RAPORT ANUAL DE MEDIU

Transcriere

1 S.C AVICOLA BRASOV S.A. Platforma avicola Magurele Braşov Str. Cucului, Nr. 5 telefon: fax: office@avicolabrasov.ro web: RO ; J08/75/1991 BT Brasov: RO79BTRL G73185XX RAPORT DE MEDIU Trim. IV 2009 Raportul de mediu Trim. IV 2009 cuprinde toate informaţiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu. Raportul cuprinde urmatoarele informatii: 1. Date de identificare a titularului activitatii. 2. Date privind desfasurarea activitatii. 3. Utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare consumuri specifice. 4. Utilizarea eficienta a energiei. 5. Modul de gestionare al deseurilor. 6. Realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor. 7. Impactul activitatii asupra mediului, monitorizare 8. Reclamatii, sesizari. 9. Masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare. 10.Managementul dejectiilor 11.Managementul mirosului. 1. Date de identificare a titularului activitatii Titular activitate Adresa Telefon Date de identificare Punct de lucru ( instalatia) Adresa S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A Brasov,str.Cucului nr / office@avicolabrasov.ro Jo8/75/1991 CUI : RO Platforma avicola Magurele Brasov,str.Cucului nr.5 1

2 Telefon 0268/ Persoana de contact FOGOROS Teodor Sef Ferma nr.3 VITAL Aurora Sef Ferma nr.4 ANDRIESEI Mihai- Sef Ferma nr.5 SERBAN Eugenia resp.prot. mediului - societate Telefon Ferma nr.3,4,5 0268/ int.107,108,109 S.C. AVICOLA BRASOV S.A :0268/ Date privind desfasurarea activitatii Detalii de activitate Nr.cf. OUG 152/2005 Cod CAEN Cod SNAP 2 Cod NOSE- P 6.6.a ; Autorizatia integrata de mediu nr. SB 43 din ,actualizata la , valabila pina la data de , emisa de ARPM Sibiu 2. Autorizatia de gospodarire a apelor nr.290 / , valabila pina la data de , emisa de SGA Brasov. 2.1 Capacitatea proiectata: Activitatea de crestere a puilor pentru carne se desfasoara in trei ferme, dupa cum urmeaza: Ferma nr.3 cuprinde : -15 hale parter cu dimensiunile 86,0 m X12,0 m X 4,0 m, cu suprafata construita Sc = 1032 mp; -un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia,birouri si vestiare; -magazii de materiale,atelier mecanic; -punct de transformare energie electrica; -rezervor inmagazinare apa potabila cu capacitatea de 100 mc,statie pompe si hidrofor ; - buncare pentru stocarea nutreturilor (15 buc.cu capacitatea de 6 tone fiecare); Ferma nr.4 cuprinde: -6 blocuri tip P+1,cu dimensiunile 58,0m X 19,0 m X6,1 m,suprafata construita Sc = 1102 mp si suprafata desfasurata Sd= 2204mp. -un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia,birouri si vestiare - magazii de materiale,atelier mecanic -punct de transformare energie electrica - buncare pentru stocarea nutreturilor 2

3 Ferma nr. 5 cuprinde : -15 hale parter cu dimensiunile 86,0 m X12,0 m X 4,0 m, cu suprafata construita Sc= 1032mp -un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia,birouri si vestiare; -magazii de materiale,atelier mecanic; -punct de transformare energie electrica; -rezervor inmagazinare apa potabila cu capacitatea de 200mc,statie pompe si hidrofor ; - buncare pentru stocarea nutreturilor; 2.2 Tehnologia de crestere a puilor pentru carne cuprinde etapele: Popularea puii de o zi sunt adusi de la statia de incubatie a societatii, imediat dupa terminarea ecloziunii si efectuarea vaccinurilor prescrise. Activitati de asistenta si suport pentru procese biologice : adapostire puii sunt adapostiti fie in blocuri de crestere,tip parter+ etaj ( Ferma nr.4), fie in hale de crestere tip parter ( Ferma nr.3 si Ferma nr.5), cu capacitati de adapostire, caracteristici tehnice si dotari identice amenajate pentru crestere la sol pe asternut de paie tocate sau rumegus, sterilizat. Inchiderile halelor sunt din panouri prefabricate si blocuri ceramice, reabilitate prin aplicarea de straturi succesive de tencuieli si vopsitorii.acoperişul are structură stratificată format din placa de beton ca strat suport, termoizolatie, hidroizolatie si invelitoare. Ventilarea halelor se realizeaza cu ventilatoare axiale ( cca buc. la fiecare hala) Admisia de aer proaspat se face prin intermediul admisiilor cu clapeti actionati automat, montate pe peretele longitudinal opus celui pe care sunt montate ventilatoarele. Iluminatul halelor se realizeaza utilizind corpuri fluorescente, cu consum redus de energie electrica (cca 11 w /buc), cu durata zilnica de functionare variabila,functie de virsta puilor. Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme si turbosuflante tip JET MASTER GP70,utilizind drept combustibil gaze naturale.caracteristicile turbosuflantelor sunt, P instalata =70 Kw, Q= 6,1 mc/h. furnizarea hranei consta din furajarea cu ratii de furaj diferite atit cantitativ, cit si calitativ,functie de virsta puilor. Fiecare hala este prevazuta cu cite un buncar pentru furaje, amplasat in exteriorul halei.din buncarele mari furajul este preluat de un snec transportor si deversat in buncarele mici de furaj, amplasate in interiorul halei. adaparea-se realizeaza printr-un sistem complet automatizat dotat cu calculator regulator de presiune, filtru decantor, dozator de medicamente si 3

4 apometru.sunt montate linii de adapare pentru fiecare hala,dotate cu picuratori tip BIG DUTCHMAN. asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor. Medicamentele ( vitamine, vaccinuri, antibiotice, etc.) se dozeaza in apa de baut, in principal cu ajutorul sistemului de adapare. curatarea adaposturilor se realizeaza la sfirsitul fiecarui ciclu de productie si consta din : - dezinsectia asternutului prin stropire cu insecticid, imediat ce acesta a fost eliberat de pasari ; - indepartarea asternutului cu mijloace mecanizate prin scoaterea acestuia din hala ; - preinmuierea prin pulverizare cu o solutie dezinfectanta a tavanului, peretilor; - spalarea cu jet de apa cu detergenti si dezinfectanti ( solutii diluate de 1-3% ) a podelei si utilajelor; - introducerea noului asternut uscat; - fumigatia halei, dupa care adapostul ramine inchis ermetic 24 ore, apoi se aeriseste foarte bine. vidul sanitar veterinar se realizeaza prin ruperea completa a ciclului evolutiv al germenilor patogeni Depopularea halei se realizeaza la sfirsitul ciclului de crestere, dupa care puii sunt transportati la abatorizare. Ciclul de crestere dureaza zile. Materialele de constructie utilizate nu contin azbest si nici alte materiale cu continut de substante periculoase. Apele colectate in sistem unitar si divizor, preepurate pe Platforma avicola Magurele, sunt deversate in reteaua de canalizare a Companiei Apa Brasov, conform Acordului de deversare nr. 423/2008, respectiv: -apele uzate menajere si cele uzate tehnologice( provenite de la spalarea halelor dupa depopulare), de la fermele 3, 4 si 5, (grupurile sanitare si de la spalarea halelor) sunt colectate prin retele din tuburi de beton Dn = mm si transportate la statia de preepurare. -apele uzate tehnologice provenite de la abator, sunt colectate de o retea de canalizare din tuburi Dn= mm, prevazuta cu camine de vizitare si transportate la statia de preepurare. Apele pluviale provenite de la ferme se scurg liber la nivelul solului prin canalul limitrof fermelor, iar cele provenite de pe platforma abatorului se evacueaza dupa cum urmeaza.: apele pluviale de pe cladirea abatorului si de pe platformele betonate din partea de est a incintei se evacueaza prin rigola in canalul limitrof abatorului ; 4

5 apele pluviale de pe cladirile si platforma existente in partea de nord a incintei si de pe platforma din partea de vest, sunt colectate de canalizarea pluviala si deversate in statia de preepurare. Dejectiile solide sunt evacuate din hale cu ajutorul tractorului senilat cu lama (halele de la parter) si manual cu lopeti (din halele de la etaj) pe platforme betonate amplasate in fata halelor, de unde sunt preluate fie direct de beneficiari in perioadele permise pentru imprastierea pe cimp, fie sunt stocate temporar in cele doua bazine betonate existente, cu capacitatea de cca.1000 mc fiecare. Gestionarea deseurilor in cadrul fermelor de pe Platforma avicola Magurele se realizeaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare, deseurile fiind depozitate selectiv in saci din polietilena si/sau containere speciale, pina la preluare de catre societati auotorizate in vederea valorificarii sau eliminarii lor. 3. Utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare consumuri specifice. Denumire Consum specific realizat Consum specific cf. BAT materii prime si materiale Pui de o zi 16,1 cap/mp cap/mp Furaje 27,74 kg/cap/an Kg/cap/an Dezinfectanti si - - mat. pt. igienizare Vaccinuri - - Alte medicamente: si suplimente alimentare 0,00067Kg/cap - Apa -pentru adapare -pentru curatenie 67 l/cap/an 0,175mc/mp/an 4. Utilizarea eficienta a energiei 40-70l/cap/an 0,012-0,12 mc/mp/an Tip energie Consum specific realizat (kwh/cap/an) Consum specific cf. BAT (Kwh/cap/an) Energie(electrica+ gaze naturale) 11,36 13,5-20,74 5. Modul de gestionare al deseurilor 5

6 Tip deseu Cantitati (tone) Mod de depozitare Mod de valorificare Generate Valorif. Eliminate /eliminare Dejectii solide Doua bazine cu capacitatea de 1000 mc fiecare pentru La fermieri, pe baza de contract stocarea in perioadele interzise pentru imprastiere pe terenuri agricole Cadavre pasari 64,13-64,13 In saci din polietilena, in containere cu capac La S.C.Moggots & Baits,in baza contractului nr. 1988/2009 Metale feroase Platforma betonata Deseuri de materiale plastice Deseuri municipale amestecate Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase 0,66 0,66 - Platforma betonata 4,86-4,86 In containere metalice 3,86-3,86 In saci din polietilena, in spatii inchise. La S.C Remat S.A,Brasov, in baza contractului nr.686/2009. La S.C Remat S.A,Brasov, in baza contractului nr.686/2009. La S.C.Fin Eco Brasov,in baza contractului nr. 31/2009 La S.C.Rian Consult SRL Zarnesti, pe baza de contract. 6. Realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere. Intretinerea instalatiilor consta in: 6

7 -reparatii curente în perioada de exploatare,realizate de personalul din fermă; -reparatii planificate realizate conform programelor întocmite în urma diagnozelor tehnice in perioadele de vid sanitar, realizate cu personalul Sectorului mecanic sau cu terti. Piesele de schimb sunt achizitionate conform comenzilor intocmite de seful de ferma in baza programelor de reparatii curente si /sau planificate. 7. Impactul activitatii asupra mediului, monitorizare. 7.1 Imisii in aer Conform art din Autorizatia integrata de mediu nr.43/ , actualizata la , imisiile de amoniac in vecinatatea receptorilor care pot depune plingeri se vor determina anual. S-au efectuat determinari de imisii de amoniac in vecinatatea fermei nr.3. Rezultatul determinarilor a fost prezentat in cadrul raportului pentru trim. II Emisii in aer Conform art din Autorizatia integrata de mediu nr.43/ , actualizata la , emisiile in aer de la cosul de evacuare a gazelor arse de la centrala termica, S-au determinat in cursul lunii noiembrie2009. Rezultatul masuratorilor este prezentat in tabelul urmator:, cf. BA nr. 1953/ : Nr.test O2 % CO2 % CO mg/mc CO mg/nmc NOx mg/mc Nox mg/nmc SO2 mg/mc 1 11,6 5, ,.3 288, ,4 6,1 4,2 7,1 178,3 299,6 0 0 SO2 mg/nmc 3 10,2 6,2 4,2 7, , ,9 Media ,7-294,3-0 Valori limita cf. Ord. 462/93, Anexa Emisii în apa : Pulberi mg/mc Apele colectate in sistem unitar si divizor, preepurate pe Platforma avicola Magurele, sunt deversate in reteaua de canalizare a Companiei Apa Brasov, conform Acordului de preluare nr. 423/2008, respectiv: -apele uzate menajere si cele uzate tehnologice( provenite de la spalarea halelor dupa depopulare), de la fermele 3, 4 si 5, (grupurile sanitare si de la spalarea halelor) sunt colectate prin retele din tuburi de beton Dn = mm si transportate la statia de preepurare. 7

8 -apele uzate tehnologice provenite de la abator, sunt colectate de o retea de canalizare din tuburi Dn= mm, prevazuta cu camine de vizitare si transportate la statia de preepurare. Apele pluviale provenite de la ferme se scurg liber la nivelul solului prin canalul limitrof fermelor, iar cele provenite de pe platforma abatorului se evacueaza dupa cum urmeaza.: apele pluviale de pe cladirea abatorului si de pe platformele betonate din partea de est a incintei se evacueaza prin rigola in canalul limitrof abatorului ; apele pluviale de pe cladirile si platforma existente in partea de nord a incintei si de pe platforma din partea de vest, sunt colectate de canalizarea pluviala si deversate in statia de preepurare. Monitorizarea indicatorilor chimici pentru apele preepurate deversate in canalizarea orasului au fost monitorizati de catre laboratorul autorizat al Companieie APA Brasov. Nr.cr t. Indicatori analizati UM Rezultate obtinute Conc. max. admisa cf. Acord BA BA BA 4151/ de preluare nr. 423/ Ph-ul 7,55 7,51 8,13 6,5-8,5 2 Oxigen dizolvat mg/l 4,24 6,12 6,37-3 Consum chimic de oxigen ( oxidabilitate -CCO-Cr) 4 Consum biochimic de oxigen (CBO5) 5 Materii in suspensie 6 Reziduu filtrabil uscat la 105 C 7 Extractibile cu eter de petrol 8 Azot amoniacal (NH4) mg/l 107,25 100,72 62, mg/l 53,25 46,2 20, mg/l ,2 250 mg/l mg/l <20 <20 <20 15 mg/l 3,71 2,95 2, Sulfuri (H2S) mg/l <2 <2 < Sulfati ( SO4) mg/l 46,13 44,29 31, Cloruri (Cl) mg/l 53,8 33,96 31, Agenti de suprafata mg/l 0,12 0,23 0,

9 anionici 13 Fosfor total mg/l 0,05 0,45 0, Apa subterana Conform prevederilor art din Autorizatia integrata de mediu nr. SB 43 din , actualizata la data de , calitatea apei din forajul de hidroobservatie existent pe amplasamentul fermei nr.3 s-a monitorizat in luna noiembrie. Rezultatul determinarilor este prezentat in tabelul urmator, cf. BA nr. 1952/ : Nr. crt. Indicator UM Valori obtinute Valori limita cf. L452/2002, L 311/ Amoniu mg/l <0,01 0,5 2 Azotat mg/l 65, Azotit mg/l 0,02 0,5 4 ph 6,63 6,5-9,5 5 Consum chimic de oxigen mgo2/l 30,3 6 Fosfati mg/l 0,21 8 Reclamatii, sesizari. In cursul Trim. IV 2009 nu s-au inregistrat reclamatii si nici sesizari privind influenta activitatii asupra factorilor de mediu. 9. Masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare. Urmare a controlului efectuat de GNM-Comisariatul Judetean Brasov, s-a stabilit masura: -mentinerea igienizarii platformei din zona statiei de condens aferenta statiei de producere a fainii proteice si obtinerea acordului de mediu pentru dezafectare. 10. Managementul dejectiilor Managementul dejecţiilor cuprinde toate raţiunile şi operaţiile ce au drept scop gestiunea corecta a dejecţiilor rezultate din procesul de crestere a pasarilor şi o cât mai raţională reintroducere a acestora în circuitul natural cu un minim posibil impact negativ asupra mediului, respectind legislatia in vigoare( Codul celor mai bune practici agricole si Codul de bune practici in ferma) Operaţiunea începe de la reţetarul furajelor. În realizarea reţetelor se are în vedere criteriul economic realizarea unor furaje care să corespundă scopului pentru care sunt destinate şi care să genereze dejecţii cu un conţinut cit mai scăzut de azot, fosfor sau alte elemente cu efect negativ asupra solului sau apei. 9

10 Dejecţiile rezultate, trebuie reintroduse în circuitul natural respectând normele sanitar - veterinare impuse în creşterea păsărilor si avind grija ca influenţa negativă asupra mediului să fie diminuată. Pentru a realiza imaginea şi dimensiunea acţiunii de reintroducere în circuitul agricol al dejecţiilor se impune efectuarea unui calcul al acestora raportat la cazul concret al spaţiului de creştere; la numărul şi vârsta păsărilor din habitat; la perioada de creştere; tehnologia folosită; frecvenţa livrării dejecţiilor. Baza de calcul în raport cu tehnologia de creştere urmarea datelor existente în literatura de specialitate sau a măsurătorilor realizate pe tipuri de utilaj este urmatoarea: Pentru sistem de creştere pe aşternut pui pentru carne(1-45 zile). Conform literaturii de specialitate între furajul consumat şi cantitatea de dejecţii rezultată raportul este de 1 gr furaj = 1,5 gr. dejecţii cu umiditate iniţială de 20%. Cantitatea de dejectii solide generate in trim.iv 2009 a fost de 1430 tone. Platforma avicola Magurele dispune de doua bazine complet betonate (peretii si radierul), pentru stocarea dejectiilor solide in perioadele interzise, cu capacitatea de 950 mc fiecare. Cea mai importantă acţiune este identificarea terenurilor şi a proprietarilor acestora, încheierea de contracte sau minute în care să se prevadă modul cum vor fi distribuite pe teren aceste dejecţii. Beneficiarii dejecţiilor se pot împărţi în două categorii distincte : - proprietari de terenuri individuali cu terenuri până la 10 ha; - proprietarii de teren individuali cu terenuri de peste 10 ha; - asociaţii agricole cu terenuri mari (peste 10 ha); - societăţi agricole posesoare de terenuri arabile În raport de categoria proprietarului se realizează modul de colaborare. Pentru anul 2009, livrarea dejectiilor s-a facut in baza Contractelor: nr.596/ incheiat cu PF Tintea Ioan, valabil pina la data de ; nr.3/ incheiat cu PF Paler Gh.,valabil pina la data de ;nr.631/ , incheiat cu S.C.Agricola Birsa Vulcan, valabil pina la data de ; nr.4758/ , incheiat cu PF. Trufasila Adrian, valabil pina la ; nr. 1074/1/ , incheiat cu S.C.Agro-Zoo Risnov, valabil pina la data de MODALITĂŢI DE PRODUCEREA ŞI DISTRIBUŢIA DEJECŢIILOR Dejecţiile solide rezultate în urma creşterii păsărilor se scot din hale în reprize, la intervale regulate de timp dupa parcurgerea etapei de depopulare, pe platformele betonate existente in fata halelor. Dejectiile sunt evacuate din fermă în timp relativ scurt sunt livrate către beneficiar cu mijloace proprii ale acestuia sau cu aport de utilaje din partea furnizorului. În raport cu starea de vegetaţie dejectiile sunt distribuite beneficiarului. Împrăştierea lui pe sol cade în sarcina beneficiarului,iar cantitatea ce se împrăştie pe sol este dictată de natura culturii ce urmează a fi aplicata pe terenul agricol. 1

11 Beneficiarul imprastie dejectiile respectind perioadele de interdictie prevazute in Codul de bune practici agricole. Transportul dejecţiilor solide de la fermă către locul de distribuţie sau depozitare al beneficiarului se face cu mijloace de transport etanşe folosind prelate pentru a evita răspândirea nedorită în timpul transportului. Livrarea dejecţiilor solide din fermă se face pe baza Avizului de expeditie, semnat de beneficiar. Datele despre livrarea dejectiilor la beneficiari si transportul acestora se trec intr-un registru special al fermei. Dupa livrarea dejectiilor, responsabilitatea pentru modul cum sunt gestionate cade în sarcina proprietarului de teren. 12. Managementul mirosului. Manajementul mirosului are drept scop inventarierea fazelor procesului de producţie generatoare de mirosuri si a fenomenelor ce duc la creşterea intensităţii acestuia. Scopul final este reducerea disconfortului pentru colectivităţile învecinate. Managementul mirosului in hala de producţie În hala de producţie se desfăşoară fluxul tehnologic de bază, respectiv cresterea pasarilor. Urmare a proceselor biologice aferente cresterii păsărilor, în atmosfera din hală se genereaza emisii care contin: - dioxid de carbon rezultat al respiraţiei; - amoniac rezultat al fenomenului de fermentare a dejecţiilor. - vapori de apa Prin sistemul de ventilaţie cele trei componente sunt eliminate în atmosferă odată cu mirosurile specifice acestora. Optimizarea parametrilor tehnologici poate duce la reducerea influenţei acestora prin micsorarea cantitatilor. În acest sens se impune respectarea următoarelor reguli: - menţinerea în hală a temperaturii minime impuse de tehnologie; - eliminarea excesului de umiditate din hala de producţie prin evitarea oricăror scurgeri de la instalaţia tehnologică de adăpare dar şi prin eliminarea excesului de umiditate biologică; - întreţinerea aşternutului uscat şi recondiţionarea acestuia prin afânare mecanică, fapt ce reduce la maxim emanaţia de amoniac. Managementul mirosului pentru perimetrul de producţie În exteriorul halelor de producţie,se desfasoara procese tehnologice, unele dintre ele generatoare de mirosuri si anume: scoaterea gunoiului din hale dupa depopulare, incarcarea in mijloacele de transport ale beneficiarului. 1

12 Perioada cea mai dificilă în fermă este managementul dejectiilor ( a aşternutului uzat din hală). Mişcarea acestuia cu mijloace mecanice produce emisii de amoniac. Datorita amplasamentului izolat fata de vecinatati, influenţa acestor activităţi este neglijabilă. Managementul mirosului pentru vecinătăţi. Dejecţiile genereaza mirosuri, în momentul în care sunt scoase din hală. Apare o emisie de amoniac puternică,după care mirosul scade brusc în intensitate. De acesta situatie se tine seama la manipularea dejectiilor, scurtind perioada pina la scoaterea din ferma. Transportul dejecţiilor solide din fermă către beneficiarii agricoli se realizează în remorci etanşe acoperite cu prelată pentru a evita împrăştierea acestora si emisiile de mirosuri. DIRECTOR GENERAL Negrea Bogdan Gelu Intocmit : SERBAN Eugenia Resp. prot. mediului 1