezent, implică aplicarea a două seturi de norme, elementele auxiliare care sunt în prezent supuse normelor de execuție directă (cum se întâmplă foarte adesea în cazul asistenței tehnice) ar respecta normele aplicabile principalelor elemente ale acțiunii (de exemplu, gestionarea unui instrument financiar cu garanții sau în alt fel [articolul 208 alineatul (2)]. Pentru a facilita combinațiile dintre granturi și instrumentele financiare, în cazul granturilor complementare instrumentelor financiare se aplică un set unic de norme (cele ale instrumentelor financiare) dacă sunt combinate într-o singură acțiune [articolul 208 alineatul (2)]. Perioada de păstrare a evidențelor pentru granturi și instrumentele financiare se aliniază la cinci ani (trei ani în cazul sumelor de până la EUR) (articolul 128) Normele sectoriale Limitarea verificărilor în materie de ajutoare de stat la verificarea coerenței cu normele privind ajutoarele de stat pentru instrumentele financiare de la nivelul UE prevăzută în Regulamentul financiar în cazul în care fondurile ESI contribuie la instrumentele financiare de la nivelul UE (lipsa dublei verificări): contribuțiile statelor membre la instrumentele financiare de la nivelul UE care sunt efectuate fără îndeplinirea altor condiții suplimentare în ceea ce privește utilizarea contribuțiilor decât cele referitoare la zona geografică nu necesită o altă verificare separată în materie de ajutoare de stat întrucât instrumentul financiar este deja conform cu normele privind ajutoarele de stat, care se bazează pe Regulamentul financiar. Acest aspect va fi clarificat printr-o orientare corespunzătoare. Extinderea Inițiativei privind IMM-urile, pentru a permite utilizarea acestei inițiative după 2016 și a le permite statelor membre să angajeze fonduri pentru aceasta până în Extinderea și clarificarea dispozițiilor RDC în ceea ce privește combinațiile dintre instrumente financiare și granturi pentru a facilita utilizarea combinată a acestora. RO 10 RO

11 Introducerea unei noi posibilități de combinare a fondurilor ESI/FEIS și a unei noi structuri pentru combinarea fondurilor ESI cu BEI și FEI: programele aferente fondurilor ESI ar trebui să poată contribui la instrumentele financiare combinate cu finanțarea acordată de BEI în cadrul FEIS. 4. Utilizarea mai eficace a instrumentelor financiare 4.1. Normele financiare generale Pe baza experienței acumulate cu instrumentele financiare și, în special, a contribuției partenerilor-cheie de execuție (BEI/FEI), se înregistrează următoarele posibilități de îmbunătățire în continuare a gestionării și eficacității lor: toate restituirile (încasări + rambursări) generate de un instrument financiar) ar trebui utilizate pentru același instrument, cu scopul de obține creșterea eficienței; transparența deplină este garantată prin raportare [articolul 202 alineatul (2)]; BEI/FEI și-ar menține statutul de parteneri-cheie ai UE în ceea ce privește execuția, dar ar trebui autorizate negocieri directe între Comisie și un număr mai mare de entități potențiale, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între acestea (articolul 149); având în vedere imposibilitatea de a impune respectarea deplină a normelor UE în cazul în care UE participă la un instrument financiar în calitate de acționar minoritar al unui fond, se propune să se permită aplicarea proporțională a normelor UE în astfel de cazuri [articolul 208 alineatul (4)]; publicarea datelor individuale ale destinatarilor finali ar fi înlocuită cu date statistice, agregate în funcție de criteriile relevante propuse pentru beneficiarii finali care primesc sprijin din partea UE în valoare de mai puțin de EUR (domeniul de politică, tipul de sprijin, tipul de beneficiar, distribuția geografică [articolul 36 alineatul (5)]; beneficiarii finali și intermediarii nu trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere prin care să confirme că nu se află în niciuna din situațiile de excludere în cazul în care partenerul de execuție are o politică de excludere considerată echivalentă cu cea din UE (articolul 131); sunt propuse două noi secțiuni pentru a reglementa alte instrumente care prezintă un risc financiar, cum ar fi garanțiile bugetare și asistența financiară acordată statelor membre sau țărilor terțe (titlul X capitolul 2 secțiunile 2 și 3); au fost introduse norme pentru autorizarea, gestionarea și controlul datoriilor contingente neprovizionate (articolele ) Normele sectoriale Pentru a se optimiza gestionarea și utilizarea instrumentelor financiare în cadrul execuției partajate, sunt propuse modificări ale Regulamentului nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune (RDC): clarificarea posibilității ca autoritățile de management din statele membre să atribuie în mod direct un contract, inclusiv asistență tehnică, BEI/FEI, altor instituții financiare internaționale, precum și băncilor naționale de promovare; gestionarea trezoreriei: în cazul în care plasamentul temporar al fondurilor ESI plătite într-un instrument financiar înaintea investițiilor în destinatarii finali generează RO 11 RO

12 dobânzi negative, se autorizează plata acestora din resursele restituite atunci când a fost parcurs cel puțin un ciclu de investiții; anumite norme specifice măsurilor aferente FEADR se elimină întrucât au împiedicat programarea instrumentelor financiare în domeniul dezvoltării rurale și punerea lor în aplicare de către administratorii fondurilor, scopul fiind creșterea efectului de levier al finanțării prin FEADR printr-o utilizare mai extinsă a instrumentelor financiare. 5. O gestiune bugetară mai flexibilă 5.1. Normele financiare generale Propunerea stabilește mai multe modalități de sporire a flexibilității bugetare, astfel încât să permită Uniunii să răspundă la provocările neprevăzute și la noile sarcini într-un mod mai eficient: permiterea instituirii de fonduri fiduciare ale UE și pentru acțiuni de urgență, acțiuni ulterioare situațiilor de urgență sau acțiuni tematice în interiorul UE (și nu doar pentru țările terțe). Evenimentele recente din Uniunea Europeană demonstrează necesitatea unui grad sporit de flexibilitate pentru finanțare în cadrul UE. Deoarece granițele dintre politicile interne și externe sunt din ce în ce mai difuze, astfel s-ar oferi și un instrument prin care să se răspundă provocărilor care depășesc frontierele interne (articolul 227); creșterea rezervei negative de la 200 de milioane EUR la 400 de milioane EUR, răspunzând astfel și solicitării Consiliului de a limita numărul de proiecte de bugete rectificative legate de plăți (articolul 48); crearea unei rezerve de flexibilitate pentru acțiunile externe prin reportarea fondurilor nealocate pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II), Instrumentul european de vecinătate (IEV) și Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD) în exercițiul N+1, în limita a 10 % din creditele inițiale ale fiecărui instrument (articolul 12); prevederea unei mai mari flexibilități pentru situațiile de criză și de urgență și pentru ajutorul umanitar sub formă de granturi: procedurile administrative sunt simplificate pentru a permite un răspuns rapid și eficient (de exemplu, eligibilitatea retroactivă înainte de depunerea cererii urmează a fi decisă de către ordonatorul de credite responsabil, articolul 186); utilizarea conturilor de avans în cadrul delegațiilor Uniunii ar fi permisă, prin proceduri bugetare, pentru plata unor sume limitate. Personalul nestatutar care lucrează în domeniul operațiunilor de ajutor pentru gestionarea situațiilor de criză și al operațiunilor de ajutor umanitar ar putea să administreze astfel de conturi și să semneze angajamente juridice executate din aceste conturi, pentru sume în valoare de până la EUR (articolul 109); creșterea flexibilității pentru transferurile autonome efectuate de către Comisie, lărgind domeniul de aplicare actual, și anume permițând și transferuri de cheltuieli operaționale între diferite titluri dacă acestea sunt reglementate de același act de bază, inclusiv capitole de sprijin, precum și de la liniile de sprijin administrativ către liniile operaționale corespunzătoare (articolul 28); RO 12 RO

13 simplificarea mobilizării Fondului de solidaritate al UE (FSUE) prin intermediul unui transfer autonom din rezervă către linia bugetară după adoptarea de Parlamentul European și Consiliu a deciziei de mobilizare (articolul 28); simplificarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) prin aprobarea automată a transferurilor din rezervă către linia bugetară după adoptarea de către autoritatea bugetară a deciziei privind mobilizarea fondului (articolul 30); clarificarea faptului că se aplică reportarea automată pentru sumele corespunzătoare creditelor de angajament referitoare la Rezerva pentru ajutoare de urgență și Fondul de solidaritate al UE (FSUE) (articolul 12); eliminarea obligației de a se utiliza mai întâi creditele autorizate pentru exercițiul financiar în curs până la epuizarea acestora înainte de a se utiliza creditele reportate; permiterea utilizării veniturilor alocate interne în alt scop decât cel pentru care au fost prevăzute, în cazul în care nu există nevoi identificate care să permită utilizarea veniturilor respective în același scop [articolul 30 alineatul (3)]; permiterea ca instituțiile și organele să accepte sponsorizarea în natură din partea întreprinderilor pentru evenimente sau activități specifice (și anume, exceptând recepțiile sau alte evenimente cu caracter exclusiv social). Pentru ca această dispoziție să poată fi pusă în aplicare, fiecare instituție ar autoriza mai întâi principiul acceptării sponsorizării în natură și ar stabili orientări specifice care să se refere în special la aspectele etice (articolul 24); prevederea ca, în cadrul procedurii de aprobare a vânzării de clădiri sau de terenuri, autoritatea bugetară să poată accepta, de la caz la caz, ca încasările provenite din această vânzare să fie considerate venit alocat, pentru a îmbunătăți gestionarea spațiilor de către Comisie și pentru a facilita achiziționarea altor clădiri [articolul 20 alineatul (3) litera (g)]; crearea unei rezerve la nivelul UE pentru situații de criză reutilizând creditele dezangajate; pentru următorul cadru financiar multianual, oferirea posibilității ca operațiunile financiare, altele decât instrumentele financiare, să genereze o datorie contingentă pentru Uniune care să depășească activele financiare prevăzute să acopere obligațiile financiare ale Uniunii (articolul 203) și un fond comun de provizionare care să dețină resursele provizionate pentru operațiunile financiare (articolul 205). 5.2 Normele sectoriale În Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală se introduce posibilitatea ca statele membre să contribuie cu ajutor și în cazul catastrofelor antropice, precum criza refugiaților, și să utilizeze fondurile disponibile imediat (fără a trebui să aștepte prezentarea unei modificări a programului). De asemenea, se adaugă o prioritate de investiții specifică pentru migranți și refugiați, în scopul de a simplifica programarea măsurilor de sprijinire a migranților și a refugiaților în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 privind Fondul european de dezvoltare regională. Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (Regulamentul nr. 1296/2013 privind EaSI): pentru a spori capacitatea de ajustare a EaSI la situații de criză și la prioritățile politice în schimbare, este nevoie RO 13 RO

14 de flexibilitate în ceea ce privește nivelurile orientative de cheltuieli prevăzute pentru fiecare dintre cele trei axe ale programului și pentru fiecare dintre prioritățile tematice din cadrul acestora. În plus, având în vedere contextul economic actual, ar trebui menținută derogarea care permite utilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Regulamentul nr. 1316/2013 privind Mecanismul pentru interconectarea Europei: având în vedere succesul înregistrat de programele de lucru multianuale, este necesar să se mărească flexibilitatea în așa fel încât să se poată cheltui 95 % din fondurile MIE pentru programe multianuale și alte proiecte sprijinite, care prezintă o valoare adăugată maximă pentru rețeaua transeuropeană de transport (coridoare ale rețelei centrale, proiecte transfrontaliere și proiecte privind celelalte secțiuni ale rețelei centrale). Gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea animală și bunăstarea animalelor [Regulamentul (UE) nr. 652/2014]: având în vedere experiența pozitivă a aplicării acestei norme și reducerea substanțială a volumului de muncă aferent pentru beneficiari și serviciile Comisiei, se propune să se extindă posibilitatea de a utiliza angajamente bugetare defalcate în tranșe anuale. În Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, sunt permise vizarea fondurilor mutuale prin care se acordă sprijin fermierilor în cazul unor scăderi bruște ale veniturilor în sectoare specifice, precum și subvenționarea capitalului subscris inițial al acestor fonduri. 6. Axarea pe rezultate și raționalizarea raportării Propunerea include o serie de măsuri care vizează o mai bună orientare a bugetului către rezultate, instituirea unui cadru clar de performanță, sporirea transparenței și raționalizarea raportării. 6.1 Axarea pe rezultate Sunt prezentate mai multe propuneri care sunt deschise pentru toate domeniile de politică și care se concentrează pe rezultate mai degrabă decât pe cuantumul cheltuielilor efective. Acestea demonstrează angajamentul Comisiei de a crea condițiile necesare pentru o abordare axată pe rezultate: permiterea plăților bazate pe îndeplinirea condițiilor, obținerea de rezultate sau performanță în toate modurile de gestionare (de exemplu, plățile pentru fiecare refugiat relocat efectuate din fondurile FAMI sau sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, articolul 121). În astfel de cazuri, finanțarea proiectelor este separată de rambursarea costurilor suportate de destinatarii fondurilor UE: aceasta depinde în mod direct de rezultatele obținute la fața locului. Contează îndeplinirea anumitor condiții stabilite ex ante în actul de bază sau în deciziile Comisiei și/sau rezultatele obținute, măsurate prin indicatori de performanță (ex post). Un astfel de sistem consolidează implicarea/angajamentul destinatarilor de fonduri în ceea ce privește obținerea de rezultate. Rezultă astfel o reducere semnificativă a sarcinii administrative și a costurilor controalelor. Într-adevăr, controalele pot să se limiteze la a verifica îndeplinirea condițiilor/obținerea rezultatelor convenite și reducerea sarcinii administrative. În schimb, se limitează riscul de erori care afectează legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Această abordare a fost susținută de Curtea de Conturi Europeană sub denumirea programe pe bază de drepturi la plată ; RO 14 RO

15 facilitarea premiilor (titlul IX): titlul privind premiile este scurtat și simplificat; obligația de a anunța premiile cu o valoare de cel puțin 1 milion EUR în fișele de program care însoțesc proiectul de buget este înlocuită cu informarea prealabilă a Parlamentului European și anunțarea explicită a unor astfel de premii în decizia de finanțare; suma forfetară unică (articolul 176): o sumă forfetară unică ar putea, în viitor, să acopere toate costurile eligibile ale acțiunii. Verificările și controalele se vor concentra exclusiv pe realizări/rezultate. Suma forfetară unică se bazează pe evaluarea bugetului propus de către solicitantul grantului având în vedere principiile eficienței, economiei și eficacității, inclusiv prin trimitere la datele relevante și/sau la avizul experților; acordarea de prioritate formelor simplificate de granturi, în care plata este declanșată de obținerea anumitor realizări și rezultate (articolul 175): ar trebui avută în vedere o abordare bazată pe factorii de producție numai în cazul în care abordarea bazată pe rezultate este imposibilă sau inadecvată. În prezent formele simplificate sunt utilizate în principal pentru a acoperi valoarea factorilor de producție (de exemplu, numărul de om-zile, numărul de deplasări, numărul de zile petrecute în misiune etc.). De asemenea, se încurajează posibilitatea de a plăti forme simplificate de granturi pentru obținerea unor rezultate concrete (de exemplu, susținerea unei conferințe, organizarea unui festival, construcția unui prototip etc.); clarificarea domeniului de aplicare al controalelor efectuate asupra unor forme simplificate de granturi, precum și a consecințelor acestora în cazul în care nu se obțin rezultate (articolul 177): controalele ar trebui să se concentreze pe îndeplinirea condițiilor care determină plata (de exemplu, dacă un film european care a beneficiat de sprijin a fost produs la calitatea necesară și a fost distribuit în cantitatea necesară, dacă un student Erasmus a urmat cu adevărat studii în străinătate etc.). Nu este necesar niciun raport privind costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care condițiile care determină plata nu au fost îndeplinite sau în cazul în care activitățile convenite au fost puse în aplicare necorespunzător, parțial sau cu întârziere, Comisia reduce cuantumul grantului în mod proporțional cu eșecul înregistrat și recuperează sumele cheltuite în mod necuvenit. 6.2 Un cadru clar de performanță În completarea axării mai puternice pe rezultate, se propune un cadru clar de performanță: se stabilesc legături între performanță, stabilirea obiectivelor, indicatori, rezultate și principiile economiei, eficienței și eficacității în utilizarea creditelor (articolul 31); sunt prevăzute onorarii pe bază de performanță prin care sunt remunerate organizațiile pentru gestionarea fondurilor UE (articolul 150); sunt luate în considerare fișele de program ca principală sursă de informații privind performanța programului (articolul 39); se unifică raportul de sinteză și raportul prevăzut la articolul 318 din TFUE într-un Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE în scopul de a prezenta un singur raport anual privind performanța bugetului UE (începând cu exercițiul financiar 2015, articolul 239); se aliniază terminologia referitoare la evaluarea dispozițiilor Acordului interinstituțional din 2016 privind o mai bună legiferare și se creează o legătură între RO 15 RO

16 evaluările ex ante efectuate în temeiul Regulamentului financiar și evaluările impactului (articolul 32). 6.3 Raționalizarea raportării Normele financiare generale Revizuirile succesive ale Regulamentului financiar au sporit în mod semnificativ numărul de rapoarte și de informații solicitate, inclusiv cu privire la conturi: în prezent, raportarea se realizează în documente dispersate, prezentate după un calendar diferit. Pentru a spori eficiența și transparența nu numai față de autoritatea bugetară, dar și față de publicul larg, fără a afecta totuși nivelul informațiilor puse la dispoziție până în prezent, se propune: gruparea obligațiilor de raportare în jurul a două momente esențiale: rapoartele care însoțesc proiectul de buget; toate rapoartele privind instrumente financiare la nivelul UE ar fi unificate într-un singur document care însoțește proiectul de buget (articolul 39); și cele care sunt prezentate ca parte a procesului de descărcare de gestiune: pachetul de raportare financiară integrată raportarea bugetară și raportarea financiară de altă natură (articolele ) ar face obiectul unui capitol separat. transformarea raportului anual privind gestiunea și performanța bugetului UE, care rezultă din unificarea, începând cu exercițiul financiar 2015, a raportului de sinteză și a raportului prevăzut la articolul 318 din TFUE, într-un element-cheie al pachetului de raportare integrată (articolul 239); indicarea faptului că auditul extern efectuat de Curtea de Conturi ține seama de caracterul multianual al programelor [articolul 247 alineatul (1)] Raportare Obligațiile de raportare sunt simplificate prin eliminarea anumitor redundanțe (RDC). 7. Simplificarea și flexibilizarea administrării UE 7.1. Normele financiare generale O serie de măsuri de simplificare au ca scop să permită instituțiilor UE să funcționeze într-un mod mai eficient, în special prin executarea în comun a creditelor administrative pentru a realiza economii de scară: furnizarea unui temei juridic explicit pentru acordurile privind nivelul serviciilor (SLA) încheiate între departamentele din instituțiile UE, organismele UE și oficiile europene și extinderea la toate instituțiile a posibilității de a încheia acorduri de facilitare a executării creditelor administrative. În viitor, va fi, de asemenea, posibil să se delege executarea creditelor administrative către un oficiu înființat de Comisie; clarificarea distincției dintre sarcinile obligatorii și neobligatorii ale oficiilor (articolele 64 și 65): sarcinile obligatorii trebuie să fie acoperite de creditele înscrise în secțiunea din buget referitoare la oficiu. Sarcinile neobligatorii pe care un oficiu le acceptă în mod voluntar, la cererea unei alte instituții sau a unui alt organism sunt acoperite din bugetul instituției sau al organismului respectiv; RO 16 RO