2012 IANUARIE - MARTIE ANUL XXVI NR 1 BUNA VESTI RE BULETIN PAROHIAL SAINT MARY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH 555 S. Walnut Str. ANAHEIM CA Tel.: (71

Transcriere

1 2012 IANUARIE - MARTIE ANUL XXVI NR 1 BUNA VESTI RE BULETIN PAROHIAL SAINT MARY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH 555 S. Walnut Str. ANAHEIM CA Tel.: (714) Ladies Auxiliaries President Parish Priest Parish Council President Rev. Fr. Cornell Avramescu IOANA florea Gheorghe Stan DESPRE POST În amintirea marelui post, aspru îndelungat, ţinut de Mântuitorul înaintea începerii lucrării Sale Mesianice, a fost rânduit de Sfinta Biserică Marele Post al Patruzecimei, Părresimilor sau Postul Paştelui. Noi creştinii ortodocşi suntem datori ca să ne străduim a-l ţine cu pietate.,,iisus plin fiind de Duhul Sfint", (după ce S-a botezat in Iordan), s a dus de Duhul în pustie (pe Muntele Carantania), unde 40 de zile şi 40 de nopţi a fost ispitit de diavolul. Şi n-a mâncat nimic in zilele acelea"...(lc. 4, L-14). Astfel de post aspru au ţinut şi Moise şi Ilie, pe care Mintuitorul i-a adus deasupra Taborului, când S a schimbat la Faţă, unde a vorbit cu ei despre iesirea Sa... (Ieş ; 2 Lege 9, 9,18;3 Împ,-19, 1-8). Creştinii. Ortodocşi din vremurile apostolice au postit Postul paştelui unii şapte, alţii şase săptămâni, apusenii trei săptămâni, afară de sâmbăta şi dumineca, iar ereticii Montanişti postesc pină acum numai două săptămâni, după care s-au luat şi mulţi creştini de modă nouă ai vremilor acestora Postul Mare se posteşte astfel: Luni, Maţi, Miercuri, Joi şi Vineri, pâine şi legume fierte, fără untdelemn; iar Sâmbăta şi Duminica e dezlegare a mânca cu untdelemn şi a bea puţin vin cu cumpătare. (Din dai voinţă iei putere) In Posul Mare se fac metanii mari peste săptămână, afară de sâmbăta şi Dumineca. Atunci se fac închinăciuni până la pămănt. Nu confundaţi închinăciunile cu metaniile. Rugăciunea Sf. Efrem Sirul Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. (o Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale. (o metanie) metanie) Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin (o metanie Special points of interest: Briefly highlight your point of interest here. Briefly highlight your point of interest here. Briefly highlight your point of interest here. Briefly highlight your point of interest here.

2 Page 2 BUNAVESTIRE 1. Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S- a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, 2. Timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavolul. şi în aceste zile nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se ele, a flamânzit. Luca 4,1-2 Luca 1, 26. Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. 28. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. 29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Având în vedere nevoile vremii păstorii bisericeşti care au datoria de a iconomisi (a se îngriji) de viaţa păstoriţilor au dat sfaturi cu privire la aplicarea postului, cum este enciclica Sf. Sinod român din 1907 şi cea din 1956 în care se precizează; A. Copiii până la împlinirea vîrstei de 7 ani sunt dezlegaţi de pravila postului, putând mânca în tot timpul anului orice fel de alimente. BUNAVESTIRE 30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. 31. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. 32. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. 33. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. 34. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? B. B. Pentru copiii de la 7-12 ani şi pentru credincioşii de orice vârstă care sunt cuprinşi de slăbiciuni şi suferinţi trupeşti, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare: a). Toate miercurile şi vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la peşte ; b). Prima şi ultima săptămână din sfântul şi marele post al Paştilor şi tot aşa din postul Crăciunului; c). de la iunie (adică cinci zile din postul 35. Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. 36. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. 37. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. 38. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea. Foarte important de ştiut. Dezlegări dela post. sfinţilor apostoli Petru şi Pavel) ; d). de la 1-15 august (adica 2 saptamini ale postului Adormirii Maicii Domnului); e).ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august şi 14 septembrie. Pentru celelalte zile şi săptămini din timpul marilor posturi bisericeşti, copiii de la 7-12 ani şi credincioşii de orice virstă care sunt suferinzi să fie dezlegaţi a mânca: peşte, icre, ouă, lapte şi brinză. Din PRAVILA bisericească Valea Plopului, Jud. Prahova 1999 Pag Enciclica Sf. Sinod Canonul apostolic despre postul Paştelor Dacă vreun episcop, prezviter, diacon, citeţ sau cântăreţ nu va posti sfântul şi marele post al Paştilor sau miercurea şi vinerea, să se caterisească, afară de cazul când este împiedicat de slăbiciunea trupească, iar de va fi laic să se afurisească. Canonul apostolic 69, Din Pravila bisericească 1999

3 Volume 26, Issue 1 Page 3 Învăţătură despre cereasca Împărăţie şi despre veşnica odihnă Dacă atunci, când intrăm intr-o cetate mare, întemeiată de oameni, în lumea aceasta, măcar că ştim bine că după puţină vreme se va risipi, dar când începem a umbla printr-însa, nu ne mai săturăm de frumuseţile ei, de poduri, de grădini, de curti de palate, încât am pofti mereu să tot umblăm printr-însa, pentru frumuseţile ei, apoi, cu cât mai mult nu se vor desfăta cei ce se vor învrednici a intra în Cetatea lui Dumnezeu, în Ierusalimul cel de Sus, când vor începe a gusta din dulceaţa cea de-a pururea a frumuseţii celei mai presus de orice asemănare? Si iarăşi, după cum atunci când, intrând la curtea unui impărat pământesc, vedem palate mari, impodobite cu marmură, cu aur şi cu argint, iar după aceea putem vedea pe impăratul şi bărbaţii vrednici stându-i înainte în podoabe măreţe, iar impăratul îmbrăcat în porfiră şi încoronat cu pietre scumpe, măcar că toate acestea sunt stricăcioase, apoi cu cât mai vârtos' nu se va bucura cel ce va intra la Dumnezeu, intru cereasca împărăţie, neputând a se sătura de frumuseţile şi de slava Lui cea pururea fiitoare? Şi precum intrând cineva, într-o vie sădită de oameni, o vede pe ea veselă, îngrijită şi cu tot felul de poame şi de flori împodobită, încât ar voi să tot umble mereu prin ea şi a se veseli de vederea ei, măcar că este stricăcioasă, apoi cu cât mai mult cel ce a intrat în cetatea lui Durrinezeu, dacă va fi împlinit 'poruncile lui Dumnezeu, întru această lume, de câtă slavă duhovnicească nu se va bucura, întru lumina cea negrăită şi întru slava cea netrecătoare, văzând pe Stăpânul, Domnul tuturor, cu a Sa mărire strălucind şi luminindu-i pe toţi cei drepţi, cu mult mai vârtos decât Soarele acesta. Dar, să spunem ceva şi despre munca cea fără de sfârsit, prin pilda veacului acestuia, aşa cum am arătat şi pentru bunătăţile cele fără de sfirşit. Cum vom putea suferi chinul viermelui celui neadormit, noi, care aici nici împunsăturile ţânţarilor şi ale muştelor celor slabe nu le putem suferi? Ci, învârtindu-ne în paturile noastre, ne sârguim să le prindem şi pe unii şi pe altele? Şi ne scărpinim cu unghiile trupului, ca şi cum i-am fi de vreun folos, pentru acea slabă impunsătură. Apoi, cum vom suferi noi cu uşurinţă gheena focului? Noi, care nu putem suferi arşiţa soarelui, ci fugim la umbră sau în casă căutând odihnă. Şi cum vom suferi întunericul cel mai de dedesubt şi scrâşnirea dinţilor? Noi care acum, nici o zi nu putem suferi o cameră întunecoasă, nefiind nici durere, nici plins, nici scrisnirea de dinţi? Ci îndată ne tulburăm şi ne întristăm, zicând:,,când vom ieşi din întunericul acesta, ca să vedem doar lumina aceasta stricăcioasă?,,.deci, dacă unele ca acestea sunt bunătăţile cele cele veşnice, cât şi chinurile cele fără de sfârşit precum pe rând le- am arătat, apoi să nu ne lenevim. Să fugim de veşnica pierzare şi să alergăm la făcătorul nostrum, Dumnezeu. Căruia se cuvine slava acum şi în veci. Din Proloagele pe ianuarie 15. Atunci va zice Împaratul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvântatii Tatalui Meu, mosteniti împaratia cea pregatita voua de la întemeierea lumii.

4 Page 4 BUNAVESTIRE Pentru cine zice că n are păcate Adevarat vă spun că orice veţi lega pe pământ va fi legat şi în ceruri şi orice veţi dezlega pământ va fi deslegat şi în ceruri. Matei 18,18 Nu de rareori duhovnicii se confruntă cu situaţii de felul titlului de mai sus. Asta nu că ar fi cu adevărat aşa, dar aceasta vine ori din cunoaşterea puţină a credinţei, ori din cauza superficialităţi cu care tratăm mântuirea. Indrumătorul de spovedanie este plin de sugestii care ne ajută să ne cunoaştem căderile. În trei direcţii să ne îndreptăm cercetarea conştiinţei; -Greşeli faţă de Dumnezeu, - Faţă de semen, - Şi faţă de noi înşine. Să încercam o meditaţie după cele zece porunci. 1.Chiar n am idolatrizat pe nimnei şi nimic. N am făcut idol din părinţi, din soţ, din copii şi pentru ei am lăsat la o parte pe Hristos şi datoriile creştineşti? - biserica, rugăciunea, posturile, meditaţia, citirea? Am cheltuit timp pentru filme, televizor, meciuri, vizite, în timp ce trebuia să fim în biserică sau la rugăciune? Ţi-ai făcut rugăciunile prescrise în totalitate, seara, dimineaţa, peste zi? Ţii posturile, miercurea, vinerea, mănânci carne, dispreţuind pe sfinţii părinţi şi biserica? Citeşti cărţi ale altor religii şi culte, dispreţuind învăţătura ortodoxă şi primind idei străine sau protestante? Eşti superstiţios sau mergi la ghicitori sau vrăjitori sau faci tu însuţi aşa ceva? 2.Nu ne am împodobit casa cu tablouri, posters, cu artişti, fotbalişti, nuduri, în timp ce icoanele cu Hristos, Maica Domnului şi sfinţii, sunt dosite puse în locuri de necinste, ca să nu arătăm celor ce ne vin în casă că suntem credincioşi? 3.N am vorbit de Dumnezeu, de Iisus, de Duhul Sfânt, de Maica Domnului, de sfinţi, cu cineva ironizând sau ascultând glume sau discuţii fără respect faţa de divinitate şi cele sfinte? Nu ironizezi pe episcopi, pe preoţi, îi judeci îi vorbeşti de rău, râzi de Sfintele Taine, de spovedanie, de împărtăşanie, dând şi altora curaj la a nu le practica? 4.Chear am respectat duminecile şi sărbătorile mergând la biserică cu regularitate, nu în alte locuri, n am lucrat ceva ce-ar fi fost oprit în aceste zile? Sau dacă am mers am fost acolo cu toată fiinţa sau numai cu trupul, iar mintea am lasat-o să hoinărească pe aiurea?n am mers la cumpărături, târguri, meciuri, spectacole, chefuri sâmbătă noaptea, iar a doua zi am dormit ne-mergâd la biserică, am mers prea târziu şi am plecat prea devreme sau chear mergând am fort ispită cuiva prin îmbrăcăminte, farduri, parfumuri, nu m-am purtat fără evlavie în casa lui Dumnezeu, vorbind cu alţii, râzând sau făcând semne? 5.Am cinstit sau cinstesc pe părinţi cum se cuvine, căutându-i sau chemândui la telefon sau ajutândui material dacă au nevoie? Sau dacă sunt trecuţi la Domnul le-am făcut parastasele, îi pomenesc la Sfintele Liturghii, cum se cuvine? Le îngrijesc mormintele mă rog pentru odihna lor? 6.N ai ucis niciodată măcar o muscă, sau un pui de pasăre dacă nu oameni? Nu ai ucis cu vorba pe cineva care din pricina ta a fost întristat, bătut sau chear

5 Volume 26, Issue 1 Page 5 Nu uitaţi de donaţiile pentru facerea Sf. Paşti! arestat? Te-ai invoit cu soţul, prietenul, să avortezi, care tot ucidere se cheamă? 7.Dăcă n-ai avut legături trupeşti cu femei, barbaţi, nu te-ai uitat la cineva poftind sau imaginânduţi păcatul? Sau îţi aminteşti astfel de păcate făcute în tinereţe, sau ai făcut alte necurăţii? Ai privit filme, reviste, ai citit cărţi care te-au incitat la acest păcat? Ori ai spus altora să facă acest lucru că nu-i păcat? 8.N ai luat de nici unde nici măcar o floare, un fruct, n ai pus lucruri în buzunar din magazine sau ai luat din casele altora lururi sau bani ori alte bunuri? N ai ţinut pentru tine ce trebuia oferit lui Dumnezeu, dai bisericii zeciuiala cerută de Biblie, sau măcar o parte, din munca ta? Sau ai luat din ce este al biserici? 9.N ai pârât pe cineva, n ai spus minciuni, altora făcâd intrigă, ori la politie, judecător sau în alt loc? 10.N-ai dorit nimic din ce este a apropelui, casa, banii, maşina, femeia, bărbatul, serviciul, faima sau orice altceva? Ai milă de semenul în lipsă îl ajuţi cu mâncare, haine, îl mângâi la întristare, în boală? Îl înveţi pe cel care nu ştie credinţa, îi arăţi calea dreaptă, îi vorbeşti de Dumezeu, de judecată, de rai, de iad sau te îndoieşti tu însuţi de acestea? Îi ierţi pe cei care ţi-au greşit? Te bucuri de necazul vrăjmaşului tău? N ai greşit faţă de tine însuţi trup şi suflet? Nu ţi-ai abuzat proprul corp cu lăcomia pântecelui, cu mâncare şi băutură excesivă, sau chiar nu l-ai hrănit, îmbolnăvindu-l? Porţi grijă de sufletul tău ca unul ce are şi el nevoie de hrană, dar duhovnicească? Ori l-ai neglijat şi l-ai sărăcit punând mai mult accent pe trup? În concluzie îl iubeşti pe Dumnezeu mai mult ca orice de pe lume, şi pe semenul tău ca pe tine însuţi? părintele Iisus...a suflat asupra lor si le-a zis; Luati Duh Sfant, carora veti ierta pacatele le vor fi iertate si carora le veti tine vor fi tunute. Ioan 20, Într-o zi, un doctor, care urmarea predicile, Pr. Panagopulos 1982, s-a apropiat de predicator şi i-a spus: EXISTA MICROBI IN SF. ÎMPĂRTĂŞANIE? - Domnule Panagopulos, este imposibil ca preotul să consume continutul Sfântului Potir. Se împărtăşesc ataţia bolnavi din acesta şi după cum este cunoscut, microbul se transmite prin saliva. Ce face deci preotul cu Trupul şi Sângele Domnului, care rămâne? Il varsa în chiuvetă? Acesta nu este insă un pacat mare? -Un astfel de lucru nu se întâmplâ niciodată, a răspuns predicatorul. Hristos nu se infecteaza cu microbi. Şi din nemuritoarele Taine nu există nici un pericol de infectare. Doctorul însă nu putea să creadă. Atunci acela l-a sfătuit să urmărească Liturghia şi la sfârşit să se aşeze undeva, încât să vadă mişcările preotului în timpul consumării conţinutului Sfântului Potir. Aşa s-a şi întâmplat. Doctorul a văzut cu ochii lui cum preotul slujitor a consumat Sfintele Taine. L-a văzut chiar cum punea vin ca să nu rămână nici urma din Trupul şi Sângele Mântuitorului. De atunci doctorul nu numai că a crezut, ci se împărtăşea şi el cu bolnavii. Exista crestini carora le este frică să se împărtăşească ca nu cumva să ia microbi! Daca ar fi fost aşa, nu ar mai fi trăit niciun preot, deoarece ei la sfarsit consumă conţinutul Sfântului Potir din care se împărtăşesc mereu sute de credinciosi cu boli diferite. Cu toate acestea, niciun preot nu a păţit niciodată nimic. Minuni şi descoperiri din timpul Sf. Liturghii 2009

6 Page 6 BUNAVESTIRE Slujbele în Postul Mare Postul Mare înseamnă dela sine; pocăinţă, iertare îndreptare şi mai multă rugăciune. Rugăm, îmbrăcăminte sobră. Doamnele care tebuie să poarte pantaloni pot trage şi o fustă pe deasupra. În prima săptămână în fiecare seară la ora 7, până joi Canonul cel Mare a Sf Andrei al Cretei. Miercurile toate până la Florii, la 7 seara,- Pavecerniţa Mare. Vinerea seara la 7 seara, Liturghia Darurilor mai Înainte Sfinţite sau a Sfântului Grigorie Dialogul. Cei ce doresc să se împărtăşească, trebue să nu mănânce cel puţin de la 10 dimineaţa. Masluri de obste vom avea in Sâmbăta Slăbănogului pe 10 martie şi in Miercurea Mare pe 11 aprilie, la 7 seara. Parastasele sau sâmbetele morţilor, le vom ţine după regula calendarului sâmbăta, la ora 10 acatistul celor adormiţi urmat de parastasul de obşte, dar nu vom refuza nici pe cei ce nu pot veni decât dumineca, afară de 25 martie de Buna Vestire când vom avea masă de peşte. Spovedaniile în fiecare miercuri, vineri şi sâmbătă seara după slujbă. Îndrumăm pe toţi să se pregătească pentru aceasta după Îndrumătorul de spovedanie şi să nu se lase pe săptămâna patimilor. Cel ce manânca trupul Meu si bea sângele Meu are viata vesnica, si Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. TRUPUL SI SÂNGELE LUI HRISTOS ÎN POTIR? Mulţi s-au îndoit de faptul că pâinea şi vinul se prefac cu adevărat în Trupul şi Sângele lui Hristos. De multe ori Domnul i-a învăţat minte în chip minunat. De pildă, a ajuns până la noi prin predanie următoarea întâmplare adevărată. O oarecare femeie din Roma cocea prescuri şi le aducea Sfântului Grigorie Dialogul, papa Romei. Odată, când Sfântul Grigorie, urmând să o împărtăşească, spunea cu voce tare rugăciunea dinaintea împărtăşirii, ea a zâmbit. Papa a întrebat-o: De ce zâmbeşti? Cum să nu zâmbesc, a răspuns ea, când am copt pâinea asta cu mâna mea, iar tu spui că este cu adevărat Trupul lui Hristos? Sfântul Grigorie şi-a înălţat ochii către cer şi s-a rugat lui Dumnezeu ca El să o încredinţeze pe femeie că se va împărtăşi cu adevăratul Lui Trup şi Sânge. Şi, cu rugăciunile lui, femeia a văzut în loc de pâine şi de vin Trup şi Sânge omenesc, şi s-a cutremurat de frică. Iar Sfântul Grigorie s-a rugat din nou, iar Trupul şi Sângele Domnului au căpătat din nou înfăţişare de pâine şi de vin. Despre faptul că în Taina Euharistiei, care se săvârşeşte la Liturghie, se săvârşeşte cu adevărat neasemuita minune a prefacerii pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos a dat mărturie Domnul şi prin alt mijloc - fiindcă ştim şi din Viaţa Cuviosului Serghie din Radonej că, săvârşind el Liturghia şi chemând Duhul Sfânt, când a rostit cuvintele săvârşitoare ale acestei mari Taine: Prefăcându-le cu Duhul Tău Cel Sfânt, unul dintre sfinţii lui ucenici l-a văzut pe Cuvios înconjurat cu totul de văpaie, după care acea văpaie, depărtându-se de la el, sa făcut ghem şi a intrat în potirul cu Sfintele Daruri. Oare nu ne ajung dovezile acestea? Oare le vom socoti drept legendă? N-au decât să vorbească de legende necredincioşii - însă noi credem că lucrurile stau aşa cu

7 Volume 26, Issue 1 adevărat; iar episcopii şi preoţii care săvârşesc cu mare evlavie Taina Euharistiei, simt limpede că se petrece o Taină foarte mare, simt cum Se pogoară Duhul Sfânt asupra pâinii şi a vinului. (fragment din Predica in Joia Mare - Sfantul Luca al Crimeei) Tu ai un pledge lunar, proportional cu venitul tău? Eşti membru al busericii aşa cum se cuvine? PARINTELE ARSENIE BOCA DESPRE TAINA POCĂINŢEI 485. Pocăinta trebuie să fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului şi a sănătătii întregi Mare este Taina pocăintei, nu numai fiindcă te face din rău, bun, din vrăjmas al lui Dumnezeu, prieten al Lui, ci şi pentru că un lucru aşa de mare e acoperit cu chip smerit. Mila cea fără de margini a Tatălui, ca să scape pe fiii Săi de judecata cea aspră, a dreptăţii după fapte, le trimite, coborând din ceruri, pe Fiul Său Cel Unul Născut, să le facă o judecată milostivă şi fără nici o înfricoşare şi iarăşi să-i împace cu Sine. Poate tocmai pentru că e aşa de smerită judecata aceasta milostivă, nu pot să vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plină de ştiintă şi afumată de mândrie. Cum să poată veni, ei care ştiu totul, ei care stăpânesc peste oameni, să vie în genunchi înaintea unui simplu preot şi să-şi înşire toate fărădelegile şi necazurile lor?! Nu, asta mândria n-o poate face, să vie de bună voie la smerenie. De aceea, ei dau de asprimea dreptătii care-i fierbe în zeama lor, până li se moaie oasele trufiei Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau şi le cuprindeau picioarele, binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte; iar alţii ziceau că ar trebui să cumpărăm cu aur ocările şi necazurile ce le pătimim de la oameni. Totul e să te învoieşti aşa pentru Dumnezeu şi El îţi ajută; căci e adevărat: nu e după fire să iubesti din toată inima pe cel ce te ucide în tot felul, ci e ATENŢIE La spovedanie păcatele se spun numindu-le. Am înjurat, am blestemat, trăiesc necununat etc. Acoperirea timpului de mărturisire cu banalităţi sau chear laude nuşi au locul acolo. Fiecare trebuie să-şi înceapă şi să-şi sfărşească spovedania aşa cum se cere în îndrumător sau în cartea cu Sf. Liturgie din bănci. Altfel, numai dacă duhovnicul îţi va cere. La împătăşanie venim rugândune nu povestind, sau râzând, zicând Doamne Iisuse miluieştemă... sau Dumnezeule milostiv fi mie păcătosului. Venim cu mâinile cruciş pe piept, aplecăm puţin capul pe spate şi nu atingem linguriţa cu buzele. Femeile cu ruj şil vor şterge înainte a se împărtăşi. Venim liniştiţi lăsăm crucile şi închinăciunile până ce trecem de Sf. Potir. Întorcându-ne zicem Slavă ţie Dumnezeule Slavă ţie... Ne citim în bancă rugăciunile de mulţumire. mai presus de fire. Acesta e întelesul şi capătul acestei judecăti milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fără margini, întoarsă de la toate păcatele spre Dumnezeu unul şi spre toţi oamenii. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine, iată spunem că ea lucrează revenirea oamenilor la nerăutatea pruncilor Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite, ascunse cu voia, atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră, ca o sabie care stă să cadă peste viata noastră. De îndată însă ce mărturisim păcatele şi vinovătia, primejdia mortii o înlătură Dumnezeu de deasupra noastră Să nu uităm însă că Page 7 una e lupta şi suferinţa omului mărturisit şi alta e suferinta omului nemărturisit. Unul e luminat la minte, linistit şi câştigă din nou nevinovăţia; celălalt e întunecat, îndărătnic şi mai rău se afundă. Unul e ascultător de duhovnic, asta-i usurează răbdarea încercărilor; celălalt nu ascultă de nimeni, ceea ce-i face îndreptarea cu neputintă Spovedania deasă trebuie ţinută însă la preţul ei. Ţinta sufletească fată de taină trebuie îndreptată atunci când se dovedeste usurătate la mijloc. De aceea, o prea deasă spovedanie, în sufletele neadâncite, se banalizează. De aceea ne ajutăm de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor, care poate fi oricât de deasă Spovedania deasă şi cercetarea constiintei au rostul de a slăbi din fire deprinderile patimilor şi a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contrare patimilor Gândurile pătimase nemărturisite sau simplu spuse au însusirea că se întăresc şi se fac funii, cum zic părinţii şi trag mintea la învoire şi la faptă, care este păcat Păcatul acesta este: înfrângerea morală a sufletului de către un gând rău. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întări şi de a birui mintea, căci de îndată ce sunt spuse le piere puterea de a obseda, asupri, stăpâni mintea Si gândurile bune trebuie controlate cu o altă constiinţă, mai limpede. Controlul tuturor gândurilor e lege în călugărie. Neîntrebat nimic nu e bine, nici ce e bine, pentru că singur nu te poţi apăra de săgeţile slavei deşarte.

8

9