IEnouoNAH Save AcHIoRITUL PnrtMI $I DTPRESIE Ce este Si cum se vindeci depresia Traducere din limba greacs: Preot Victor Manolache 0blrtrvkff ogvmeilryff 20L4
Cupnrns Prolog Prologul autorului la edilia in limba romani Partea intai PnrnranE 1. Ce sunt patimile?......,... 17 Sunt p uterile suftetegti. care au luat o direclie gregitd...,... 17 O mul es t e unit at e p sihos omat ic d... 20 Inima este centrul sufletului, organul conducdtor... 23 Ce este sufletul gi care sunt pdrlilelui... 25 ' Puterile sufletului... 28 a. Puterile gnostice (simfurile sufletului)... 28 Celelalte puteri gnostice sunt: cugetarea, slava, inchipuirea gi simfirea... 29
286 CupRrNs CupnrNs,,Scurt-circuitarea" dintre minte (inimn) gi cugetare (gandire-creier)... 31 b. Puterile vitaie sau poftitoare ale sufletu1ui...... 34 Migcarea ascunsd a puterilor sufletegti dinpricina girrdurilor... 35 Gindurile giproaenienlalor.,...... 35 Felurile gindurilor Drumul de Ia atacul ghndului rdu phnd Ia pdcat... G 6 ndur ile p dt image tntune cd minte a Folosirea gregitd a minlii Intrebuin{area gregitd a pdrlii... g7 milnioase gi a celeipoftitoare...,,,... 42 Folosirea gregitd a dorinlei...,...,...,..,... 49 Folosirea cea bund gi folosirea cen rea a celor trei puteri sufletegti... 44 Cei trei giganfi...... 44 D eosebirea patimilor. P atimi sufletegti gi p atimi trupegti... j... Disfunc[iite gi abaterile care constituie diferitele patimi... 47 P atimile. sunt pricina multor boli duhounicegti gi trupegti... 48 Patimile sunt o pornire impotrioa iubirii... 55 :'f 39, i, t 39 40nr P atimil e ins e amnd lip s a o ir tulilor...,... 58 Patimile apnr chnd nu ne pocdim c0ntinuu... 59 Cauzele patimilor: migcarea gregitd a liberului arb itru gi tn d emnul ur dj m agului... 6 1 Cum au apdrutpatimile...,... 62 3. Cum se vindeci patimile OmuI care nu s-a curdlat de patimile sale, dupd Sfinlii Pdrinfi, este botlnaa sufletegte... 64 Egoismul gi iubirea de sine...;...... 67 Mintea omului trebuie sd se afle tn inimd... 69 R estabilirea rugdciunii minfii...,... 70 Ifindecarea patimilor in general... 72 ' Care sunt pdcatele celor trei pdrli ale sufletului gi cum se aindecd... 75 P rev enire a prin r dzb oirea ghndurilor rele... 7 6 Epilog......;...i...-.!.... 77 2; Curn apar patimile...!...,.. 56 Mecanismul credrii patimilor gi o recapitulare pe scurt a celor spuse maitnainte... 56
288 CupRrNs Depresia: boala cea mai rdsphnditd dinlume Depdrtarea omului de Dumnezeu giinstrdinarea lui Sinuciderea: urmfrrea cea mai rea a tndepdr t drii de Dumneaeu... Ag a-numit ele probl eme p siholo gice sunt tn esenld probleme duhoanicegti... 101 Iubirea fnld de,,lume" (cugetarea lumeascd) conduce la tristele gi la depresie... L05 Supunerea fald de patimi conduce Ia tristele gi depresie... 106 Adevdra[ii,,rdu-stdpLnifuri"... 108 Omul est e chemat s d deain d p er so and... 1 1 1 Cele patru Jbluri Ce este tristelea gi depresia, ale tristelii... 115 dupd Sfin[ii Pdrinli...1.1.6 Trist e I e a folosit o are gi tr iste I ea demonicd... 1 1 9 Tristelea - akedia adtdmdtoare...122 D uhul tr is t e lii g i tnfr unt ar e a lui... 124 P r i cinil e tr istefii- ake die gi aindecarea ei prin lucrare...127 Llrmdrile depresiei, D epresiaii il osfrndesc pe Dumnezeu...... 130 Cel depresia se chinuiegte pe sine insugi gi pe cei din jurul lui... 131 2. Cum apare depresia...1.34 Cum se nagte depresia......134 90 93 97 CupntNs Depresia tnseamnd folosirea rea a triste{ii, dinpricina inftuenlei demonice """""' 135 E goismul-mhndrie, cauza princip ald a"depresiei gi a celorlalte pdtimiri sufletegti """""" 137,,Egoismul aduce tntotdeauna triiteye gi nelinigte"...'..'... """"""" 139 Rolul celuiviclean gi aga-numi{iipsihiatri """""" 1'43,,Tofi bolnaaii sufletegte se agazd pe eiiingigitn centrul aten[iei" """"""' 146 Neputinla trupeascd, de asemenea, prii.cinuiegte mknie gi melancolie """""""""""""""" L50 3. Cum'se vindeci depresia dupi Sfinlii Pirinfi ai Bisericii """""""'"""':""""' 151 O simpld explicalie a depresiei b azat i p e tnv d! dtur a Sfinlilor P dr inli " " " " " " " " " " " 152 P rincipii ter ap eutice gi miilo ace aindec dto are pentru depresie dupd Sfinlii Pdrinli "' 155 Mijloace aindecdtoare -,ridiro*rntele depresiet...'...". ""' 156 Mijto ace terupeutice generale 1. Viala iniuntrul Bisericii - tradifia ortodoxi "..:..."... """" 157 a. Doar Biserica Ortodoxd vindecd in mod adevdrat, izbivegte de patimi 9i de depresie.'.""""""' """""""""" 157 b. Doar interesul Pentru Bisericd il vindecd Pe om """ 158
290 CupnrNs Cupntus 291. c. Tradifia ortodoxd il preface pe om gi-l schimbd 2. Harul dumnezeiesc...... 1.6L a. Harul dumnezeiesc care se dd prin Sfintele Taine ale Bisericii il vindeci pe om sufletegte, dar gi trupegte... 1,61, b. Stadiile vindecdrii diferitelor patimi gi a depresiei in general..... 1,62 c.,,prima miqcare o face Hristos"...:... 1,65 d. Hristos, prin harul Sdu, vindecd omul intreg, chiar gi adancurile sufletului... L66 e. Psihanaliza dumnezeiascd. TirAmurile sufletului care sunt socotite greu accesibile qi multe dintre ele necunoscute, precum incongtientul, pot fi cu adevdrat vindecate prin harul lui Dumne zeu... 1,67 3. Conlucrarea omeneascd... 169 a. Este neapdratd nevoie de conlucrarea teandricd (divino-umand) pentru dezlegarea problemei omului...... 169 b. Omul vindecat de cdtre Bisericd, deoarece conlucreazd cu harul dumnezeiesc, nu este chinuit de aga-numitele boli psihologice qi de probleme (depresie, fobii, agonii, stres etc.) 770 Mij I o ac e ter ap euti ce sp e ci ale 1. Credinfa cea dreapti (Ortodoxia). inceputul vindecirii este credinta dreapt5, care ia chip in viafa noastre... 173 2. lncrederea in iubirea gi in pronia dumnezeiasci """"" 174 3. Aplicarea poruncilor evanghelice...-... L 75 4. Iubirea fali de Dumnezeu (iubirea dumnezeiascd) -... '...-. 176 a. Vindecarea patimilor gi a depresiei const5 in a-l iubi pe Dumnezeu,,din tot sufletul gi inima gi cugetul"..'..."..:......' 176 b. Iubirea fali de Dumnezeu il elibereazd pe om de auto-conservarea egoistd a depresiei 178 5. Isihia.,,Isihia - inceputul curdfirii" gi al vindecirii..... 1,82 6. Rugdciunea...'...'... 183 a. Rugdciun ea arzdtoate este antidotul depresiei...'.'...'...'... 183 b. Rugdciunea preface depresia in bucurie L87 c. Rugdciunea neintreruptd...'... "' """ 190 7. Cugetul smerit- smerenia '-... 19L ' a. Smerenia: pregxtirea necesard a sufletului ca sd scape de depresie.,...'..'... 191 b. Smerenia: marele medicament terapeutic c. Lepddarea ingamfirii'..'...'.'...'. 8. Ascultarea... a. Ascultarea: smerenia pusd i:r practicd... b. Tdierea voii...'... 9. Umpierea golului sufletesc Ai bucuria duhovniceasce. Izgonirea rnahnirii prin inmullirea bucuriei duhovnice gti...'..'...'.. 196 199 200 200 2A5 249
292 CupnrNs Cupnrrus 10. Lucrarea. Lucrarea cu enfuziasm gi as_ cultare este un medicament insemn at... 2L0 11. Cercetarea duhormiceascd... 2lg 12. Preocuparea cu grddina florile gi cu arta Cercetarea cuvantului lui Dumnezeu, ca gi preocuparea cu arta, grddlna, alungd akedia, depresia... 214 13. Plimbarea gi amintirea momentelor frumoase Plimbarea terapeuticd pe munte gi amintirea momentelor frumoase ale trecufului 14. Muzicabir"r;;;;","i".e a iii"""r;^ 3r2 15. Lepddarea tuturor ganduril,or de la inceput. Neprimirea gandului rdu de la inceput... Zlg 1,6. Lepddarea invidiei gi a geloziei. Rdzboirea invidiei gi a geloziei...-...... 221. TT.Rdzboirea dorinfei de a fi iubi,ti... 22g 18. Rdbdarea - sporirea zelului duhov_ nicesc. Rdzboirea akediei, a molegelii sufletegti prin ribdare, aflarea modurilor de sporire a rarrnei gi a lucririi...... 225 19. inchiderea televizorului gi a jocurilorvideo... 226 20. Pociinfa gi Sfdnta Spovedanie... 229 c. Vindecarea depresiei incepe printr-o Spovedanie generals... 232 d. Neamintirea pdcatelor mdrturisite... 236 e. Spovedania ficutd cu curaj indepdrteazd ruginea demonicd... 237 f. Niciodati sd nu deznddijduim! Dumnezeu ne iubegte intotdeauna ffu6, margini 239 g. Spovedania generals:,,psihanaliza dumnezeiasci"... 244 Concluzii despre depresie Sfkntul Gherasim cel t6ndr, din Kefnlonia, ocrotitorul demonizalilor gi albolnaailor psihici 249 250 Epilog 250 a. Thina Sfintei Spovedanii qi pociinfa... 22g b. Pocdinfi - Spovedanie: vindecarea desdvargiti de patimi gi de depresie... 230
294 CupRrNs Distribufie: S.C. Egumenila S.R.L. o.p. I c.p. 150 800380 Galali tel. I fax: 023 6-326.1 30 e-mail : editur a@e gumenita. ro www.egumenita.ro
r. CE SUNT PATIMILE? Sunt puterile sufletegti care au luat o direcgie greqiti atimile sunt direcfiile gregite spre care tind s-o ia diferitele puteri ale sufletului nostru. Supunerea fafd de ele indepdrteazl,existenfa noastrd de evolufia citre,,asemdnarea" cu Dumnezeu. Omul va trebui si le infrunte pe acestea impreund cu harul dumnezeiesc, sd le dispretuiasci gi sd le intoarcd spre bine, virtute, iubire fafd de Creator gi fafd de aproapele. CAndva, l-au intrebat pe BitrAnul Paisie:,,-Avva, cand profetul David a spus: "Cu duh stdpanitor mi intdregte>>, ce a cerut? - David a cerut de la Dumnezeu sd-i dea harisma stdpanitoare, deoarece urma si carmuiasci oameni. Dar orice om are nevoie de duh stdpanitor, pentru ci trebuie sd se conducd pe sine, ca sd nu-l comande patimile sale. -Avva, ce sunt patimile? - Eu vdd patimile ca puteri ale sufletului. Dumnezeu nu ne di cusururi, ci puteri. Dar cand nu valorificdm aceste puteri pentru a sdvargi binele, vine Aghiufn, le exploateazl, qi ele devin patimi, iar noi dupi aceea cartim gi le punem pe seama lui Dum-
i8 le novonnuul Seva AcHtoRtrul Parrurlr 19 nezeu. in timp ce, dacd le valorificdm, intorcandule impotriva rdului, ele ne ajutd in rdzboiul duhovnicesc. De exemplu, mania arati ci sufletul are bdrb51ie care ajuti in viala duhovniceasc5. Cineva care nu este manios gi care nu are bdrbifie nu poate si intre u$or pe figagul siu adevdrat. Omul manios, dacd valorificd in viafa duhovniceasci puterea pe care o are, este ca o magind puternicd gi rezistenti, care ia direclia dreapti gi nimeni n-o ajunge. Daci insd n-o valorifici gi igi pierde controlul, se aseamdnd cu magina care aleargd cu o vitezd foarte mare pe un drum care nu este neted gi se ristoarni in chip cumplit. Omul trebuie sb cunoasci puterile Pe care le are gi si le intoarcd spre bine. Astfel va ajunge, cu ajutorul lui Dumnezeu, intr-o stare duhovniceascd bund. De exemplu, egoismul sdl intoarcd impotriva diavolului qi si nu se lase doborat la pdmant cand vine gi-l ispitegte. Tendinla spre flecireali s-o sfinfeasci cultivand rugdciunea. Nu este mai folositor pentru el si vorbeascd cu Hristos gi sd se sfinfeascd, decat si p5livrdgeascd gi si picituiascd? Adicd omul poate si devini bun sau riu in funcfie de cum igi va folosi puterile sufletului"lo. 10 Pdrintele Paisie Aghioritul, Patimi gi airtuli, Cuadntul 5, SfAnta Mdnistire,,Evanghelistul Ioan Teologul", Souroti, Thesalonic, 2007 (veziin continuare: Patimi gi airtufi). Din cele de mai sus infelegem ci patimile sunt puterile sufletului care nu sunt folosite spre bine. in loc sd ne ajute sd ne apropiem gi sd ne unim cu Dumnezeu, ne indepdrteazd de Acesta. Noi va trebui sd cunoagtem aceste puteri sufleteqti, care sunt darul lui Dumnezeu, gisi le valorificdm, incat sd ne unim cu Creatorul. Atunci Dumnezeu Se va preasl5vi qi semenii nogtri vor primi binefaceri. M6nia (inclusdin partea volifionalill a sufletului) ne-a fost ddruiti de cdtre Dumnezeu ca sd ne indreptim cdtre Acesta cu avant, cu ravni gi cu hotdrare, incat s5-l iubim mai mult decat pe tofi gi pe toate. Folosind-o corect, putem, de asemenea, sd ne infrandm pe noi ingine de la rdu, sd indepdrtim gandurile gi poftele cele rele, pe care vicleanul le seamind gi cu care tulburi sufletul nostru. lnsi de obicei, noi, contrar celor spuse mai sus, folosim mania ca si ne apdrim pe noi ingine, ca sd ne rdzbundm, ca sd ne ridicdm impotriva semenilor nogtri. indreptarea acestei porniri greqite a pirfii m6- nioase a sufletului se realizeazd prin iubirea fafd de tofi, prin ticere gi prin rugdciune. Dorinfa (inclusi ir:r partea simtitoare a sufletului) ne-a fost diruitd de cdtre Dumnezeu ca s5-l dorim, ca sh-l iubim pe El. Dar noi, dimpotrivd, o folosim 11 Volilional = (fr. aolitionnel) Care se referd la voinfi, care este determinat de voinfi; volitiv. (n. ed.)
20 le nouonehul Savn AcHlonrtut ca s4 poftim lucrurile lumii, pldcerile lumegti, banii gi slava degartd lumeascd. Vindecarea acestei pomiri rele a pdrfii poftitoare se dobandegte prin infranare sub toate aspectele (infranarea de la mancare, de la somru de la odihna trupeascd, de la cuvinte, vorbiri, insofiri, de Ia migcdri). Dar gi egoismuf spunea BdtrAnul Paisie, ne-a fost dat ca sd nu fim doborali la pdmant, ca sd nu depunem armele fir lupta cu potrivnicul, cu diavolul. Noi, ins5, il folosim ca s[-irdzboim pe fralii nogtri, Sau chiar pe Dumnezeu insugi. Mintea (inclusi in partea rafionald a sufletului) ne-a fost diruiti de Dumnezelr ca sd ne rugdm neincetat- gi nu ca sd o plimbim incoace gi incolo, cultivand felurite ganduri striine gi ingelitoare. Vindecarea pdrfii raflonale a sufletului se dobandegte prin rugdciunea neincetatd. CAnd punem in acfiune in acest fel darurile dumnezeiegti, atunci realizim scopul existenfei noastre gi ne asemdndm cu DumnezelJ, Care nu are patimi, ci puteri dumnezeieqti gi energii'bineficitoare pentru intreaga zidire. Omul este unitate psihosomatici Omul este alcdtuit din trup gi suflet. Fiecare element separat nu-l constituie pe om. SfAntul lustin I\4artirul gi Filosofui spune cd sufletul in sine nu P,rrrnalrE este om, ci se numegte,,sufleful omului,,. De asemenea gi trupul nu se numegte om, ci,,trupul omului,,.,,deoarece niciunul dintre aceste aoue elemente, luate separat, nu reprezintd omul, ci se numegte om ceea ce reiese din imbinarea acestor doud elemente, Dumnezeu l-a chemat la viafd gi inviere pe om, nu o parte, ci omul intreg, care este suflet gi trup,'r2. Aqadar, omul nu?nseamnd doui Uuc;1i ihde_ pendente, doud pdr,ti separate: suflet gi trup. Dim_ potrivs, este o unitate psihosomaticd nedespirfitd care, cand se scindeazd, atunci survine mtartea omului.,,sufleful este creat impreund cu trupul,,. Em_ brionul,,primegte suflet odatd cu zdmislirea,,. in momenful conceperii se creeazd gi sufletul,,,care lu_ creazd in funcfie de trup (atat cat lucreazd sufletul, la fel gi trupul). Cu cat trupul cregte, cu atat igi vddegte gi sufletul lucrdrile lui,'ts.aceste doud pdr! ale noastre (sufletul qi trupul) sunt dependente reci_ proc Ai una o confine pe cealaltd. OricAt ar pirea de 12 Sf6ntul Iustin, Degpre tnaiere, Bibtioteca pdrinlilor scriitorilor Ei greci, Atena 1gtl, 4, pp. 229-230. Vezi Hristos Vantsou: Nunta Ei pregdtirea acestiii din perspectiaa pastoralei o1todox9, Atena, 1977, p. 10, i1:.impdrfirei gi puterile iuftetului,,http: //wwwoodegrcom/o ode / dolna/ psp<i3.htrn#_e in,,aqa cum niciuna dintre pirli riu inseamna om, ci unirea ",fgz,', amandurora se cheami aga, Dumnezeul-achemai fu "iugeli inviere..pe om, nu o parte, ci pe acesta?ntreg care este suflet gi trup". 13 SfAntul Ioan Sinaitul, Scara, p.136,nota 2.
22 lpnovonehul- SevR Aculontrul straniu, este totuqi adevdrat: sufletul este cel care,,cuprinde", in timp ce trupul este,,cel cuprins"' SfAntul Grigorie Palama spune:,,ingerii qi sufletul, care sunt fiinle netrupeqti, nu se afli intr-un loc anume, dar nici pretutindeni"' Sufletul se afld continuu impreund cu trupul cu care s-a zidit "nu ca intr-un loi, nici ca invelig al trupului, ci ca cel care-l umple continuu, 9i-1 cuprinde, 9i-1 insufleleqte' de vreme ce poartd,,chipul" lui DumnezerTla' Aga cum fierul incins, inroqit de foc, devine astfel ientru cd vdpaia cuprinde metalul negru' in acelaqi fel gi sufletul cuprinde trupul' Sufletul nu este numai inlduntru, ci 9i in jurul qi in afara trupului.,,sufletul nu este inlduntrul trupului, tpn.t" SfAntul Ioan Damaschin, ci trupul se afld inlduntrul sufletului"1s' Sufletul dd viali trupului. Daci acesta sldbdnogeqte, atunci se imbolndveqte qi trupul' Dacd ple-ace cu desdvarqire din trup, atunci trupul moare ii omut se preface intr-o grdmadd de fdrani, asemenea unui sac gol c6zut Pe PImAnt' 1a Filocalia, vol. 4, 156, 61', vezi Mitropolitul Ierotheos Vlachos, Mltropolia de Nafpaktos gi eghigs-yta sios' Psihotuapia O r to ao ia, G di c ayi e t er ap e i tic d p at r i stl cil, Edilu 1.7 -:' S?1F Uarlertit" u Naqierii Maicii Domnului,,Pelaghia" Cap'3' Ce ' este sufletul? t6 Sfentul loan Damaschin, Thesaurus Linguae Graecae' fragmeita pttilosophica,vol. 3, cap' randurile 13-14: -6, "Sufletul nu Este in trup, ci trupul in suflet" ' Parlvllr 23 Inima este centrul sufletului, organul conducitor Partea rafional5 a sufletului, mintea, este unitd cu inima gi este tronul harului dumnezeiesc. SfAntul Grigorie Palama - avand in vedere faptul ci existd oameni care localizeaz6 sufletul,,in-cap, ca intr-o acropold" (elenigtiil6), allii ci il agazi ii inveligul inimii,,intru aceasta se afld duhul sufle_ tului", ca cel mai autentic vehicul (iudaizantiit ) _, ^.tu Elenist = (gr. hellenistai) oameni care deqi nu erau ei ingigi greci (hellenes),plerrizau;', adicd, vorbeu, ii*bu g.uuj (heltenisti,"faptele Ap-ostolilor 2I,97, etc.) gi care au aloptui de altfel,{elul de viafd al grecilor (hellenismos,2 Macabei 4,'10). CuvAntul apare-pentru prima oard in literatura greacd in Faptele Apostolilor 6,1, unde indicd un grup de evr& cregtini din Biserica primard din Ierusalim, dar iare se deosebeau de,iudei" satt,,evrei", (hebraioi), care probabil vorbeau aramaica. Cei gapte diaconi, inclusiv $tefan gi Filip, au fost alegi ca urmare a plangerii elenigtilor ci vdduvele-,,evreilor', ".u., fu_ vorizate in raport cu vdduvelg eleniste c6nd se fdceau impdrlirea ajutoarelor caritabile din fondul comun; dup5 numell lor se pare 9_d tofi au fost elenigti (Faptete Apostolitoi 6, 5). (n. ed.) 17 ludaizant=reprezentant al sectei celor care au incercat, p-e yttea apostolilor, sd iudaizeze cregtinismul gi atribuiau Vechitrlui restament valoare permanetrid gi cereau aplicarea lui integrald, in cregtinism, degi Sinodul Abostolilor de la Ie_ rusalim, din primdvara anului 50, a hotiraf cd Legea Mozaicd t, "ttg..ob]r_gqt9r!9 pentru cregrinii dintre neariuri (Faptete Ap o s tolilor 75,'J,9, 28). Iudaizafii combdruf i de SfAntul Apostol Pavel in Epistola cdtre Coloseni invdfau nu doar desple ob_ servarea legii mozaice (circumciziunea, deosebirea ahmlntelor, sirbitorile, Snerea sabatului, a lunii noi), ei cereau gi practicarea ascezei, socotind corpul ca o inchisoare a sufletuili. (n. ed.;