Revista Clubului Oamenilor de Afaceri Club Feroviar Nr. 14, Martie 2013 Contractele de servicii publice - Compensaţii şi în funcţie de numărul de călă

Transcriere

1 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri Club Feroviar Nr. 14, Martie 2013 Contractele de servicii publice - Compensaţii şi în funcţie de numărul de călători Întârzieri irecuperabile şi promisiuni din partea autorităţilor pentru Magistrala 5 Actul adiţional pe 2013 la contractul de activitate a CFR S.A Martie

2

3 CUPRINS 1 02 Ştiri BEI ar putea investi în infrastructura feroviară Guvernul a aprobat bugetul MT pentru activitatea de privatizare Astra Vagoane Călători va înfiinţa o companie în Irak Proiectul ACROSSEE lansat la Bucureşti 12 Şantiere Întârzieri irecuperabile şi promisiuni din partea autorităţilor pentru Magistrala 5 Lucrările la Magistrala 5 sunt oprite de mai bine de două luni din cauza finanţării reduse iar autorităţile, prin Ministrul Transporturilor şi Prim-ministrul, nu oferă o soluţie concretă pentru deblocarea fondurilor necesare continuării lucrărilor Operatori Contractele de servicii publice Compensaţii şi în funcţie de numărul de călători Actele adiţionale pe 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători, apărute în Monitorul Oficial din 21 martie, vin cu o noutate Operatori Actul adiţional pe 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. Prin Hotărârea nr. 77 din 6 martie 2013, publicată în Monitorul oficial nr. 140 din 18 martie 2013, Guvernul României a aprobat Actul adiţional nr. 1 pe anul Evenimente Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători martie 2013, Sibiu În zilele de 20 şi 21 martie a avut loc la Sibiu Conferinţa Club Feroviar dedicată transportului de pasageri, completată de Colocviul Tehnic de Material Rulant. În paralel s-a desfăşurat tot la Sibiu şi primul Forum de mobilitate durabilă şi dezvoltarea metropolitană, organizat de Club Metropolitan Colocviul tehnic - Material rulant Forum pentru mobilitate durabilă 28 Urban RATB a casat 36 de vagoane Tatra din parcul propriu 32 Fotoreportaj Lucrări de modernizare pe tronsoanele Sighişoara-Aţel şi Aţel-Micăsasa 36 Info Legislativ Foto: Club Feroviar Club Feroviar Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, Tel: ; Fax: club@clubferoviar.ro Senior Partner Club Feroviar: Ştefan Roşeanu Director Marketing: Cristina Trifon Redactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela Luică Foto: Radu Drăgan Grafica: Petru Mureşan 2013 Martie

4 2 ŞTIRI Guvernul a aprobat bugetul MT pentru activitatea de privatizare Prin HG nr. 65 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 6 martie 2013, Guvernul a aprobat bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul Hotărârea prevede că nivelul cheltuielilor totale reprezintă limita maximă, care nu va putea fi depăşită decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea guvernului. În plus, în cazul în care în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se vor înregistra nerealizări ale veniturilor totale aprobate, MT va efectua cheltuieli totale proporţionale cu gradul de realizare a veniturilor totale. În scopul desfăşurării corespunzătoare a activităţii sale, MT va reţine la dispoziţia sa, din veniturile încasate în cursul anului 2013, o sumă reprezentând jumătate din cuantumul cheltuielilor prevăzute în bugetul aferent activităţii de privatizare pe anul Potrivit HG, veniturile totale se vor cifra la 341,1 milioane lei, sumă egală cu cea a cheltuielilor totale. Veniturile efective din privatizare sunt estimate la 291 milioane lei. Din total, cheltuielile de personal se ridică la 1,03 milioane lei, iar cele pentru bunuri şi servicii la 21,3 milioane lei. Cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale sunt stabilite la 10,1 milioane lei. Cheltuielile pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post-privatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii pentru executorii judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu etc., sunt de 11 milioane lei. Ulterior, pe 28 martie, MT a publicat un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea anexei la HG nr. 65/2013. Una dintre modificările propuse priveşte creşterea volumului cheltuielilor pentru reclamă şi publicitate la 2,55 milioane lei. Această majorare este socotită necesară în condiţiile în care în cadrul bugetului alocat pentru acest capitol era prevăzută suma de lei, din care, până la data alcătuirii proiectului de modificare a fost utilizată o sumă de aproximativ lei pentru efectuarea publicităţii în vederea selectării intermediarilor. În plus, se preconizează derularea unei campanii ample de publicitate internă şi internaţională, în diferite medii de informare (presa scrisă, televiziune, internet etc.) pentru promovarea privatizării CFR Marfă. O altă modificare preconizată pentru bugetul de privatizare al MT o reprezintă scăderea volumului cheltuielilor pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post-privatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii pentru executorii judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum şi alte cheltuieli similare de la lei la lei. În acest fel, volumul cheltuielilor totale nu va înregistra modificări, acesta menţinându-se la nivelul de 341,1 milioane lei. D.F.G. Foto: Club Feroviar

5 ŞTIRI 3 CFR Marfă se aşteaptă la pierderi mai mari anul acesta Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al CFR Marfă estimează pierderi de 211 milioane lei la finalul acestui an, de 2,2 ori mai mari decât pierderile de 95 milioane de lei bugetate în Veniturile totale preconizate, de 1,135 miliarde lei, sunt mai mici decât cele estimate pentru anul trecut, care se situau la 1,222 miliarde lei. Veniturile din exploatare ar urma să atingă 1,11 miliarde lei, faţă de 1,192 miliarde lei prevăzute în bugetul pe Cheltuielile totale din acest an ale companiei sunt estimate la 1,346 miliarde lei, în creştere în raport cu cele 1,317 miliarde lei preconizate pentru Cheltuielile de exploatare se vor majora, de asemenea, la 1,303 miliarde lei, din acestea cele cu bunurile şi serviciile fiind evaluate la 648 milioane lei. Cheltuielile cu personalul sunt, de asemenea, în ascensiune, la 401 milioane lei, cu toate că numărul de angajaţi este preconizat să scadă la 9,053, faţă de totalul de de persoane prognozat pentru finele anului trecut. CFR Marfă a bugetat 77 milioane lei pentru investiţii anul acesta, din nou în scădere în comparaţie cu 2012, când erau programate investiţii de 97 milioane lei. Proiectul de buget al companiei prevede plăţi restante de 1,78 miliarde lei şi creanţe de 309 milioane lei. D.F.G. Consorţiul condus de Deloitte va asigura în continuare consultanţa Ministerul Transporturilor a atribuit contractul de consultanţă în procesul de privatizare a companiei CFR Marfă unui consorţiu alcătuit din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi Systra. Contractul a fost acordat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Valoarea finală a contractului este de 2,02 milioane lei, în scădere faţă de suma estimată iniţial, de 3 milioane lei. Consorţiul va furniza servicii de consultanţă pentru privatizare, asistenţă juridică, economicofinanciară, tehnică, de reprezentare şi negociere pe întreaga perioadă de derulare a procesului de privatizare, până la realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor şi decontarea tranzacţiei. Serviciile de consultanţă vor fi acordate în continuarea şi în completarea celor care au făcut obiectul contractului de consultanţă nr din 15 iunie 2012, care a expirat la data de 15 februarie 2013 şi al cărui obiect nu a putut fi realizat în totalitate deoarece procedura de privatizare a CFR Marfă a fost stopată de către MT în luna octombrie 2012, ca urmare a respingerii de către CSAT a avizării proiectului de hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare. În cadrul contractului anterior, consorţiul a alcătuit şi predat în august 2012 raportul final privind strategia de privatizare a CFR Marfă, prin care se propunea vânzarea unui pachet majoritar de acţiuni din capitalul social al societăţii către un investitor strategic sau un consorţiu format din investitori strategici şi financiari. D.F.G. Foto: Club Feroviar 2013 Martie

6 4 ŞTIRI CFR Călători a atribuit mai multe contracte pentru repararea şi salubrizarea vagoanelor CFR Călători a atribuit prin negociere directă mai multe contracte pentru servicii de reparaţii neprevăzute, la defecte constatate pe fluxul tehnologic specific reviziilor periodice, la vagoanele din parcul propriu. Primul contract are o valoare de lei şi vizează două vagoane (003, 004). Al doilea contract atribuit are valoarea de 17,4 mii lei şi vizează două vagoane seria (045, 035). Un alt contract în valoare de 14,6 mii lei vizează vagoanele seria (numerele , , , , , ; ). Al patrulea contract are valoarea de 11,8 mii lei şi vizează vagoanele seria (numerele , ). Ultimul contract atribuit vizează vagoanele seria (numerele , , , , ) şi are valoarea de 34,4 mii lei. Toate cele 5 contracte au fost atribuite firmei SC Atelierele Griviţa SA Bucureşti, singura firmă care poate remedia defectele constatate. Fondurile necesare sunt asigurate din bugetul propriu al CFR Călători.De asemenea, în data de 21 martie 2013 a fost atribuit tot prin negociere un contract pentru salubrizarea vagoanelor de călători. Contractul constă într-un acord cadru pentru 2 ani, care se va derula în perioadele februarie 2013 ianuarie 2014 şi februarie 2014 ianuarie Valoarea finală a contractului este de 3,4 milioane lei. Contractul a fost atribuit firmei ISIS Comprest din Bârlad. Finanţarea contractului este asigurată din fondurile CFR Călători. A.M. Servicii de consultanţă pentru reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre CFR SA a demarat procedurile de atribuire a contractului pentru servicii de consultanţă şi managementul execuţiei, verificarea şi monitorizarea lucrărilor în cadrul execuţiei proiectului Lucrărilor de reabilitare a podurilor de cale ferată peste Dunăre km şi km , linia CF Bucureşti Constanţa, SRCF Constanţa. Proiectul ce urmează să fie monitorizat în urma atribuirii contractului de consultanţă se referă la lucrările de reabilitare şi modernizare a celor două poduri de cale ferată peste Dunăre Podul Borcea km şi Podul Cernavodă km , lucrări ce se vor executa pe întreaga lungime a căii duble de rulare, în condiţiile asigurării derulării circulaţiei feroviare în zonă pe toată durata execuţiei lucrărilor. Conform caietului de sarcini al proiectului de reabilitare lucrările constau în reparaţia infrastructurii, refacerea racordării podului cu terasamentele, refacerea suprastructurii căii ferate precum şi refacerea instalaţiilor electrice, de climatizare şi ventilare. De asemenea, la finalizarea lucrărilor vor fi montate şi puse în funcţiune sisteme de semnalizare a podului pentru traficul naval şi sisteme de monitorizare video. Scopul proiectului este reducerea timpului în care cele două poduri sunt parcurse prin creşterea vitezei şi creşterea siguranţei pe cele două tronsoane vizate. Proiectul de reabilitare a celor două poduri a fost aprobat la nivelul AM POS-T în luna martie a acestui an cu o valoare totală de ,938 lei, urmând încheierea unui contract de finanţare între AM POS-T şi CFR SA. Valoarea estimată a contractului de consultanţă este de 4,8 milioane lei, fără TVA. Fondurile sunt asigurate 85% din contribuţia nerambursabila de la CE şi 15% din bugetul de stat. Contractul se va derula timp de 48 de luni de la atribuire, pe toată durata lucrărilor de execuţie. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 14 mai 2013, urmând ca deschiderea ofertelor să aibă loc în aceeaşi zi. A.M. Foto: Club Feroviar

7 ŞTIRI 5 Consultanţă şi asistenţă tehnică pentru modernizarea străzii Ştefan cel Mare din Timişoara Primăria municipiului Timişoara a publicat în data de 12 martie 2013 anunţul de intenţie pentru procedurile de atribuire a contractului pentru servicii de asistenţă tehnică de specialitate şi diriginţi de şantier în cadrul proiectului de modernizare a liniilor de tramvai din municipiu. Contractul de servicii vizează lucrările de modernizare a liniilor de tramvai şi a tramei stradale pe strada Ştefan cel Mare, tronsonul cuprins între strada Octavian Iosif şi intersecţia cu strada 1 Decembrie. Valoarea estimată a contractului ce urmează să fie atribuit este de 93,9 mii lei, fără TVA. Proiectul de modernizare a liniilor de tramvai din Timişoara este finanţat prin Programul Operaţional Regional , Axa prioritara 1.- Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-poli urbani de crestere, Domeniul de interventie Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul: Poli de crestere. Proiectul constă în reabilitarea liniilor de tramvai, a zonei carosabile, amenajarea de spaţii verzi, piste pentru biciclişti şi reabilitarea reţelelor edilitare. Durata de realizare a lucrărilor pe tronsonul vizat de serviciile de consultanţă este de 12 luni. Valoarea totală a lucrărilor este de 24,6 milioane lei, din care 19,8 milioane lei fonduri nerambursabile. A.M. Două treceri la nivel din zona Constanţa vor fi modernizate CFR SA a atribuit două contracte pentru execuţia de lucrări de modernizare cu dale elastice la două treceri la nivel cu calea ferată din zona Constanţa. Primul contract vizează linia CFR Constanţa Mangalia la km Valoarea finală a contractului este de 398 mii lei. Al doilea contract constă în modernizarea trecerii la nivel cu calea ferată a liniei Palas Port Grupa B, la km Valoarea finală a acestui contract este de 291,1 mii lei. Ambele contracte au fost atribuite prin licitaţie deschisă în data de 26 martie 2013, firma care va executa lucrările în ambele cazuri este Europan Prod SA din Piteşti. Proiectul tehnic pentru cele două lucrări constă în demontarea suprastructurii, refacerea prismei căii, executarea burajelor şi ripărilor tehnologice, înlocuirea suprastructurii cu şină SB şi material nou, corelarea lucrărilor din zona liniilor CF cu lucrările din zona trecerii la nivel, rodajul liniei şi refacerea părţii carosabile în zona afectată de lucrări. Termenul pentru execuţia lucrărilor este de 60 de zile de la data atribuirii. Fondurile necesare sunt asigurate din bugetul de stat. A.M. Metrorex şi RATB achiziţionează energie electrică pentru asigurarea tracţiunii Metrorex a demarat pe data de 26 martie procedurile pentru atribuirea contractului de furnizare a energiei electrice necesară pentru asigurarea tracţiunii în perioada Cantitatea ce se estimează a fi livrată în cele 12 luni este de MWh, cantitate ce va fi livrată profilat. Sistemul de alimentare cu energie electrică al Metrorex cuprinde 31 de substaţii electrice de tracţiune (71 puncte de măsurare a energiei electrice) alimentate la medie tensiune (10 kv şi 20 kv). Energia electrică ce va fi furnizată trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în Standardul de performanţă privind serviciul de furnizare a energiei electrice aprobat de ANRE prin Ordinul nr. 1/ Valoarea estimată a energiei este de 71,7 milioane lei, fără TVA. Fondurile necesare sunt asigurate din subvenţia de la bugetul de stat pentru transportul cu metroul. Ofertele pot fi depuse până la data de 10 mai 2013 când va avea loc şi deschiderea acestora. RATB a demarat, de asemenea, procedura pentru achiziţia de energie electrica pentru asigurarea tracţiunii pe traseele deservite de tramvaie şi troleibuze. Astfel, conform anunţului publicat la data de 27 martie, RATB urmează să contracteze servicii de furnizare de energie electrică în cantitatea de MWh pentru perioada iulie 2013 iunie Contractul prevede livrarea energiei electrice defalcată pe luni, zile şi intervale. Astfel tensiunile de alimentare sunt de 6kV, 10 kv şi 20 kv, iar intervalele când va trebui asigurat un vârf de consum sunt 06:00-08:00 şi 14:00-18:00. Energia va fi distribuită prin cele 38 de substaţii electrice ale RATB. Valoarea estimată a contractului pentru cele 12 luni este de 44,8 milioane lei, fără TVA. Finanţarea contractului va fi asigurată din fondurile proprii ale RATB. Ofertele pot fi depuse până la data de 9 mai 2013 urmând ca deschiderea ofertelor să aibă loc în aceeaşi zi. RATB are un parc de aproximativ 450 de tramvaie si 250 de troleibuze care asigură zilnic traseele secţiei de transport electric a regiei. A.M Martie

8 6 ŞTIRI BEI ar putea investi în infrastructura feroviară În cadrul discuţiilor avute cu Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, pe data de 12 martie a.c., reprezentanţii BEI şi-au arătat disponibilitatea implicării instituţiei financiare în realizarea unor proiecte de infrastructură. Din delegaţia BEI au făcut parte domnul Luca Lazzaroli, director de operaţiuni pentru Europa de Sud-Est, şi domnul Flavio Schiavo Campo, reprezentantul BEI România. În cadrul întâlnirii au fost abordate probleme de principiu ale colaborării dintre BEI şi MT, accentul punându-se pe proiectele în care BEI se poate implica prin oferirea de asistenţă tehnică specializată în domeniile feroviar, rutier, naval (portuar), aerian şi de transport intermodal. În domeniul feroviar, a fost discutată posibilitatea acordării unui credit pentru CFR SA în vederea finanţării unor proiecte de reabilitare de cale ferată. În acest context, delegaţia Băncii Europene pentru Investiţii şi-a arătat deschiderea de a finanţa o serie de proiecte noi de infrastructură. Pentru facilitarea colaborării viitoare între MT şi BEI se va constitui în cadrul MT un grup de lucru format din reprezentanţi ai ministerului, ai unor unităţi aflate în subordinea sa, dar şi din cadrul BEI. Acest grup de lucru va elabora o listă cu proiectele prioritare din domeniile de activitate de interes. D.F.G. CFR Călători repară boghiurile uzate ale trenurilor etajate CFR Călători a demarat procedurile de atribuire a unui acord cadru cu un singur agent economic care va presta servicii de reparaţie a boghiurilor uzate ale trenurilor etajate (TE) din parcul CFR Călători. Contractul cadru se va derula timp de 24 luni şi vizează servicii pentru 7 trenuri etajate. Valoarea totală estimată a contractului este de lei. Fondurile necesare sunt asigurate din surse proprii ale CFR Călători. Serviciile constau în înlocuirea roţilor monobloc uzate sau defecte cu roţi monobloc noi pentru frânarea cu saboţi de compozit, revizuirea cutiilor de osii, revizia generală a boghiului şi reglarea suspensiilor boghiurilor. De asemenea prestatorul va asigura toate operaţiunile de la începutul lucrului până la finalizarea lucrului şi proba de parcurs pentru verificarea reparaţiei şi marcarea trenului ca gata de dat în circulaţie. Garanţia pentru roţile monobloc trenuie să fie de 5 ani iar garanţia pentru operaţiile de revizie tehnică trebuie să fie de 6 luni. Un tren etajat are 13 osii cu un total de 26 de roţi monobloc. Trenurile etajate TE au fost importate de CFR Călători începând cu anul 1962 pentru a asigura trenurile personale de scurt parcurs au o capacitate totală de 846 locuri. Acestea sunt formate din 4 vagoane articulate şi echipate cu 4 boghiuri/13 osii. A.M. Primăria Iaşi continuă lucrările de modernizare a liniilor de tramvai Primăria municipiului Iaşi a atribuit în luna februarie un contract adiţional în cadrul proiectului de modernizare a liniilor de tramvai din municipiu. Contractul adiţional are ca scop realizarea unor lucrări de protecţie contra vibraţiilor în zona monumentelor istorice Casa Dosoftei şi Biserica Sfântul Nicolae precum şi în zona pasajului pietonal Hala Centrală. Lucrările sunt necesare datorită faptului ca a fost înlocuită soluţia de fundare la intersecţia străzilor Elena Doamna cu Anastasie Panu în zona aparatelor de cale şi a curbelor de legătură. De asemenea, lucrările sunt necesare în zona pasajului pietonal Hala România şi Polonia doresc să colaboreze pentru dezvoltarea transportului de mărfuri România şi Polonia sunt interesate să colaboreze pentru dezvoltarea schimbului de mărfuri, atât în domeniul rutier, cât şi în cel feroviar, între cele două state, în paralel cu dezvoltarea unor coridoare feroviare şi rutiere, pe axa nord-sud. Asupra dezvoltării acestor două segmente s-a convenit în cadrul întrunirii din 12 martie între ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, şi ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, Marek Szczgiel. O altă temă de interes, în cadrul întâlnirii, a vizat dezvoltarea celor două companii feroviare de stat de marfă şi călători din România.S-a propus de asemenea realizarea unei întâlniri bilaterale între miniştrii celor două state pentru a detalia aceste subiecte de interes, dar şi experienţa pe care Polonia o are în atragerea de fonduri europene. D.F.G. Foto: Club Feroviar A.M.

9 The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers. with business intelligence support provided by Innovative Railways. Competitive Business. Railway b2b Connections + Includes: Current edition of the Romanian Railway Catalogue Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics Romanian railway market briefs Latest editions of Railway PRO magazine Showcase in the Railway Catalogue Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts Free circulation at the most important railway events and reunions Available in print and CD format, free to consult online Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section of Railway PRO

10 8 ŞTIRI Centrală datorită faptului că s-a renunţat la ideea de demolare a căii de rulare în această zonă. Contractul a fost atribuit firmei Martin Rose GmbH&Co.KG cu sediul în Timişoara. Valoarea finală a lucrărilor prevăzute în contractual adiţional este de 101,844 lei. În cadrul bugetului aprobat pentru anul 2013, Primăria Iaşi are rezervate 181 milioane de lei pentru modernizarea transportului din municipiu, din această sumă 121 milioane lei provenind din fonduri europene. Pentru modernizarea liniilor de tramvai anul acesta primăria asigură finanţarea pentru tronsonul Nicoriţa Piaţa Chirilă Doi Băieţi. De asemenea, în programul de finanţare pentru anul acesta este cuprinsă şi finalizarea integrală a lucrărilor de modernizare a căii de rulare pe strada Palat. În afara de zonele aflate în lucru, primăria a demarat pregătirea documentaţiilor pentru reabilitarea liniilor pe tronsonul Cinci Drumuri Pandurii şi Bucşinescu Tudor Vladimirescu Calea Chişinăului. A.M. Corpul de control al premierului remite concluziile privind relaţia Metrorex-Metroul S.A. În urma acţiunii de documentare întreprinse pe 12 martie a.c. la sediul Metrorex, Corpul de control al prim-ministrului a emis o nouă de informare cu privire la modul în care au fost stabilite şi derulate relaţiile contractuale dintre această societate şi S.C. Metroul S.A. Corpul de control arată că în perioada , în baza Ordinului ministrului Transporturilor nr. 492, Metroul S.A. a fost mandatată să efectueze, în numele şi pentru Metrorex, investiţiile la reţeaua de metrou din Bucureşti. Pentru perioada nu au fost însă identificate documente din care să rezulte că investiţiile la reţeaua de metrou bucureşteană sunt realizate de Metroul S.A. în numele şi pentru Metrorex. De la 1 ianuarie 2005 până la 21 decembrie 2012, Metrorex a încheiat nouă contracte de prestări servicii cu Metroul S.A. şi cu asocieri fără personalitate juridică din care făcea parte aceasta din urmă, în valoare totală de 585,6 milioane lei. Din această sumă, Metrorex a achitat în total până la 31 decembrie ,8 milioane lei. În Metrorex a semnat trei contracte cu Metroul S.A., cumulând 245,74 milioane lei, din care până la finalul anului anterior a achitat 154,2 milioane lei. În , numărul de contracte încheiat de Metrorex cu asocieri din care făcea parte Metroul S.A. a fost de şase, în valoare totală de 339,89 milioane lei. Din această sumă, Metrorex a plătit până la 31 decembrie ,6 milioane lei. (Preţurile conţin TVA.) Corpul de control mai arată în notă că potriv- Astra Vagoane Călători va înfiinţa o companie în Irak Astra Vagoane Călători Arad a semnat la Bagdad un memorandum de înţelegere cu guvernul irakian pentru înfiinţarea unei companii feroviare mixte în Irak, cu sediul în al-samawa, în sudul ţării. Noua societate va avea ca obiect de activitate producţia de trenuri pentru călători şi lucrări de construcţie şi modernizare a căilor ferate. Compania va reabilita sectorul infrastructurii feroviare din Irak, în coordonare cu Ministerul Transporturilor, într-o primă etapă după înfiinţare. După patru ani, va începe construcţia unei reţele de cale ferată între Basra şi vestul Irakului, care urmează să traverseze diferite provincii, a declarat Salam al-quraishi, consilier economic al guvernului. În vederea începerii planificării aspectelor tehnice, financiare şi juridice ale companiei, va fi formată o echipă de lucru mixtă. Procesul ar trebui să fie finalizat în cel mult 30 de zile, după care vor începe procedurile efective de înfiinţare a companiei, a adăugat oficialul irakian. Astra Arad a pierdut însă licitaţia pentru livrarea a 60 de tramvaie cu podea joasă pentru oraşul Konya (Turcia). Comanda, cu un preţ de circa 104,7 milioane de euro, a fost câştigată de Škoda. La licitaţie au mai participat Bombardier, CAF, CNR Tangshan şi Pesa. Oraşul Konya intenţionează să îşi extindă reţeaua de tramvai de 21 de km, deservită în prezent de peste 20 de tramvaie Duewag GT8 cu podea înaltă achiziţionate la mâna a doua de la Köln în anii 90. D.F.G. Sursa: Club Feroviar

11 ŞTIRI 9 it dispoziţiilor actului normativ de înfiinţare a S.C. Metroul S.A. HG nr. 294/1991, act care nu a fost abrogat până la această dată, societatea respectivă are atribuţiile legale în legătură cu proiectarea investiţiilor privind realizarea reţelei de metrou, efectuarea de studii pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei de metrou, precum şi de a presta servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru lucrări de specialitate la reţeaua de metrou. D.F.G. Memorandum şi proiect de lege pentru societatea care va gestiona podul Vidin-Calafat În şedinţa de guvern din 27 februarie a fost aprobat Memorandumul nr. 8615/RF/ cu tema: Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria pentru înfiinţarea unei entităţi comerciale mixte operator al noului pod combinat (rutier şi feroviar) între cele două state peste fluviul Dunărea între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria). Acordul avut în vedere a fost semnat la Sofia pe 28 februarie a.c. de către Septimiu Buzaşu, secretar de stat în cadrul MT, din partea României, şi Ivaylo Moskovski, ministrul Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, din partea Bulgariei. Potrivit proiectului de lege privind aprobarea acordului în cauză, făcut public pe 6 martie, entitatea comercială mixtă trebuie înfiinţată de cele două state înaintea finalizării investiţiei comune, astfel încât la darea în exploatare a acesteia entitatea să fie deja organizată. Potrivit acordului-cadru, România va deveni proprietarul părţii de pod situate între malul românesc al fluviului şi mijlocul podului dintre cele două maluri. Această porţiune va face parte din domeniul public al statului român şi se va concesiona noii structuri de management al obiectivului, o societate comercială mixtă care va fi înfiinţată şi va funcţiona potrivit legii bulgare. Structura de management va funcţiona ca o societate comercială cu capital integral al ambelor state. Până la punerea în funcţiune a podului Calafat-Vidin, aceasta va beneficia de surse de finanţare de la bugetele celor două state, iar apoi va funcţiona cu surse proprii. Societatea va desfăşura activităţi de exploatare şi întreţinere a infrastructurii podului propriu-zis, a infrastructurii rutiere de pe pod şi a infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul celor două state şi va exploata şi întreţine domeniul public al statului. Capitalul social al societăţii va fi constituit din sumele alocate în mod egal de la bugetele celor două state. Bugetul de funcţionare necesar de la înfiinţare până la punerea în funcţiune a podului este estimat la euro. D.F.G. Consultanţă pentru programul de restructurare al CFR S.A. CFR S.A. va lansa în al doilea trimestru al anului în curs licitaţia internaţională pentru un contract de consultanţă vizând pregătirea şi implementarea unui program detaliat de restructurare, a anunţat BERD. Pentru acest contract va fi utilizată o parte din creditul de 175 milioane de euro de la BERD pentru care a fost semnat acordul pe 28 noiembrie 2012, împrumut acordat în două tranşe, prima de 110 milioane de euro, iar cea de-a doua de 65 milioane de euro. Creditul a fost încheiat pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României, prin scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional din septembrie 2012, în vederea echilibrării situaţiei economico-financiare a CFR S.A. Guvernul a aprobat acordul pentru garantarea în proporţie de 100% a obligaţiilor aferente acestui împrumut prin OUG nr. 86 din 12 decembrie 2012, publicată în Monitorul oficial nr. 844 din 13 decembrie Cea mai mare parte din acest credit, de 172 milioane de euro, a fost destinată refinanţării unui credit punte acordat CFR S.A. de Ministerul Finanţelor în baza OUG nr. 25/2012 în scopul achitării obligaţiilor de plată datorate furnizorilor de energie electrică, care era scadent la data de 20 decembrie Pentru contractul de consultanţă este prevăzută suma de 1,25 milioane de euro din credit, arată Agerpres. D.F.G. Sursa: Club Feroviar 2013 Martie

12 10 ŞTIRI GFR obţine mai multe contracte din partea SNH-SA Societatea Naţională a Huilei SA (SNH-SA) a acordat Grup Feroviar Român două contracte. Primul, în valoare de 3,16 milioane lei, priveşte servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate uzinale aflate în proprietatea SNH-SA şi a fost atribuit prin negociere fără anunţ de participare. Cel de-al doilea contract vizează servicii de transport feroviar de cărbune brut de la staţiile CFR Petroşani, Livezeni şi Lupeni la halta de mişcare Vulcan, GFR având obligaţia de a asigura necesarul zilnic de vagoane. Acest contract a fost acordat tot prin negociere fără anunţ de participare şi are o valoare de lei. D.F.G. MT lansează proiectul de suport pentru strategia generală în transport şi infrastructură Ministerul Transporturilor a lansat pe 5 martie în cadrul unei conferinţe proiectul Suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport şi infrastructură. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi are o valoare totală eligibilă de 16,73 milioane lei, din care 14,22 milioane provin din finanţările europene nerambursabile. Proiectul vizează creşterea capacităţii MT de elaborare a unei strategii generale în sectorul de transport şi infrastructură, care poate fi susţinută prin intermediul unui master plan de dezvoltare, ce îi va permite să planifice utilizarea resurselor comunitare şi naţionale în vederea atingerii obiectivelor UE. Durata proiectului este de 24 de luni. Contractul de servicii de consultanţă pentru acest proiect a fost atribuit în decembrie 2012 societăţii Romair Consulting SRL. Valoarea contractului este de lei, sub preţul estimat iniţial de lei. La licitaţia deschisă pentru contract au fost primite cinci oferte, din care trei au fost admisibile. D.F.G. Ploieşti iniţiază etapa a II-a a proiectului reabilitării liniilor de tramvai 101 şi 102 Pe data de 29 martie Primăria Ploieşti a încheiat contractul de finanţare pentru etapa a II-a a proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai 101 şi 102, cofinanţate prin Programul Operaţional Regional Ambele proiecte vizează reabilitarea celor două trasee cu lucrări pentru calea de rulare, staţii cu peroane adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizare şi automatizare. Proiectul ACROSSEE lansat la Bucureşti La Bucuresti a avut loc în 28 martie conferinţa de lansare a proiectului ACROSSEE, proiect finanţat prin Programul Transnaţional de Cooperare Sud-Estul Europei, unul din cele 13 programe finanţate prin fonduri structurale în cadrul politicii regionale a UE (Fondul European de Dezvoltare Regională ). ACROSSEE (Accessibility improved at border CROSsings for the integration of South East) este un proiect care îşi propune să creeze o platformă comună de colaborare între statele din sud-estul Europei în vederea optimizării reţelei de transport TEN-T din această zonă şi extinderea ei către Balcanii de Vest. Colaborarea implică 24 de instituţii diferite din toate cele 13 ţări implicate, de la instituţii de învăţământ până la ministere de transport. Proiectul beneficiază de un buget total de 3 milioane de euro şi se va desfăşura până în septembrie Singurul partener implicat din România este Universitatea Politehnica din Bucureşti. Aceasta va colabora cu diverse alte organizaţii interesate pentru elaborarea unor studii şi anchete. Printre obiectivele specifice se numără dezvoltarea intermodalităţii, adoptarea unui model comun pentru întreaga arie S-E Europei, integrată cu restul Europei, analize şi măsuri care se impun în punctele de frontieră şi promovarea unei strategii de management integrat la frontiere. În etapa de lucru următoare (aprilie-iunie 2013) vor avea loc anchete de trafic la punctele de frontieră ale României, rutiere şi feroviare, cu Moldova, Ucraina şi Serbia, dar şi anchete privind activitatea unor operatori internaţionali din zonă. F.G.

13 ŞTIRI 11 Pentru linia 101, etapa a II-a constă în lucrări de modernizare a infrastructurii pe o lungime de 5,58 km cale simplă de rulare şi de refacere a sistemului rutier adiacent. Contractul presupune refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, a reţelei catenare şi a stâlpilor de susţinere a acesteia, amenajarea amprizei de tramvai şi a staţiilor (inclusiv refacerea a patru peroane), amenajări legate de colectarea şi evacuarea apelor rezultate din precipitaţii şi infiltraţii, precum şi lucrări de mutare şi protejare a reţelei de alimentare cu apă. Proiectul va dura 24 de luni şi este evaluat la 75,7 milioane lei (inclusiv TVA). Pentru linia 102, etapa a II-a vizează modernizarea infrastructurii pe tronsonul B-dul Republicii Bucla Vest, pe o lungime de 6,93 km cale simplă de rulare şi refacerea sistemului rutier adiacent. Lucrările includ refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, a 17 peroane, precum şi a reţelei catenare şi a stâlpilor de susţinere a acesteia şi reabilitarea infrastructurii rutiere adiacente. Valoarea proiectului, care va dura 24 de luni, este de 83,68 milioane lei (inclusiv TVA). Pentru prima etapă a reabilitării acestor trasee, contractul a fost semnat pe data de 15 februarie, iar licitaţiile au fost lansate la finalul aceleiaşi luni. În etapa I pentru linia 101 se vor executa lucrări de reabilitare a 3,32 km de cale simplă de rulare, iar pentru linia 102, va fi reabilitat tronsonul Bucla Nord Intersecţie Republicii (4,55 km de cale simplă de rulare). D.F.G. CFR SA: primele luni de management privat Conducerea CFR S.A. a iniţiat mai multe măsuri pentru eficientizarea activităţilor, reducerea costurilor şi majorarea veniturilor. Obiectivul este creşterea veniturilor cu 10% şi diminuarea cheltuielilor cu 10-15%, în condiţiile în care CFR S.A. înregistra la finalul lui 2012 arierate semnificative la stat, la furnizorii de energie electrică şi la alţi furnizori. Directorul general al companiei, Dimitris Sophocleous, s-a întâlnit astfel la începutul lunii martie cu reprezentanţii a opt furnizori de servicii şi lucrări din totalul de 800 de furnizori cu care compania are în derulare contracte anuale în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. În urma discuţiilor purtate, aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a acorda reduceri de 5-10% la soldul rămas de achitat din valoarea totală a contractului. Aceasta se traduce pentru CFR S.A. într-o diminuare anuală a costurilor cu aproximativ 1,1 milioane lei. Conducerea CFR S.A. va continua discuţiile şi cu restul furnizorilor în acelaşi sens. Putem obţine preţuri mai mici şi pentru lucrările de mentenanţă şi de întreţinere dacă folosim mecanisme mai bune de recepţie a lucrărilor efectuate şi a materialelor livrate, a mai precizat Dimitrios Sophocleous. Directorul general a avut întrevederi şi cu reprezentanţii companiilor furnizoare de energie electrică în vederea identificării unor măsuri de achiziţionare a energiei la un preţ mai mic. Dimitrios Sophocleous a continuat, de asemenea, discuţiile cu reprezentanţii sucursalelor feroviare despre măsurile de eficientizare a activităţii, de reducere a costurilor şi de creştere a veniturilor proprii ale companiei. Principalele măsuri operaţionale care vor fi implementate la nivel naţional în perioada imediat următoare vizează eficientizarea activităţii comerciale prin reanalizarea tarifelor percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privat al companiei, precum şi prin utilizarea unui mecanism mai eficient de stabilire a preţurilor pentru locaţiile încă neînchiriate. Compania a mai transmis că pentru anumite locaţii deţinute în staţiile de cale ferată a reuşit deja să obţină o creştere de peste 20% a chiriei. CFR S.A. va demara totodată în următoarele 4-5 luni procedurile de valorificare etapizată, prin Bursa Română de Mărfuri, a fierului vechi şi a materialelor mărunte de cale. Prin aplicarea acestor măsuri de eficientizare a activităţii de patrimoniu şi de valorificare a deşeurilor feroase, compania estimează că va încasa venituri suplimentare de peste 50 de milioane lei în O altă direcţie de acţiune este prevenirea şi stoparea furturilor de componente, care au adus anul trecut pagube de peste 10 milioane euro. În acest scop, directorul CFR S.A. a precizat că a creat împreună cu Jandarmeria Română un plan de protecţie care să descurajeze furturile de la calea ferată. Vor fi, de asemenea, purtate discuţii cu reprezentanţii ambasadelor SUA şi Israelului pentru identificarea unor soluţii în vederea ameliorării măsurilor de pază, a mai declarat Sophocleous. Compania încearcă totodată să recupereze sumele datorate în contul taxei de utilizare a infrastructurii de la operatorii de transport feroviar, dându-le acestora drept termen de plată data de 9 aprilie a.c. Consiliul de Administraţie al CFR S.A. a aprobat pe 8 martie planul de management prezentat de directorul general şi a înaintat pe 11 martie Adunării Generale a Acţionarilor planul de administraţie pentru aprobare. Planul de management are trei componente: un plan de investiţii, un plan operaţional şi un plan de transformare. Se are în vedere o înnoire a echipei de management, dar şi o diminuare a personalului TESA acolo unde există un excedent, a declarat presei Dimitris Sophocleous. Planul de administrare se află în prezent la Ministerul Transporturilor spre examinare şi aprobare, MT aşteptând transmiterea ajustărilor cerute de membrii AGA. D.F.G Martie

14 12 ŞANTIERE Întârzieri irecuperabile şi promisiuni din partea autorităţilor pentru Magistrala 5 de Andrei Marian Lucrările la Magistrala 5 sunt oprite de mai bine de două luni din cauza finanţării reduse, iar autorităţile, prin ministrul Transporturilor şi Prim-ministrul, nu oferă o soluţie concretă pentru deblocarea fondurilor necesare continuării lucrărilor, ba chiar contestă faptul că pe şantiere nu se lucrează. Totuşi, o recunoaştere indirectă a situaţiei vine prin promisiunile de alocare a unor fonduri suplimentare în mai multe etape. LA data redactării acestui material (sfârşitul lunii martie), lucrările sunt sistate în staţiile Eroilor 2, Academia Militară (aici se efectuează doar lucrări de mentenanţă a TBM-urilor), Orizont, Favorit, Tudor Vladimirescu, Parc Drumul Taberei, Romancierilor, Valea Argeşului, Valea Oltului. În cazul staţiei şi depoului Valea Ialomiţei lucrările continuă în regim de avarie, din cauza faptului că o oprire totală nu este posibilă: excavaţiile odată oprite pun în pericol stabilitatea blocurilor din zonă. Aici, lucrările la depou se execută prin săpătură deschisă. Astfel, la Valea Ialomiţei se lucrează la planşeul racordului cu Romancierilor şi la excavaţiile şi stabilizarea solului pentru realizarea structurilor de beton ale depoului. Ministrul Transporturilor dă asigurări că lucrările merg înainte În ciuda situaţiei lucrărilor blocate vizibil, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, declara în urma unei vizite la staţia Academia Militară, că lucrările nu vor fi întârziate, structura şi tunelele urmând să fie finalizate în anul 2014 conform graficului. De asemenea, tot acesta a declarat că se pregăteşte pornirea celor două TBM-uri în luna iunie a acestui an. Cele două TBM-uri erau programate să înceapă lucrul la tunele luna aceasta, lucru imposibil fără finalizarea structurii staţiei Orizont (realizată doar 25%). La capitolul finanţare situaţia este clară doar Staţia Valea Ialomiţei Foto: Club Feroviar A.M.

15 ŞANTIERE 13 la fondurile primite iniţial pentru anul acesta, în valoare de 95 milioane lei, din care mare parte cheltuite şi rezervate pentru lucrările la Valea Ialomiţei. În urma vizitei la staţia Academia Militară, ministrul Transporturilor a dat asigurări ca la sfârşitul lunii martie, 104 milioane lei vor fi alocaţi prin hotărâre de guvern pentru continuarea lucrărilor până în luna iunie când la rectificarea bugetară sunt promise alte 250 milioane lei. Există posibilitatea de finanţare a lucrărilor cu fonduri UE În problema finanţării proiectelor de metrou şi transport urban se implică şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a declarat în cadrul dezbaterilor de la Reprezentanţa Comisiei Europene că se derulează negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru ca proiectele de extindere a metroului din Bucureşti să poata beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Transport. Deşi Comisia Europeană este de acord cu această modificare este necesară schimbarea structurii POS Transporturi, schimbare care va avea loc la Bruxelles anul acesta. Concluzii şi paşii ce pot fi urmaţi pentru deblocarea situaţiei În urma analizei tuturor decalaraţiilor dar şi a situaţiei din teren, în momentul de faţă, fără urmarea unor paşi propuşi şi discutaţi in ultimele săptămâni, lucrările nu pot fi reluate. Astfel, propunerile aduse în ultima perioadă în cadrul Ministerului Transporturilor şi Guvern constau în realocarea a 10 milioane de lei, fonduri nefolosite de CFR, către lucrările la Magistrala 5, alocarea celor 100 milioane de lei promisă de Ministerul Transporturilor Staţia Valea Ialomiţei pentru sfârşitul lunii martie, fonduri care provin din fondul de mediu şi alocarea unei sume cât mai apropiate de necesarul anului 2013 la rectificarea bugetară ce va avea loc în iunie/ iulie anul acesta. De asemenea, există soluţia finanţării parţiale prin POS-T şi a finanţării totale prin POS-T dacă toate negocierile cu Comisia Europeană decurg conform graficului. Suma totală a proiectului Drumul Taberei Eroilor este de 883 milioane euro din care 395 milioane sunt fonduri împrumutate de la BEI, iar restul de 488 milioane lei sunt asigurate din bugetul de stat pentru Metrorex. Ordonanţă de urgenţă favorabilă aprobată la data de 27 martie În cadrul şedinţei Guvernului României din data de 27 martie 2013, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care sumele obţinute prin comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să poată fi utilizate şi pentru proiecte urgente, cum este Magistrala 5. De asemenea, a fost aprobată şi propunerea de alocare a sumei de 104 milioane lei către Ministerul Transporturilor pentru finanţarea în următoarea perioadă a proiectului Magistralei 5 după cum a fost menţionat în comunicatul de presă emis de guvern: Se propune alocarea sumei de 104 milioane lei Ministerului Transporturilor pentru finanţarea în anul 2013 a proiectului de investiţii Magistrala V Metrou Etapa I Drumul Taberei Universitate în vederea descongestionarii traficului şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, acest proiect încadrându-se în lista destinaţiilor pentru care pot fi utilizate veniturile obţinute din comercializarea certificatelor prevăzute de art. 10 alin. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie Foto: Club Feroviar A.M Martie

16 14 Operatori Contractele de servicii publice Compensaţii şi în funcţie de numărul de călători de Florentina Ghemuţ Actele adiţionale pe 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători, apărute în Monitorul Oficial din 21 martie, vin cu o noutate în ceea ce priveşte calculul compensaţiei pentru pachetul minim social. În anul 2013, pachetul minim social cuprinde doar trenurile Interregio şi Regio. Compensaţia se distribuie 20% în funcţie de indicatorul călători-km şi 80% în funcţie de indicatorul tren-km. Valoarea aferentă indicatorului călătorikm se acordă în proporţie de 20% pentru trenurile Interregio şi în proporţie de 80% pentru trenurile Regio. Noile criterii au fost introduse prin modificările şi completările aduse OUG 12/1998 încă din aprilie 2012, care au schimbat modul de calcul introducând indicatorul călători-km. Metodologia de calculare a compensaţiei în transportul feroviar de călători, stabilită printr-o hotărâre din 2004, a fost modificată recent prin HG 33 din 30 ianuarie, apărută în Monitorul Oficial la 1 februarie anul curent. Se specifică aici că Ministerul Transporturilor va determina nivelul pachetului minim social şi nivelul compensaţiilor până la data de 1 septembrie, spre deosebire de 1 iulie cum era stipulat anterior. Operatorii vor prezenta Ministerului Transporturilor, până la data de 31 ianuarie a anului următor, dovada efectuării pachetului minim social contractat, confirmată de C.F.R. S.A. şi declaraţia pe propria răspundere privind realizarea volumului de călători-km prevăzut în contractele de aprobate. În cazul nerealizării angajamentelor din contracte, vor restitui, până la aceeaşi dată, compensaţia aferentă volumului de călătorikm şi tren-km nerealizat. La închiderea bilanţului anual, fiecare operator feroviar licenţiat va prezenta Ministerului Transporturilor, dovada încadrării în rentabilitatea maximă de 3% pentru activitatea de transport feroviar de călători. Sumele aferente depăşirii acestui prag de rentabilitate vor fi restituite bugetului de stat. CFR Călători plus trei operatori privaţi au semnat aceste acte adiţionale. Spre deosebire de anul trecut, Servtrans Invest a renunţat la operarea liniei Roşiori-Costeşti, singura pe care opera, preluată anul acesta de Regiotrans. Numărul de tren-km, per total, este în scădere faţă de cel de anul trecut. Nivelul de venituri prognozat pentru pachetul minim social scade pe măsură, mai ales în cazul operatorului naţional, care nu mai are trenuri Intercity subvenţionate. Cu toate acestea, per total, compensaţia anuală necesară este mai mare decât cea de anul trecut, şi chiar şi cea acordată efectiv prin bugetul de stat este în uşoară creştere. CFR Călători are incluşi în pachetul minim social un total de 49,2 milioane tren-km şi 1,88 miliarde călători-km, în scădere faţă de anul 2012 când erau aprobaţi 57,5 milioane tren-km/an şi 4 miliarde călători/km. Costurile de transport pentru cele două categorii de trenuri subvenţionate, Interregio şi Regio, sunt estimate la 2 miliarde de lei, în timp ce veniturile din încasări, la 607 Categorie tren Indicatorul x Călător-km Indicatorul Tren-km Interregio 44,526 lei 15,20 lei Regio 178,106 lei 15,20 lei

17 Operatori 15 milioane de lei. Cu toate că indicatorul tren-km este în scădere faţă de 2012, compensaţia calculată ca fiind necesară este mai mare cu peste 200 de milioane de lei. Totuşi, prin bugetul de stat a fost acordată o compensaţie (935 milioane) similară cu cea acordată anul trecut (937 milioane). Şi Regiotrans va opera un număr de trenuri în scădere faţă de anul trecut, deşi în 2012 a preluat noi rute, precum Câmpulung- Goleşti sau Roşiori-Turnu Măgurele. Astfel, Regiotrans va opera în ,5 milioane tren-km cu o estimare de 200 milioane de călători-km. În pachetul social minim de anul trecut au fost incluse 10,9 milioane tren-km/an. Operatorul a înscris trenuri pe 7 secţii interoperabile în pachetul minim social de anul acesta, spre deosebire de cele 11 de anul trecut, şi pe 93 de rute neinteroperabile, cu 20 mai multe decât anul trecut. Printre cele mai active rute ale Regiotrans se numără Corabia-Caracal, Alexandria-Zimnicea, Nădlac-Arad, Întorsura Buzăului-Braşov sau Hârlău-Iaşi (12 trenuri pe zi), dar cea mai de succes rămâne Braşov-Zărneşti, prima linie pe care a operat Regiotrans, cu 28 de trenuri pe zi pe cei 27 de km ai liniei. Regional va opera în pachetul minim social un număr de 1,3 milioane tren-km, în creştere cu faţă de Creşterea vine din introducerea mai multor trenuri pe relaţiile Holod Ciumeghiu şi a opt trenuri pe Oradea Cheresig, adjudecată de Viaterra în 2012, dar pe care operatorul Regional nu a început încă să opereze. Transferoviar Călători are în pachetul social minim 2,5 milioane tren-km, mai puţin decât anul trecut când a avut 2,8 milioane tren-km. TFC a intrat pe rute noi, precum Bucureşti-Olteniţa sau Buda-Slănic, dar a renunţat la trenurile pe relaţia Caransebeş- Cluj Napoca, dar şi la cele 10 trenuri pe relaţia Caransebeş-Bouşari, pe care a înregistrat un trafic de călători foarte scăzut. Toţi operatorii privaţi operează trenuri Regio, cu o singură excepţie, perechea de trenuri Regiotrans pe ruta Bucureşti- Constanţa. Foto: Club Feroviar Indicator Indicator tren-km Costurile de transport Nivelul de venituri prognozat Compensaţia anuală necesară Acordat prin legea bugetului de stat An CFR Călători Regiotrans Transferoviar Călători Regional *Informațiile pentru 2012 se referă la Actul adițional nr.1 pe 2012 la Contractul de servicii publice pentru perioada , apărut în MO 873 din 20 decembrie Martie

18 16 infrastructura Actul adiţional pe 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. de Felicia Gherghieş Prin Hotărârea nr. 77 din 6 martie 2013, publicată în Monitorul oficial nr. 140 din 18 martie 2013, Guvernul României a aprobat Actul adiţional nr. 1 pe anul 2013 la contractul de activitate a CFR SA pentru perioada Actul adiţional la contractul de activitate a CFR SA încheiat cu Ministerul Transporturilor pentru perioada reaminteşte obligaţiile companiei feroviare de a asigura desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă; de a executa proiectele de investiţii, reabilitare şi reparaţii; de a reduce numărul de zone şi numărul de kilometri cu restricţii de viteză, precum şi de puncte periculoase de pe infrastructura feroviară publică; de a susţine transportul feroviar prin aplicarea unei tarifări echitabile şi stimulatoare şi de a aborda soluţii tehnice în transportul feroviar compatibile sau corelate cu cele din Uniunea Europeană. În plus, CFR SA va avea obligaţia de a raporta trimestrial Ministerului Transporturilor gradul de îndeplinire a programului de investiţii, reabilitare şi reparaţii, precum şi gradul de îndeplinire a programului de întreţinere, reparaţii şi modernizări, în conformitate cu fondurile primite cu această destinaţie de la bugetul de stat. CFR SA va trebui de asemenea să urmărească, să certifice şi să transmită Ministerului Transporturilor lunar, spre avizare, modul de îndeplinire de către operatorii de transport feroviar de călători a pachetului minim social care face obiectul contractelor de servicii publice. Fonduri Fondurile prevăzute pentru lucrările de reparaţii la infrastructura publică au fost majorate faţă de anul anterior pentru reparaţiile capitale, dar s-au redus uşor pentru cele curente. Pentru reparaţii capitale s-au alocat astfel 79,34 milioane lei (+19,5%), faţă de 66,4 milioane lei în La fel ca în bugetul din 2012, numărul de kilometri de linii de reparat este în scădere (24,71 km în comparaţie cu 29,38 km anul trecut), dar fondurile disponibile sunt mai mari (28,68 milioane lei). Şi suma destinată pentru poduri, podeţe şi viaducte a crescut semnificativ, la 22,24 milioane lei (+62,4%). Investiţiile în reparaţiile la tuneluri s-au micşorat însă considerabil, la 4 milioane lei, faţă de 14,12 milioane lei în Tototdată, nu a mai fost inclus obiectivul Securizare PTF spaţiul Schengen. Pentru reparaţii curente s-au prevăzut 78 milioane lei, în uşoară scădere în raport cu 2012, când s-au alocat 78,95 milioane lei. Spre deosebire de anul trecut, când fondurile erau distribuite doar spre Linii materiale şi Instalaţii SCB + IFTE, anul acesta se prevăd 34,86 milioane lei pentru Linii lucrări.

19 infrastructura 17 Foto: Club Feroviar Principalele lucrări de reparaţii la infrastructura feroviară necesare în anul 2013 au fost estimate la o valoare mai mică decât anul trecut (815,49 milioane lei faţă de 871,31 milioane lei în 2012). Nu mai sunt alocate însă fonduri pentru expertiză, proiectare şi puncte de trecere a frontierei, dar, spre deosebire de 2012, sunt incluse lucrări la peroane. Totalul cheltuielilor cu creditele bugetare propus pentru 2013 este de 4,03 miliarde lei, cifră aproape dublă faţă de anul trecut, dar uşor mai mică decât suma prognozată în 2012 pentru acest an, care se ridica la 4,27 miliarde lei. Execuţia preliminată la 31 decembrie 2012 se situa la 2,55 miliarde lei (din cele 2,84 miliarde aprobate). Valorile preconizate pentru aceste cheltuieli au fost revăzute în scădere pentru 2014, la 7,1 miliarde lei, faţă de 8 miliarde lei în estimările de anul trecut, dar în uşoară ascensiune pentru 2015, la 4,67 miliarde lei faţă de suma de 4,5 miliarde lei estimată în Suma alocată pentru obiective de investiţii în continuare în 2013, de 57,39 milioane lei, este considerabil mai redusă atât în raport cu cea aprobată pentru anul trecut, de 143,49 milioane lei, cât şi cu execuţia preliminată la 31 decembrie 2012, de 91,03 milioane lei. Din total, se propune destinarea a 27,4 milioane lei pentru reabilitarea liniei Bucureşti-Constanţa, 19,98 milioane lei pentru linia nouă Vâlcele-Râmnicu Vâlcea şi 10 milioane de lei pentru electrificarea liniei de cale ferată Doaga-Tecuci-Barboşi, inclusiv dispeceratul pentru coordonarea activităţii de exploatare în Complexul CF Galaţi. Execuţia preliminată s-a situat cu mult sub nivelul sumei aprobate pentru 2012 în cazul ultimului proiect (8,77 milioane lei faţă de 64,87 milioane lei aprobaţi), a fost de asemenea mai redusă pentru reabilitarea liniei Bucureşti-Constanţa (48,26 milioane lei faţă de 58,62 milioane lei aprobaţi), dar a depăşit suma aprobată în cazul liniei noi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea (34 milioane lei faţă de 20 milioane lei aprobaţi). Reducerea restricţiilor de viteză Raportul dintre viteza existentă şi viteza proiectată iniţial se menţine în 2013 la acelaşi nivel ca în 2012, de 0,825, dar toate investiţiile legate de reducerea restricţiilor de viteză au crescut. Pentru menţinerea acestui raport se estimează că resursele vor trebui majorate uşor faţă de anul trecut, la 1,19 miliarde lei. Pentru a aduce viteza existentă la viteza proiectată iniţial se preconizează că vor fi necesare în total 2,66 miliarde lei (+30,8% faţă de 2012). Pentru ameliorarea raportului Ve/Vpi peste valoarea 1,0 necesarul estimat este de 12,47 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât anul trecut. TUI Pentru secţiile neinteroperabile închiriate, TUI creşte de la 2,76 lei la 2,85 lei tren-staţie în cazul trenurilor de călători şi de la 4,38 lei la 4,53 lei tren-staţie în cazul trenurilor de marfă. Pentru infrastructura feroviară 2013 Martie

20 18 infrastructura interoperabilă metodologia de calcul al TUI a rămas aceeaşi ca în Valoarea elementelor tarifare de bază nu mai este însă stabilită de Ministerul Transporturilor, ci de către CFR SA pentru fiecare clasă de secţie de circulaţie şi pe tip de trafic de marfă sau călători şi va fi prezentată în documentul de referinţă al reţelei CFR SA. Se precizează în plus că toate contractele de acces pe infrastructura feroviară vor conţine clauze penalizatoare privind atât producerea de întârzieri în circulaţia trenurilor, cât şi nerespectarea altor angajamente contractuale de către părţile contractante. Indicatorii de performanţă În ansamblu, indicatorii de performanţă continuă evoluţia descendentă marcată şi anul trecut. Doar în ceea ce priveşte lungimea desfăşurată a reţelei se constată o ameliorare, aceasta fiind din nou socotită la peste km ( km, fără a atinge însă nivelul de km din 2008), în timp ce anul trecut scăzuse la km. Pe de altă parte, numărul de staţii şi halte se diminuează la 930, faţă de 944 în Indicatorul tren-km continuă la rândul lui să scadă pe segmentul de transport călători, la 56,5 milioane faţă de 61,5 milioane anul anterior. Pe segmentul de trafic marfă, indicatorul se menţine aproape la acelaşi nivel, fiind stabilit la 23,28 milioane, în comparaţie cu 23,5 milioane în Personalul CFR SA descreşte de asemenea, de la în 2012 la anul acesta. Viteza medie asigurată de circulaţie în reţeaua feroviară creşte uşor, la 69,1 km/oră faţă de 68,2 km/ oră anul trecut, în timp ce viteza proiectată se menţine la nivelul din 2012, de 82,7 km/oră. Indicatorii privind regularitatea trenurilor rămân aceeaşi ca anul trecut, de 1,6 şi, respectiv, 1,9 minute întârziere 100 tren x km. Proiecte prioritare În rândul proiectelor prioritare ale CFR SA se menţin cele privind Coridorul IV, pe lista cărora se află în stadiul de finalizare a lucrărilor: reabilitarea şi modernizarea liniei Bucureşti Băneasa-Feteşti şi de execuţie: reabilitarea liniilor Sighişoara-Coşlariu, frontieră-curtici-km 614 şi Coşlariu-Simeria. Ultimele trei sunt de altfel proiectele cu cele mai mari sume bugetate pentru 2013 în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport , direcţia majoră de intervenţie 1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 22, cu un miliard de lei, 413,4 milioane lei şi, respectiv, 255,9 milioane lei. În cadrul proiectelor de pe reţeaua naţională, rămâne tot în stadiul de pregătire modernizarea reţelei de cale ferată în zona Bucureşti şi perspectiva de dezvoltare a reţelei existente pentru transportul de călători în zona metropolitană (centura Bucureşti). Programul de modernizare a staţiilor de cale ferată include în stadiul de execuţie a lucrărilor 15 gări. Se menţine în stadiul de pregătire proiectul de modernizare şi reabilitare a Complexului CF Bucureşti Nord cu transformarea zonelor adiacente în centru comercial, propus pentru finanţare prin parteneriat public-privat. Pe lista programului de creştere a siguranţei transportului feroviar continuă să se numere în stadiul de execuţie proiectul pilot de instalare a sistemului ERTMS nivel 2 pe tronsonul Ramificaţia Buciumeni - staţia CF Brazi (semnal intrare), cu dezvoltare ulterioară pe toată reţeaua. A rămas tot în stadiul de propunere realizarea unui Centru Naţional de Management al Traficului, pentru care se încearcă de altfel obţinerea de fonduri europere prin POS-T pentru pregătirea studiului de fezabilitate. În cadrul programului de realizare de linii noi se află în stadiul de finalizare proiectul privind infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin. Se menţine în stadiul de pregătire proiectul liniei Râmnicu Vâlcea-Vâlcele. Rămân în stadiul de propunere linia Bucureşti Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi linia de mare viteză Budapesta-Bucureşti- Constanţa. Ultimele două sunt de altfel propuse pentru obţinerea de finanţare europeană în cadrul POS-T (proiectare şi execuţie a lucrărilor în cazul celei dintâi şi studiu de prefezabilitate pentru analiza unor variante de traseu pe teritoriul României în cazul celei de-a doua). Foto: Club Feroviar

21 Join the summit for railway business champions THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT 8 th edition 8-9 October 2013 Bucharest, Romania The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macroarea includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector. Organisers: INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS Media Partners: Club Metropolitan CITY ON THE MOVE the railway business magazine Railway PRO For further details please contact us: Tel.: +40(21) / Fax: +40(21) / contact@railwaysummit.com

22 20 evenimente Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători martie 2013, sibiu de Florentina Ghemuţ În zilele de 20 și 21 martie a avut loc la Sibiu Conferința Club Feroviar dedicată transportului de pasageri, completată de Colocviul Tehnic de Material Rulant. În paralel s-a desfășurat tot la Sibiu și primul Forum de mobilitate durabilă și dezvoltarea metropolitană, organizat de Club Metropolitan. Conferinţa Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători a pus accentul pe ultimele iniţiative legislative ale Uniunii Europene în acest domeniu şi pe transformarea reţelei europene de transport pentru adaptarea la condiţiile şi cererile locale. Liberalizarea pieţelor şi stimularea competiţiei politici europene şi naţionale Daniela Chiţu, Consilier Politici în Direcţia Drepturile Călătorilor din cadrul DG Move- Comisia Europeană, a vorbit despre drepturile pasagerilor în transportul feroviar, un subiect important pentru Comisia Europeană. Reglementările în domeniu au început cu domeniul aerian, în 1991, cu reglementări de bază, urmînd diverse adăugări în privinţa intîrzierilor sau accesibilităţii. Abia în 2007 a apărut Regulamentul 1371, intrat în vigoare în 2009, pe drepturile pasagerilor în transportul feroviar. Crearea unei arii unitare în care toate modurile de transport să fie protejate de aceleaşi drepturi ale pasagerilor de o importanţă politică vitală din punctul de vedere al Comisiei Europene deoarece, pe lângă certitudinea juridică a călătorilor asigură şi o bază pentru operatorii economici şi încurajează intermodalitatea. Regulamentul 1371 a avut ca obiectiv şi sporirea cotei de piaţă a transportului feroviar. Acest Regulament accentuează importanţa informaţiilor pe care pasagerii trebuie să le primească înainte de călătorie, răspunderea companiilor în caz de întârziere şi asistenţa persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă. Definirea şi monitorizarea standardelor de calitate este o altă temă importantă a acestui Regulament: companiile au obligaţia de a prezenta un raport de activitate privind acţiunile întreprinse în acest sens şi publicarea lui pe site-ul ERA. Acesta este un punct slab, după cum a punctat Daniela Chiţu, în

23 evenimente doar 19 companii feroviare au făcut acest lucru, iar Comisia Europeană va lua măsuri în acest sens. Şi România a realizat cu întârziere acest raport, primul raport, cel din 2011, fiind publicat abia în februarie 2013, raport al CFR Călători. De asemenea, fiecare stat membru trebuie să nominalizeze un organism naţional care să se ocupe de implementarea acestui Regulament. În România, acesta este AFER. Derogările de la prevederile Regulamentului 1371 pentru serviciul naţional sunt acceptate pentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de reînnoire de două ori, în timp ce pentru transportul urban şi suburban derogarea poate fi permanentă. Acest set de prevederi a şubrezit aplicarea acestui Regulament, foarte multe state membre au aplicat derogări, astfel că în multe state acest Regulament se aplică doar pe 2% din serviciile de transport feroviar, ceea ce din punctul de vedere al Comisiei este infim, a afirmat Chiţu. România a aplicat derogări pentru serviciul naţional, internaţional în afara UE şi pentru cel regional, dar trebuie să respecte, asemenea tuturor Statelor Membre, prevederile privind rezervările, privind asigurarea minimă şi privind drepturile de a circula pentru pesoanele cu mobilitatea redusă. România nu a respectat până acum prevederile privind asigurarea obligatorie şi nu are standarde de calitate bine definite. Lipsa informaţiei e un alt punct lipsă al României. Comisia Europeană a cerut unui consultant extern realizarea unui studiu privind implementarea Regulamentului În legătură cu obligativitatea publicării unui raport asupra drepturilor pasagerilor, Carmen Filipescu, Director Relaţii Intenaţionale în cadrul Regiotrans, a punctat faptul că nu numai operatorul naţional are această obligativitate, ci şi ceilalţi operatori de pe piaţă. Cesare Brand, Secretar General al Comitetului Internaţional pentru Transport Feroviar (CIT), a făcut o prezentare a organizaţiei pe care o reprezintă şi despre reglementările intenaţionale în transportul de pasageri şi deschiderea pieţei în domeniu. Acesta a punctat că din 2010, de la liberalizarea pieţei de transport pasageri, foarte puţini operatori au intrat pe alte pieţe şi nici infuzia de capital nu a fost cea aşteptată. Printre cauze au fost identificate bariere administrative, cum ar fi obţinerea certificatelor de siguranţă şi a agrementelor sau omologărilor pentru material rulant, dar şi bariere legate de informaţii sau de dificultăţi în operare (limbă, TUI, mersul trenurilor). Brand a punctat că liberalizarea trebuie să însemne şi colaborare, nu numai competiţie, mai în privinţa drepturilor pasagerilor. Adrian Arion, Director General al Organismului de Licenţe Feroviare Român, a amintit prevederile Cărţii Albe a Transporturilor din 2011 şi promovarea transportului feroviar la nivelul Uniunii Europene, punctând faptul că piaţa liberalizată a transportului de călători nu este la fel de activă ca cea de marfă, fiind descurajată de probleme precum monopolul companiilor naţionale sau accesul la material rulant. În acelaşi timp, ţări precum Marea Britanie sau Suedia sunt exemple de succes în ceea ce priveşte liberalizarea transportului de călători. Jozef Blat, Consilier pentru Reconstrucţia Reţelei Feroviare şi Rutiere în cadrul Primăriei Kikinda, din Serbia, a vorbit despre impactul reconstrucţiei liniei Szeged-Kikinda-Timişoara asupra regiunii de nord-est a Serbiei. Cele trei oraşe, situate fiecare aproape de graniţă în punctul de legătură dintre Ungaria, Serbia şi România, au fost unite printr-o cale Foto: Club Feroviar 2013 Martie

24 22 evenimente Foto: Club Feroviar ferată construită în Ea nu mai există între Szeged şi Kikinda, iar între Kikinda şi Timişoara traficul a fost suspendat din Către un transport feroviar inteligent şi durabil Ivo Cré, Project Manager în cadrul POLIS, o reţea de 65 de oraşe care colaborează pentru inovarea transportului public, a insistat pe rolul interconectării informaţiei în serviciile de transport public şi pe avantajele folosirii sistemelor ITS în transportul public. Acestea acoperă trei arii: managementul traficului, ticketing şi informarea călătorilor. Ivo Cré a prezentat proiectul NODES, care implică 17 parteneri ce vor să găsească soluţii de îmbunătăţire a intermodalităţii în transportul public. András Ekés, Managing Director al Metropolitan Research Institute din Budapesta a vorbit despre intermodalitate şi interoperabilitate văzute ca factori de succes în atractivitatea unui sistem de transport public. Un lucru important în crearea unor centre intermodale eficiente este reducerea timpului de mers pe jos între cele două moduri de transport. Staţia intermodală trebuie să fie văzută ca fiind în centru unei zone urbane căreia îi aparţine. Ekés a prezentat exemple de staţii feroviare multifuncţionale care cresc atractivitatea transportului feroviar şi a insistat pe avantajele unui sistem de tip tren-tramvai care poate fi folosit cu succes în Europa de Est. Tot despre proiecte de transformare a unui oraş din perspectiva proiectelor de transport public şi a creării unor puncte intermodale eficiente a vorbit şi Adrian Mănăstireanu, de la Egis Rail, proiecte legate de extinderi ale reţelelor de metrou în Paris şi de tramvai în Lyon. În cadrul aceluiaşi panel dedicat intermodalităţii, Gabriel Sburlan, Director Exploatare al Metrorex, a prezentat proiecte privind creşterea atractivităţii transportului cu metroul şiconexiuni cu transportul de suprafaţă, referindu-se în principal la punctele în care s-au construit staţii comune cu RATB, îmbunătăţirea legăturilor între magistralele de metrou sau legături cu centre comerciale, dar şi la proiecte de park&ride-uri ce vor fi construite în staţiile de capăt ale magistralelor, cum este cel care va fi construit în staţia Străuleşti, pe magistrala 4. Parcarea care va fi construită aici va avea o capacitate de 650 de autoturisme şi 12 autocare. Linia de metrou care va asigura legătura cu aeroportul de la Otopeni are şi ea prevăzută parcare de tip park&ride în staţia Otopeni. Gheorghe Ştefan, inginer în cadrul RATB, a prezentat tramvaiul Bucur Low Floor, creaţie a URAC, tramvai articulat cu podea joasă pe 60% din lungime, care foloseşte sistemul de tracţiune în curent alternativ. 10 astfel de tramvaie au fost construite la URAC şi sunt în funcţiune pe reţeaua de tramvai din Bucureşti. Operatorii privaţi - lucrurile bune de pe reţeaua românească Despre perspectiva operatorilor privaţi feroviari în piaţa din România a vorbit Constantin Oprea, Director General Adjunct în cadrul Transferoviar Călători, al doilea operator privat ca volum de activitate după Regiotrans, cca 4% fiind cota sa pe piaţa de transport feroviar de călători. TFC operează pe patru secţii secundare, dar şi pe linii principale în Transilvania şi în sud-estul ţării. Anul acesta a fost nevoit să renunţe la operarea pe Cluj- Deva şi Cluj-Târgu Mureş, dar şi pe linia neinteroperabilă cum este cazul Caransebeş- Bouşari, secţie care traversează o zonă cu densitatea demografică redusă. În 2012, compensaţia cordată de Ministerul Transporturilor a scăzut cu cca 20% comparativ cu Din acest motiv, Oprea a caracterizat anul 2012 ca fiind un an rău pentru operatorii de pasageri, atât pentru cei privaţi cât şi pentru CFR Călători, iar anul 2013 se anunţă la fel. Operatorii au recurs la limitarea activităţii lor, la reducerea numărului de trenuri, în încercarea de a reduce pierderile. TFC a renunţat astfel şi la proiectul de op-

25 evenimente 23 erare pe linia Ploieşti-Măneciu (care nu a fost încă închiriată de TFG, administratorul de infrastructură din acelaşi grup), linie pe care de altfel nu se mai circulă de un an de zile, CFR Călători retrăgându-se de aici, cum a făcut-o şi pe alte rute neinteroperabile precum Crasna-Huşi. Astfel, per total, sunt câteva sute de km de reţea românească pe care nu se mai circulă deloc, lucru ce duce în foarte scurt timp la vandalizarea şi degradarea infrastructurii. De altfel, în cca o lună în care, pe linia Bucureşti-Olteniţa, nu a mai circulat niciun tren de la retragerea CFR Călători până la preluarea de către TFC, unele staţii precum Frunzăneşti, au fost distruse până la o proporţie de 80%. Oprea a declarat că impactul social în urma preluării unor astfel de linii este major, constatându-se o scădere cu 30% a transportului rutier de persoane pe aceleaşi rute după reluarea circulaţiei trenurilor. Putem spune astfel că se întâmplă şi lucruri bune pe reţeaua românească, a concluzionat Oprea. Conexiuni şi intermodalitate nevoia de noi abordări În cadrul conferinţei, o delegaţie a SNCF, companie prezentă prima oară la Conferinţele Club Feroviar, a prezentat exemplul de succes al transportului de pasageri din Franţa, reţeaua de mare viteză. 83% din persoanele care au călătorit cu trenul în Franţa au călătorit şi cu trenurile TGV, a spus Raluca Piquenot. În 30 de ani, TGV-urile au transportat 1,6 miliarde de călători, fără niciun accident grav. Aceasta a punctat că unul din factorii carea au asigurat succesul TGV a fost şi reconfigurarea staţiilor. Guillaume Foeillet a prezentat IRIS 320, un tren pentru măsurători destinat liniilor de mare viteză care poate fi folosit şi pentru liniile convenţionale. Acesta poate obţine date referitoare la patru sectoare ale infrastructurii: linia, semnalizarea, telecomunicaţiile şi linia catenară. În acest context, Ioan Buciuman, Secretar Ştiinţific al AFER, moderator în panel-ul Către un transport feroviar inteligent şi durabil, a punctat importanţa mentenanţei corective şi preventive, în opinia lui, singurul mod de a vorbi azi despre mentenanţă. După discuţiile despre marea viteză generate de prezentările celor de la SNCF, Gabriel Stanciu, Director Divizie Rail Systems IC RL în cadrul Siemens Romania, a prezentat familia de trenuri Viaggio Comfort Premium, gama de produse Siemens pentru transportul pe distanţe medii. În opinia acestuia, în multe regiuni, durate scurte de călătorie pot fi atinse şi prin acceleraţii sau deceleraţii sporite, fără a fi nevoie de linii de mare viteză. De aceea, trenurile Intercity pot aduce profitabilitate mărită pentru operatorul de transport, necesitând costuri reduse în comparaţie cu ramele de mare viteză. Cele două produse Siemens de succes pentru această gamă sunt Railjet al operatorului ÖBB şi CD ViaggioComfort al Căilor Ferate din Cehia. Pentru transportul regional şi suburban, cel mai nou produs Siemens este Desiro ML, rama electrică care circulă în Germania, Belgia şi Austria, destinată distanţelor cu opriri de până la 30 de km. Desiro ML se remarcă prin flexibilitate, în funcţie de capacităţile de transport necesare, vagoanele intermediare pot fi adaugate şi scoase cu uşurinţă. Lionel Hetzel, Sales Manager la Vossloh Cogifer, a prezentat aparatele de cale pentru diferite tipuri de trafic urban sau suburban, făcând o scurtă trecere în revistă a istoriei tramvaiului în Franţa şi a evoluţiilor tehnologice. Nicolae Dragu, Business Development Manager în cadrul Alstom Transport Romania a prezentat la rândul său o ramă etajată destinată transportului periurban, cu trafic dens, cu o viteză maximă de 120 km. Rama circulă pe Linia A de pe reţeaua RER şi în jurul Parisului, unde RATP a comandat 60 de astfel de rame MI09 cu o opţiune de alte 70. Distanţa medie între cele 26 de staţii parcurse de aceste rame este de 2,6 km. Foto: Club Feroviar 2013 Martie

26 24 evenimente Colocviul tehnic - Material rulant de Pamela Luică Transportul feroviar de călători a devenit cel mai promovat mijloc de transport, ale cărui implicaţii în sectorul economic, social şi mediu sunt conştientizate atât la nivelul politicilor de transport adoptate, cât şi a investiţiilor alocate pentru dezvoltarea acestui mod de transport. În acest context, industria feroviară se confruntă cu provocări ce constau în creşterea calităţii şi fiabilităţii produselor pentru a determina furnizarea unui transport confortabil, accesibil şi eficient. Importanţa dezvoltării tehnologiilor în domeniu şi necesitatea optimizării serviciilor de transport feroviar de pasageri a fost discutată în cadrul Colocviului Tehnic, desfăşurat în a doua zi a conferinţei Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători, organizată de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România, în perioada martie 2013, la Sibiu. Alături de companiile care au prezentat noi soluţii şi produse ce determină creşterea calităţii serviciilor de transport, şi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ au susţinut lucrări tehnice privind îmbunătăţirea eficienţei transportului feroviar de călători. Furnizorul de transport public subteran, Metrorex, operează 60 de trenuri electrice de metrou zilnic, ce parcurg un traseu de km şi asigură transportul a de călători. Obiectivul principal al companiei constă în furnizarea unui serviciu de transport eficient pentru pasageri. Pe segmentul de material rulant, Metrorex implementează proiecte ce au ca scop efectuarea operărilor trenurilor în deplină siguranţă, utilizând sisteme de operare şi protecţie a trenurilor, iar pentru a răspunde necesităţilor călătorilor, sunt vizate proiectele de achiziţie de material rulant nou. În acest sens, Metrorex a semnat, în 2011, cu producătorul spaniol CAF un contract ce vizează furnizarea a 16 trenuri (96 de vagoane) care vor înlocui parcul de trenuri de construcţie veche de tip ASTRA utilizate în exploatare pe liniile 1 şi 3. În al doilea semestru din 2013, CAF va livra primul tren de metrou, urmând ca până în 2014, să furnizeze toate vehiculele. Primul tren de metrou va fi livrat în semestrul al doilea din acest an, termenul de livrare al vehiculelor fiind Primele 4 trenuri vor fi realizate la fabrica CAF din Beasain (Spania), iar următoarele 12 trenuri se vor asambla la Uzina Griviţa din Bucureşti. Acestea sunt prevăzute cu protecţie automată a trenului (ATP) şi pot fi operate automat, fiind echipate cu opţiunea de operare automată a trenului (ATO). Sistemul ATC îmbarcat fiind livrat de către firma Bombardier şi este de acelaşi tip cu cel instalat pe trenurile livrate de către Bombardier a declarat Gabriel Sburlan, Director Exploatare Metrorex, în cadrul Colocviului Tehnic. Trenurile sunt proiectate pentru a circula cu viteze de 80 km/h şi, faţă de celelalte trenuri de metrou, design-ul interior este schimbat, fiind dotat cu loc special amenajat pentru biciclete în vagoanele de capăt şi pentru persoanele cu dizabilităţi. Pe lângă acest proiect, Metrorex intenţionează ca în perioada să demareze procedurile de achiziţie a 63 de noi trenuri de metrou pentru a fi puse în circulaţie pe M5 (51 trenuri) şi M6 (12 trenuri). În cadrul proiectului pentru livrarea vehiculelor pentru M5, finanţările vor fi asigurate de bugetul de stat şi BEI, iar pentru M6, fondurile vor fi alocate prin credit JICA precum şi bugetul de stat. Tot pentru această perioadă, Metrorex intenţionează să lanseze licitaţii pentru achiziţia sistemelor de instalaţii pentru infrastructură. Din punct de vedere tehnic, pentru fiabilizarea şi modernizarea ramelor de tip IVA, principalele acţiuni ale companiei vizează înlocuirea cablajului de forţă şi de comandă

27 evenimente 25 cu cabluri cu izolaţie ignifugă, fără degajare de gaze toxice, 0-halogen, mărirea cabinei de conducere şi instalarea sistemului de aer condiţionat, montarea de detectoare de fum şi temperatură în cutiile de aparataj cu risc de incendiu, montarea instalaţiei ATP / ATO Dimetronic pentru trenurile de pe M4,înlocuirea vechilor instalaţii de radiocomunicaţii îmbarcate cu instalaţii moderne achiziţionate din import etc. Alstom, unul dintre marii producători de material rulant, a adus în discuţie necesitatea vehiculelor tren-tramvai, pentru zonele urbane cu o creştere economică importantă, ce determină şi necesitatea de transport, pentru zonele în care infrastructura existentă este deja saturată. Datorită beneficiilor aduse de acest tip de vehicul multe oraşe au ales să implementeze sistemul de transport, întrucât oferă avantajul unui serviciu simplu, împreună cu o capacitate de transport dinamică şi foloseşte atât reţeaua feroviară existentă, cât şi cea de tramvai, investiţia fiind necesară în zona de legătură a celor două reţele. Conceptul tren-tramvai se bazează pe conexiunea între sistemul feroviar şi urban, cu densitate în opriri şi număr de staţii, tocmai pentru a acoperi cât mai multe zone. Ca oportunităţi de dezvoltare, în România, acest sistem poate fi implementat între oraşele Brăila şi Galaţi, cu atât mai mult cu cât zona dintre cele două oraşe cunoaşte o dezvoltare urbană dinamică, a declarat Nicolae Dragu, Business Development Manager, Alstom Transport România. Ca răspuns la aceste provocări, Alstom a produs tren-tramvaiul Citadis-Dualis, cu podea 100% coborâtă şi furnizează o capacitate ridicată de transport, iar ca sursă de energie foloseşte reţelele de alimentare deja existente. Tracţiunea este asigurată de motoare cu magneţi permanenţi, cu un consum redus de energie (randament de 98%). Pentru eficientizarea activităţii în transportul public, Marek Grochowski, Project Engineer în cadrul IVU Traffic Technologies, a adus în atenţia participanţilor soluţiile IVU. suite, pentru toate activităţile operative din cadrul companiei de transport: planificare, dispecerizare, control operativ, ticketing, informarea călătorilor şi control. Compania oferă sisteme şi soluţii pentru perfecţionarea proceselor din cadrul companiei, ce se referă la procesare integrată de date în baza unui database unic, interfeţe probate şi testate, iar sistemele pentru optimizarea resurselor vizează parcurile de vehicule, programele de circulaţie, schimburi de lucru, a declarat Grochowski. Sistemele ce oferă optimizarea activităţilor au fost furnizate marilor operatori europeni (DB Regio AG, SBB, Trenitalia, MAV, VR Finlanda), precum şi pentru companii de transport din Asia. În cadrul colocviului, a fost prezentă şi SNCF-Infra, Irina Manole, Responsabilă Proiecte de electrificări, tratând implementarea electrificării unei linii feroviare clasice cu catenara V200 STI. Prezentarea a vizat fazele de realizare a unui astfel de proiect, de la managementul acestuia, până la realizarea studiilor de execuţie, exutarea lucrărilor de punere în operare a catenarei precum şi încercările de punere sub tensiune a instalaţiilor. Foto: Club Feroviar 2013 Martie

28 26 evenimente Forum pentru mobilitate durabilă de Elena Ilie Asigurarea unui cadru legislativ european şi naţional în domeniul organizării transportului public, creşterea calităţii transportului public prin investiţii în infrastructură şi în vehicule moderne, planuri de mobilitate, strategii pentru eficientizarea acesteia, dar şi nevoia de investiţii în soluţii IT pentru transportul public(sisteme de informare pentru călători sau management de trafic) s-au numărat printre temele abordate de către participanţii la Forumul pentru mobilitate durabilă şi dezvoltare metropolitană, ediţia I. Foto: Club Feroviar Forumul a fost organizat de către Club Metropolitan - Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) în ziua de 21 martie, la Sibiu. Participanţii la dezbateri au subliniat importanţa asigurării unui transport public durabil în vederea atragerii unui volum cât mai mare de călători către transportul în comun, în special tineri, dar şi în vederea descongestionării reţelelor urbane şi metropolitane. În acest sens, marea majoritate a participanţilor la Forum şi-a exprimat opinia cu privire la rolul important pe care transportul pe şină îl are în dezvoltarea şi definitivarea unei reţele de transport durabil şi cât mai puţin poluant. István Tibor Tóth, Director General al Companiei de Transport Public din Szeged a făcut o prezentare interesantă a situaţiei transportului public din micul oraş din Ungaria, punctând faptul că în ultimii zece ani s-a observat o scădere a numărului de pasageri cu tramvaiul, dar şi cu troleibuzul în favoarea transportului cu bicicleta. Ciprian Barna, Director General Zona Metropolitană Oradea a subliniat faptul că autoritatea pe care o conduce este în curs de realizare a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă. Oradea este primul oraş din România de după 89 care a introdus tramvaie noi în circulaţie (Siemens ULF) în timp ce alte oraşe precum Braşov şi Constanţa au ales să scoată tramvaiele din circulaţie; din păcate, Sibiul şi Reşiţa le urmează exemplul negativ. Industria feroviară de profil, prin gama de produse inovatoare, este alături de autorităţile de transport metropolitan care decid să aleagă un transport verde pentru oraşe şi locuitorii acestora. Nicolae Dragu, Business Development Manager - Alstom Transport România, a prezentat în cadrul Forumului de la Sibiu tram-trenul CITADIS DUALIS, unul dintre cele mai fiabile produse din gama Alstom Transport destinată traficului urban. Mihai Scarlat, Director Astra Vagoane Călători, a prezentat participanţilor Forumului tramvaiul Imperio ECO, dezvoltat de către Astra Vagoane Călători în parteneriat cu Siemens. Gabriel Stanciu, Rail Systems Division Manager IC RL Siemens a detaliat avantajele în exploatare şi soluţiile tehnice ale utilizării autobuzelor electrice fabricate de către compania Siemens. O prezentare interesantă şi captivantă a fost cea susţinută de către Tõnu Karu, reprezentantul oraşului Tallinn la Uniunea Europeană. Acesta a oferit participanţilor la forumul de la Sibiu câteva detalii despre decizia administraţiei din capitala estonă de a oferi exclusiv locuitorilor Tallinnului un transport public gratuit. Adrian Boldurescu, Director, Direcţia Generală Transport Public Primăria Chişinău, a vorbit despre problemele de organizare cu care se confruntă direcţia sa, subliniind faptul că în perioada Primăria Chişinău doreşte să includă autobuze în transportul public pentru a exclude microbuzele care sunt o mare problemă în oraşe. Chişinăul nu mai are tramvaie din 1961, însă Primăria ar putea realiza un studiu de fezabilitate pentru reintroducerea tramvaielor. Bugetul pe 2013 cuprinde alocarea unei sume de bani pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea construirii de linii de tramvai în Chişinău. Oraşul a avut în trecut tramvaie dar din păcate s-a

29 evenimente 27 Foto: Club Feroviar renunţat la acest mijloc de transport, de care am avea nevoie. Aproximativ de locuitori, dintr-un milion de locuitori cât are în total Chişinăul, circulă cu transportul public, a precizat Boldurescu. Asociaţia Internaţională pentru Transport Public (UITP) apreciază efortul făcut de autorităţi pentru îmbunătăţirea transportului public şi pentru depăşirea greutăţilor pe care le impune organizarea unui astfel de sistem. Cred că dacă noi, ca şi comunitate de transport public, vrem să avem un transport durabil şi eficient trebuie să facem eforturi să investim mai mult, dar şi să asigurăm un cadru legislativ pentru dezvoltarea acestuia, a punctat Artur Perchel, Manager UITP pentru Europa Centrală şi de Est. România este în acest moment în plin proces de reorganizare administrativă, dezbaterea publică fiind concentrată asupra ideii de regiune, iar din perspectiva transportului durabil este deosebit de important ca aceste regiuni, alături de zonele metropolitane în plină efervescenţă să aibă definite competenţe corecte şi reale în organizarea şi finanţarea mobilităţii, a punctat Ştefan Roşeanu, Directorul General al Club Metropolitan. Ion Dedu, Director Departamentul Transporturi Primăria Municipiului Bucureşti, a punctat câteva provocări pe care le întâmpină mobilitatea în Bucureşti şi în zonele sale adiacente şi a schiţat o scurtă radiografie a etapelor pe care le va parcurge Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) în vederea ameliorării situaţiei traficului actual din Bucureşti, punând accentul pe dezvoltarea unor proiecte comune cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), Metrorex dar şi cu CFR Călători pentru reluarea traficului pe Inelul Feroviar din jurul capitalei. Ion Dedu a detaliat etapele dezvoltării zonei de mobilitate integrată coordonată de către AMTB. Astfel, în etapa a III-a, pentru efectuarea servicului de transport public între Bucureşti şi zone limitrofe, AMTB va încheia contracte cu CFR Călători şi apoi se vor licita contracte cu operatori privaţi; în primă fază vor fi doar operatori privaţi rutieri, care vor fi atent selecţionaţi. Tot în cadrul etapei a -III-a se va lua în considerare posibilitatea încheierii de contracte cu operatori privaţi feroviari. Aproximativ 68% din populaţia Uniunii Europene locuieşte într-o regiune metropolitană, iar aceste regiuni generează 67% din PIB-ul UE. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ele sunt încă fragmentate sau nu au constituit încă nicio zonă metropolitană prin intermediul căreia ar putea avea acces sporit la fondurile UE pentru dezvoltare integrată urbană. Atât oraşele cu toate construcţiile lor rutiere absolut monstruoase şi de cele mai multe ori inutile, şi aici am putea să amintim pasajele rutiere suspendate sau străpungerile şi supralărgirile bulevardelor cât şi populaţia, sunt într-o continuă creştere, ba chiar am putea s-o numim expansiune a junglei urbane. Cu siguranţă că nu este prima şi nici nu va fi ultima dată când citiţi în paginile noastre despre utilitatea unui sistem de transport pe şină pentru: reducerea aglomerării în oraşe şi mai ales în zona lor centrală, pentru reducerea nivelului de poluare, pentru asigurarea rapidă a deplasărilor zilnice ale populaţiei, pentru optimizarea costurilor cu mentenanţa şi pentru reducerea consumului de carburanţi fosili. Toate aceste jungle urbane în care trăim au nevoie de o coordonare abilă a sistemului de transport şi de investiţii coerente în moduri de transport durabile: tramvai, tren regional, metrou şi metrou uşor Martie

30 28 urbab RATB a casat 36 de vagoane Tatra din parcul propriu de Andrei Marian Anul acesta RATB a început să opereze modificări și casări în parcul de tramvaie Tatra T4R pe care îl deține, după ce în ultimii ani tot parcul de tramvaie a suferit modificări și modernizări. Tramvaiele Tramvaiele Tatra T4R au fost aduse în perioada anilor de către ITB datorită necesităţii de creştere a parcului circulant de tramvaie şi de înlocuire a vagoanelor vechi. Astfel, au fost achiziţionate 130 de unităţi Tatra T4R de la producătorul CKD Praha, construite dupa licenţă PCC (tramvaie construite în America începând cu 1930). Vagoanele sunt simple, fără articulaţie cu doua boghiuri motoare cu câte doua osii şi pot fi exploatate în una sau două unităţi cuplate. Fiecare vagon este echipat cu 4 motoare tip TE 022B cu puterea de 20 kw pentru fiecare motor care asigură o viteză maximă de 60 kmh. Capacitatea de transport este de maximum 125 de călători din care 20 de locuri pe scaune. Cele 130 de tramvaie au fost exploatate încă de la livrare de depoul Militari, depou echipat special pentru exploatarea acestor tramvaie şi rămas bază de exploatare a acestor tramvaie şi după modernizarea totală de care a avut parte în anul La momentul sosirii în Bucureşti, vagoanele au adus o evoluţie tehnologică şi calitativă impresionantă în transportul cu tramvaiul. Calitatea vagoanelor este vizibilă şi în prezent, la 40 de ani de la intrarea în exploatare, cand vagoanele încă funcţionează şi asigură total sau parţial 4 linii importante ale RATB. Foto: Club Feroviar A.M.

31 urban 29 Acţiunile de modernizare nu au avut succesul dorit După anul 1993, când parcul de tramvaie care asigura transportul public în Bucureşti era într-o stare avansată de uzură iar condiţiile de siguranţă şi confort erau foarte scăzute, a fost luată decizia demarării unor ample proiecte de modernizare a parcului circulant. În prima etapă a început modernizarea vagoanelor V3A, acţiune ce a avut loc la Uzinele RATB, Electroputere Craiova şi Faur. Procesul de modernizare a vizat şi vagoanele Tatra T4R, în acest sens a început reproiectarea totală a unui cuplu de vagoane prin realizarea unui vagon simplu articulat de generaţie nouă. Astfel în anul 1998 a fost realizat primul prototip, numit V2S-T, un tramvai bidirecţional obţinut prin legarea şi transformarea a două caroserii Tatra T4R, cu boghiuri motoare tip Tatra T4R modernizate şi un boghiu purtător tip V3A modernizat montat sub articulaţie. Acţionarea vagonului se realizează cu choppere comandate de microprocesor şi bloc de comandă şi diagnoză. Modul de conducere a vagonului a fost simplificat prin înlocuirea pedalelor de conducere cu controler acţionat manual. Pe boghiurile motoare au fost instalate sisteme de frânare electrohidraulice de tip Hanning & Kahl în două trepte. Frânarea vagonului este electrică recuperativă şi reostatică, asigurând economisirea a aproximativ 25% din energia consumată. Caroseria este realizată din profile metalice usoare, tabla de aluminiu şi extremităţi din fibră de sticlă care asigură o greutate optimă a vagonului şi uzură minimă în timp. Primele două prototipuri de vagoane bidirecţionale au fost realizate cu echipamente importate de la CKD-TRAKCE Praga în urma unei colaborări ce avea ca scop modernizarea unui număr de 64 vagoane de acest tip. Totuşi, după realizarea primelor două prototipuri, colaborarea nu a mai funcţionat, iar în anul 2002 a apărut ideea modernizării celor 64 de vagoane cu credit de la Banca Europeană de Investiţii. Proiectul a fost reluat prin realizarea celui de-al treilea prototip în anul 2003, de data aceasta un vagon unidirecţional, numit Bucur 1 (V2A-T), echipat cu choppere Foto: Club Feroviar A.M. şi echipamente de tracţiune realizate în regie proprie de către specialiştii RATB-URAC împreuna cu mai multe firme de profil din Bucureşti. Neînţelegerile din consiliul general al primăriei au dus la îngreunarea proiectului, în final programul de modernizare fiind încheiat după realizarea a doar 11 vagoane. Astfel după al 3-lea prototip au mai fost câte un vagon în anii 2004 şi 2006, urmate de alte 6 vagoane în anul Cauzele stopării proiectului sunt multiple, de la lipsa unei finanţări ambiţioase până la faptul că tehnic proiectul nu a fost atât de reuşit pe căt se spera iar vagoanele nu asigurau facilităţi pentru persoanele cu dizabilitaţi, zonă cu podea parţial coborâtă. Singurul vagon modernizat pe care a fost montată o rampă pentru ridicarea persoanelor în cărucior a fost al 4-lea vagon din seria Bucur 1, dar sistemul nu era eficient din cauza timpului de manipulare a rampei mobile. În prezent, din cele 11 vagoane sunt funcţionale doar 7, primele două prototipuri fiind abandonate din cauza defectelor şi a lipsei de piese, iar alte două vagoane sunt imobilizate de aproximativ doi ani din cauza amânării achiziţiei de piese pentru sistemele de frânare Hanning & Kahl. Pentru acestea se estimează repunerea în circulaţie în vara anului Reparaţii capitale oprite Încă de la aducerea vagoanelor Tatra în 1973, acestea au intrat în ciclul normal de mentenanţă şi întreţinere având parte de reparaţii capitale şi revopsiri la anumite perioade de timp în cadrul uzinei RATB. Până în anul 2011, ritmul în care au fost realizate reparaţii capitale era de aproximativ 12 vagoane pe an în paralel cu alte reparaţii minore sau revopsiri. În anul 2011 a fost luată decizia ca reparaţiile capitale la acest tip de tramvai să fie oprite, uzina RATB urmând să se concentreze pe modernizarea vagoanelor V3A şi construcţia noilor Bucur LF pentru înlocuirea treptată a vagoanelor Tatra. Totuşi în urma ritmului slab de realizare a vagoanelor Bucur LF şi a stării tehnice în care au ajuns tramvaiele Tatra, la sfârşitul anului 2012 a fost luată decizia ca reparaţiile capitale să fie reluate, în prezent uzina RATB având o secţie specială unde se fac reparaţii capitale la un număr de 12 vagoane Tatra. Reparaţiile capitale realizate în prezent constau în operaţiuni de tinichigerie, revopsire totală, înlocuirea bandajelor boghiurilor, refacerea instalaţiilor electrice şi înlocuirea elementelor ornamentale din interiorul vagoanelor. De asemenea, în anul 2013, mai multe vagoane vor avea parte de înlocuirea grupurilor convertizoare 2013 Martie

32 30 urban cu surse statice obţinute după casarea unor troleibuze retrase din circulaţie. 36 de vagoane casate în martie 2013 În urma modernizărilor şi casărilor anterioare, parcul de vagoane Tatra T4R a rămas de 116 vagoane solo, din care, în urma unui studiu tehnic realizat în prima parte a anului 2012, au fost retrase din circulaţie în vederea casării un număr de 36 de vagoane. Acestea au fost retrase din circulaţie încă din primăvara anului 2012 şi utilizate ca rezerve de piese pentru restul parcului până în luna martie 2013 când au fost ridicate şi casate de către o firmă specializată. Principala cauză a retragerii din circulaţie a fost vechimea vagoanelor, defecţiunile la caroserie şi uzura generală. Astfel, în prezent au mai rămas 80 de vagoane solo, exploatate în 30 de cupluri şi alte 20 de vagoane solo. RATB se bazează pe înnoiri în regie proprie În cadrul proiectelor de modernizare a parcului de tramvaie demarate începând cu anul 1993 nu a fost pus accentul pe optimizarea accesului persoanelor cu dizabilităţi în vagoane decât după ce la începutul anilor 2000 au fost implementate noile reguli internaţionale care prevăd ca unul din trei vehicule care circulă pe o linie de transport public să fie prevăzute cu podea coborâtă sau parţial coborâtă. Astfel, specialiştii uzinei RATB au realizat în anul 2005 primul tramvai V3A cu podea parţial coborătâ în secţiunea centrală a vagonului, urmat de alte 3 vagoane asemănătoare, introduse în circulaţie pe liniile 41 şi 34. În anul 2007 a început modernizarea în serie a vagoanelor V3A şi V2A clasice, modernizare care consta în realizarea de vagoane cu podea parţial coborâtă (25% din lungimea vagonului), acţionare cu choppere şi sistem de diagnoză, design modern cu elemente din fibră de sticlă şi aer condiţionat în cabina conducătorului de tramvai. În perioada au fost realizate 46 de astfel de vagoane care echipează în prezent jumatate din parcul liniilor 1 şi 41. Costul aproximativ al unui vagon modernizat astfel este de de euro. Următoarea serie de vagoane modernizare în acest mod a fost începută în anul 2011 cu două vagoane V3A modificate în acelaşi mod dar echipate cu sistem de acţionare cu motoare de curent alternativ controlate de invertoare trifazate. În funcţie de fondurile alocate se doreşte modernizarea tuturor vagoanelor V3A-93 în acest mod. Cele două prototipuri sunt în exploatare de la începutul anului 2012 pe linia 41. În anul 2004 a început proiectarea unui tramvai de capacitate medie (250 călători) cu podea coborâtă pe 70% din lungimea vagonului şi construcţie cu materiale şi metode contemporane. Astfel, în anul 2007 a întrat în exploatare tramvaiul Bucur LF, proiectat şi produs de uzinele RATB şi care se doreşte a fi noul tramvai din Bucureşti. Este produs şi întreţinut în regie proprie, iar costul este evaluat la 1,2 milioane euro pe unitate. Vagonul a fost testat aproximativ un an de zile pe traseul liniei 21 fiind ulterior mutat pe linia 1 unde circulă şi în prezent. Seria a fost continuată în anul 2011 cu alte 4 vagoane şi în anul 2012 cu încă 5 vagoane. Faţă de prima serie de 5 vagoane echipate cu chopper, cele construite în 2012 au fost echipate cu motoare de curent alternativ controlate de invertoare trifazate. În prezent, cele 10 vagoane sunt exploatate la depoul Dudeşti şi circulă pe linia 1. În ciuda acestui număr redus, reprezentanţii RATB ne-au declarat că vehicule Bucur LF vor înlocui cele 36 de tramvaie casate. În propunerea de buget pentru 2013, este prevăzută achiziţionarea a doar 4 bucăţi Bucur LF. Foto: Club Feroviar

33

34 32 fotoreportaj Lucrări de modernizare pe tronsoanele Sighişoara-Aţel Şi AŢel-Micăsasa Fotografiile din aceste pagini au fost realizate la sfârșit de martie, într-o zi în care iarna se întorsese cu frig, vânt și zăpada. Chiar dacă lucrările erau în cea mai mare parte oprite din cauza condițiilor meteo, ceea ce ne-a lipsit de atmosfera specifică de șantier, am surprins în imagini stadiul în care se află aceste lucrări și câteva din obiectivele importante de pe cele două tronsoane, care cuprind 30 de poduri și 60 de podețe. Lucrările se desfășoară pe un singur fir, pentru a asigura circulația trenurilor. Atribuită în 2012 unui consorțiu condus de FCC Construccion, din care mai fac parte Alpine Bau și Azvi, modernizarea celor două tronsoane ale Coridorului IV trebuie finalizată în anul Lucrări pentru pod nou, de 280 m, pe traseu nou, în apropierea haltei Târnava

35 fotoreportaj 33 Lucrări în staţia Mediaş Imagine panoramică a lucrărilor la podul cu numărul13 între Dumbrăveni şi Aţel 2013 Martie

36 34 fotoreportaj Terasamente în lucru şi viscol la ieşirea din Dumbrăveni Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Dumbrăveni

37 fotoreportaj 35 Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Daneş Pod în lucru între halta Luna şi staţia Daneş Fotoreportaj realizat de RaduDrăgan 2013 Martie

38 INFO LEGISLATIV Propuneri legislative supuse dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători C.F.R. - Călători - S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor Data publicării: Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. - Marfă - S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor Data publicării: Acte legislative apărute în Monitorul Oficial 118 / 1 martie 2013 Decizie pentru numirea domnului Matei Constantin în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor 120 / 4 martie 2013 Ordin al Consiliului Concurenţei pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar 122 / 5 martie 2013 Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară 125 / 7 martie 2013 Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2012 privind conversia în acţiuni a unor sume datorate statului de către Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. - S.A., precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române 133 / 13 martie 2013 Decizie pentru numirea domnului Nicuşor Marian Buică în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor 140 / 18 martie 2013 Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 pe anul 2013 la Contractul de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. - S.A. pentru perioada , aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/ / 19 martie 2013 Lege privind vânzarea locuinţelor aflate în proprietatea Societăţii Feroviare de Turism S.F.T.-C.F.R. - S.A. actualilor chiriaşi 151 / 21 martie Hotărâre pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 74/ / 25 martie 2013 Ordin al Ministerului Transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Autorităţii Feroviare Române AFER 156 / 25 martie 2013 Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei- Pantelimon, tronsonul Universitate- Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011 Contract între România şi Banca Europeană de Investiţii Linia 5 de metrou Bucureşti - secţiunea II

39

40