U IVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică STRATEGIA DE CERCETARE ŞTII ŢIFICĂ A FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ SI I FORMATICĂ 2014-2020 C U P R I S 1. Fundamentare 2. Misiune 3. Viziune 4. Valori 5. Analiza SWOT 6. Activităţi majore de actualitate ale Facultăţii în domeniul cercetării ştiinţifice; relaţiile cu mediul naţional şi internaţional ale facultăţii (cu impact asupra cercetării ştiinţifice) 7. Obiectivul strategic al cercetării ştiinţifice 8. Obiective generale 1. Fundamentare Nivelul de dezvoltare al unei societăţi este determinat, în mare parte, de performanţa sistemului său de învăţământ, de nivelul de educaţie al cetăţenilor. Resursa umană înalt calificată, creativitatea, producerea si valorificarea cunoasterii s-au dovedit a fi factori determinanţi în evoluţia economică a ţărilor puternic dezvoltate. Trecerea la o economie bazată pe cunoastere reprezintă o opţiune strategică fundamentală şi va avea un impact deosebit asupra dezvoltării globale durabile a omenirii. În acest sens, universităţile şi deci şi facultăţile, au un rol esenţial prin contribuţia adusă la producerea, transmiterea, diseminarea şi utilizarea de cunoastere. 1
Misiunea specializărilor din Facultatea de Matematică şi Informatică este didactică şi de cercetare ştiinţifică înscriindu-se în misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, de a genera şi de a transfera cunoastere către societate prin: a) formare iniţială si continuă la nivel universitar si postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarilor procesului educaţional şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic; b) cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic prin creaţie individuală si colectivă, în domeniul stiinţelor, al artelor, literelor, prin realizarea performanţelor şi dezvoltarea fizică şi sportivă, precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. Din misiunea generală a USH se desprinde rolul cheie ce revine cercetării stiinţifice. În acest context, răspunzând misiunii generale a USH s-a elaborat misiunea cercetării stiinţifice. Misiunea cercetării stiinţifice din USH constă în dezvoltarea componentei de cercetare a USH integrată cu procesul educaţional care să răspundă dezideratelor de inovare si noutate cerute de economia cunoasterii, să urmărească implicarea profundă a cadrelor didactice, studenţilor şi masteranzilor în obţinerea de performanţe în activitatea de cercetare stiinţifică, să iniţieze şi să dezvolte relaţii cu partenerii interni si internaţionali în domeniul cercetării, în beneficiul întregii societăţi. Conform STRATEGIEI EUROPA 2020, viitoarele direcţii de dezvoltare şi în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, au la bază următoarele idei: La nivel UE: definitivarea spaţiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrată pe provocări precum securitatea energetică, transporturile, schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea şi îmbătrânirea, metodele de producţie ecologice şi gestionarea terenurilor, precum şi consolidarea programării comune cu statele membre şi regiunile; îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze, crearea unui brevet european unic şi a unei instanţe specializate în materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor şi a mărcilor comerciale, îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la protecţia proprietăţii intelectuale, accelerarea instituirii unor standarde interoperabile; îmbunătăţirea accesului la capital şi utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziţii publice şi reglementare inteligentă); lansarea de parteneriate europene în domeniul inovării între UE şi nivelurile naţionale, în vederea accelerării dezvoltării şi utilizării tehnologiilor necesare pentru a răspunde provocărilor identificate. Primul parteneriat va avea în vedere următoarele elemente: crearea bioeconomiei până în 2020, tehnologiile generice esenţiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei şi tehnologiile care să le permită persoanelor în vârstă să trăiască în mod independent şi să fie activi în societate ; consolidarea şi dezvoltarea în continuare a rolului instrumentelor UE de susţinere a inovării (de exemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programulcadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru competitivitate şi inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strânsă cu BEI şi prin simplificarea procedurilor administrative în vederea facilitării accesului la finanţare, în special pentru IMMuri, precum şi introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piaţa carbonului, în special pentru cei cu o evoluţie rapidă; 2
promovarea parteneriatelor în materie de cunoaştere şi consolidarea legăturilor între educaţie, întreprinderi, cercetare şi inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT), precum şi promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare. La nivel naţional: să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional (şi regional) pentru a promova excelenţa şi specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între universităţi, mediul de cercetare şi întreprinderi, să pună în aplicare programe comune şi să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile în care UE aduce valoare adăugată pentru şi să adapteze procedurile naţionale de finanţare în consecinţă, să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE; să garanteze existenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi inginerie şi să axeze programele şcolare pe creativitate, inovare şi spirit antreprenorial; să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în cercetare-dezvoltare. (http://www.adrse.ro/documente/planificare/pdr/2014/strategia_europa_2020.pdf) Astfel, strategia naţională de Cercetare Dezvoltare 2014-2020, este compusă din mai multe secţiuni: introducerea şi documentul Viziunii pentru cercetarea şi inovarea românească în 2020; un bilanţ al experienţei strategice anterioare; rezumatul obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei de CDI 2014-2020; obiectivele operaţionale ale Strategiei, care acoperă un mix de politici publice (policy mix) în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării; setul de ţinte strategice pentru perioada 2014-2020; descrierea guvernanţei sistemului de CDI pentru intervalul strategic relevant; anexe privind priorităţile de specializare inteligentă şi procesul de elaborare a Strategiei. Strategia de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (SNCDI 2020) trebuie înţeleasă alături de principalul său instrument de implementare, Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (PNCDI3), precum şi de un instrument conex, Planul operaţional sectorial pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 2014 2020 (POS-CDI). (http://www.research.edu.ro/uploads/politici-cd/strategia-cdi-2014-2020/sn-cdi-2014-2020.pdf ) OBIECTIVE GE ERALE prevăzute în Strategia de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (SNCDI 2020) sunt: 1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare. Obiectivul vizează susţinerea performanţei actorilor economici pe lanţurile globale de valoare. Aceasta presupune, printre altele, creşterea impactului activităţilor economice printr-un un transfer mai bun de cunoaştere şi de expertiză între cercetare şi mediul economic. Strategia îşi propune să crească relevanţa economică a cercetării prin dezvoltarea de noi tehnologii, produse şi servicii, impulsionând parteneriate între actorii economici şi cei 3
din mediul de cercetare şi stimulând activităţile economice care se sprijină pe inovarea derivată din cercetare. 2. Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră. Strategia îşi asumă creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării şi dezvoltării experimentale româneşti. Pentru atingerea obiectivului va fi nevoie de o mai bună integrare a cercetătorilor în iniţiativele, parteneriatele şi programele ştiinţifice internaţionale; de atragerea cercetătorilor performanţi şi formarea cercetătorilor de vârf; de susţinerea infrastructurilor de cercetare şi de creşterea gradului de utilizare şi a accesului la acestea; precum şi de formarea masei critice de cercetători în domeniile ştiinţifice cele mai promiţătoare. 3. Creşterea rolului ştiinţei în societate. Scopul principal al investiţiei în cercetare, dezvoltare şi inovare rămâne, în cele din urmă, creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii cetăţenilor. Strategia îşi asumă acest obiectiv nu doar prin investiţiile amintite şi prin susţinerea activităţilor economice bazate pe CDI, ci şi promovând programe prin care cercetarea răspunde direct unor nevoi concrete ale sectorului public. Acestea urmăresc atât rezolvarea prin soluţii inovatoare a unor probleme publice specifice, cât şi asistenţă expertă în elaborarea politicilor publice. OBIECTIVE SPECIFICE prevăzute în Strategia de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (SNCDI 2020) sunt: 1. Crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului şi comercializării rezultatelor de C&D, precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre actorii publici şi cei privaţi. 2. Susţinerea procesului de specializare inteligentă prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial de C&D demonstrate. 3. Concentrarea unei părţi importante a activităţilor de CDI în domenii cu relevanţă publică, pentru a creşte capacitatea sistemului de CDI de a răspunde nevoilor sectorului public şi a dezvolta abilitatea acestuia din urmă de a adopta rezultatele cercetării. 4. Susţinerea aspiraţiei către cercetarea la frontiera cunoaşterii printr-o mai bună integrare a cercetării româneşti în spaţiul european şi internaţional de proiecte şi iniţiative de cercetare, dezvoltare şi inovare. OBIECTIVE SPECIFICE TRA SVERSALE prevăzute în Strategia de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (SNCDI 2020) sunt: 1. Dublarea numărului total de cercetători până în 2020 prin asigurarea unei creşteri rapide şi sustenabile, numerice şi calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare şi inovare. 2. Dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante, capabile să susţină programe ştiinţifice de anvergură, prin mecanisme de finanţare instituţională bazate pe proceduri de monitorizare şi evaluare în acord cu bunele practici internaţionale. Cercetarea ştiinţifică desfăşurată de cadrele didactice, cercetători, masteranzii şi studenţii Universităţii Spiru Haret şi ai Facultăţii de Matematică şi Informatică contribuie în mare măsură pe de o parte la dezvoltarea cunoaşterii, iar pe de alta parte la rezolvarea cu 4
profesionalism, operativitate şi promptitudine a problemelor complexe ale economiei locale şi naţionale. 2. Misiune Disciplinele matematice si informatice studiază prin mijlocirea raţionamentului deductiv proprietăţile entităţilor abstracte (numere, figuri geometrice, funcţii, spaţii, etc), relaţiile care se stabilesc între ele in manierea teoretica, aplicativa si folosind tehnologiile informationale. Aplicaţiile matematicii sunt foarte variate: fizică, chimie, economie, informatică, etc., iar rezultatele ei sunt intens utilizate în domenii bancare, asigurări, simularea proceselor economice, sociologie, etc. Sistemele de calcul au avut o evoluţie tehnică spectaculoasă, ele devenind indispensabile în orice domeniu de activitate. În condiţiile în care internetul şi World Wide Web aduc imense cantităţi de informaţii direct de pe calculatorul nostru, evident că nu ne mai putem îndoi de faptul că trăim în era informaticii. Informatica reprezintă un complex de disciplină prin care se asigură prelucrarea informaţiilor cu ajutorul sistemelor de calcul. Astăzi informatica este prezentă în industrie (informatica industrială) bănci, firme, artă, medicină (informatică medicală), ştiinţe sociale, etc. În sfera sa de preocupări, informatica a atras şi dezvoltat o mare varietate de discipline precum: logica matematică, teoria automatelor, limbaje formale, cercetări operaţionale, grafuri şi reţele, calcul numeric, fiabilitate, baze de date, sisteme expert, etc. Informatica are aplicaţii diverse pornind de la educatie (e-learning) pâna la conducerea sistemelor industriale. Misiunea facultăţii din punct de vedere al activităţii de cercetare constă în realizarea de cercetări în matematică şi informatică : dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane şi inginereşti. dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale. 3. Viziune În contextul acestei strategii, facultatea îşi va impune concentrarea cercetării ştiinţifice pe programe şi proiecte compatibile cu sistemul european, astfel încât să asigure integrarea sa în Aria Europeană a Cercetării. 4. Valori Facultatea de Matematica şi Informatica promovează în domeniul cercetării ştiinţifice următorul set de valori: profesionalism în cercetarea ştiinţifică; atitudine etică; 5
performanţă în cercetare (concretizată în publicaţii/ articole recunoscute pe plan internaţional, ISI, participare activă la conferinţe naţionale şi internaţionale, realizări concrete în economie şi societate) si realizarea contractelor; dezvoltare profesională continuă a resurselor umane implicate în cercetare. 5. Analiza SWOT Puncte tari: Pondere mare a cadrelor didactice tinere, cu rezultate promiţătoare în cercetare; Criteriile de promovare ale MEN constrâng la efectuarea cercetării; Stimularea cercetării prin premii destinate cercetătorilor de excelenţă din partea CNCS; Iniţierea de relaţii cu companii, organizaţii din ţară şi din străinătate Profil complex al cercetărilor de matematică teoretică, matematici aplicate, informatică şi tehnologia informaţiei; Centrul de Cercetare în Matematică şi Informatică; Informatizare, acces la Internet; Acces la baze date JSTOR, SCOPUS, Thomson Research etc. Laboratoare moderne; Colaborarea pe probleme de cercetare cu Conducerea Universitatii; Informare operativă asupra programelor naţionale si internaţionale de cercetare, prin site şi intranet; Facultatea de Matematică si Informatică a semnat un acord bilateral de parteneriat pentru cercetare cu Madrid Open University. Pagina de Internet a cercetării ştiinţifice, în cadrul site-ului USH, contine informatiile privind intreaga activitate de cercetare a cadrelor didactice, studentilor si masteranzilor. Analele stiintifice Revista Anale Universitatii Spiru Haret, Seria Matematica- Informatica evaluata de CNCSIS (in februarie 2011) B+ este indexata Index Copernicus cu factor nenul, Zentralblatt MATH, Mathematical Reviews si SCIPIO Romania. Situl revistei este http://anale-mi.spiruharet.ro. Puncte slabe: Număr foarte mare de ore didactice şi foarte mic de ore cercetare" Lipsa unui sistem de stimulare privind activitatea de cercetare; Circuit informaţional complicat si ineficient privind derularea financiar contabil - tehnică a contractelor de cercetare şi consultanţă; Schimbarea frecventă a legislaţiei si regulilor de derulare a contractelor de finanţare; Existenţa unor cadre didactice care nu desfăsoară activitate de cercetare semnificativă; Sunt preponderente cercetările de supravieţuire", pentru îndeplinirea criteriilor de avansare, dar lipsesc cercetările de anvergură; Nu există laboratoare acreditate; Nu există infrastructuri de cercetare în parteneriat cu unităţile economice; 6
Oportunităţi: Posibilitatea reintegrării unor cercetători români aflaţi în străinătate; Creşterea numărului de masteranzi în urma aplicării prevederilor sistemului Bologna; Noi surse de finanţare a cercetării / infrastructurii de cercetare in baza programului Horizon 2020 (EU Research and Innovation programme): http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en Introducerea standardelor UefisCDI de evaluare a calităţii cercetării universitare; Existenţa surselor de informare şi formare cu privire la aplicarea unor măsuri de asigurare a calităţii în cercetare (conferinţe, seminarii interne şi internaţionale); Constrângeri: Lipsa de atractivitate a carierelor în cercetare; Cererea de forţă de muncă din sectorul economic şi salariile atractive; Globalizarea cercetării, intrarea în competiţie cu universităţi şi centre puternice de cercetare; Birocraţia exagerată şi gradul limitat de libertate financiară; Uzura morală rapidă a echipamentelor şi a tehnicii de calcul; Explozia informatională din domeniul cercetării; Deplasarea cercetării spre centrele de cercetare performante din SUA şi Asia; Durata scurtă a carierei în cercetare şi statutul incert al cercetătorului. 6. Activităţi majore de actualitate ale Facultăţii în domeniul cercetării ştiinţifice; relaţiile cu mediul naţional şi internaţional ale facultăţii (cu impact asupra cercetării ştiinţifice) - Cresterea performanţelor în cercetare la nivelul Centrului de cercetare în Matematică şi Informatică USH-CMCS. - Obţinerea acreditarii CNCS pentru centrul USH-CMCS - Publicarea în mod regulat a revistei Analele Universităţii Spiru Haret Seria Matematică - Informatica - Organizarea Sesiunii de comunicări ştiintifice a Cadrelor didactice, masteranzilor şi studentilor în luna iunie a fiecarui an. - Organizarea unei Conferinte Internaţionale la fiecare doi ani, începând cu anul 2015. - Valorificarea oportunitatilor de finanţare naţională şi Europeană. - Incheierea de acorduri de cooperare cu instituţii/centre din ţară şi străinătate. - Publicarea rezultatelor cercetării în forumuri A (ISI) şi B (BDI). - Participare cu lucrări la evenimente ştiintifice naţionale şi internaţionale. - Implicarea susţinută a masteranzilor în activitatea de cercetare. - Participarea USH-CMCS la rundele programelor de cercetare - Participarea USH-CMCS cu experţi cadre didactice la organisme acreditate de evaluare şi certificare a conformităţii; - Participarea USH-CMCS la programele cadru ale UE şi la granturile CNCS; 7
Pe baza Strategiei Naţionale de Cercetare Dezvoltare 2014-2020, a structurii şi realizărilor interne privind activitatea de cercetare stiinţifică si pe baza analizei SWOT, a Strategiei Universităţii Spiru Haret, stabilim Strategia de Cercetare dezvoltare pentru perioada 2014-2020. 7. Obiectiv strategic Dezvoltarea şi promovarea cercetării ştiinţifice astfel încât USH-CMCS să ajunga centrul de cercetare de excelenţă, iar revista Anale Universitatii Spiru Haret. Seria Matematica- Informatica sa fie atestată ISI. 8. Obiective generale 1. Dezvoltarea resurselor umane antrenate în cercetarea ştiinţifică, prin creşterea numarului de doctori în ştiinţe. 2. Perfecţionarea organizării activităţii de cercetare. 3. Îmbunătăţirea continuă a infrastructurii cercetării prin achiziţionarea de echipamente performante şi licenţe software dedicate domeniilor specifice. Creşterea gradului de utilizare a produselor software de calitate gratuite. 4. Dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane şi inginereşti. 5. Dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale. 6. Continuarea diseminării ideilor si rezultatelor stiinţifice şi culturale la nivel naţional şi internaţional prin intermediul infrastructurii MEDIA a Universităţii Spiru Haret şi a produselor elaborate în acest sens; 7. Participarea la manifestări ştiinţifice educaţionale în Universitate şi în afara ei, în ţară şi străinătate; 8. Creşterea vizibilităţi cercetării la nivel naţional şi internaţional prin networking şi prin evidenţierea citărilor; 9. Extinderea contractelor în mediul academic extern şi încheierea de parteneriate, convenţii şi contracte de colaborare pe diverse planuri; 10. Stimularea mobilităţii cercetătorilor USH în cadrul programelor EU, cel puţin pentru STSM (short term scientific missions); 11. Promovarea şi dezvoltarea de relaţii de colaborare, prin transfer de cunoştinţe, programe culturale, sportive, stiinţifice, profesionale etc. cu entităţi academice şi organizaţii profesionale; 12. Continuarea afilierii cercetătorilor la organizaţii profesionale de prestigiu, interne şi sau internaţionale; 13. Promovarea diseminării în limba engleză a rezultatelor didactice şi de cercetare. Decan, Lect. univ. dr. Manuela Ghica 8