POSIBILE VARIANTE DE ÎNTREBĂRI PROBA TEORETICĂ CONCURSUL CU TEMATICĂ DE PROTECŢIE CIVILĂ CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA - ETAPA JUDETEANA GIMNAZIU/LICEU Prob

Transcriere

1 POSIBILE VARIANTE DE ÎNTREBĂRI PROBA TEORETICĂ CONCURSUL CU TEMATICĂ DE PROTECŢIE CIVILĂ CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA - ETAPA JUDETEANA GIMNAZIU/LICEU Proba teoretică constă în rezolvarea unui chestionar cu 30 de întrebări. Fiecare întrebare este cotată cu câte 1 punct şi are trei variante de răspuns, una corectă şi două eronate. Foile de răspuns se completează numai cu pastă sau cerneală de culoare albastră, prin marcarea răspunsului considerat corect prin litera x. Pe foaia de răspuns nu sunt admise modificări sau ştersături. La solicitarea concurenţilor, în cazul în care se impune înlocuirea foii de răspuns, preşedintele juriului poate dispune anularea acesteia şi distribuirea unui nou tipizat. Orice neregulă sau nelămurire va fi exprimată cu voce tare, înainte de începerea concursului. Membrilor echipei le este permis să se consulte între ei, dar cu intensitate scăzută a vocii. Chestionarul supus rezolvării este tras la sorţi de preşedintele juriului cu 10 minute înainte de începerea concursului, în prezenţa echipelor, dintr-un set de 3 chestionare tip grilă introduse în plicuri sigilate. Timpul de lucru alocat este de 60 minute. Setul I 1. La ce dată s-a constituit protecţia civilă în România? a. la 28 februarie 1918; b. la 28 februarie 1933; c. la 28 februarie Care este legea care reglementează activitatea Protecţiei civile din România? a. Legea 307/2006; b. Legea 481/2004; c. Legea 84/ Conform Legii nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006, activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de: a. primul ministru; b. preşedintele ţării; c. preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă; 4. Una dintre misiunile stategice ale Protecţiei Civile este : a. organizarea cursurilor de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă ; b. exerciţii practice şi antrenamente ;

2 c. instruirea populaţiei neîncadrate, a studenţilor şi elevilor, în vederea însuşirii regulilor de comportare înainte, pe timpul şi după producerea dezastrelor, precum şi pentru acordarea autoajutorului sau a primului ajutor, în caz de dificultate. 5. Protecţia civilă este o componentă a : a. sistemului securităţii internaţionale; b. sistemului securităţii naţionale; c. sistemului securităţii civile. 6. Activitatea de protecţie civilă are caracter: a. permanent; b. temporar; c. colectiv. 7. Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile, la nivel central, se asigură de către: a. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; b. Inspectoratul municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă; c. Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. 8. Cine asigură la nivelul serviciilor profesioniste judeţene, secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene: a. primarii; b. centrele operaţionale judeţene; c. Inspectoratele Judeţene de Poliţie. 9. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr.21/2004 o situaţie de urgenţă este: a. un eveniment ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante; b. un eveniment ce ameninţă bunurile materiale ale populaţiei; c. un eveniment care produce degradarea vieţii şi a ecosistemului. 10. În funcţie de amploarea şi intensitatatea situaţiei de urgenţă, măsurile de protecţie civilă se aplică: a. continuu; b. permanent; c. gradual. 11.Tipurile de risc conform Ordonanţei de Urgenţă nr.21/2004 sunt: a. incendii, cutremure, inundaţii, tornade, avalanşe, căderi de obiecte din atmosferă, calamitaţi naturale; b. accidentele rutiere; c. accidente nucleare. 12. Alegeţi varianta corectă : a. salariaţii au următoarele obligaţii şi drepturi : să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic; să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii,

3 impuse de situaţiile de protecţie civilă; să respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite; să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică; b. conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, au numai următoarele obligaţii principale: asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase; stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă; c. salariaţii au următoarele obligaţii şi drepturi : să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală şi să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică. 13. În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la: a. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă ; b. ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz ; c. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. 14. Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile: a. colaborării, subsidiarităţii, legalităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii ; b. autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi fondurilor băneşti, cooperării şi solidarităţii ; c. autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. 15. Fondurile băneşti pentru situaţii de urgenţă la nivel local se asigură din: a. bugetul asigurărilor de sănătate; b. bugetul ministerului internelor şi reformei administrative; c. bugetul de stat şi/sau din bugetele locale. 16. De căte ori se întruneşte comitetul pentru situaţii de urgenţă : a. semestrial; b. semestrial sau la solicitarea cetăţeanului; c. semestrial şi ori de căte ori situaţia impune. 17. Din comitetul local fac parte: a. secretarul comunei, oraşului, municipiului ori ai sectoarelor municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai instituţiilor şi agenţilor economici din unitatea administrativ-teritorială; b.viceprimarii sectoarelor; c. şefii de servicii publice deconcentrate; 18. Previziunea, prevenirea, continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă constituie: a. acţiuni şi măsuri ce se întreprind pe durata stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă; b. principii ale managementului situaţiilor de urgenţă ;

4 c. măsuri de constrângere ale managementului situaţiilor de urgenţă. 19. Componentele Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional sunt: a. comitetele pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi comandantul acţiunii; b. comitetele pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă; c. comitetele pentru situaţii de urgenţă, serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, comandantul acţiunii, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţia prefectului. 20. Prin noţiunea de prim ajutor se înţelege: a. Transportarea la cea mai apropiată unitate sanitară a unui ranit cu insuficienţă respiratorie; b. Oprirea unei hemoragii intense prin aplicarea garoului; c. Îngrijirea de urgenţă a unui ranit sau contaminat, înainte de a fi posibilă acordarea unei asistenţe medicale calificate. 21. Cutremurele de pământ sunt: a. Fenomene meteo periculoase; b. Calamităţi naturale; c. Fenomene de origine cosmică. 22. În categoria adăposturilor naturale intră : a. Peşterile; b. Subsolurile locuinţelor; c. Garajele. 23. Sistemul naţional de adăpostire cuprinde: a. adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul public de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile; b. adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile; c. adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea parlamentarilor şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile. 24.Cu ce sunt prevăzute subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă? a. Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m.p. se prevăd cu: sas; încăperi de adăpostit; grup sanitar;

5 ieşire de salvare. b. Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m.p. se prevăd cu: grup sanitar; ieşire de salvare. c. Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m.p. se prevăd cu: sas; grup sanitar; ieşire de salvare. 25. Dezastrul este definit ca fiind: a. evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane şi materiale b. activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre producerea unor dezastre; c. măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu; 26. Alarmarea, conform legii protecţiei civile 481/2004, modificată şi completată cu Legea 212/2006, reprezintă: a. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; b. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre producerea unor dezastre; c. ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate. 27. Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea: a. primarului localităţii; b. primarului localităţii, a conducatorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, dupa caz, ori a împuterniciţilor acestora; c. a conducătorului instituţiei. 28. Câte impulsuri şi ce durată are semnalul Alarmă la dezastre transmis cu sirena electrică? a.3 sunete pe durata a 1 minut; b.5 sunete pe durata a 2 minute; c.6 sunete pe durata a 2 minute. 29. Semnalul pentru Alarmă aeriană se compune din : a. 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ; b. 5 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ; c. 10 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ; 30. Semnalul Încetarea alarmei se compune din: a. semnal continuu ; b. semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute ; c. semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 1 minut

6 31. Ce mijloace se folosesc pentru alarmarea populaţiei? a. sirene electrice şi panouri luminoase; b. sirene electrice şi clansoanele maşinilor; c. sirenele electrice, sirene electronice,sirene cu aer compriat,,motosirene,clopote,toace. 32. Unde se instalează de regulă sirenele electrice? a. pe coline, locuri dominante, în copaci; b. pe clădiri dominante dispuse în centrul zonei de alarmat; c. pe stâlpi metalici de cel puţin 50 metrii înălţime. 33. Durata semnalului de alarmare la sirenele cu aer comprimat este de: a. două minute; b. un minut; c. trei minute. 34. Avertizarea este definită ca: a. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; b. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; c. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; 35. Cum se aşează corect pe targă o persoană rănita la torace? a. pe spate cu capul in sensul de deplasare; b. cu spatele sprijinit pe suluri de pături; c. intr-o parte,cu capul in sensul de deplasare. 36. Masca contra fumului şi gazelor se poartă: a. Pe şoldul stâng; b. Pe umăr; c. La spate. 37. Epicentrul unui cutremur este: a. Punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului; b. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială ; c. Punctul intermediar pe verticala focarului. 38. În cazul descoperirii unei muniţii neexplodate, respectaţi următoarele reguli: a. nu le atingeţi, nu le loviţi sau mişcaţi şi nu le introduceţi în foc; b. transportaţile cel mai repede la un post de poliţie; c. adapostiţivă lângă cel mai apropiat copac. 39. Neutralizarea şi distrugerea muniţiei neexplodate se execută de către: a. subunităţi pirotehnice dotate cu aparatură specială ; b. poliţie ; c. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

7 40. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de: a. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; b. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; c. Ministerul Apărării Naţionale. 41. Care este numărul de telefon la care sunăm în situaţii de urgenţă? a. 112; b. 122; c Cum procedăm când descoperim că o persoană este căzută la pământ şi este electrocutată? a. Îi facem masaj cardiac extern; b. Decuplăm curentul şi îi facem reanimare cardiorespiratorie; c. Scot persoana electrocutată din zonă şi îi facem masaj cardiac extern. 43. Primul ajutor în arsuri: a. aplicarea unui pansament steril uscat pe suprafaţa arsă; b. respiraţia artificială; c. administrarea de oxigen sau carbogen. 44. Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, trebuie să se realizeze: a. Înainte de producerea cutremurului; b. Pe timpul producerii cutremurului şi după ce miscarea seismică a trecut; c. Înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut. 45. După producerea unui cutremur : a. daca s-a declanşat un incendiu, cautaţi să-l stingeţi prin forţe propii ; b. nu alergaţi în stradă ; c. folosiţi scările sau liftul pentru a părăsi clădirea ; 46. Sacul de urgenţă al elevului trebuie să cuprindă: a. cărţi; b. hărţi; c. lanterna cu baterii de rezervă. 47. Care dintre următoarele mijloace intră în categoria mijloacelor de protecţie individuale? a. Masca contra gazelor; b. Aparat de detecţie radiological; c. Autospecialele. 48. Se consideră că o persoană este în hipotermie atunci când temperatura corpului: a. Este mai mare de 36 grade celsius; b. Este mai mica de 36 grade celsius;

8 c. Prezintă degerături la nivelul membrelor inferioare. 49. Prin asanare în sensul Legii nr. 481/2004 republicată se înţelege: a. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională; b. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei explodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională; c. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau păstrarea muniţiei explodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională. 50. Ce instituţie se ocupă de neutralizarea şi asanarea muniţiei rămase neexplodate? a. Inspectoratul judeţean de poliţie.; b. Unităţi militare de geniu; c. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. 51. Garoul nu este permis să stea strâns mai mult de : a. o oră şi jumătate; b. 2 ore; c. 4 ore. 52. Cele mai importante activităţi care trebuie întreprinse într-o şcoală, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă vizează : a. Întreruperea cu energie electrică a clădirii; b. închiderea ferestrelor; c. Evacuarea rapidă a cladirii în condiţii de siguranţă şi verificarea prezenţei la locul de adunare. 53. Unda de şoc este provocată de : a. explozia nucleară; b. pulverizarea din avion a substanţelor toxice de luptă; c. aruncarea din avion a manifestelor. 54. Targa se ţine pe timpul transportului rănitului în poziţie: a. orizontală; b. înclinată în faţă; c. înclinată 10 grade în spate. 55. Pentru fiecare nivel al instituţiei de învăţământ se vor întocmi: a. Planul de alarmare; b. Planul de evacuare a persoanelor şi bunurilor; c. Planul de desfăşurare a exerciţiilor de evacuare. 56. Poziţia corpului accidentatului în timpul ridicării pe targa trebuie să rămână: a. puţin îndoită în faţă; b. puţin îndoită în spate; c. dreaptă. 57.Accidentatul,pe timpul transportului cu targa, trebuie supravegheat:

9 a. la începutul şi la sfârşitul transportului ; b. din când în când; c. permanent. 58.Pulsul normal al unui om este de: a pulsaţii pe minut; b pulsaţii pe minut; c pulsaţii pe minut. 59.După adâncime, cutremurele se clasifică astfel : a. De suprafaţă, intermediare, de adâncime; b. De suprafaţă şi de adâncime; c. Intermediar şi de adâncime. 60.Mijloacele de protecţie individuală pentru prevenirea contaminării sunt : a. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii şi mijloacele de protecţie individuală a pielii; b. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii,mijloacele de protecţie individuală a pielii, mijloacele de protecţie individuală improvizate şi mijloacele de protecţie individuală pentru combaterea contaminării sau diminuare a efectului de contaminare; c. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii,mijloacele de protecţie individuală a pielii şi mijloacele de protecţie individuală improvizate. 61. Când apare fenomenul de contaminare se interzice: a. comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate; b. utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate; c. comercializarea bunurilor contaminate. 62. La intrarea într-un adăpost de protecţie civilă cui acordaţi prioritate? a. persoanelor din formaţiile civile, pentru a putea bloca uşa; b. femeilor, batrânilor,persoanelor ce nu se pot deplasa singure; c. militarilor ce vor pazi adăpostul; 63.Scara Richter este utilizată pentru : a. Măsurarea magnitudinii sau cantităţii de energie degajată de un cutremur; b. Măsurarea cantităţii de energie degajată de o explozie solară; c. Măsurarea cantităţii de energie degajată de erupţia vulcanică. 64. În cazul alunecărilor de teren se iau următoarele măsuri : a. evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul ; b. resuscitarea cardio-respiratorie ; c. alertarea serviciului de ambulanţă. 65. Evacuarea în cazul dezastrelor se execută : a. cu ajutoul clopotelor, soneriilor; b. pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare; c. pe baza planurilor de securitate la incendiu.

10 66. Evacuarea este o măsură de protecţie luată numai în cazul: a. unui conflict armat şi incendiu ; b. răspândirii unei epidemii sau epizootii ; c. ameninţarii iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă. 67. Care este cea mai corectă definiţie a unui pericol : a. este un fenomen sau proces cu cauze naturale sau umane, care poate să producă pagube unui grup de oameni, bunurilor lor şi mediului în care trăiesc ; b. este o activitate a pământului ; c. este blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii ; 68. Inundaţiile sunt definite ca fiind : a. vânturi foarte violente care se deplasează deasupra pamîntului; b. acumulări de gaze în subteran ; c. acumularea unor cantităţi mari de apă, cauzată în general de ploi abundente pe care solul nu este capabil să le absoarbă. 69. Erupţiile vulcanice sunt: a. explozii sau emisii de lava şi gaze toxice provenite din adâncul pământului; b. perioade lungi de timp în care o suprafaţa de pământ suferă de lipsa ploilor ; c. mişcări ale suprafeţei pământului ; 70. Secetele sunt definite ca : a. perioada de timp(luni sau ani) în care o suprafaţă de pământ suferă de lipsa ploilor, producând mari pagube asupra solului, recoltei, animalelor şi chiar oamenilor ; b. catastrofa care afectează o întreaga comunitate, de exemplu provocată de catre un nor mare, de insecte sau animale care distrug recoltele ; c. val uriaş, cauzat de un cutremur sau de o erupţie vulcanică, care provoacă distrugeri mari litoralului. 71. Tornadele sunt: a. coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni; b. parcele organizate de aer cald şi umed; c. parcele organizate de aer cald. 72. Cauzele care pot determina mari calamităţi şi catastrofe sunt: a. apa, focul, accidentele industriale, marile calamităţi ale pământului ( cutremure, vulcani, avalanşe, furtuni, cicloane, surpări şi alunecări de teren etc.) ; b. accidentele rutiere, accidentele feroviare ; c. ploile, surpările de teren, accidentele aeronavale. 73. Ce este arma chimică? a. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele toxice şi precursorii acestora, cu excepţia celor destinate unor scopuri neinterzise, muniţiile, dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor toxice în

11 scopuri de agresiune împotriva oamenilor, animalelor, contaminarea căilor de comunicaţii, surselor de apă, culturilor etc.; b. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele volatile şi precursorii acestora, cu excepţia celor destinate unor scopuri interzise, muniţiile, dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor toxice în scopuri de agresiune împotriva oamenilor, animalelor, contaminarea căilor de comunicaţii, surselor de apă, culturilor etc.; c. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele toxice şi precursorii acestora, cu excepţia celor destinate unor scopuri neinterzise, muniţiile, dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor netoxice în scopuri de agresiune împotriva oamenilor, animalelor, contaminarea căilor de comunicaţii, surselor de apă, culturilor etc Care sunt agenţii patogeni care pot fi utilizaţi în producerea armei biologice? a. mediul înconjurător, antrax, febra japoneză; b. bacterii: antrax, ciumă, holeră, febră tifoidă; viruşi: encefalită, gripă, febra aftoasă, variola; ricketsii: tifosul exantematic, febra japoneză; c. virusul HPV, virusul HIV,antrax, ciumă, holeră. 75. Care sunt armele nucleare fără acţiune explozivă? a. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu protoni ; b. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu neutroni ; c. substanţele radioactive şi bomba cu neutroni. 76. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor obiecte căutaţi să vă protejaţi : a. capul b. membrele; c. capul şi membrele; 77. Ce se înţelege prin fuziune nucleară? a. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mare, energia eliberată în timpul procesului fiind proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante şi masa noului nucleu (masa nucleului nou format fiind mai mică decât suma maselor nucleelor intrate în reacţie); b. Fuziunea nucleară este procesul prin care patru nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mică, energia eliberată în timpul procesului fiind proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante; c. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mică, energia eliberată în timpul procesului fiind invers proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante. 78. Depoluarea constă în: a. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor nepoluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului; b. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante, limitarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului; c. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului.

12 79.Care sunt bolile caracteristice atât epizootiilor cât şi epidemiilor? a. holera, ciuma, morva, bruceloza, febra aftoasă; b. bruceloza, febra tifoidă, holera, gripa, morva; c. bruceloza, febra aftoasă, gripa aviară, bronşita, morva. 80. Definiţi termenul de epizootie: a. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale, unele din ele putând fi transmise şi la oameni, prin contact direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminate; b. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante, unele din ele putând fi transmise şi la oameni, prin contact direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine contaminate; c. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante, unele din ele putând fi transmise şi la animale, prin contact direct cu oamenii sau prin consumul de produse de origine contaminate. 81. Care sunt simptomele îmbolnăvirii cu Antrax (bacillus anthracis)? a. greaţa, bulimia, creşterea poftei de mâncare, dureri abdominale; b. greaţa, scăderea poftei de mâncare, vomismente, febră, urmate de dureri abdominale, vomismente sanguinolente şi diaree severă; c. greaţa, creşterea poftei de mâncare, vomismente, febră, urmate de dureri abdominale şi vomismente sanguinolente. 82.Ce este arma nucleară? a. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune distructivă se bazează pe utilizarea energiei nucleare; b. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune benefică se bazează pe utilizarea energiei electrice; c. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune distructivă se bazează pe utilizarea iodurii de potasiu. 83.Ce sunt incendiile de masă? a. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc pierderi de vieţi umane şi animale, precum şi pagube materiale; b. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată artificial, în urma căreia se produc pierderi de copaci, precum şi beneficii materiale; c. Incendiul de masă reprezintă o declanşare naturală sau artificială, în urma căreia se produc pierderi de vieţi omeneşti. 84. De către cine se aprobă evacuarea în situaţii de conflict armat? a. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului mediului; b. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării; c. de Consiliul de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării. 85. Alarmarea populatiei se face cu ajutorul : a. sirenelor b. mass-mediei c. retelei de telecomunicatii. 86. Cetăţenii au dreptul:

13 a. să încheie contracte de prestări servicii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale; b. să încheie convenţii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă profesioniste cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale; c. să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. 87. În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la: a. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă ; b. ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz; c. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. 88. Ce se întelege prin izoseisme? a. curbe care delimitează pe o hartă macroseismică suprafeţe de egală intensitate seismică; b. curbe care delimitează pe o hartă microseismică suprafeţe de egală magnitudine seismică; c. delimitări pe o hartă a suprafeţelor mari pe care se propagă undele seismice. 89. Lunca inundabilă, volumul viiturii şi unda de vitură reprezintă: a. caracteristici ale epizootiilor; b. caracteristici ale inundaţiilor; c. caracteristici ale cutremurului. 90.Primul ajutor in arsuri: a. aplicarea unui pansament steril uscat pe suprafata arsa; b. respiratia artificiala; c. administrarea de oxigen sau carbogen 91. Care este varianta de comunicare cu cei din afară în cazul producerii unui cutremur a. ţipaţi după ajutor; b. încercaţi prin orice metode să luaţi legătura cu cei din afară ; c. bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţi ; 92. Tornadele sunt: a. coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni; b. parcele organizate de aer cald si umed; c. parcele organizate de aer cald 93.La parasirea locuintei, dupa producerea unui cutremur, fiecare cetatean trebuie să-şi ia : a. Actele de identitate, un mijloc de iluminat independent de sursa de alimentare, obiecte personale strict necesare, un aparat radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori ; b. Actele casei, obiectele de valoare ; c. Actele de identitate, obiecte personale strict necesare, un aparat radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori. 94. Erupţiile vulcanice sunt definite ca:

14 a) hazarde endogene datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiuni exercitate de forţele tectonice, care determina ascensiunea materiei incadescente spre suprafaţa; b) eveniment datorat declanşării unui cutremur; c) hazarde datorate energiilor acumulate la suprafaţa 95. Ştiinţa care cercetează mişcările de pământ se numeşte : a. Astronomie b. Seismologie c. Astrofizica 96. La întoarcerea acasă, după producerea unei inundaţii trebuie să respectaţi următoarele reguli: a. Nu atingeti firele electrice, nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost fiarta, nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electrice, decat dupa aprobarea organelor de specialitate ; b. Evitati suprasolicitarea ; c. Evitati pe cat posibil, circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostiintelor pentru a vedea care este starea lor. 97.Din categoria muniţiei fac parte: a. pistoale, rachete; b. artificii, armament; c. proiectile, mine, grenade, cartuşe; 98. Atelele pentru imobilizarea unei fracturi rezultate în urma unui accident rutier trebuie sa fie: a. cumparate din strainatate; b. foarte grele; c. suficient de lungi pentru a acoperi zona fracturata atat deasupra, cat si dedesubt. 99.Primele semne în caz de insolaţie sunt: a. nu există nici un simptom; b. ameţeală, slăbiciune, greaţă, dureri de cap, sete puternică şi roşeaţa pielii; c. creşte pofta de mâncare şi somn. 100.Care este factorul esenţial în propagarea unui incendiu produs în aer liber? a. vântul; b. soarele; c. fumul. Setul II Întrebări concursul Cu Viaţa Mea Apăr Viaţa 1. Protecţia civilă este: a) o componentă a sistemului securităţii naţionale; b) o componentă a sistemului securităţii regionale; c) o componentă a sistemului securităţii mondiale. 2. Activitatea de protecţie civilă este: a) de interes regional; b) de interes naţional; c) de interes local.

15 3. Dintre atribuţiile protecţiei civile fac parte următoarele: a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României; b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor; c) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a organismelor nespecializate cu atribuţii în domeniu; 4. Ce reprezintă situaţie de protecţie civilă? a) situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pune în pericol, dar nu afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; b) situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; c) situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, nu pune în pericol şi nu afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; 5. Ce reprezintă în protecţia civilă înştiinţarea? a) activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; b) activitatea de transmitere a informaţiilor despre producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; c) activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate sau neautorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie. 6. Ce reprezintă în protecţie civilă avertizarea? a) neaducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; b) aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unui atac aerian; c) aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre. 7. Ce reprezintă în protecţie civilă prealarmarea? a) activitatea de transmitere către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer; b) activitatea de transmitere către populaţie a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer;

16 c) activitatea de transmitere către populaţie a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre producerea unor dezastre sau a atacurilor din aer. 8. Ce reprezintă în protecţie civilă alarmarea? a) activitatea de transmitere a mesajelor despre producerea unor dezastre sau a unui atac aerian către autorităţile administraţiei publice centrale ori locale; b) activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian către populaţiei; c) activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian către autorităţile administraţiei publice centrale ori locale. 9. Ce reprezintă în protecţie civilă adăpostirea? a) măsură nespecifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor acestora; b) măsură specifică de apărare a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor acestora; c) măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor acestora. 10. Adăposturile de protecţie civilă sunt: a) spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor; b) spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de ministrul administraţiei şi internelor; c) spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice aprobate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi elaborate de ministrul administraţiei şi internelor. 11. Ce reprezintă în protecţie civilă asanarea: a) ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională; b) ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, cum sunt poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională; c) ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea muniţiei explodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională. 12. Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de: a) ministrul apărării naţionale; b) ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

17 c) primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. 13. Cetăţenii au dreptul: a) să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale; b) să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii operatorilor economici sursă de risc; c) să încheie convenţii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. 14. Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă au dreptul, după caz: a) la ajutoare umanitare; b) la ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri; c) la credite avantajoase. 15. Despăgubirile se acordă în urma: a) solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată prefectului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local; b) solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată consiliului local, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii primarului; c) solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local. 16. Cetăţenii sunt obligaţi: a) să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz; b) să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 911, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă; c) să-şi asigure mijloacele colective de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor. 17. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga răspundere pentru: a) asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă; b) asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei neafectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă; c) asigurarea condiţiilor de supravieţuire a animalelor salbatice afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă. 18. Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută: a) numai cu aprobarea prefectului, de către primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora; b) numai cu aprobarea primarului localităţii, de către conducătorul instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora;

18 c) numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. 19. Înştiinţarea se realizează de către: a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc; b) serviciile de urgenţă profesioniste sau de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc; c) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc. 20. Avertizarea populaţiei se realizează de către: a) autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate; b) populaţie, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate; c) serviciile de urgenţă profesioniste sau de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. 21. Durata fiecărui semnal de alarmare este de: a) două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut; b) două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de trei minute; c) un minut pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de două minute. 22. Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici se verifică: a) iarna şi primăvara; b) periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii; c) în lunile ianuarie şi decembrie, prin executarea de antrenamente şi exerciţii. 23. Persoanele fizice şi juridice care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor au obligaţia să anunţe de îndată: a) serviciul local de ambulanţă; b) centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dispeceratul integrat de urgenţă, prefectul sau primarul, după caz; c) centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dispeceratul integrat de urgenţă, poliţia sau primarul, după caz. 24. Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică a populaţiei se realizează prin: a) mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele lipsite de risc; b) mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc;

19 c) mijloace de intervenţie sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc. 25. Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte: a) de primul-ministru sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent; b) de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent; c) de primul-ministru sau de primar, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. 26. În situaţii de conflict armat, evacuarea se aprobă de către: a) preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale; b) ministrul administraţiei şi internelor; c) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării naţionale. 27. Ce reprezintă situaţia de urgenţă? a) eveniment excepţional, cu caracter militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante; b) eveniment deosebit care prin amploare şi intensitate ameninţă bunurile populaţiei, mediul încon jurător, valorile materiale şi culturale importante; c) eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante. 28. Ce reprezintă intensitatea situaţiei de urgenţă? a) viteza de perturbare a fenomenelor distructive şi gradul de evoluţie a stării de normalitate; b) viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; c) gradul de perturbare a fenomenelor distructive şi viteza de evoluţie a stării de normalitate. 29. Ce reprezintă managementul situaţiei de urgenţă? a) ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de execuţie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate; b) ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de execuţie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate; c) ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea

20 variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate. 30. Factorul de risc este defint ca: a) fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; b) fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care nu pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; c) fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor situaţii de urgenţă. 31. Tipurile de risc reprezintă: a) evenimente distructive determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; b) evenimente obişnuite determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; c) cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici. 32. Ce reprezintă intervenţia operativă? a) acţiunile desfăşurate, în timp de pace, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia; b) acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii producerii situaţiilor de urgenţă; c) acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia; 33. Ce reprezintă evacuarea? a) măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă; b) intervenţia operativă în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă; c) măsură de prevenire luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă. 34. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

21 a) previziunea şi prevenirea; b) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către populaţie; c) prioritatea protecţiei şi salvării bunurilor oamenilor; 35. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru: a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; b) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din afara zonelor de pericol; c) declararea stării de urgenţă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă. 36. Sunt comitete pentru situaţii de urgenţă: a) comitetele regionale pentru situaţii de urgenţă; b) comitetele operatorilor privaţi pentru situaţii de urgenţă; c) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. 37. Unde se constituie şi cine conduce comitetele locale pentru situaţii de urgenţă? a) la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea prefectului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale; b) la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale; c) la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primului-ministru, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale. 38. Din comitetul local fac parte: a) un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; b) un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai instituţiilor şi agenţilor economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, nu constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; c) 10 persoane. 39. Centrele operative cu activitate permanentă au următoarele atribuţii principale: a) centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;