$tefan Deaconu. Institufii politice. Edifia 3. - revizuitd 9i addugitd - Editura C.H. Beck

Transcriere

1 $tefan Deaconu Institufii politice Edifia 3 - revizuitd 9i addugitd - Editura C.H. Beck Bucuregti 2017

2 Cuprins Cuvflnt-inainte Capitolul I. Institufii politice Secfiunea 1. Explicalii introductive....1 $1. Consideralii generale privind nofiunea de,,institufi,,...1 $2. Nofiunea de,,institutii politice" sec{iunea a 2-a. Relatia dintre,,instituliile politice" gi,,institufiile juridice"...6 Sec{iunea a 3-a. Importan\a analizei instituliilor politice : Capitolul III. Partidele politice in sistemul constitufional...23 Sec{iunea 1. Aparifia qi evolulia partidelor politice Secfiunea a 2-a. Conceptul de partid politic Definifii propriu-2ise Definifii sintagme...26 $3. Definilii formulate de actele normative...27 $4. Nofiuni conexe celei de,partidpolitic" g Secfiunea a 3-a. Partidele politice ca asocia{ii.....2g Sectiunea a 4-a.Pntidele politice ca subiecte de drept......,2g $1. Subiecte de dreptpublic $2. Subiecte de drept constitufional...2g Secfiunea a 5-a. Compozitiapartidelorpolitice Sectiunea a 6-a. Scopul partidelor politice Sec{iunea a 7-a. Rolul partidelor politice Secliunea a 8-a. Clasificarea partidelor politice...,...34 $1. Criteriul apartenen{ei membrilor la o anumiti credinfi" ideal sau interes...34 $2. criteriul cdilor folosite pentru rezolvarea marilor probleme politice $3. Criteriul compozifiei partidelor $4. Criteriul disciplinei votului membrilor partid $5. Criteriul originii partide1or

3 \/ Instituliipolitice Sec{iunea a 9-a. Pluralism politic qi pluripartidism $ 1. Pluralism po1itic $2. Pluripartidism $3. Bipartidism $4. Partid dominant Secliunea a 10-a. Pafiidele politice in Romdnia $l.istoric... $2. Actualitate...40 Secliunea a l -a. Finanlarea partidelor politice...41 $1. Finanlareapublicb (guvemamentalfl $2. Finanlarea privat5 (neguvemamentali) $3. Controlul finantarii... Secfiunea a I2-a. Partidele politice la nivelul Uniunii Europene...48

4 Cuprins $4. Asociafiile de state g Secfiunea a 3-a. Caracterele statului romdn g0 $1. Statnafional... g0 $2. Statunitar 9i indivizibil... gl $3. Stat suveran gi independent... g2 $4. Statdedrept......g2 $5. Stat democratic qi social g3 secfiunea a 4-a. organizarea administrativd a teritoriului Romdniei... g4 $1. Nofiune..... g4 $2. Unitefib adminishativ-teritoriale ale Romdniei Capitolul VI. Sistemul electoral Secfiunea 1. Drepturile electorale......g9 Secfiunea a 2-a. Dreptul de vot $1. Scurt istoric $2. Situafia actua l $3. Regimul juridic al dreptului de vol Trdsdturile votului Secfiunea a 3-a. Dreptul de a fi ales $1. Scurt istoric g $2. Beneficiarii dreptului de a fi ales. Regimjuridic Sectiunea a 4-a. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European $1. Condifiile aderdrii Romdniei la Uniunea European $2. Terminologie. Natura juridici a drepturilor electorale la nivelul Uniunii Europene $3. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European $4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului European _ $5. hcompatibilitfti ale mandatului de parlamentar european......i07 Secfiunea a 5-a. Tipuri de sisteme electorale $1. Sistemul majoritar $2. Sistemul reprezentirii proporfionale I 13 $3. Sisteme mixte sectiunea a 6-a. organizareasi desfbgurarea alegerilor in Romdnia...1l5 $1. Cadrul1ega $2. Stabilirea datei alegerilor $3. stabilirea numirului, delimitarea gi numerotarea circumscriptiilor $ a colegiilor electorale $4. Intocmirea listelor electorale gi a registului electoral Ll7 $5. Constituirea birourilor gi a oficiilor electorale l 17 $6. Constituirea secfiilor de votare $7. Propunerea candidaturilor $8. Intocmirea buletinelor 9i a qtampilelor de vot $9. Campania electorali $10. Desftqurarea votirii......i23 $11. Stabilirearezultatelorvotirii gi atibuireamandatelor......l25 Capitolul VII. Referendumul..., Sectiunea 1. Notiune Sec{iunea a 2-a. Tipuri de referendum Sec{iunea a 3-a. Regimul j'ridic al referendumului in Rom6nia secfiunea a 4-a. Procedura orgamziliireferendumului in Romdnia g VII

5 VM Institulii politice Sec{iunea a 5-a. Natura juridice a decretului de stabilire a referendumului in Romdnia Sectriunea a 6-a. Consecintele organizdriiunui referendum CapitolulVlll.Parlamentul(aparifie,competenfeostructuri) Secfiunea 1. Aparifia Parlamentului Secfiunea a 2-a. Principiile parlamentarismului $1. Principiul suveranitifiinafionale $2. Principiul autonomiei Parlamentului $3. Principiul reprezentativits{ii Sectiunea a 3-a. Competenfele Parlamentului $1. Precizdri generale $2. Competen{a de legiferare $3. Competen{a de stabilire a direcfiilor statale 9i juridice principale ale activitijii sociale, politice, economice gi culturale..., $4. Competenla de alegere, formare, mrmire, avaare saurevocaxe aunorautoritifi statale $5. Competenla de control parlamentar $6. Competenfa de conducere inpolitica externi $7. Competenta de organizare intemd Secfiunea a 4-a. Structura Parlamentului Secliunea a 5-a. Monocameralism sau bicameralism? Capitolul IX. Parlamentul (organizare, funcfionare, statut, dizolvare) Sec{iunea 1. Structurile de lucru ale Parlamentului $1. Precizdri generale $2. Grupurile politice parlamentare $3. Birourile $4. Comisiile parlamentare Secfiunea a 2-a. Modalitatea de lucru a Parlamentului Secfiunea a 3-a. Func{ionarea Parlamentului......,..171 $1. Mandatul Pmlamentului $2. Sesiunea $3. $edinlele Secfiunea a 4-a. Statutul deputalilor gi al senatorilor......i72 $1. Mandatulparlamentarului $2. Incompatibilititi 9i imunitfti Secliunea a 5-a. Dizolvarea Parlamentului $1. Dizolvarea Parlamentului este o sancfiune? $2. Cine poate dizolva Parlamentul $3. Actul de dizolvare aparlamentului $4. Chndnupoate fi dizolvat Parlamentul CapitolulX.Parlamentul(acteleParlamentului) Secfiunea 1. Actele Parlamentului $1. Legi1e...;......, $2. Moliunile $3. Hotnrdrile Sectiuneaa2-a.Desfiqurareaprocesuluilegislativ $l.iniliativa legislativ $2. Avuarcaproiectului de lege sau apropunerii legislative...194

6 Cuprins $3. Examinarea gi avizaf,ea proiectelor qi a propunerilor legislative in cadrul comisiilorpermanente $4. Includerea proiectului de lege sau a proprmerii legislative pe ordinea de zi a gedinlei... l9g $5. Dezbaterea in plen l9g $6. Votarea 1egii $7. Intoarcerea legii laprima Cameri sesizati Capitolul XI. Puterea executivi s Secfinnea 1. Caracteizare generald $ L Tenninologie $2. Rolul puterii executive Sectiunea a 2-a. Structura puterii executive...20g $1. Executiwl monocefal g $2. Executirul bicefal $3. Structura puterii executive in Romdnia g Secliunea a 3-a. Componentra puterii executive $1. Caracterizare generald $2. Componentaputerii executive in Romdnia.....2I2 SecJiunea a 4-a. Guvernul Romdniei $ 1. Procedura numirii Mandat $3. Organizare gi functrionare $4. Statutul membrilor $5. Actele Guvernului Sec{iunea a 5-a. Delegarea legislativi $1. Caracterizare generals $2. Delegarea legislativs in Romdnia Sectiunea a 6-a. Rdspunderea membrilor Guvemului Rdspnnderea politic $2. Rdspunderea juridic Capitolul XII. geful de stat Secliunea l. Caracteizarea institu{iei gefului de stat $1. Caracterizare generali $2. Evolu{ia institu}iei gefului de stat in Romdnia Sectiunea a 2-a. Desemnarea qefului de stat $1. Procedura desemndrii $2. Desemnarea Pregedintelui Rom6niei...23g Sectiunea a 3-a. Mandatul qefului de stat $1. Caracterizare generald...., $2. Mandatul Pregedintelui Romdniei SecJiunea a 4-a. Funcfiile qi atributiile qefului de stat $1. Funcfiile qefului de stat $2. Atributiile gefului de srat $3. Func{iile Pregedintelui Romdniei $4. Atrib4iile Pregedintelui RomAniei Secfiunea a 5-a. Actele gefului de stat....., $f. Caracterizare generuld"..."..., $2. Actele Pregedintelui Romdniei...2S4 x

7 X InstituliiPolitice Secfiunea a 6-a. Rdspunderea gefului de stat $1. Caracterizare generali....'...'.259 $2. Rispunderea Freqedintelui Romdniei...'...'.260 Capitolul XIII. Curtea Constitu{ionall a Romflniei Secliunea 1. Scurt istoric Seciiunea a 2-a. Scop....'." Secfrunea a 3-a. Judecitorii Cu4ii Constitulionale..'..'....' Numnrd judecdtorilor 9i condifiile de acces la funcjie......' '...'-.275 iz. Numirea judecdtorilor $:. judecdtorilor tuanaatoi...' $+. fncompatiuilit4i......' [S. narpunoo"a judecitorilor......'..'.276 $0. Itou"itut"a judecitorilor...'...'276 $2. tnoepenaenp gi inamovibilitatea judecitorilor Secliunea i4-a. OrganizarcaCvlriConstitulionale...'..'......"277 $1. Pregedintete Cu4ii Constitu1ionale..."......"277 $2. pt*rrt Cu4ii Constitulionale...: $3. Magistafiiasisten{i ai Cu4ii Constitutrionale..."""277 Seiliuneaa5-a.AtribuliileCu4iiConstitulionale...'......"'278 $i. tr,tooafitefle de acces la Curtea Constitufionald...' [2. OUiecga Ae neconstitulionalitate " $:. fxceplia de neconstitulionalitate...'..'......" $+. ette atiu,r6i ale Curtii Constitu{ionale.'...' 281 Seiliunea a 6-a. Procedura in fa{a Curfii Constitu{iona1e $i. neeuli generale......'..285 $2. neeuli ipeciale Seiliunei a 7-i. Actele Curfii Constitufionale Capitotul XfV. Autoritatea judecitoreascl... Seqiunea 1. Organele autorititii judecitoregti...' $ 1. Instantele judecitoreqti...'.' $2. tvtinisteruipublic $3. Consiliul Superior al Magisb:aturii Secfiunea a2-a.putereajudecitoreasc $1. Noliunea de justi1ie......' $2. Nofiunea de putere judecdtoreasc $3. Principiile pe baza cdrora se realizeazd justitia......' Secliunea a 3-a. Raporturile juridice dintre autoritatea judecdtoreascd gi celelalte autorititi publice $1. Raporturile juridice cu Parlamentul $2. Raporhrile juridice cu Pregedintele Romdniei $3. Raporturile juridice cu Guvemul....'.310 Secliunei a 4-a. {dspunderea magistratilor..."...."'...' 3l 1 $1. Precizdri generale ' $2. Rispunderea civild...3i2 $3. Rispunderea penald $4. Rdspunderea disciplinard

8 Capitolul I Institufii politice Dupd studiul acestui Capitol de invdlare veti reugi: - sd definitri notiunea de,,institu{ie"; - sd faceti o clasificare a institutriilor; - si distingeti intre acceptiunea comund qi accepliunea juridicd a noliunii de,,institulie" - sd inlelegeji ceea ce inseamnd notiunea de,,institutii politice,,; - si afla{i trdsdturile instituliilor politice; - si intelege{i diferenja dintre,,instituliile politice', 9i,,instituliile juridice"; - sd intelegeli importan{a analizei instituliilor politice pentru dreptul constitulional. Secfiunea 1. Explicafii introductive $1. Considerafii generale privind nofiunea de,,institufii" 1.1. Accepfiunea comuni a no{iunii de,,institufii" Institufiile sunt modele de Institutiile sunt forme organizatorice create de oameni in relafii sociale. vederea realizdriri unor interese sau atingerii unor scopuri. Ele sunt modelele de relatrii sociale, relativ stabile qi permanente. Dicfionarul explicativ al limbii romane define$te instifufia drept o formi de organizare a raporturilor sociale, repetate pi tipizate potrivit normelor juridice, stabilite pe domenii de activitate gi oinnainh caracterul istoric al orflnduirii societifii respective. in sens general, termenul de institulie igi are originea in termenii latini de,,institutio" care insemna,,a intemeia,,r,,a otganiza,',,,a aseza,, qi in cel de,,institutum" care insemna,principiu de organizare;',,,agezimdnt'. Sociologul E. Durkheim in{elege prin institulie, obiceiuri gi practici sociale preexistente individului, care se impun in mod obiectiv. AlJi autori, de data aceasta juriqti, precum M. Prelot sau p. pactet, definesc instit4la, fie un ansamblu de

9 Instituyii politice organisme qi mecanisme existente intr-o societate la o epoci determinati, fie un ansamblu sau complex de norme care se raporteazd la aceeagi temi sau la acelagi obiect gi care prezintdo anumitd unitate gi stabilitate. Juristul ftancez M. Duverger a definit nofiunea generald de institulie prin doud elemente: un element structural gi unul de credinld. Din punct de vedere structural, instituliile sunt modele de raporturi umane stabile gi durabile. Ele se disting astfel de relatiile inchegate in afara oricdrui model institulional, caxe sunt ocazionale, efemere gi instabile. Din acest punct de vedere, statul este v62t, spre exemplu, ca o institutie. Aqadar, un element fundamental al instituliilor este faptul ci ele sunt modele ale rela{iilor sociale stabile qi relativ permanente. Dar instituliile nu pot fi definite numai prin elementul lor material, ci gi prin prisma leg[turii indisolubile dintre acesta gi elementul de credinti. Formarea unor institu{ii are la bazd, qi o anumiti credinp (ex. Biserica * ea este o institutie ce se bazeazd pe m element structural gi de credin{i a mernbrilor sdi). Crearea instituliilor nu constituie un scop in sine, ci ea serveqte anumitor interese social-economice, ideologice, gtiinlifice etc. Varietatea acestor scopuri determini varietatea institufiilor, acestea deosebindu-se nu numai dupd scopul urmdrit prin infiintarea lor, dar gi dupd alte criterii, cum ar fr: etapa istoric[ tn care apar gi igi desfdqoard activitatea; tara?n care funcfioneazd; tr:adr[lile existente aici etc. Ca exemple de institulii putem enumera: institu{ia vasalitilii, institutia senioriei, institulia sclaviei etc. Definifia nofiunii de,rinstitufie". incerc6nd o definire a institutiilor, am putea spune ci acestea sunt sfucturi qi modele de relafii sociale, relativ stabile, care persistd in decursul uneia sau mai multor perioade istorice qi care funcfioneazi, de regul[, pebaza unor reglementiri scrise, iar prin creaxea lor se urmdregte realizarea unor scopuri precise Clasificarea institufiilor Criterii de clasificare a Institutiile pot avea mai multe func{ii in societate, in institufiilor. raport de scopul pentru care ele au fost constituite. De asemenea, in raport de regulile care le coordoneazd activitatea, instituliile pot diferi de la un stat la altul sau de la o perioadd istoricd la alta. O clasificare a instituliilor se poate face in func{ie de mai multe criterii. Astfel: a) in functie de scopurile urmirite pot fi: institulii politice, institutii juridice, institutii religioase, institulii economice etc.; b) in funcfie de aria de acfiune, putem avea: institutii na{ionale (ex. Biserica Ortodoxd Romdnd) qi institulii internationale (ex. Organizafia Natiunilor Unite); c) ln funcfie de. recunoapterea lor juridici, avem: institufii oficiale (ex. partidele politice) 9i institutii neoficiale (ex. cluburi, facliuni etc.);

10 Explicalii introductive 3 d) in funcfie de perioada de activitate, putem avea: institujii permanente (ex. statul, biserica etc.) 9i institulii ocazionale (ex. inchizdia). Toate aceste criterii qi forme de institulii aratd multitudinea situaliilor in care pot apirea instituliile. Acestea se fac qi se desfac in functie de imprejurdrile istorice, politice, sociale qi economice prin care trece societatea. Dinfe formele de institulii enumerate, o importanld deosebitd pentru dreptul constitulional o au instituliiie politice qi cele juridice Accepfiunea juridici a nofiunii de,,institufiio' Accepfiuni juridice ale Accepliunea juridicd a noliunii de,,institufii" definegte fie: noriuniide,,institurie".3,i"'ril:,ff,l"lt:,lrr,lt::,9i",tii5:;:'lll'hti_ rd, o orgarizare (ex. institulia primarului, institufia prefec_ hrlui, institufiile bugetare, institulia parlamentului etc.). a) Ca grup de normeo institufia reprezinti un set de reguli juridice care au un obiect specific de reglementare. in acest sens, institulia juridici reprezint6 parte a unei ramuri de drept sau obiect de studiu al unei ramuri de drept ie^. itrstitulia juridicd a proprietdtii, institulia juridicd a mogtenirii etc.). in doctrini, institulia juridicd a mai fost definitd gi ca un grup de nofine juridice, unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care ii asigur[ unitatea gi pirmanenla (1. Muraru, E.S. Tdndsescu). La tnceputul secolului al XX-lea, un teoretician al dreptului afirma cd activititrile intreprinse de oameni pentru satisfacerea anumitor nevoi (individuale sau de grup), ce reprezinti interes din punct de vedere social, a determinat aparilia institraiiioi juridice. Acesta este gi motirul pentru care el definea institulia juridicd drept un complex de norme juridice reglementdnd o serie de relajii sociaie qi raportdndu-se la o nevoie individual[ sau a colectivitefii, pe care aceste norme caut6 sd o satisfaci gi care servesc drept fundament (p. Negulescu). tr'undamentul institufiilor Institufiile juridice au ca fundament politica, religia juridice. qi morala, dar nu se confundi nici cu instituliile politice, nici cu cele religioase, nici cu cele morale. Unele institutii politice sunt gi institutii juridice (ex. Statul, etc)inmodsim'ar,unere,ff l-qffi?1,*?lj:fr l*.::;ffit,:il:i::[f,1l];.u: institulii juridice, dupd cum, unele institutii morale au devenit gi ele ins-titulii juridice (ex. insulta gi calomnia). Constitutia RomAniei folosegte termenul generic de,,institu1ie" atunci cdnd vorbegte despre institutiile juridice. Astfel, in art. tss atin.'lzl prevede c6,,instituliile prevdzute de Constitulie, existente la data intrdrii in vigoare a legii di revizuire, rdm6n in funcliune pdnd la constituirea celor noi,,.

11 4 Institu iipolitice b) Ca structurl sau organizare, accepfiunea juridicd a noliunii de,,institu1ie" are in vedere acele autoritsli investite cu anumite func{ii. De exemplu, vorbim de institulii bugetare (finanfate de la bugetul de stat) qi institulii non bugetare (finanlate din alte surse decdt bugetul de stat); despre institulii publice (ce urmiresc satisfacerea unui serviciu public) gi institujii private (ce urmiresc satisfacerea unui interes personal). Uneori, no{iunea de institulie juridicd din dreptul constitutional este folositd qi cu un sens ambivalent. Astfel, definim Parlamentul drept institulie juridicd gi atunci cdnd avem in vedere setul de reguli juridice care reglementeazi modul de alegere, organizarea interni, activitatea gi atributiile sale, dar gi atunci cdnd ne referim la organismul ca atare sau clddirea (ex. in unele state, imunitatea parlamentari il protejeazd pe parlamentar doar in Parlament, adici in incinta clidirii Parlamentului). $2. Nofiunea de,,institufii politice" Institufiile politice sunt Institufiile politice nu sunt altceva decit forme prin forme ate institufiilor care se extetiot'uetzi puterea politici. Ceea ce deterjuridice. mini natura instituliilor politice este capacitatea acestora de a folosi puterea pentru realizareaunui interes general. in lipsa instituliilor politice puterea se exercitd conjunctural, arbitrar gi uneori conflictual, de cdtre indivizi. Adevirata naturd a instituliilor politice consti in locul pe care acestea il acord[ legii, garantiilor de echitate gi libertate care ocrotesc viafa qi interesele ceti{enilor. Institufiile politice sunt forme ale institufiilor juridice pentru ci politica este unul dintre frurdamentele dreptului. Politica este qtiinta gi practica de guvernare a unui stat gi reprezintd sfera de activitate social-istorici ce insumeaz[ relafiile, orientdrile qi manifestirile care apax intre partidele politice, intre diversele categorii qi grupuri sociale sau tntre nafluni in vederea emancipdrii conceptelor proprii, tn lupta pentru putere sau suprematie ideologici. Politica reprezintd, de asemenea, orientarea, activitatea gi acfiunea propriu-zisd a unui partid sau a unor grupdri exercitati in domeniul guvemdrii problemelor interne gi externe. Totodatd, poate fi definiti ca ideologie ce reflecti aceastd orientare sau acgiune. Dreptul este instrumentul Relafia dintre drept gi politici este una de interdede realizare a politicii. pendenf[, deomece autoritatea publici, ca formd institulionalizatil a puterii politice, are capacitatea de a crea gi aplica normele juridice, transformdnd astfel dezideratele politice in imperative juridice. Autoritatea publicd qeeazd dreptul corespunzitor valorilor politice asumate qi, prin aceasta, instituie autoritilile politice qi juridice care sd indeplineascd anumite atribufii in stat. Pe de altil parte, dreptul este instrumentul de realizare a politicii. Politicul este un subsistem al sistemului social gi confine urmdtoarele pdrfi componente: institu;iile, organizafiile politice gi congtiinla politicd.

12 Explicalii introductive 5 Institutiile politice sunt institu{ii prin intermediul cdrora se exercitd puterea. Prima institutrie politicd este statul ca instrument social organizat. Partidele politice ;onstituie institulia care, delindnd dreptul de conducere a statului, poate transpune in practic5 programul de acfiune propriu. Organizafiile politice sunt grupurile umane formale qi informale care reprezinti categorii sociale mai largi, ce exercitd influenfe, presiuni, propagandd sau lobby in tbvoarea sau in defavoarea partidelor cu acces la conducerea statului. Congtiin{a politici existd simultan pe mai multe nivele de structurare, gi anume psihologia individuald politicd, ca formd comund a congtiinlei politice gi ca form6 structuratd a congtiintei politice. Congtiinla politicd de nivel psihologic constd in cunoqtinje politice rudimentare, locale, interese politice minore, nonne cu aplicafie reduss, sentimente politice specifice. CongtiinJa politici comund este dominatd de cunogtinle politice relativ stabile, interese comune structurate ale grupurilor, nofine politice interiorizate prin experienld colectivd. ConqtiinJa politicd comund sewegte acliunilor de grup politic bazal. Congtiinla politicd structuratd superior se prezintd ca o conceplie politicd unitard despre societate ca un tot qi ca o doctrind politicd ce converte$te ideile privitoare la stdrile de fapt in norme generale de acjiune pentru schimbarea ordinii sociale in conformitate cu interesele clasei rcprezenlate. in continuarea acestor forme structurate, existd programul politic, parte integranth a conqtiinlei politice, care vizeazd direct infiptuirea concretd a scopurilor fundamentale ale clasei politice reprezentate. Sfera de cuprindere a Institufiile politice, spre deosebire de cele care au caracter cultural, religios, social etc., sunt create in scopuri ce institufiilor politice. au legituri cu puterea de stat, cu participarea la putere gi la conducerea societs{ii. Astfel de institulii politice sunt: Parlamentul, Guvemul, $eful statului, partidele politice etc. Acesta este gi motivul pentru care vom analiza la materia,,institulii politice" acele institutrii care au legdturl cu puterea de stat, deoarece giinla dreptului constitutional are ca obiect, in primul r0nd, acele structuri politice ce sunt reglementate de norme de drept gi sunt investite cu autoritate ce tine de dreptul public. Nu doar instituliile politice care fac parte din traditionala separalie a puterilor in stat sunt analizate ca institulii politice, ci gi altele, precum partidele politice, pentru cd 9i acestea au o legiturd, directi sau indirect5, cu exercitarea puterii de stat. Partidele politice, fie participd la guvemare, fie?qi concentreazd eforturile in direclia cuceririi puterii gi a exercitdrii acesteia. Aqadar, sfera institufiilor politice este mult mai largfl decit sfera institu{iilor statale. tn doctrina dreptului constitulional, institutriile politice au fost definite fie ca organe insdrcinate sd realizeze puterea politici qi normele privitoare la aceastd organizare (1. Muraru, E.S. Tdndsescu), fre ca organisme sau institutii care concuri individual, gi toate impreuns, la exercitareaunitard a puterii politice (C. Ionescu), fie ca sistem de reguli ale jocului politic (D.C. Ddniqor). Toate aceste definitii fac referire la stat, la organismele de exercitare a puterii qi la guvemare. Fiecare dintre