UNIUNEA EUROPEANĂ EUROPE 2020 Monitoring Platform Comitetul Regiunilor Sondaj rapid Dincolo de PIB Iunie 2010 Sinteza contribuţiilor
- 1 - Sondaj rapid: Dincolo de PIB Sinteza contribuțiilor Iunie 2010 Preambul Acest sondaj rapid a fost condus de Platforma de monitorizare Europa 2020 a Comitetului Regiunilor, pentru a colecta ideile și experiențele autorităților locale și regionale (ARL) cu privire la utilizarea indicatorilor socioeconomici care merg dincolo de PIB. Scopul său era acela de a contribui la munca desfășurată de dl Vicente Alvarez Areces, membru al Comitetului Regiunilor și președintele guvernului Comunității Autonome Principatul Asturias, raportor al avizului Comitetului Regiunilor pe această temă. Proiectul de aviz, adoptat de Comisia ENVE a CoR la 28 iunie 2010 1, va fi prezentat spre adoptare în sesiunea plenară a Comitetului din 5 și 6 octombrie 2010. Pe baza unui document de discuție care formulează șase întrebări 2, redactat de raportor, sondajul a fost lansat la 24 martie 2010 și încheiat trei săptămâni mai târziu, la 16 aprilie 2010. Au fost primite șaisprezece contribuții, de la orașe, regiuni și asociațiile lor, reprezentând opt state membre 3. Aceste teme vor fi discutate în cadrul atelierului pe tema New indicators for sustainable development and a better quality of life: perspectives and practical issues for EU cities and regions (Noi indicatori ai dezvoltării durabile și ai unei calități mai bune a vieții: perspective și chestiuni practice pentru orașele și regiunile europene). Atelierul va avea loc la 5 octombrie 2010, la Bruxelles, în cadrul Zilelor porților deschise, eveniment organizat de CoR și DG Politică Regională a Comisiei Europene, și va fi prezidat de dl Alvarez Areces. Concluzii principale În marea lor majoritate, repondenții consideră că indicatorul PIB nu este suficient pentru a orienta politicile de coeziune și durabilitate. Cei mai mulți dintre repondenți sunt de părere că PIB-ul nu permite măsurarea unor factori fundamentali, intrinseci calității vieții, precum alimentația, sănătatea, speranța de viață, educația, securitatea, condițiile de muncă, libertatea opțiunilor politice și libertatea de exprimare sau posibilitatea de a participa la viața economică, politică și socială. De asemenea, ei doresc să fie puși la punct indicatori complementari și adiționali PIB-ului, prin care să se poată analiza coeziunea teritorială și socială și degradarea mediului. În plus, fac cu toții aceeași 1 2 3 Măsurarea progreselor dincolo de PIB (CDR 163-2010). (https://bvstoad.cor.europa.eu/browsedocuments.aspx?type= 1&folder=cdr\enve-v\dossiers\enve-v-002) Documentul de discuție al Comisiei pentru mediu, schimbări climatice și energie, pe tema Dincolo de PIB, CdR 1631/2010. A se vedea lista repondenților, în anexă. RO
- 2 - constatare, și anume că agravarea inegalităților teritoriale și sociale are un impact negativ asupra mediului, deoarece comunitățile defavorizate sunt puse în situația de a accepta compromisuri pe termen scurt între creșterea economică și protecția mediului. În schimb, în ceea ce privește utilizarea indicatorilor adiționali PIB-ului, părerile sunt clar împărțite. Jumătate dintre repondenți consideră că aceștia trebuie să orienteze toate aspectele politicilor sectoriale ale Comisiei. Cealaltă jumătate ar prefera ca acțiunea publică a Uniunii să se întemeieze doar parțial pe aceste instrumente complementare. Părerile sunt împărțite și în ceea ce privește luarea în considerare a unor indicatori de plecare, alții decât PIB-ul. Unii consideră că aceștia pot interveni atât în evaluarea, cât și în elaborarea politicilor, alții, că aceste instrumente sintetice nu sunt utile decât într-o etapă sau în cealaltă. Repondenții apreciază expertiza EUROSTAT care, în opinia lor, trebuie să joace un rol major în dezbaterea asupra indicatorilor. Repondenții subliniază importanța regionalizării instrumentelor, în pofida consolidării mijloacelor statistice pe care o presupune aceasta. Noii indicatori, complementari PIB-ului, care trebuie elaborați, trebuie să țină seama în mai mare măsură de caracteristicile proprii unei regiuni date. În sfârșit, indicatorii adiționali care urmează a fi elaborați trebuie să îndeplinească următoarele criterii: soliditate, simplitate, comparabilitate. Se pune accent și pe caracterul consensual al acestor instrumente noi, în măsură să înlesnească adoptarea lor 4. Înlocuirea PIB-ului, ca instrument de măsurare a nivelului de bunăstare, devine o temă de dezbatere politică. CoR observa recent o creștere a nivelului de insatisfacție față de utilizarea PIB-ului ca indicator principal de măsurare a performanței economice și solicita elaborarea unor noi indicatori pentru a măsura nivelul de prosperitate, bunăstare și calitate a vieții 5. Acest obiectiv a fost luat în considerare de ARL, după cum arată și răspunsurile la consultarea lansată de Comisie cu privire la Strategia UE 2020 6 și consultarea CoR Opinia dv. despre Europa 2020 7. Repondenții subliniază legătura directă cu Strategia Europa 2020. Este vorba despre orientarea după un model de dezvoltare care să permită accesul la bunăstare și prosperitate. Astfel, contribuțiile la această dezbatere au nu numai implicații pe termen mediu și lung, (Strategia Europa 2020, modelul de societate), ci ridică și provocări pe termen scurt și mediu (reforma politicii de coeziune). 4 5 6 7 Ceea ce urmează direcția indicată de contribuțiile primite în cadrul consultării CoR Opinia dumneavoastră despre Strategia Europa 2020 : A se vedea raportul final pe site-ul web al Platformei: http://portal.cor.europa.eu/europe2020/news/pages/ YourVoiceonEurope2020.aspx. Avizul CoR intitulat Viitorul Strategiei de la Lisabona după 2010, CdR 25/2009. http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/citizens_initiative/index_en.htm http://portal.cor.europa.eu/europe2020/news/pages/yourvoiceoneurope2020.aspx
- 3 - Privire de ansamblu asupra contribuțiilor Prezenta secțiune reia structura documentului de discuție al CoR, pentru a sintetiza punctele de vedere exprimate prin diferitele contribuții la sondaj, în funcție de acest cadru. ÎNTREBAREA 1 ESTE PIB-UL UN INDICATOR SUFICIENT/INSUFICIENT PENTRU ORIENTAREA POLITICILOR DE COEZIUNE și DE DURABILITATE? Majoritatea repondenților împărtășesc ideea potrivit căreia PIB-ul este un indicator insuficient, cele cinci motive principale fiind următoarele: PIB-ul nu ia în considerare natura schimburilor; bunurile și serviciile care nu au preț, din punct de vedere economic, nu sunt incluse în PIB; contabilitatea națională, pe care se bazează măsurarea PIB-ului, reflectă fluxuri, și nu stocuri (sau patrimoniu); nu se face deosebirea dintre venitul generat de o regiune și venitul păstrat in situ. Acest ultim punct rezultă din faptul că normele contabile din UE 8, care utilizează o metodologie de sus în jos (top-down), nu permit cunoașterea exactă a venitului net produs la nivel regional; lipsa de informații cu privire la puterea de cumpărare corespunzătoare unui nivel dat al PIB pe cap de locuitor. Se recomandă utilizarea unor indicatori regionali de paritate a puterii de cumpărare, care să țină seama de variațiile regionale ale prețurilor, după modelul deja existent 9. De asemenea, alți repondenți sunt de părere că PIB-ul rămâne un instrument de măsură bun și consideră că PIB-ul pe cap de locuitor ar trebui să rămână un indicator principal pentru politica de coeziune. Repondenții amintesc faptul că dezvoltarea nu se limitează doar la competitivitatea economică, ci trebuie urmărite și o distribuție echitabilă a resurselor și durabilitatea mediului. Unii subliniază insuficiența PIB pe cap de locuitor, care trebuie completat de o abordare bazată pe venituri (factor esențial), care să țină seama de trăsăturile caracteristice ale unei regiuni date. În contextul politicii regionale, o contribuție sugerează să se utilizeze în continuare, în cadrul obiectivului 1 (convergență), o măsură bazată pe PIB-ul corectat. În schimb, în cazul obiectivelor 2 și 3 (ale căror ajutoare acoperă întregul teritoriu al UE), trebuie selectați noi indicatori, care să reflecte mai bine modul în care intervențiile contribuie la îndeplinirea obiectivelor transversale ale Uniunii Europene. 8 9 Regulamentul (CE) nr. 2223/96 din 25.6.1996. Regulamentul (CE) nr. 1445/2007 din 11.12.2007.
- 4 - ÎNTREBAREA 2 SUNT NECESARI INDICATORI COMPLEMENTARI și ADIțIONALI PIB-ULUI PENTRU ANALIZAREA COEZIUNII TERITORIALE și SOCIALE și A DETERIORĂRII MEDIULUI? Repondenții recomandă indicatori complementari PIB-ului. Unii repondenți menționează rezultate încurajatoare în ceea ce privește politica de coeziune, obținute cu ajutorul unor instrumente experimentale, precum Indicatori 21 ai regiunii Nord Pas de Calais 10. Aceste instrumente trebuie să fie cât mai simple, mai comparabile și mai viabile posibil, astfel încât să poată fi adoptate, mulțumită unor calități precum soliditatea, consistența și consensul. O contribuție propune o schemă de utilizare a indicatorilor cu trei dimensiuni. Mai întâi, o serie de indicatori complementari, care să țină seama de caracteristicile structurale regionale ce țin de geografia fizică (regiuni ultraperiferice); apoi, o altă serie de indicatori bazați pe situația regională inițială și pe obiectivele în materie de coeziune (regiuni de convergență); în sfârșit, un ansamblu de indicatori care evaluează modul de dezvoltare a regiunilor, precum și modul în care politicile publice au fost puse în aplicare și dirijate (evaluarea ex ante și ex post a dezvoltării regiunilor în afara convergenței). Repondentul recomandă, pentru regiunile de convergență, dotarea cu instrumente de măsură a progresului în materie de conectare și de integrare în rețelele de comunicare, precum și de acces la serviciile de interes general. Câteva contribuții au pus accentul pe faptul că indicatorii naționali nu sunt adecvați și pe necesitatea elaborării unor indicatori regionali la nivelul UE, printre altele, pentru o mai bună identificare a provocărilor teritoriale și pentru orientarea fondurilor Uniunii la nivel local. În plus, un repondent constată lipsa la nivelul Uniunii a datelor de calitate de la nivel local. În contextul reformei politicii de coeziune, el face apel la elaborarea unor date statistice locale: este vorba despre a merge dincolo de clasificarea actuală (NUTS), bazată pe criterii demografice (PIB/cap de locuitor), astfel încât să fie mai bine ilustrate nivelurile de guvernanță comparabile. ÎNTREBAREA 3 ADÂNCIREA INEGALITĂțILOR TERITORIALE și SOCIALE ARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI? DE CE? În opinia repondenților, adâncirea inegalităților teritoriale și sociale are un impact asupra mediului. Ei consideră că există o corelație între, pe de o parte, inegalitățile sociale și o rată a șomajului ridicată și, pe de altă parte, degradarea mediului natural. Pentru reducerea discrepanțelor, majoritatea repondenților consideră că trebuie depuse în continuare eforturi în materie de educație și ocupare a forței de muncă (dimensiunea socială), de activitate economică durabilă (aspectul economic) și de gestionare a provocărilor sociale în mod ecologic (aspectul ambiental). Un repondent semnalează riscul unui conflict între obiectivele de mediu (țări dezvoltate) și obiectivele referitoare la bogăție (țări mai puțin dezvoltate). Alegerea indicatorilor 10 Amprenta ecologică, indicatorul de dezvoltare umană, indicatorul de participare a femeilor la viața politică și economică, barometrul inegalităților și al sărăciei și indicatorul sănătății sociale.
- 5 - care să permită regiunilor să devină eligibile pentru finanțare în cadrul viitoarei politici de coeziune riscă așadar să ducă la apariția unei divizări a regiunilor. Un repondent amintește că există inegalități sociale importante între regiuni, dar și în cadrul regiunilor și formulează cinci constatări: comunitățile defavorizate au tendința de a trăi în zone improprii locuirii (în special din punctul de vedere al riscurilor naturale inundații, alunecări de teren etc.); regiunile în care se concentrează un anumit număr de dezavantaje au deseori influențe negative asupra calității mediului; o repartizare ierarhică a responsabilităților, a activităților și a populației în cadrul regiunilor duce la creștere urbană necontrolată, la infrastructuri suprasolicitate și, prin urmare, la o creștere a cererii de energie; regiunile cele mai dezavantajate au tendința de a face cu precădere compromisuri pe termen scurt, permițând deseori desfășurarea de activități poluante sau care dăunează mediului/sănătății umane, în scopul stimulării creșterii economice; atunci când trebuie satisfăcute nevoi elementare, este încurajată o abordare pe termen scurt. ÎNTREBAREA 4 INDICATORII ADIțIONALI PIB-ULUI TREBUIE SĂ ORIENTEZE TOATE ASPECTELE POLITICILOR SECTORIALE ALE COMISIEI EUROPENE? NE REFERIM, ÎN PRINCIPAL, LA POLITICA DE PROTECțIE A MEDIULUI și LA CEA DE COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ și TERITORIALĂ. Pe plan metodologic, contribuțiile amintesc faptul că indicatorii complementari nu trebuie elaborați independent unii de ceilalți. În această privință, sunt menționate diferite abordări. Indicatori cu utilizare transversală. În opinia unora dintre repondenți, toate politicile sectoriale trebuie orientate în funcție de indicatori adiționali PIB-ului. Obiectivul constă în punerea în aplicare a evaluărilor de impact ex ante și ex post, pentru a se ține seama mai bine de consecințele asupra mediului și a societății, promovând totodată o mai bună sinergie între diferitele sectoare de acțiune publică. Indicatori cu utilizare sectorială. Alți repondenți consideră că nu există un indicator universal, care să permită analiza tuturor politicilor sectoriale ale UE. Unii subliniază că trebuie selectat un anumit număr de indicatori specifici anumitor domenii de acțiune publică. Atenția trebuie așadar îndreptată spre contribuțiile sectoriale ale indicatorilor prin intermediul unor teme simple. De asemenea, unul dintre repondenți consideră că PIB-ul trebuie păstrat și completat cu instrumente de măsură a coeziunii sociale și teritoriale și că trebuie acordată o atenție specială relevanței și standardizării noilor indicatori, în contextul reformei politicilor Uniunii. ÎNTREBAREA 5 AR PUTEA FI LUAțI ÎN CALCUL NOI INDICATORI DE PLECARE, CUM AR FI AMPRENTA ECOLOGICĂ, INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE ADAPTAT, INDICELE CALITĂțII VIEțII, INDICELE DE DIVERGENțĂ TERITORIALĂ SAU CEL DE INEGALITATE, LA ELABORAREA POLITICILOR, PE LÂNGĂ A FI INSTRUMENTE DE EVALUARE A REZULTATELOR? Miza constă în utilizarea noilor indicatori pe întregul parcurs al procesului decizional sau pe o porțiune a acestuia. Repondenții sunt de părere că acești indicatori care înlocuiesc PIB-ul au un real
- 6 - potențial în ceea ce privește evaluarea caracterului durabil al politicilor publice și că ei au o mare capacitate de sensibilizare a cetățenilor și a factorilor de decizie politici, datorită faptului că sunt simplu de comunicat. În schimb, această gamă de instrumente pare incompletă. Repondenții constată, prin urmare, o nevoie de indicatori complementari, având fiecare o orientare specifică, pentru a acoperi multiplele aspecte ale obiectivelor acțiunii publice. Un repondent propune să se ia în considerare indicii de performanță regională elaborați în cadrul Strategiei de la Lisabona 11. Pe ansamblu, aceste măsuri complementare sunt evocate, fără a fi precizate. Potrivit unui alt repondent, această prudență se explică fără îndoială prin faptul că selecția instrumentelor adiționale trebuie să fie rezultatul unui proces de consultare. Un mare număr de repondenți recunosc utilitatea acestor indicatori, însă se arată mai rezervați în privința contribuției acestora la evaluarea politicilor publice. O armonizare a metodologiei și compilarea datelor statistice reprezintă, de asemenea, premise indispensabile unei bune orientări a acțiunii publice. Pare absolut necesară o informare statistică regionalizată. Potrivit repondenților, etapa de evaluare întâmpină și mai multe piedici. Legătura cu acțiunile întreprinse în anumite domenii rămâne uneori nesigură. Așadar, este bine-venită completarea acestor instrumente care urmează să înlocuiască PIB cu indicatori subiacenți politicilor respective, puși la dispoziție de EUROSTAT. ÎNTREBAREA 6 INDICATORII UTILIZAțI DE EUROSTAT, CUM AR FI INDICATORII CARE MĂSOARĂ INOVAREA, TREBUIE SĂ FIE LUAțI ÎN CONSIDERARE LA STABILIREA CADRELOR PENTRU AJUTOARELE STRATEGICE ALE UE? Pentru repondenți, indicatorii constituie o bună practică în lipsa altor instrumente axate mai puternic pe politici. Unul dintre ei este totuși de părere că este nevoie să fie verificată utilitatea acestui instrument, recurgând la proiecte-pilot. Alții evidențiază un risc de confuzie, considerând că motoarele inovării depind de utilitatea socială măsurată prin rezultatele obținute pe piață și că instrumentele de măsură în acest domeniu ar trebui așadar să corespundă acestui principiu. Întemeiat fiind pe baze de date naționale, un asemenea indicator nu ilustrează corect situațiile regionale. O contribuție subliniază importanța definirii unor indicatori în funcție de diferențele de specializare regională, care să evidențieze contribuția economiei inovării la producția de ansamblu și la ocuparea forței de muncă din fiecare regiune. * * * 11 Care se găsesc în Al patrulea raport privind coeziunea economică și socială (DG REGIO, 2007). f-06682 f_cdr6682-2010 FR-GBAR/IZAMF/ab
- 7 - Annexe LISTE DES CONTRIBUTEURS 1. Flemish Government (BE) 2. Delegación del Gobierno de Navarra (ES) 3. Communauté Urbaine de Dunkerque (FR) 4. Région Nord-Pas de Calais (FR) 5. Magyar Település-és Területfejlesztok Szövetsége (HU) 6. Regione Umbria (IT) 7. ALAL Lithuania (LT) 8. South Region Malta (MT) 9. Mazowieckie Voivodeship (PL) 10. Lodz City (PL) 11. Autonomous Region of Madeira (PT) 12. Lisbon City Council (PT) 13. Northwest of England Regional Intelligence Unit (UK) 14. Convention of Scottish Local Authorities (COSLA) (UK) 15. North West of England Public Health Community (UK) 16. Northern Ireland (UK) f-06682 f_cdr6682-2010 Anexă FR-GBAR/IZAMF/ab /