Layout 1

Transcriere

1 Strategie pentru relansarea turismului E limpede, Consiliul judeţean Constanţa continuă linia privind proiectele care vizează turismul, dezvoltarea durabilă şi promovarea lui, prin organizarea unor evenimente. Mai nou, instituţia amintită a gândit organizarea unui eveniment cu caracter turistic unde vor fi invitaţi oameni de turism din mediul de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor, atât locale, cât şi centrale, reprezentanţii marilor tour-operatori internaţionali, reprezentanţii centrelor de informare turistică din ţară şi ai celor mai mari agenţi de turism, dar şi alţi factori implicaţi în fenomentul turistic românesc pentru a dezbate starea turismului şi pentru a analiza stadiul în care se află turismul în Dobrogea. Mai mult, organizatorii vor să realizeze o strategie pentru relansarea turismului,dar şi pentru a promova oferta turistică din Dobrogea. Proiectul se încadrează în operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea şi promovarea activităţilor de marketing specifice, după cum precizează Gabriela Istrate, şefa serviciului de turism. A consemnat Ana Meireanu Anul III - Nr.20 l Iunie 2010 Apare lunar Adresa redacţiei: Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter) Constanţa (900130) Telefon: 0341/ ; fax: 0341/ info@zmc.ro Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa l Credem că vă interesează Cum se intră la facultate Pag.4 Prietenul nostru: romancierul Petru Popescu Detalii în pag.8 Harta Zonei Metropolitane Proiectele primarului Nicolae Matei Nicolae Matei Din sumar l Reabilitarea Teatrului de vară din Năvodari merită aplauze! Trebuie să subliniem, Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari, e un alergător de cursă lungă. Tânăr şi neliniştit, neliniştit mai cu seamă după disputa cu investitorii care nu iau în seamă deciziile şi semnăturile lui. Primarul a cerut sprijinul cetăţenilor (am mai scris despre popularitatea lui Nicolae Matei) şi acum e hotărât să rămână aşa cum s-a stabilit la referendum. Primarul are o agendă cu proiecte (câteva dintre ele le-am prezentat în paginile publicaţiei), despre aceste proiecte vom publica un amplu reportaj în numărul viitor. Nu vom trece sub tăcere sprijinul acordat primăriei Năvodari de către echipa Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară ZONA METROPO- LITANĂ, echipă instruită cu profesionalism şi competenţă de către Ani Merlă, administrator delegat, câştigătoarea unor premii în competiţia proiectelor. Detaliile, cum spuneam, în numărul viitor. Adi Crăciun U.E. alocă Zonei Metropolitane Constanţa 92 milioane de euro Frecţii la un picior de lemn! Pag.6 Pag.7 C M Y K

2 l O idee frumoasă Echipă de fotbal feminin la Techirghiol Ne grăbim să vă semnalăm un proiect gândit de preşedintele şi vicepreşedintele Fundaţie Breath din Techirghiol, localitate trezită din amorţeală de orgoliul primarului Adrian Stan, omul care a avut darul să-i atragă pe investitori şi să le promoveze iniţiativele. Să amintim, pe scurt, că la Techirghiol se află la dispoziţia tinerilor un complex sportiv modern unde investitori din Olanda, partenerii Fundaţiei amintite, au construit o bază sportivă care stârneşte invidia multora. Acum, spune vicepreşedintele Petre Grigore, Fundaţia noastră are în vedere înfiinţarea unei echipe de fotbal feminin care să reprezinte Zona Metropolitană în competiţii. Avem o colaborare cu Oţelul Galaţi, club din Liga I, pe care l-am ajutat să achiziţioneze echipament din Olanda, unde partenerii noştri au destui prieteni. Vom încerca să-i apropiem pe tineri de sport şi intenţionăm, cum spuneam, să înfiinţăm această echipă. Avem un complex sportiv modern unde putem să le asigurăm copiilor toate condiţiile, la nevoie putem să le oferim şi o masă caldă. Sunt, nu e o noutate, destule familii nevoiaşe care nu-i pot sprijini pe copii, iar noi ne-am gândit să le dăm o mână de ajutor şi să-i încurajăm. Preşedintele Fundaţiei, Seicadil Olgun şi Consiliul local vor găsi, îmi place să cred, soluţii pentru ca proiectul nostru să prindă viaţă cât mai curând. Preşedintele Asociaţiei sportive din Techirghiol, Florin Zisu, a găsit câţiva sponsori în oraş, unii dintre ei au fost interesaţi de soarta sportului şi acum vin la stadion. Un pas a fost făcut. Echipa de fotbal se cheamă, mai nou, C.S.Sparta Techirghiol. Schimbările, se ştie, stârnesc curiozitatea. Acum e de aşteptat ca la Techirghiol să mai fie făcut un pas şi să se înfiinţeze o echipă de fotbal feminin. Pentru Relaţii suplimentare vă punem la dispoziţie un număr de telefon: 0723/ A consemnat I.T.Antim Nunta la aromâni Continuăm foiletonul nostru legat de tradiţii şi obiceiuri din Zona Metropolitană Constanţa cu o etnie din sudul Dunării ce nu e catalogată propriu-zis drept minoritate ci parte a neamului românesc. Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri aromâne este nunta. Nunta la machedoni durează o săptămână. Începe de miercuri şi se termină abia luni, fiecare zi având diferite ritualuri aparte. În prima zi, mirele şi mireasa găzduiesc în acelaşi timp la casele lor doar rudele apropiate ale acestora, adică bunici, părinţi, fraţi şi veri de gradul întâi. Aici se desfăşoară activitatea de aprindere a aluatului, adică de frământare. Aluatul este pus într-un vas care este acoperit cu un prosop peste care se pun bani de la fiecare în parte, suma finală fiind împărţită în mod egal între domnişoarele de onoare. A doua zi sunt invitaţi toţi membrii familiei apropiaţi şi îndepărtaţi ai familiei miresei cât şi prietenii apropiaţi ai acesteia. Într-o cameră este aşezată zestrea fetei şi rochia pe care o va îmbrăca la ceremonie. Vin şi socrii mari pentru a cumpăra fata. A treia zi are loc nunta miresei si a mirelui separat. Mireasa este îmbrăcată într-o rochie elegantă dar nu cea de mireasă şi are ca invitaţi toată familia şi prietenii apropiaţi la ea acasă pentru o petrecere în care se cântă şi se dansează, ea stând în capul horei. Încă un obicei unde se obişnuieşte să se dăruiască miresei şi socrilor mici bani. La nunta băiatului este un cerc mai restrâns. Aici începe un adevărat ritual: se ia un băţ de lemn sub formă de cruce şi trei mere roşii. Soacra mare are pregătită o bucată de mătase albă. În acest timp se interpretează cântece tradiţionale. Naşul coase bucata de material pe lemn cu aţă roşie, cavalerii de onoare ţin steagul din toate părţile şi, din nou, se pun bani care urmează să fie împărţiţi între ei. Sâmbăta, mireasa îşi pune rochia tradiţională albă de nuntă după care mirele împreună cu cavalerii acestuia de onoare îi cânta doine de jale în care se povesteşte despre despărţirea ei de familia proprie. Urmează plecarea mirilor împreună cu naşii către biserică pentru oficierea cununiei religioase. Băieţii apropiaţi miresei chipurile păzesc maşina ca să nu plece mireasa, gest la care mirele trebuie să dea conform obiceiurilor, aţi ghicit, bani. Soacra mică toarnă apă în urma celor plecaţi apa simbolizând viaţă uşoară. După terminarea cununiei religioase, mireasa ajunge în faţa casei mirelui şi pe muzică tradiţională trebuie sa ungă toate colţurile casei cu untură. Câteva dintre rudele apropiate se îmbracă în haine ţigăneşti şi dansează în faţa naşului cu un miel sau o găină şi cadouri pentru ei. Evident, se oferă darurile în schimbul unei sume de bani cât mai mare. Duminica, rudele mirelui se îmbracă în ţigani şi o fată sau un băiat se îmbracă în rochia miresei, iau naşii se duc la mireasă acasă unde încep să se plângă socrilor mici de aceasta într-o reprezentaţie teatrală demnă de Broadway, spectacol în urma căruia primesc după obicei bani, urmând apoi să fure obiecte semnificative din casa miresei. Peste câteva ore se strâng şi rudele miresei, iar mireasa taie steagul în trei, patru bucăţi cu care este biciuită simbolic de mire, prin acest gest el cerând supunere, sau sa-i zicem, respect, iar ea le aruncă pe spate peste casă pentru a fi într-un ceas bun şi în speranţa că totul va rămâne la nivel simbolic. Astfel, dragii mei, se încheie 5 zile de petrecere şi începe să se clădească o casnicie care de cele mai mult ori rezistă în timp, familia fiind de importanţă crucială la aromâni. Luiza Ţigmeanu itinerare turistice Privind urmele carelor antice l Un loc unde călătoria seamănă cu o expediţie Dacă e în excursie, turistul îşi încropeşte un album cu fotografii pe care să le aibă drept amintire, el va avea ce povesti: Histria de odinioară odihneşte pe ţărmul îndepărtat şi pustiu al unei lagune, doar zidurile fostului port maritim şi-au păstrat semeţia. Dalele de piatră poartă urmele carelor antice, în timp ce păsările şi florile sălbatice te fac să ai o tresărire. Histria a fost prima aşezare grecească de pe tărmul de vest al Mării Negre şi, atenţie, cel mai vechi oraş atestat din România. Pompeiul românesc Timp de 1300 de ani, cetatea a cunoscut o viaţă prosperă, apoi (odată cu trecerea timpului) a fost abandonată. Pentru cei interesaţi de statistici înserâm aici o informaţie uluitoare. Histria a fost un centru comercial puternic dezvoltat, cu monedxă proprie, prima cunoscută pe teritoriul României. Sub stăpânirea regelui dac Burebista, Histria a fost absorvită în statul roman, ea fiind cunoscută ca o zonă strategic. Şi economică. Avântul oraşelor port, provocată de depunerile aluvionare, au dus la îndepărtarea ei din centrul atenţiei. Cetatea s-a scufundat în ruină într-o vreme. Ea a fost descoperită mai târziu de către Ernest Desjandins şi în urma săpăturilor iniţiate de arheologul Vasile Pârvan în Cu timpul Histria a fost denumită Pompeiul românesc datorită sistematizării asemănătoare. Turiştii care ajung la Histria sunt ademeniţi de centrul civic de odinioară, cu templele închinate lui Zeus şi Afroditei şi de o mare bazilică episcopală. Muzeul cetăţii prezintă o varietate de exponate din zonă, uluitoare prin acurateţea cu care au fost şlefuite. Adi Crăciun Pag 2 l informaţii pentru tine

3 Ateliere de vară Şotron Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.1, Poarta Albă, Constanta a organizat, în cadrul proiectului pentru atelierele de vară Şotron, o vizită a celor 20 de elevi ai claselor I A şi a III-a B, înscrişi în acest program la şcoala cu clasele I-VIII, Castelu,Constanta. Proiectul este realizat cu sprijinul doamnei director al Şcolii cu clasele I-VIII nr.1,poarta Albă, în parteneriat cu Asociaţia Ovidiu Rom şi Consiliul local Poarta Albă. Scopul proiectului este ca sub deviza Fiecare copil în şcoală să pregătim copiii, părintii, cadrele didactice şi comunitatea pentru o integrare şcolară optimă şi micşorarea ratei abandonului şcolar prin implicarea şi consilierea familiilor. Obiectivele proiectului: -familiarizarea cu mediul scolar special amenajat prin frecventarea lui timp de două săptămâni. -asigurarea unei educatii de calitate pentru fiecare copil. -organizarea învăţării sub formă de joc. -responsabilizarea părintilor pentru conştientizarea importantei educatiei. -asistarea unui numar de 20 de beneficiari elevi, în vederea îmbunătătirii cunoştintelor şi relatiilor cu şcoala. Modelul se bazează pe experienta colegilor de la Şcoala cu clasele I-VIII, Castelu, care au implementat acest proiect cu succes. Vizita făcută a stârnit atât interesul cât şi curiozitatea elevilor. Însotiti de prof. înv. primar Odică Adina şi înv.nicolicioiu Laura, elevii au vizitat sala Caleidoscop, sală special amenajată pentru atelierele de vară Şotron. Elevii au luat contactul cu mijloacele de invătământ folosite in cadrul atelierelor de vară, au ascultat povestea lui Heinz Janisch Dăruieşte-mi aripi, pe baza careia au pictat şi ei aripi îngerului din poveste şi au participat la un joc de memorie. La plecare doamnele învătătoare au scris câteva gânduri în caietul de impresii al şcolii. D-na director Adriana Pîrvu de la Gradinita nr.1 Poarta-Albă, însoţită de preşcolarii grupei mijlocii şi părinţi, a vizitat Şcoala Castelu în incinta căreia Asociaţia Ovidiu Rom are amenajată o sală specifică Atelierelor de vară. Scopul acestei vizite a fost familiarizarea copiilor cu mediul educaţional foarte variat, atractiv şi cu material didactic de calitate. Copiii au fost foarte încântaţi de cele observate şi chiar au fost lăsaţi să manipuleze obiecte ce leau stârnit curiozitatea. D-na înv. Mihaela Mircea le-a prezentat povestea Omida cea flămândă şi cu ajutorul imaginilor a reuşit să le capteze atenţia dar şi să testeze nivelul de cunoştinţe al copiilor. Pe perioada vacanţei de vară d-na director va organiza şi la Grădiniţa din comuna Poarta Albă activitatea cu tema Ateliere de vară ŞOTRON la care vor participa copiii grupei pe care o conduce, iar prin atragere de sponsori va încerca să amenajeze spaţiul educaţional astfel încât să stârnească interesul şi curiozitatea de a învăţa chiar dacă este vacanţă. prof. Mangri Florentina Director Cupa Consiliului judeţean Constanţa Bucuria câştigătorilor Calificată în faza semifinală pe judeţ în cadrul competiţiei CUPA CONSILIU- LUI JUDEŢEAN CONSTANŢA ediţia 2010, echipa de fotbal băieţi a şcolii noastre a jucat la Constanţa în grupa a II-a alături de Şcoala Cobadin şi Şcoala Nr. 22 Constanţa. Conform programului stabilit de organizatori în primul joc echipa noastră a întâlnit echipa din Cobadin, o echipă necunoscută dar muncitoare, care odată ce a ajuns în această fază înseamnă că are valoare. Dar iată lotul de jucători al echipei care a realizat această performanţă: portar Lupuşoru Claudiu; jucători de câmp: Voineagu Alexandru, Croitoru Vineri, 11 iunie 2010, s-a încheiat Cupa Metropolitană la fotbal. Competiţia a adunat la start 16 echipe din învăţământul gimnazial care s-au luptat pentru titlu, în semifinale calificânduse 4 echipe din Corbu, Poarta Albă, Năvodari şi Constanţa. Meciurile s- Bogdan, Itu Vasilică, Ciolacu Cătălin, Tican Claudiu, Leuco Sorin, Melimbai Elvis şi Drăgulin Răzvan; profesor: Şoptelea Claudiu. Profesor Şoptelea Claudiu au disputat între Poarta Albă - Năvodari, scor 5-3, şi Constanţa (Şcoala 22) - Corbu, scor 8-1. Finala mică s- a disputat între Năvodari şi Corbu, scor 5-4 iar finala mare între Poarta Albă şi Şcoala 22 din Constanţa, câştigătoarea titlului fiind Şcoala 22 cu Primarul Vasile Delicoti s-a dovedit o gazdă primitoare pentru sportivi Cupa Metropolitană la fotbal scorul de 3-1. Zona Metropolitană Constanţa, în calitate de organizator a înmânat premii primelor trei echipe constând în medalii, cupe şi echipament sportiv. â Câştigătorii merită numai laude. Luiza Ţigmeanu Proiect ecologic la Poarta Albă Şcoala nr. 1 Poarta Albă a desfăşurat un proiect ecologic sub forma unui concurs judeţean intitulat Natura mai aproape de noi, activitate inclusă în Calendarul activităţilor extraşcolare judeţene pe anul Concursul s-a desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Agenţia de Protecţia Mediului Constanţa şi Primăria Poarta Albă şi a avut ca obiective educarea ecologică şi dezvoltarea simţului estetic la elevi, cadre didactice şi membrii comunităţii locale, crearea de spaţii verzi funcţionale, responsabilizarea elevilor cu privire la protecţia mediului. Concursul s-a adresat elevilor din clasele I-VIII şi s-a desfăţurat pe trei secţiuni- prezentări power-point cu tema Realizarea parcului din incinta şcolii, Parada costumelor ecologice şi Fotografie, desen, colaje la care s-au înscris elevi de la următoarele şcoli: Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Valu lui Traian, Şcoala Viceamiral Ion Murgescu Valu lui Traian, Colegiul Agricol Poarta Albă, Liceul Teoretic Murfatlar, Şcoala Adrian V. Rădulescu Murfatlar, Şcoala cu cls. I-VIII Oituz şi Şcoala nr. 1 Poarta Albă. Printre invitaţi s-au numărat d-na Elena Filip de la Agenţia de Mediu Constanţa, d-nul primar Vasile Delicoti, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţii locale. Am considerat necesară derularea acestui proiect pentru a dezvolta spiritul antreprenorial în rândul elevilor. Cu siguranţa şcolii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conţtientă şi responsabilă faţă de mediu. Prin realizarea acestui proiect dorim să se dezvolte spiritul de iniţiativă, comunicare, să aibă loc un schimb de bune practici în vederea formării unei educaţii demne de cetăţean european, a declarat directorul Şcolii nr. 1 Poarta Albă, prof. Mangri Florentina. Prof. Gogoaşă-Gelal Ghionul argumente l Pag 3

4 l Credem că vă interesează Cum se intră la facultate l interlocutor: prof.univ.dr.george Stănculescu, universitatea Ovidius - Vă invit, domnul decan, să prezentaţi câteva informaţii privind înscrierea candidaţilor la Facultatea de educaţie fizică şi sport Ovidius, informaţii necesare celor care se gândesc să se înscrie la această facultate. Vă ascultăm! - Porţile sunt deschise! Se pot înscrie la concursul de admitere absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat (sau echivalentă cu aceasta). Un candidat poate participa concomitent la Concursul de admitere la mai multe specializări din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, dacă programarea probelor de concurs îi permite acest lucru. Frecventarea paralelă a două specializări de către aceeaşi persoană este posibilă, dar numai una dintre ele poate fi subvenţionată de la bugetul de stat (fără taxă). Candidaţii cu diplome de bacalaureat sau diplomă echivalentă acesteia (în original sau copie legalizată) care nu au înscrisă în clar media generală a examnului de bacalaureat nu vor fi înscrişi la concursul de admitere, având în vedere că media de bacalaureat se ia în considerare la calculul mediei finale la concurs. Absolvenţii promoţiei 2010 pot prezenta în locul diplomei de bacalaureat o adeverinţă tip de promovare a examenului de bacalaureat, eliberată de liceu, în care să fie specificată în clar media de bacalaureat. Foaia matricolă sau adeverinţa sunt eliberate de către liceu şi vor fi semnate de către director şi ştampilate cu ştampila rotundă. In caz de reuşită, candidaţii din această categorie sunt obligaţi să aducă diploma de bacalaureat sau o copie legalizată până la începerea anului universitar. - Am notat. Mai departe! - Înscrierile se fac între 12 şi 20 iulie. Inscrierea se face la secretariatului facultăţii (baza nautică) între orele 11 şi 18,00 în zilele lucrătoare, între 9 şi 18,oo (sâmbăta) şi 9 şi 14,oo duminica. In eventualitatea organizării celei de-a doua sesiuni de admitere pentru ocuparea locurilor rămase disponibile după sesiunea iulie, concursul de admitere se va susţine în aceleaşi condiţii ca în prima sesiune, în perioada septembrie Pentru înscrierea la concursul de admitere la învăţământul de zi sunt necesare următoarele acte (într-un dosar plic); cerere de înscriere, certificat de căsătorie (unde e cazul) diploma de bacalaureat sau echivalentă cu aceasta, adeverinţa medicală ş.a.m.d. - Dacă am auzit bine, sunt şi categorii de candidaţi care pot fi scutiţi de taxa de înscriere. - Sunt. Informaţiile sunt puse la dizpoziţia candidaţilor la secretariatul facultăţii. Fac doar o subliniere se aplică scutirea de taxe de înscriere numai pentru o singură specializare. - Alte precizări, pe scurt. - Sunt înscrişi şi consideraţi admişi (fără concurs) pe locuri fără taxă, candidaţii care s-au situat pe primele trei locuri la competiţiile de anvergură (campionate mondiale, campionate europene, jocuri olimpice). Probele de concurs la care candidatul a absentat se notează cu 0 (zero) şi intră în calculul mediei generale. Candidaţii care îşi retrag actele înainte de afişarea rezultatelor intermediare ori a rezultatului final al concursului sunt eliminaţi din concurs. Retragerea dosarului de înscriere în timpul şi după terminarea acestuia se face la cerere, pe baza buletinului de identitate şi a legitimaţiei de concurs, personal sau prin altă persoană numai prin procură legalizată la notariat. A consemnat I.T.Antim Un ghid pentru turişti ş i pentru furnizorii de servicii turistice Ultima oră Un ghid insolit pentru turişti se află în lucru. Consiliul judeţean Constanţa şi Asociaţia de promovare LITORAL-DELTA DU- NARII şi oamenii de acolo au gândit un proiect, primul la nivel regional dacă nu mă înşeală memoria, destinat exclusiv promovării turismului pe litoral. Cu un ceas mai devreme vă punem la dispoziţie câteva informaţii pe care e bine să le aveţi la îndemână, chiar dacă vă aflaţi acasă când citiţi aceste rânduri. O lectură s-ar putea să vă îndemne să plecaţi la drum. In acest ghid sunt incluse peste 2000 de obiective turistice (hoteluri, pensiuni, cafenele, restaurante, zone de agrement şi o sumedenie de alte informaţii pentru turişti). Mai mult, ghidul cuprinde 19 harţi turistice şi sunt prezentate peste 300 de imagini despre 14 staţiuni (inclusiv oraşul Constanţa şi Delta Dunării). Proiectul despre care scriem este destinat promovării turismului pe litoralul românesc şi, îndrăznim să anticipăm, el va fi un instrument practic pentru turişti dar şi pentru furnizorii de servicii turistice. Iniţiativa, se cuvine să subliniem, este a Consiliului judeţean Constanţa, care nu face altceva decât să ofere industriei turistice un suport necesar pentru o dezvoltare durabilă în concordanţă cu strategiile de dezvoltare regională. Acest proiect este un pas important pentru consolidarea parteneriatului public-privat. Ghidul, şi cu asta încheiem, va vedea lumina tiparului în curând, aşa că nu ne rămâne decât să îl aşteptăm cu nerăbdare. Denisa Răucescu Pag 4 l educaţie C M Y K

5 l Agigea Proiecte pentru descentralizare l Primarul Cristian Cârjaliu face azi tot ce a promis ieri Am mai scris despre Agigea, spuneam că există aici o altă stare de spirit şi nu credem că am greşit, primarul Cristian Cârjaliu nu a dat niciun anunţ că s-a înscris într-o campanie privind proiectele, primarul n-a făcut zgomot, a tăcut şi a făcut, s-a gândit cum să fie mai bine pentru comunitate şi a venit cu un proiect privind îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, punând accentul pe descentralizare. Ideea, trebuie să recunoaştem, este una ambiţioasă, dar mai cu seamă ea este una de care comunitatea are nevoie. Drumul de la Agigea şi până la Constanţa e scurt, de la Agigea şi până la Ambasada Japoniei în România este ceva mai lung, ei bine, primăria nu a ezitat şi a apelat la Ambasada Japoniei pentru dotarea cu mobilier a şcolii Ion Borcea din comună. Datoria faţă de comunitate Un alt proiect depus spre finanţare:proiectul integrat pentru amenajarea străzilor şi înfiinţarea sistemului de canalizare şi pentru construirea infrastructurii sociale în satul Lazu este încă o dovadă că Agigea se află într-o nouă etapă, iar administraţia publică e în căutarea unor soluţii pentru ca satul Lazu să se înscrie pe o altă cale, una care va face, îndrăznim să anticipăm, să tresară piaţa imobiliară. Amenajarea unui parc central în comună este încă o dovadă că primarul Cristian Cârjaliu a reţinut în agenda sa de lucru mai multe propuneri venite de la cetăţeni. Hotărât să arate că tot ce a spus până să fie ales ca primar, primul gospodar al comunităţii nu a uitat că are o datorie faţă de părinţii elevilor şi faţă de cadrele didactice,aşa că a gândit un proiect pentru reabilitarea şi extinderea şcolii amintite, dar şi pentru şcoala din Lazu. O localitate care va fi descoperită de turişti O sală de sport în Agigea, un proiect privind locuinţele sociale, reabilitarea şi consolidarea unui lac sunt alte iniţiative pe care primarul le priveşte cu atenţia cuvenită, semn pentru toţi locuitorii comunei că la primăria Agigea se întâmplă altceva decât acum câţiva ani, acei ani când aici s-a bătut pasul pe loc, iar aşteptările cetăţenilor erau privite cu superficialitate, fapt ce explică de ce azi Agigea nu a cunoscut, timp de câţiva ani, nici o schimbare. Azi, Agigea are o strategie, are o agendă cu investiţiile care vor aduce noi locuri de muncă, comunitatea are, în sfârşit, o tresărire de orgoliu şi începe să fie (peste noapte) o localitate, pe care turiştii o vor descoperi în timpul care urmează. Ceea ce se întâmplă la Agigea e un semn că încă o localitate a fost trezită din amorţire, iar primul semn, e bine să se ştie, l-a dat primarul Cristian Cârjaliu, un om tânăr căruia comunitatea îi dă şansa să facă azi ceea ce a promis ieri. Nu ne rămâne decât să sperăm că evaluările de azi vor deveni certitudini mâine. Adi Crăciun l Murfatlar Un oraş mai grăbit decât turiştii Primarul oraşului Murfatlar este nerăbdător să amintească proiectele depuse, ele sunt în faza de evaluare, pentru că el ştie că oamenii le aşteaptă, în primul rând localnicii sunt cei care trebuie să afle între primii de ele. Nu exagerăm dacă scriem aici că pe agenda primarului George Cojocaru sunt trecute câteva proiecte care sunt privite cu interes şi de locuitorii din zonă, dar şi de turiştii care se întrec să ajungă la mare în sezonul estival. Să-l ascultăm pe George Cojocaru, primarul oraşului: Am încheiat trei contracte cu Agenţia Naţională pentru locuinţe pentru construirea unor blocuri. Avem în vedere construirea a 105 apartamente. Reabilitarea podului de peste Canalul magistral de irigaţii este un alt proiect la care ne gândim. O altă ţintă este reabilitarea podului de pe Valea Siminocului şi am pregătit studiul de fezabilitate pentru modernizarea unor străzi, zece la număr, oraşul Mrufatlar este inclus în Polul de creştere Constanţa încă un semn că oraşul nostru, localitate a Zonei Metropolitane, are acum o altă perspectivă. Un alt proiect pe care îl vom privi, ca şi până acum, cu atenţia cuvenită vizează reabilitarea,extinderea şi dotarea şcolii nr.2, dar şi şcoala din satul Siminoc. La Murfatlar dimineţile oraşului de azi nu mai seamănă cu cele de ieri, ceva s-a schimbat şi această schimbare se vede. Proiectele au căpătat o altă vizibilitate, e adevărat că locuitorii oraşului nu mai au răbdare şi vor să vadă schimbări de la o zi alta. Asta presupune ca administraţia publică locală să facă minuni, numai că asta e îndeletnicirea altora. N-au apărut minunile, dar faptele au început să se vadă, e adevărat că ele n-au graba dimineţilor, totuşi putem scrie fără ezitări că oraşul se grăbeşte şi ritmul lui este dat de graba echipei din primărie, o echipă din care face parte şi viceprimarul Nicolae Crivineanu, un gospodar hârşit de viaţă şi de evenimente, hârşit de administraţie, o administraţie care se sprijină şi pe experienţa lui. Alina Grigore atitudini l Pag 5 C M Y K

6 U.E. alocă Zonei Metropolitane Constanţa 92 milioane de euro Comitetul de Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a avizat în integralitate Planul Integrat de Dezvoltare (PID) pentru Polul de Creştere Zona Metropolitană Constanţa prin Decizia nr. 10/ În contextul prezentat, administraţiile locale afiliate Zonei Metropolitane Constanţa vor atrage fonduri în valoare de 92 milioane de euro prin Axa Prioritara 1 a Programului Operaţional Regional, care are drept scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastruc turii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea struc tu rilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Proiectele prioritare incluse în PID vizează domenii precum: infrastructura (rutieră, socială, de utilităţi, de transport), turismul, resursele umane, cooperarea transfrontalieră, patrimoniul istoric şi cultural, protecţia mediului, etc. Aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare de către Comunitatea Europeană şi Guvernul României deschide în sfârşit posibilitatea finanţării unor proiecte de strictă necesitate pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Constanţa precum restaurarea centrului istoric al Municipiului Constanţa, modernizarea infrastructurii publice din staţiunea Mamaia, lărgirea drumului Mamaia- Năvodari şi a drumului Năvodari - Lumina, construirea rivierei Tomis (şoseaua de coastă) precum şi realizarea altor proiecte mai mici dar cu impact la fel de important. Această oportunitate reprezintă cu atât mai mult o importantă sursă de finanţare a proiectelor de utilitate publică cu cât bugetul de stat şi bugetele locale nu mai pot susţine în prezent aceste investiţii. De asemenea, aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare al Zonei Metropolitane Constanţa va contribui la accelerarea implementării unor proiecte de importanţă strategică precum autostrada Bucureşti Constanţa (tronsonul Cernavodă - Constanţa), varianta de ocolire a Municipiului Constanţa, finalizarea digului de larg în Portul Constanţa si sistemul de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Constanţa. Luiza Ţigmeanu info Zona Metropolitană l Murfatlar Pagini de monografie Profesoara Cleopatra Crangă a făcut un gest care nu trebuie trecut sub tăcere, mai cu seamă că alţii (în locul ei) ar încerca să facă mult zgomot. Dintr-o mare pasiune şi, fireşte, din dragoste faţă de oraşul Murfatlar, fost Basarabi până de curând, directoarea liceului din localitate, prof.crangă, a adunat în paginile unei monografii informaţii utile pentru curioşi, dar şi pentru cei ispitiţi de statistici şi de tradiţii şi obiceiuri, trimiţând pe piaţa monografiilor o cărţulie pe care o semnalăm cititorilor noştri. Primarul oraşului Murfatlar George Cojocaru, iată o informaţie pentru o viitoare monografie, va implementa un proiect ce vizează îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, e vorba de un proiect unde sunt angajaţi trei parteneri. Monografia tipărită acum va fi îmbunătăţită, aşa că autorul ei va fi nevoit să mai adauge câteva pagini cu schimbările de ultimă oră din oraşul Murfatlar. Să-i aplaudăm! l Iată lista cu premianţii concursului Mesajul meu Antidrog ( ), concurs ajuns la cea de-a VII-a ediţie Secţiunea Eseu literar: Pag 6 l evenimente - Locul I: Ciocănescu Bianca - Eco- Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu Medgidia, Jud.Constanţa clasa a-ix-a - Locul I: Acmola Elida - Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia Jud.Constanţa clasa a X-a - Locul I: Gheorghe Daniela - Şcoala cu clasele I-VIII Lucian Grigorescu Medgidia Jud.Constanţa clasa a-viii-a - Locul II - Buzoianu Andreea - Colegiul Naţional Mihail Eminescu din Municipiul Constanţa-clasa a Xl-a; Badea Gabriel Valentin - Colegiul Naţional Mihail Eminescu din Municipiul Constanţaclasa a- Xl-a; - Locul III: Vasile Cristina - Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu - Constanta; - Locul III: Prună George - Grup Şcolar I.N. Roman din Municipiul - Locul III: Balasz Alyssa Cynthia - Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 6 din Municipiul - Menţiune: Aifer Iasar - Colegiul Tehnic Energetic din Municipiul - Menţiune: Prelipcianu Alexandra - Şcoala cu Clasele I- VIII Lucian Grigorescu din Medgidia Jud. Constanta; - Menţiune: Sandu Laura Diana- Grupul Şcolar G. E. Palade din Municipiul Constanţa Secţiunea Film de Scurt Metraj, Spot şi Fotografie Digitală: Subsecţiunea Film de Scurt Metraj Locul I: Drăgan Cristian - Colegiul Naţional Mihai Eminescu, cls XI B jud. Constanţa Locul II: Nistor Florentina, Tătăbuţă Claudiu, Alexe Daniela şi Stoian Anamaria - Liceul Teoretic Anghel Saligny din Cernavodă, Jud. Constanţa. - Locul III: Petru Emil şi Turnescu lonuţ - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul Constanţa Subsectiunea Fotografie digitală Locul I: Giovani Alina.Condurache Marius, Micu Robert, Dorobantu Alexandra, Banciu Cristian - Colegiul Naţional Mihai Eminescu cls. XI E Locul II: Alexandru Roxana - Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu din Medgidia Jud. Constanţa. Locul III: Bordeianu Vanessa - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul Constanţa Secţiunea Pagină web - Locul I: Ciot Constantin - Colegiul Teoretic Murfatlar jud.constanţa cls. X Secţiunea Arte vizuale Subsecţiunea Grafică - Locul I: Manole Bianca - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul Locul II: Gheorghe Manuela Gabriela - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul Locul III: Munteanu Cătălina- Scoală de Arte si Meserii Vasile Alecsandri din comuna Corbu judeţul Constanta: Subsecţiunea Poster - Locul I: Condurache Marius - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul - Locul II: Renciu Mirela - Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul - Locul III: Bordeaianu Vanesa- Colegiul Naţional Constantin Brătescu din Municipiul Subsecţiunea Pictura Locul I: Suciu Cătălin - Şcoala de Arte şi Meserii Vasile Alecsandri din comuna Corbu judeţul Locul II: Zvacu Ionut - Şcoală de Arte şi Meserii Vasile Alecsandri din comuna Corbu judeţul Locul III: Vlasa Claudiu - Şcoalaă de Arte şi Meserii Vasile Alecsandri din comuna Corbi jud. Subsecţiunea Desen Locul I: Simtion Iulian - Colegiul Tehnic Energetic din Municipiul Locul II: Radu Victoria - Colegiul Naţional Mihail Eminescu din Municipiul Locul III: Midut Alexandra Ionela - Grup Şcolar I.N. Roman din Municipiul Menţiune: Dragusin Monica - Şcoala Generala Nr. 1 Valul Lui Traian judeţul Constanţa. Pagină realizată de Nicoleta Dumitra

7 Frecţie la un picior de lemn! l Cine a trecut pragul unei bănci ştie ce înseamnă un credit pentru agricultură Se spune că minunile ţin trei zile, la noi nu ţin nici atât. Iar dacă amintim de agricultură trebuie să trecem sub tăcere subiectul cu minunea. Au trecut 20 de ani şi din patru în patru ani fermierii au auzit atâtea promisiuni, încât azi au ajuns să se roage cerului să mai dea o ploicică. Numai de sus mai vine câte un semn care îi îndeamnă să tragă nădejde că nu vor intra în faliment. Cine ajunge la putere nu face altceva decât să arate cu degetul în urmă şi să vorbească de moştenirea care i-a fost lăsată. Guvernanţii de azi nu fac altceva decât să se lamenteze, deşi unii au mai fost la masa bogaţilor, au fost, şi acum au venit cu aceleaţi promisiuni. Toţi spun că mâine va fi mai bine, că în curând vor fi bani pentru agricultură, că prefinanţarea a fost trecută în buget. In realitate, adevărul e altul. Ministrul agriculturii, un specialist a cărei intenţie nu o punem la îndoială, aminteşte tot timpul de priorităţi şi fonduri europene, numai că agricultura bate pasul pe loc, iar performanţa mult aşteptată e doar pe hârtie şi în bilanţurile funcţionarilor din minister. Se bate toba că zootehnia e o prioritate, că finanţările vor fi îndreptate către acest sector. Ultimii care au ieşit în stradă să protesteze, vă reamintim, au fost crescătorii de animale! Semnul mirării ne scuteşte de alte comentarii. Când se vorbeşte de bunăstare sunt înşirate o sumedenie de scheme care vor face, vorba cuiva, agricultura să duduie. Din păcate, toate aceste scheme care ar trebui să producă, în sfârşit, o cotitură, nu sunt altceva decât frecţii la un picior de lemn. Dacă, să zicem, câmpul e cum e, trebuie să scriem apăsat că zootehnia e într-o situaţie de plâns. Lacrimi nu au doar crescătorii de animale. Cine se gândeşte la o rectificare bugetară, e bine să ştie că ea este o poveste în aceste vremuri de criză. Fermierii n-au decât să se gândească la credite. Se gândeşte la credite numai cel care n-a mai trecut pragul unei bănci, cel care a trecut prin experienţa unei creditări nu se mai încumetă să o ia de la capăt. Iulian Talianu Când e secetă, fermierii plâng l Statul mai are o problemă: soluţiile întârzie să apară Vine vorba, dacă nu cumva a venit, că fermierii privesc cu îngrijorare cerul. Ploile căzute până acum le poţi număra pe degetele unei singure mâini. In urmă cu câteva zile, specialiştii Camerei Agricole judeţene Constanţa s-au întâlnit, la Albeşti şi Murfatlar, cu 75 de producători agricoli. Subiectul dialogului: irigaţiile. O grijă mare pentru fermieri. Cu toţii s-au plâns că sistemele de irigaţii sunt într-o stare jalnică, atât de jalnică încât unele echipamente nu mai au nici măcar valoare de inventar. Mai mulţi producători agricoli au solicitat ca ANIF să primească sumele pentru investiţii de la bugetul de stat. Aici e aici, statul are o problemă când vine vorba de irigaţii. Incă una. In agricultură problemele se adună de la o zi la alta, iar soluţiile întârzie să apară. In loc să ajute şi să-i încurajeze pe fermieri să facă performanţă, statul se gândeşte la taxe şi impozite, încă un semn că redresarea mult aşteptată nu o vom vedea curând. Mai degrabă vom putea scrie că agricultura va ajunge în sapă de lemn. Ce să mai spunem de sprijin? E ca şi când am vorbi de secetă. La jena financiară de acum, fermierii n-au decât să plângă cu vorbe. Apa până la hidrant nu mai e subvenţionată, costurile sunt atât de mari încât sunt zone unde culturile nu vor mai fi irigate. Nu mai sunt rentabile, după cum sesiza un fermier, dacă se aplică 2-3 udări. O altă problemă, şi ea la ordinea zilei, piese de schimb pentru echipamentele de irigaţii nu se mai găsesc. Poţi să le cauţi şi cu lumânarea! Incă o bilă neagră pentru guvernanţi. Există o singură soluţie: achiziţionarea unor instalaţii de irigat noi, unii sunt dispuşi să facă investiţii, puţini la număr, pentru că n-au cheag, dar şi cei care fac cheltuieli n-au garanţia că vor ieşi la liman. Există riscul să nu primească apă pentru a iriga şi atunci cum va amortiza investiţiile? l Când vine vorba de irigaţii Statul are o problemă Unii se gândesc la proiecte, îşi fac singuri curaj, amăgindu-se că se vor scoate într-o bună zi. În acest caz socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. In zona Albeşti, ca să apelăm la exemple, producătorii agricoli au un of adânc. Mai adânc decât lacurile din zonă. Ele au fost concesionate unor firme private pentru acvacultura şi nu mai pot fi folosite acum ca sursă de apă pentru irigaţii. Mai putem vorbi de modernizarea exploataţiilor? Nu mai amintim de tarifele pentru irigat, de tariful pentru energia electrică! S-ar putea să vedem în ochii fermierilor mai mulţi nori decât sunt pe cer. Sunt destui producători agricoli care ezită să mai cultive grâu. Există şi o explicaţie: cultura nu mai este profitabilă. Costurile pentru înfiinţarea culturii sunt mari, iar preţul de livrare e prea mic. Până şi drumurile către câmp au ajuns să fie o problemă, iar drumul către proiecte (pentru accesarea de fonduri) este atât de anevoios, încât fermierii nu se mai încumetă să cheltuie bani şi pe urmă să rămână cu ochii în soare. Au fost vremuri, îmi povestea marele romancier Constantin Toiu, când se clătinau bursele de cereale din America dacă era secetă în România, acum e secetă şi nu se mai clatină nimic, nici măcar scaunul unui ministru care a uitat de starea precară a agriculturii. Până la sapa de lemn poate se va ivi din senin vreo remaniere în Guvern! Iulian Talianu proiecte l Pag 7

8 Atitudini l Au, doctore, mă doare Cine pune sare pe rană? l Petru Popescu Sunt scene pe care le-am scris cu bătăi de inimă Nu cred că voi putea să le dau o veste bună cititorilor dacă scriu despre sistemul medical. Si fac o precizare că în aceste rânduri nu veţi întâlni opiniile mele, ci ale unui specialist, şi încă unul de elită din acest sistem unde directorii sunt numiţi dimineaţa şi schimbaţi până a doua zi. Mai grav, finanţarea sistemului medical e una sub aşteptări, încă un argument că în cazul serviciilor medicale nu putem vorbi de calitate. Slăbiciunile şi durerile s-au adunat, iar grila de salarizare este, în ultima vreme, o durere pentru medici şi o suferinţă tot mai apăsătoare pentru pacienţi. E nevoie de un nou sistem medical. Iată încă un loc unde e nevoie de o schimbare. De mentalitate, de atitudine şi de legislaţie. Avem nevoie de aceste schimbări pentru că la sănătate ne gândim cu toţii. In mediul rural suferinţa e mare cât satul. Nici la oraş nu e mai mică. Cineva făcea o propunere şi lăsa să se înţeleagă că fără aceste schimbări sistemul medical va fi tot timpul în suferinţă, spunea că medicul de familie din mediul rural ar trebui să aibă casă, maşină şi salariu pe măsura muncii prestate. Numai atunci vom putea avea pretenţii când vine vorba de medicul de familie. Acum nu putem face o listă cu ce are la dispoziţie un medic de familie, ci mai degrabă putem întocmi un inventar cu ceea ce îi lipseşte specialistului de care avem nevoie 24 de ore din 24. Politicile de M. Kogălniceanu Echipa primarului a eliminat barierele sănătate pentru mediul rural sunt mai mult pe hârtie, încă o dovadă că guvernanţii n-au privit cu atenţia cuvenită durerile satului românesc, dureri ce persistă, dureri pe care politicienii zilei nu le-au tratat cu responsabilitate. Tratamentul este cunoscut, sistemul medical are nevoie, în regim de urgenţă, de investiţii, iar cine a trecut prin comunităţile din mediul rural nu are decât să confirme că avem dreptate în ambele mâini, numai că, aşa se întâmplă la noi, poţi muri cu dreptatea în braţe. Vedem şi în aceste zile cum e la noi şi ce se întâmplă când vine vorba de pensii şi de salarii. Vorbim de ele, vorbim de suferinţă, vorbim de sistemul medical şi de slăbiciunile lui. Despre educaţia sanitară a copiilor doar amintim şi le reamintim guvernanţilor că satul e talpa ţării, iar talpa ţării şchioapătă acum şi nu face un pas înainte, ci bate pasul pe loc pentru că, iată, în anul de graţie 2010 bătrânii plâng cu vorbe, în timp ce guvernanţii fac (din când în când) câte o petrecere când vine vorba de banul public. Cuvântul austeritate există doar pentru alţii. Despre politicieni nu mai vorbim, nu vorbim pentru că ar însemna să punem sare pe rană, iar sarea dăunează grav sănătăţii! Faceţi puţină linişte, să treacă Guvernul pragul remanierii, dar asta nu înseamnă că viaţa noastră se va schimba în bine. Iulian Talianu În urmă cu câteva zile romancierul Petru Popescu s-a întâlnit cu cititorii săi şi cu scriitorii dobrogeni la sediul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. In sala pusă la dispoziţie pentru această întâlnire de către prof.ion Popişteanu, patronul Editurii Ex Ponto şi directorul Bibliotecii Centrale a Universităţii Ovidius, alături de invitatul special al acestei întâlniri s-a aflat şi scriitorul Pavel Chihaia, venit din Germania pentru a pune la punct ultimele detalii privind editarea operei sale, o ediţie îngrijită de directorul Editurii Ex.Ponto. Cristina Tamaş, preşedintele Filialei Dobrogea a U.S.R., a făcut o scurtă prezentare a ultimelor cărţi semnate de Petru Popescu. Cu toate că a avut în mână doar câteva ore cărţile lansate acum de Petru Popescu, după cum a mărturisit, Pavel Chihaia a ţinut să remarce că în romanele Supleantul şi Fata din Nazaret, portretistica nu are hotare. Fata din Nazaret este o invitaţie către descrierea infinită a eului uman. Dacă îmi daţi voie, s-a confesat Petru Popescu: sunt încântat de atmosfera de aici ( ) Eram june când am venit prima oară în Constanţa, oraşul era un punct romantic pentru mine atunci( ) Nevasta mea nu ştie româneşte, i-am povestit subiectul cărţii Supleantul. Am scris-o gândindu-mă că o să conving pe cineva să facă un film ( ) Când eram în România am scris confesiv despre generaţia mea şi despre mine însumi( ). Când începi să scrii în raport cu experienţa de viaţă scrii cu mai multă detaşare( ) Personajele biblice sunt aşa cum le avem noi în interior. Aceste gânduri nu sunt subiecte de conversaţie ( ) Maria este o personalitate atât de plină de caracter. Are o asemenea inimă şi o asemenea puritate că se îndrăgosteşte toată lumea de ea( ) Sunt nişte scene pe care le-am scris cu bătăi de inimă. Parcă îmbrăţişam o fată prima oară. Fata din Nazaret vreau să aibă o orbită de lectură. Vă rog să recomandaţi şi prietenilor această carte. Spaţiul tipografic nu ne îngăduie să găzduim intervenţia romancierului Petru Popescu, ne rezervăm dreptul, cu acordul scriitorului, să publicăm textul integral întro carte de publicistică, o carte aflată în pregătire. Ea va apărea la Editura TALI ART. În sumarul ei veţi descoperi o sumedenie de interviuri şi reportaje, manuscrise inedite şi fotografii din arhiva autorilor Ion Popişteanu şi Iulian Talianu. Redacţia Redactor şef: ADRIAN CRĂCIUN Primăria M.Kogălniceanu a depus o serie de proiecte, câteva dintre ele sunt în evaluare, iar unul e în derulare, e vorba de alimentarea cu apă a localităţilor Piatra şi Palazu Mic, proiect început în Alte proiecte aşteaptă, cum spuneam, la rând, încă o dovadă că echipa de colaboratori a primarului Iosif Valer Mureşan a găsit soluţii pentru ca, în curând, comuna care se află la doi paşi de Constanţa să facă un pas mare şi hotărât către oraş. In evaluare se află şi proiectul privind modernizarea sistemului de drumuri din cartierele NORD şi TOMIS. Când vine vorba de tradiţii şi de cultură putem scrie fără ezitări că la M.Kogălniceanu este una din localităţile pe care o întălnim tot mai des pe afişul unor evenimente culturale şi asta pentru că ansamblurile folclorice şi formaţiile de dansuri au avut (şi încă mai au) o frumoasă carte de vizită. Dar pentru că aici găzduim informaţii despre ultimele proiecte iniţiate de primar şi de Consiliul local, să amintim că un proiect mult aşteptat, e vorba de reabilitarea şi reamenajarea Parcului Central, e pe agenda consilierilor. Proiectul a fost depus la Ministerul Mediului, aşa cum reiese din lista ce ne-a fost pusă la dispoziţie. Se cuvine să subliniem că, în ciuda crizei şi a vremurilor destul de tulburi de acum, primăria M.Kogălniceanu a eliminat barierele care ar fi blocat iniţiativele consilierilor, sprijinind tot timpul derularea proiectelor, trecând aproape de strategia stabilită de consilieri şi de comunitate. Primarul a acţionat pentru impulsionarea unor schimbări şi pentru implementarea unor proiecte care să aducă un alt confort cetăţenilor, un confort care să diminueze diferenţa dintre comuna M.Kogălniceanu şi oraşele învecinate. Ani Meireanu Redactori: Luiza Ţigmeanu, Alina Grigore, Cristina Chebuţă, Luiza Popa, Irina Tudorache. SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ IULIAN TALIANU ISSN Pag 8 l stare de spirit C M Y K