Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 23 iunie 2016 (OR. en) 10225/16 NOTĂ Sursă: Destinatar: Comitetul special pentru agricultură Consiliul Nr. doc.

Transcriere

1 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 23 iunie 2016 (OR. en) 10225/16 NOTĂ Sursă: Destinatar: Comitetul special pentru agricultură Consiliul Nr. doc. ant.: 10224/16; 9839/16 Subiect: AGRI 336 DEVGEN 130 ENV 424 CLIMA 73 Proiect de concluzii ale Consiliului privind pierderile și risipa de alimente Adoptare La 13 iunie 2016, Comitetul special pentru agricultură a examinat proiectul de concluzii ale Consiliului, astfel cum figurează în documentul 9839/16. Acest proiect de concluzii a fost revizuit prin prisma discuțiilor și a observațiilor scrise primite. Textul revizuit, astfel cum figurează în documentul 10224/16, a fost examinat de Comitetul special pentru agricultură la 20 iunie Textul a fost revizuit ulterior pentru a se ține seama de observațiile formulate în cadrul reuniunii. Noul proiect de concluzii revizuit figurează în anexa la prezentul document. În acest context, Consiliul este invitat să adopte proiectul de concluzii ale Consiliului privind pierderile și risipa de alimente, astfel cum figurează în anexa la prezenta notă, în cadrul reuniunii sale din iunie /16 cd/sm/rr 1 DGB 1B RO

2 ANEXĂ Proiect de concluzii ale Consiliului Pierderile și risipa de alimente Consiliul Uniunii Europene: 1. ÎȘI EXPRIMĂ ÎNGRIJORAREA privind cantitatea semnificativă de alimente care sunt produse fără a fi însă și consumate: Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că aproape o treime (1,3 miliarde de tone anual) din totalul alimentelor destinate consumului uman sunt risipite sau devin pierderi pe parcursul circuitului de la fermă la consumator. 1 Acest nivel ridicat de ineficiență are consecințe economice, sociale și de mediu importante, fapt evidențiat și în studiul recent al Grupului internațional pentru o gestionare durabilă a resurselor din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), intitulat Food Systems and Natural Resources ( Sisteme alimentare și resurse naturale ). 2 Pierderile și risipa de alimente generează un cost anual de aproximativ 990 de miliarde USD pentru economia mondială. De asemenea, ele exacerbează insecuritatea alimentară și fenomenul malnutriției. În plus, acele alimente care sfârșesc prin a fi risipite sau a deveni pierderi consumă aproximativ un sfert din toată apa utilizată în scopuri agricole, necesită o suprafață de cultură egală cu teritoriul Chinei, este responsabilă de un procent estimat de 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră 3 și, de asemenea, contribuie la reducerea biodiversității Estimare după greutate. FAO, Global food losses and food waste extent, causes and prevention ( Pierderile și risipa de alimente la nivel global amploare, cauze și prevenție ). Roma: UN FAO. /tabid/133335/default.aspx FAO, Food wastage footprint and climate change ( Amprenta de mediu a risipei/pierderilor de alimente și schimbările climatice ). Roma: UN FAO. Kummu, M., H. de Moel, M. Porkka, S. Siebert, O. Varis, și P.J. Ward, FAO Lost food, wasted resources: Global food supply chain losses and their impacts on freshwater, cropland, and fertiliser use. Science of the Total Environment 438: FAO, Food wastage footprint: impacts on natural resources ( Amprenta de mediu a risipei/pierderilor de alimente: impacturile asupra resurselor naturale ). Roma: UN FAO /16 cd/sm/rr 2

3 2. REAMINTEȘTE că obiectivul Foamete zero, lansat de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite la Rio de Janeiro, integrează un obiectiv privind un nivel zero al pierderilor și risipei de alimente și un obiectiv privind sisteme alimentare 100% durabile. 3. EVIDENȚIAZĂ necesitatea de a spori disponibilitatea alimentelor în conformitate cu necesitatea de a satisface cererea la nivel mondial în viitor, întrucât se preconizează că populația mondială va crește la 9 miliarde de locuitori până în anul ÎȘI EXPRIMĂ îngrijorarea privind faptul că foametea reprezintă în continuare una dintre cele mai urgente provocări în materie de dezvoltare, în contextul în care la nivel mondial se produce o cantitate mai mult decât suficientă de alimente. Dacă doar un sfert din alimentele de pe planetă care ajung în prezent să fie risipite sau care devin pierderi ar fi salvate pentru consum, acestea ar fi suficiente pentru a hrăni, la nivel global, 870 de milioane de persoane care suferă de foame REAMINTEȘTE: dezbaterea din cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din iulie 2013 și mai referitoare la pierderile și risipa de alimente, cea de a 41-a reuniune a Comitetului pentru securitatea alimentară mondială (CSA) al FAO, din 17 octombrie , a doua Conferință internațională privind nutriția (ICN2) din 19 noiembrie 2014, diferitele recomandări cu privire la modele de consum durabile, cum ar fi, printre altele, regimurile alimentare europene precum modelele de consum alimentar mediteraneean (Cartea albă a FAO/CIHEAM 8 ) și regimul alimentar nordic 9, SAVE FOOD: Inițiativa globală pentru reducerea pierderilor și risipei de alimente, Constatări-cheie, /14 FAO/CIHEAM 2015, Mediterranean food consumption patterns, /16 cd/sm/rr 3

4 reuniunea miniștrilor agriculturii din G20 din 7-8 mai 2015 în cadrul căreia miniștrii au căzut de acord asupra unor acțiuni care au fost aprobate de liderii G20 în cadrul planului lor de acțiune privind securitatea alimentară/sistemele alimentare durabile 10, rezultatele conferinței internaționale No More Food To Waste ( Nu mai avem alimente de risipit ) de la Haga, Țările de Jos, din iunie , Expoziția universală de la Milano, Italia, 2015, care, prin mai multe evenimente, a contribuit la sensibilizarea cu privire la prevenirea pierderilor și a risipei de alimente, și Rezoluția Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru mediu privind prevenirea, reducerea și reutilizarea deșeurilor alimentare IA ACT de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în septembrie 2015 în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special de ODD 12.3, conform căruia: până în 2030, trebuie să se reducă la jumătate risipa de alimente globală pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului și să se reducă pierderile de alimente pe parcursul lanțurilor de producție și aprovizionare, inclusiv pierderile după recoltare, și RECUNOAȘTE natura integrată a ODDurilor și interconexiunile dintre diferitele ODD-uri și ținte. 7. IA ACT de coaliția Susținătorii 12.3 (Champions 12.3), care a rezultat în urma conferinței No More Food To Waste (a se vedea punctul 5) și care vizează impulsionarea acțiunilor menite să reducă pierderile și risipa de alimente la nivel global, inspirând în același timp și în rândul altora motivația de a contribui la îndeplinirea ODD Ministers%20Final%20Communique.pdf UNEP/EA.2/L.10 Rev 1, 27 mai 2016, Nairobi /16 cd/sm/rr 4

5 8. IA ACT de faptul că, potrivit celor mai recente estimări ale FUSIONS, pierderile și risipa de alimente generate anual în UE se ridică la aproximativ 88 de milioane de tone, ceea ce corespunde unei sume estimate la 143 de miliarde EUR, majoritatea acestor pierderi/acestei risipe fiind concentrată la nivelul distribuției și al consumului alimentelor. 14 Potrivit acestui studiu, 70 % din risipa de alimente la nivelul UE, astfel cum este definită de FUSIONS, se produce în gospodărie, în sectorul serviciilor alimentare și al comerțului cu amănuntul, în timp ce 30 % apare în sectorul de producție și prelucrare. 9. CONFIRMĂ că reducerea pierderilor și risipei de alimente este de natură să genereze un triplu avantaj. Atenuează presiunea asupra climei, asupra terenurilor și asupra resurselor de apă; are un impact economic pozitiv la nivelul fermierilor, al întreprinderilor și al gospodăriilor; și aceasta înseamnă că putem hrăni mai multe persoane cu aceeași cantitate de hrană care este produsă în prezent. 10. REMARCĂ faptul că UE are capacitatea de a crește eficiența utilizării resurselor în cadrul lanțului său de producție alimentară, REMARCĂ faptul că, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, biorafinarea ar putea reprezenta un mod economic și avantajos din punct de vedere al mediului pentru a gestiona pierderile și risipa de alimente atunci când resursele alimentare nu mai sunt adecvate pentru oameni sau animale și, de asemenea, REMARCĂ faptul că diferite state membre au avut succes în reducerea pierderilor și a risipei de alimente la nivelul tuturor segmentelor lanțului de aprovizionare cu alimente, având în vedere că pierderile și risipa de alimente rezultă adesea din interacțiuni complexe în cadrul acestui lanț. Acțiunile de atenuare a pierderilor și risipei de alimente la nivelul unuia dintre segmente pot avea impact și asupra altor segmente, în amonte sau în aval, însă nu întotdeauna. O abordare fondată pe lanțul de aprovizionare cu alimente în elaborarea politicilor face ca diferitele segmente să interacționeze unele cu altele și să dezvolte acțiuni și colaborări de-a lungul întregului lanț alimentar. 11. RECUNOAȘTE, prin urmare, că: reducerea pierderilor și risipei de alimente în UE contribuie la utilizarea eficientă și durabilă a resurselor și, prin urmare, contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special a ODD 15, reducerea pierderilor și risipei de alimente reprezintă o provocare globală, care necesită acțiuni la nivel global, regional și local, Estimates of European food waste levels (Estimări ale risipei de alimente la nivel european) 10225/16 cd/sm/rr 5

6 dezvoltarea durabilă, agricultura durabilă și securitatea alimentară sunt priorități actuale în politica de dezvoltare a UE și că Agenda schimbării pune un accent clar pe agricultura durabilă și pe securitatea alimentară ca factori de impulsionare a creșterii 15 și pierderile și risipa de alimente interacționează cu diferite politici la nivelul UE și la nivelul statelor membre. Pentru a aborda un aspect transversal, este necesar să se stabilească un răspuns coordonat la nivel de politici, care să ia în considerare politicile în domeniul risipei, al siguranței alimentare și al informațiilor referitoare la alimente, dar și aspecte ale politicilor economice, de cercetare și inovare, de mediu, din domeniul agriculturii, educației și ale politicii sociale. 12. CONFIRMĂ că UE, fiind cel mai mare importator și exportator de produse alimentare din lume, ar trebui să acorde prioritate securității alimentare și agriculturii durabile, rezistente și eficiente în cadrul politicii de dezvoltare a UE, astfel încât UE să poată contribui la realizarea obiectivelor privind securitatea alimentară globală (ODD 1 și 2) și utilizarea durabilă a resurselor naturale (ODD 15); REMARCĂ, de asemenea, că punerea în aplicare a planului de acțiune al G20 privind securitatea alimentară/sistemele alimentare durabile va contribui la realizarea ODD 2. RECUNOAȘTE că, în vederea consolidării securității alimentare, ar putea fi de interes să se continue îmbunătățirea eficienței și a durabilității sistemelor de producție alimentară (producția culturilor agricole, producția animalieră, pescuitul și acvacultura) cu scopul de a preveni pierderile de alimente în agricultură, în special la nivel mondial. 13. SALUTĂ, prin urmare, comunicarea Comisiei Europene din decembrie 2015 intitulată Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară 16, precum și acțiunile anunțate: reducerea generării de pierderi și risipă de alimente, inclusiv prin crearea unei platforme dedicate prevenirii risipei de alimente, la nivelul căreia vor fi implicați actori multipli; elaborarea unei metodologii comune a UE de măsurare a risipei de alimente de-a lungul întregului lanț alimentar; clarificarea legislației UE referitoare la risipă, la alimente și la hrana pentru animale, în vederea facilitării donării de alimente și a utilizării sigure a fostelor alimente și a subproduselor în producția de hrană pentru animale; și explorarea opțiunilor pentru îmbunătățirea înțelegerii și a utilizării marcării datei (pe produsele alimentare) de către toți actorii relevanți, inclusiv de către consumatori /15 + ADD /16 cd/sm/rr 6

7 14. IA ACT de propunerea legislativă a Comisiei privind o directivă de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, aflată în dezbatere, care vizează consolidarea prevenirii risipei alimentare în politica UE privind deșeurile și solicită reducerea generării de deșeuri alimentare în fiecare etapă a lanțului alimentar, monitorizarea nivelului deșeurilor alimentare și raportarea cu privire la progresele înregistrate. 15. ESTE DE ACORD cu Comisia în ceea ce privește faptul că este nevoie de o mai bună înțelegere a amplorii și a cauzelor problemei pierderilor și risipei de alimente și că măsurarea acestora reprezintă o condiție prealabilă pentru reducerea pierderilor și risipei de alimente și pentru îmbunătățirea politicilor în acest domeniu, în vederea realizării ODD Ia act de rezultatele proiectului FUSIONS (Food Use for Social Innovation by optimising Waste Prevention Strategies), care viza ca Europa să devină mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin reducerea semnificativă a risipei de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la fermă la consumator. 17 RECUNOAȘTE, în acest sens, că este important să existe definiții clare privind pierderile și risipa de alimente în diferitele fluxuri din lanțul de aprovizionare cu alimente. 17. IA ACT de concluziile Consiliului din 20 iunie 2016 privind Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară INVITĂ STATELE MEMBRE: Să își confirme angajamentul în direcția atingerii ODD 12.3, asupra căruia au convenit toți actorii globali în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, recunoscând totodată natura integrată a ODD-urilor / /16 cd/sm/rr 7

8 18.2. Să salute rezultatele proiectului FUSIONS, de exemplu elaborarea unui protocol comun și practic al UE de monitorizare pentru măsurarea reducerii pierderilor și risipei de alimente (punctul 16), precum și metodologiile elaborate de statele membre pentru măsurarea pierderilor și a risipei de alimente, în vederea utilizării acestor experiențe ca bază științifică și ca punct de plecare pentru continuarea discuțiilor privind armonizarea măsurării reducerii pierderilor și risipei de alimente Să contribuie în mod activ la platforma UE privind pierderile și risipa de alimente 19, care reunește statele membre și toți actorii din lanțul alimentar, inclusiv organizații neguvernamentale, și care va fi introdusă în contextul planului de acțiune al UE pentru promovarea economiei circulare pentru a monitoriza progresele în direcția atingerii ODD 12.3, prin activități vizând definirea măsurilor necesare pentru prevenirea risipei alimentare în UE, prin raportarea asupra situației la nivel național și schimbul de bune practici, bazate pe dovezi, în materie de reducere a pierderilor și risipei de alimente Să încurajeze punerea în aplicare a ierarhiei de gestionare a deșeurilor și a ierarhiei de utilizare a alimentelor, acordând prioritate prevenirii pierderilor și risipei de alimente, reutilizării alimentelor sigure și nutritive adecvate consumului uman care, altfel, ar fi irosite, recuperării resurselor alimentare pentru hrana pentru animale, în cazul în care acest lucru se poate face în siguranță, precum și reorientării pierderilor și risipei inevitabile de alimente dinspre deșeuri spre reciclare și alte forme de recuperare, în această ordine a priorităților, inclusiv prin utilizarea de biomateriale, degradarea aerobă și valorificarea energetică Să sprijine educația și sensibilizarea populației cu privire la producția durabilă de alimente, resursele necesare, consumul și pierderile și risipa de alimente /16 cd/sm/rr 8

9 18.6. Să vizeze reducerea pierderilor și risipei de alimente și valorizarea resurselor alimentare, de la producția primară până la consum, în conformitate cu ierarhia de gestionare a deșeurilor și cu ierarhia de utilizare a alimentelor, prin utilizarea instrumentelor disponibile la nivelul UE, inclusiv a celor din cadrul politicii agricole comune, a politicii de cercetare și inovare și a parteneriatului european pentru inovare (PEI) Să înscrie chestiunea reducerii pierderilor și risipei de alimente pe agenda diferiților actori din cadrul lanțului valoric alimentar și să promoveze cooperarea intersectorială pentru a preveni pierderile și risipa de alimente de la fermă la consumator. Obținerea unor date mai fiabile privind pierderile și risipa de alimente, inclusiv în sectorul agricol, și identificarea eventualelor probleme și oportunități, însă fără impunerea unei sarcini administrative suplimentare pentru fermieri, reprezintă un prim pas important pentru a dezvolta acțiuni specifice Să ia în considerare pierderile și risipa de alimente în discuțiile și inițiativele privind utilizarea materiilor prime într-un mod mai durabil. 19. INVITĂ COMISIA: Să utilizeze învățămintele desprinse și rezultatele obținute în cadrul proiectului FUSIONS (a se vedea punctul 16), luând în considerare alte proiecte de cercetare (de exemplu, proiectul Eurostat privind risipa de alimente Food waste plug-in ) și experiențele cu metodologiile ale statelor membre ca bază științifică și punct de plecare pentru elaborarea unui protocol comun și practic al UE care să definească risipa de alimente și modalitatea de cuantificare a risipei în fiecare etapă a lanțului alimentar în scopul reducerii acesteia, astfel cum este prevăzut în planul de acțiune al UE privind economia circulară, și ținând seama de standardul de contabilizare și raportare a pierderilor și risipei de alimente (iunie 2016) 20, de experiența actorilor în cuantificarea risipei de alimente, precum și necesitatea de a reduce la minimum sarcina administrativă a statelor membre /16 cd/sm/rr 9

10 19.2. Să includă următoarele obiective în examinarea viitoare a politicilor și a legislației UE, de exemplu pentru verificarea adecvării legislației generale în domeniul alimentar în cadrul inițiativei privind o mai bună reglementare 21 : mai buna integrare a prevenirii pierderilor și risipei de alimente pe tot parcursul lanțului valoric; mai buna valorificare a biomasei, atunci când alimentele nu mai pot fi folosite în lanțul alimentar și furajer; reducerea la minimum a potențialului impact negativ în materie de pierderi/risipă de alimente al politicilor și reglementărilor existente, fără a aduce atingere obiectivelor inițiale ale acestora Să promoveze o mai mare coerență în ceea ce privește modul de înțelegere și de utilizare a marcării datei pe produsele alimentare, cum ar fi ouăle și alte produse, în rândul consumatorilor, al operatorilor din sectorul alimentar, în special al producătorilor de produse alimentare și al comercianților cu amănuntul, precum și al autorităților de control, pentru prevenirea pierderilor și a risipei de alimente. În cazul în care se înaintează propuneri de modificare a normelor UE referitoare la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, Consiliul invită Comisia să țină seama de poziția Consiliului, conform căreia aceste propuneri ar trebui să aducă o contribuție la prevenirea risipei alimentare și să nu submineze nici siguranța alimentară, nici informarea consumatorilor / /16 cd/sm/rr 10

11 19.4. Să promoveze discuțiile, cu implicarea tuturor statelor membre, în vederea analizei posibilităților și modalităților de consolidare a gestionării lanțului de aprovizionare cu alimente și să promoveze cooperarea dintre actori pentru a reduce la minimum cantitatea de alimente pe care producătorii de produse alimentare, comercianții cu amănuntul și unitățile de restaurație nu reușesc să o vândă, în cooperare cu alți actori din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv băncile de alimente și alte organizații de caritate, de exemplu prin garantarea faptului că comercianții cu amănuntul nu fac în mod intenționat produsele alimentare nevândute improprii pentru consumul uman și prin încurajarea donațiilor de produse alimentare nevândute către organizații de caritate, în special prin intermediul unor acorduri între comercianții cu amănuntul și organizațiile de caritate. În plus, să ia în considerare propuneri referitoare la eliminarea obstacolelor juridice și practice care conduc la pierderi și risipă de alimente, în special pentru a facilita donațiile de alimente către băncile de alimente și alte inițiative (sociale) Să utilizeze platforma pentru părțile interesate ca un forum pentru schimbul de opinii privind dezvoltarea informării consumatorului în statele membre, pentru a face față provocării uriașe de a influența comportamentul consumatorilor Să elaboreze orientări pe marginea legislației actuale, pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, la alimente și la hrana pentru animale, în vederea facilitării donării de alimente și a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, fără a pune în pericol siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, luând în considerare dispozițiile actuale din statele membre, care s-au dovedit a fi eficace Având în vedere punctul 9 din orientările politice pentru Comisia Europeană ( Un actor mai puternic pe plan mondial ), să includă pierderile și risipa de alimente în agendele, programele de acțiune și programele de cooperare din domeniul securității alimentare, al nutriției și al cooperării pentru dezvoltare, pentru a facilita consolidarea capacităților și sprijinul tehnic în țările mai puțin dezvoltate și pentru a sprijini, astfel, în mod activ parteneriate care contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă, în vederea realizării Agendei În acest sens, să inițieze (sau să consolideze) cooperarea între UE și organizațiile internaționale (în special FAO și UNEP), pentru a maximiza contribuțiile tuturor actorilor în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă, pentru a asigura monitorizarea coerentă și raportarea eficientă a progreselor realizate și pentru a promova schimbul de cunoștințe și de bune practici /16 cd/sm/rr 11

12 20. INTENȚIONEAZĂ să evalueze periodic, începând cu 2018, progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentelor concluzii /16 cd/sm/rr 12