Microsoft Word - Tema_FIR.doc
|
|
- Nadia Diaconescu
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 TEMA. FILTRE CU RĂSPUNS FINIT LA IMPULS. Un filru digial RFI cu fază liniară, de ipul, cu coeficienţi reali şi cu imp de înârziere de grup minim, are: / - zerourile z = e π, z = 0, 7. - aenuare infiniă la frecvenţa F= 8 khz, F= 0 khz. - câşig - db la pulaţia normaă = π /4. Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/.. Un filru digial RFI cu fază liniară, de ipul cu coeficienţi reali are câşig uniar la frecvenţa = 0, aenuare infiniă la frecvenţa normaă = π /6 şi un zero în z = Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/.. Un filru digial RFI cu fază liniară, de ipul 4, cu coeficienţi reali de lungime minimă, are: /5 - zerourile z = e π, z = aenuare infiniă la pulaţia normaă = π /. - câşig uniar la frecvenţa F = F/. Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/. 4. Un filru digial RFI cu fază liniară, de ipul, cu coeficienţi reali şi cu ordin minim poibil, are: /5 - zerourile z = 0.6e π, z =. - aenuare infiniă la pulaţia normaă = π /4 - câşig 6 db la frecvenţa F= 4 khz, F= 40kHz. Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/. 5. Un filru RFI cu fază liniară de ipul, cu coeficienţi reali, are câşig uniar la frecvenţa = π, aenuare infiniă la frecvenţa normaă = 0 şi un zero în z = Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/. 6. Un filru RFI cu fază liniară, de ipul 4, cu coeficienţi reali, are câşig uniar la frecvenţa = π, aenuare infiniă la frecvenţa normaă = π /4 şi un zero în z = Să e deermine ordinul minim al filrului şi funcţia de ranfer H( z ). Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/. 7. Să e proieceze un filru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali care ă reeceze frecvenţele k = 0.5kπ cu k = 0,...8. Ce ipuri de filre cu fază liniară e po foloi? Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele 0, F/4 şi F/. 8. Deerminaţi foloind fir coeficienţii hn ( ) penru un filru de lungime N = 5 cu fază liniară, de ipul rece o, cu frecvenţa de ăiere F = 4kHz = 0kHz, uilizând fererele drepunghiulară, Hamming, Hann şi Barle. Reprezenaţi grafic pe aceeaşi figură (foloind funcţia ubplo): o coeficienţii filrelor verificând condiţia de imerie. o conelaţia de zerouri. Reprezenaţi grafic pe aceeaşi figură (cu culori diferie foloind plo) caraceriicile de ampliudine - frecvenţă normaă şi fază - frecvenţă normaă: o Deerminaţi aenuarea minimă în banda de oprire penru fiecare filru. o Deerminaţi câşigul filrului la frecvenţele F = 0Hz, F = F şi F = F /. 9. Reluaţi problema 8 penru un filru de lungime N = 5 cu fază liniară, de ipul rece u, cu frecvenţa de ăiere F = 6kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 0kHz. 0. Reluaţi problema 8 penru un filru de lungime N = 47 cu fază liniară, de ipul rece bandă, frecvenţele de ăiere F = 5.4kHz şi F = 9kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 0kHz.. Reluaţi problema 8 penru un filru de lungime N = 47 cu fază liniară, de ipul opreşe bandă, frecvenţele de ăiere F = 4kHz şi F = 9.6kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 6kHz.
2 . Reluaţi problema 8 penru un filru de lungime N = 8 cu fază liniară, de ipul rece o, cu frecvenţa de ăiere F = 4kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 4kHz.. Reluaţi problema 8 penru un filru de lungime N = 48 cu fază liniară, de ipul rece bandă, frecvenţele de ăiere F =.4kHz şi F = 6kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 4kHz. 4. Să e proieceze, uilizând funcţia fir din Malab, un filru rece o cu fază liniară uilizând fereara drepunghiulară, cu frecvenţa de ăiere F = khz = 0kHz. Lungimea filrului ee: a) N = 5. b) N = 5. c) N = 55. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură foloind funcţia ubplo) coeficienţii filrelor verificând condiţia de imerie (pe aceeaşi figură cu culori diferie foloind plo) caraceriicile ampliudinefrecvenţă normaă în cele rei iuaţii. Ce concluzii rezulă? Reluaţi penru fereara Hann. 5. Să e proieceze, uilizând funcţia fir din Malab, un filru rece u cu fază liniară uilizând fereara drepunghiulară, cu frecvenţa de ăiere F = 8kHz = 0kHz. Lungimea filrului ee: a) N = 7. b) N = 9. c) N = 6. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură foloind funcţia ubplo) coeficienţii filrelor verificând condiţia de imerie (pe aceeaşi figură cu culori diferie foloind plo) caraceriicile ampliudinefrecvenţă normaă în cele rei iuaţii. Ce concluzii rezulă? Reluaţi penru fereara Hann. 6. Să e proieceze, uilizând funcţia fir din Malab, un filru rece bandă cu fază liniară uilizând fereara drepunghiulară, cu frecvenţele de ăiere F = khz şi F = 5kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 6kHz. Lungimea filrului ee: a) N = 5. b) N = 55. c) N = 85. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură foloind funcţia ubplo) coeficienţii filrelor verificând condiţia de imerie (pe aceeaşi figură cu culori diferie foloind plo) caraceriicile ampliudinefrecvenţă normaă în cele rei iuaţii. Ce concluzii rezulă? Reluaţi penru fereara Hann. 7. Să e proieceze, uilizând funcţia fir din Malab, un filru opreşe bandă cu fază liniară uilizând fereara drepunghiulară, cu frecvenţele de ăiere F =.5kHz şi F = 8kHz şi frecvenţa de eşanionare F = 0kHz. Lungimea filrului ee: a) N = 5. b) N = 55. c) N = 75. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură foloind funcţia ubplo) coeficienţii filrelor verificând condiţia de imerie (pe aceeaşi figură cu culori diferie foloind plo) caraceriicile ampliudinefrecvenţă normaă în cele rei iuaţii. Ce concluzii rezulă? Reluaţi penru fereara Hann. 8. Proiecaţi un filru RFI cu fază liniară ce aproximează caraceriica π, ( e π π 0, 4 π, π 4 Deerminaţi foloind procedura fir coeficienţii unui filru de lungime N = 5 foloind fereara drepunghiulară, Hamming, Barle, Hann, Blackman. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură foloind funcţia ubplo) coeficienţii filrelor. Reprezenaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferie foloind plo) caraceriicile ampliudine-pulaţie normaă şi fază- 9. Repeaţi problema anerioară penru un filru de lungime N = 4 ce aproximează caraceriica π, 5 H ( e π 0, π 5 0. Proiecaţi un FTJ cu fază liniară de lungime N = cu pulaţia normaă limiă uperioară a benzii de recere de c = 0.π foloind mediul Malab în cazul: a) Fereara drepunghiulară; b) Fereara Hamming; c) Fereara Hann; d) Fereara riunghiulară; Reprezenaţi răpunurile la impul şi poziţia zerourilor (cu funcţia ubplo câe 4 grafice / figură). Reprezenaţi pe acelaşi grafic caraceriicile de ampliudine (liniar şi în db) şi caraceriicile de fază. Comparaţi cele paru caraceriici conform urmăoarelor crierii: - ondulaţiile maxime în banda de recere şi de oprire. - lărgimea benzii de ranziţie.. Proiecaţi în Malab un FTB cu fază liniară de lungime N = 9 cu pulaţiile normae de ăiere = 0.5π şi = 0.5π foloind fererele şi cerinţele din problema 0.. Proiecaţi în Malab un FOB cu fază liniară de lungime N = 45 cu pulaţiile normae de ăiere = 0.π şi = 0.5π foloind fererele şi cerinţele din problema 0.. Proiecaţi în Malab un FTS cu fază liniară de lungime N = cu pulaţia normaă a benzii de recere = 0.4π foloind fererele şi cerinţele din problema 0. c 4. Proiecaţi în Malab rei FTS cu fază liniară de lungime N =, N = şi, repeciv N = 4, fiecare având pulaţia normaă de ăiere = 0.6π, foloind penru fiecare filru în pare fereara drepunghiulară, fereara Hamming şi fereara Hann. Realizaţi cerinţele din problema Proiecaţi în Malab rei FTJ cu fază liniară de lungime N =, N = şi, repeciv N = 4, fiecare având pulaţia normaă de ăiere = 0.4π, foloind penru fiecare filru în pare fereara drepunghiulară, fereara Hamming şi fereara Barle. Realizaţi cerinţele din problema 0. 4
3 6. Fie filrul mulibandă de lungime N = 5, fără benzi de ranziţie, defini afel 0, 0 0.π 0.4, H( e π π π 0.7π, 0.7π π Reluaţi cerinţele din problema 0 penru filrul de mai u. Cum e poae foloi funcţia fir în ace caz? Reluaţi foloind fir şi comparaţi rezulaele. 7. Reluaţi problema anerioară penru filrul de lungime 5 defini afel, 0 0.5π 0, H( e π π 0.5, 0.5π 0.8π 0, 0.8π π 8. Să e proieceze prin meoda fererelor două filre RFI cu fază liniară de lungime 5, cu funcţia de pondere imerică, având răpunurile în frecvenţă dorie ilurae în figurile a şi b. d 0 ( ) H e ( ) H e π / π 0 π / π 0 Figura a - d 0 Figura b Să e reprezine grafic funcţiile de pondere şi caraceriicile ampliudine-frecvenţă ale celor două filre. Se va uiliza procedura fir din Malab. Comenaţi rezulaele obţinue. 9. Să e proieceze un FTJ cu fază liniară de lungime N = 5, prin meoda fererelor, foloind funcţia fir, în două variane: a) pornind de la caraceriica ideală (Figura a). b) accepând o bandă de ranziţie cu o variaţie liniară (Figura b). - π H d 0 ( ) e - p p π Figura a. Figura b. - π H d 0 ( ) e Se vor uiliza: fererele drepunghiulară şi Hamming. = 0.4π, = 0.π. p p p π p 0.5 Să e reprezine caraceriicile ampliudine-frecvenţă normaă (liniar şi în db). Se vor deermina cu aenţie ondulaţiile caraceriicii în banda de recere şi în banda de oprire, penru oae cele 4 cazuri. Să e deermine răpunul la impulul reapă uniae u(n) în cele 4 cazuri şi ă e reprezine parea emnificaivă a aceuia. 0. Sineizaţi un filru rece u cu faza liniară, de lungime N = 5, prin meoda fererelor. Pulaţia normaă de ăiere ee c = 0.6π. Se va porni de la: a) aproximarea unui filru ideal (fără bandă de ranziţie); b) acceparea unei benzi de ranziţie înre pulaţiile 0.55π şi 0.65π în care caraceriica variază liniar. Proiecaţi filrul în Malab foloind funcţia fir. Se vor uiliza fereara drepunghiulară şi fereara Hamming. Reprezenaţi coeficienţii şi caraceriicile ampliudine-frecvenţă penru fiecare caz. Deerminaţi ondulaţiile caraceriicii în banda de recere şi de oprire.. Proiecaţi în Malab un e de filre FTJ cu fază liniară de lungime 9 cu frecvenţa limiă uperioară a benzii de recere c = 0.π foloind fereara Kaier, penru diferie valori ale lui β. a) Reprezenaţi dependenţa aenuării minime în banda de oprire (în db) în funcţie de β. b) Reprezenaţi caraceriica ampliudine-frecvenţă penru β = 0, 4, 6,9. c) Reprezenaţi caraceriica ampliudine-frecvenţă penru β = 4 şi N = 9,, 45.. Deerminaţi foloind funcţia iff răpunul la impul h(n) al unui filru RFI cu fază liniară de lungime N = 6 având funcţia doriă de fază nulă: kπ, k = 0,,, 6 0, k = 4,5,6,7 Se va deermina ipul filrului cu fază liniară şi oae valorile funcţiei H ( ) d 0 k penru k = 0,..., N. Se va exprima răpunul dori în frecvenţă ( k) în funcţie de H ( ) d 0 k şi ermenul de fază liniară θ ( ). Funcţia iff (Tranformaa Fourier Dicreă Inveră) e aplică pe vecorul complex ce conţine valorile ( k ). Reprezenaţi grafic răpunul la impul şi caraceriica ampliudine-pulaţie normaă (liniar şi în db) penru filrul proieca şi deerminaţi riplurile din banda de recere şi din banda de oprire.. Reluaţi problema penru un filru având lungimea N = 5 şi funcţia doriă de fază nulă: kπ 0, k = 0,,, 5, k = 4,5,6,7 4. Reluaţi problema proiecând două filre de lungime N = 5 având funcţia doriă de fază nulă:, k = 0,,, kπ kπ, k = 0,,, , k = 4 0, k = 4,5,6,7 0, k = 5,6,7 Reprezenaţi grafic cele două răpunuri la impul şi caraceriicile ampliudine-pulaţie normaă (liniar şi în db) în ambele cazuri şi deerminaţi riplurile din banda de recere şi din banda de oprire. Comparaţi cele două iuaţii. 5. Reluaţi problema penru un filru rece o cu fază liniară de lungime N =, care ă aibă frecvenţa de ăiere F = khz, dacă lucrează la o frecvenţă de eşanionare F = 6kHz. 5 6
4 6. Reluaţi problema penru un filru rece u cu fază liniară de lungime N =, care ă aibă frecvenţa de ăiere F = 4kHz, dacă lucrează la o frecvenţă de eşanionare F = 0kHz. 7. Reluaţi problema penru un filru rece bandă cu fază liniară de lungime N = 4, care ă aibă o bandă de recere cuprină înre F = 4kHz şi F = 6kHz, dacă lucrează la o frecvenţă de eşanionare F = 0kHz. 8. Reluaţi problema penru proiecarea unui filru opreşe bandă cu fază liniară de lungime N = 5, care ă aibă o bandă de oprire cuprină înre F = 5kHz şi F = 9kHz, dacă lucrează la o frecvenţă de eşanionare F = 0kHz. 9. Să e proieceze, foloind algorimul Park-McClellan, un FTJ având riplul de 0.05 în banda de recere şi 0. în banda de oprire. Frecvenţa limiă uperioară a benzii de recere ee 500Hz iar frecvenţa limiă inferioară a benzii de oprire ee 000Hz. Frecvenţa de eşanionare ee 8000Hz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă (liniar şi în db). 40. Să e proieceze, foloind algorimul Park-McClellan, un FTS cu riplul de 0.0 în banda de recere şi 0.08 în banda de oprire. Frecvenţa limiă uperioară a benzii de oprire ee 400Hz, iar frecvenţa limiă inferioară a benzii de recere 000Hz. Frecvenţa de eşanionare ee 8kHz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă (liniar şi în db). 4. Să e proieceze, foloind procedura firpm, un filru cu riplul de 0.05 în banda de recere şi 0. în banda de oprire care ă aproximeze caraceriica filrului opreşe bandă:, 0 0.π He ( ) = 0, 0.45π 0.65π 0.8π π Frecvenţa de eşanionare ee 4kHz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă. 4. Să e proieceze, foloind procedura firpm, un filru cu riplul de 0.0 în banda de recere şi 0.05 în banda de oprire care ă aproximeze caraceriica filrului rece bandă: 0, 0 0.π He ( ) =, 0.π 0.5π 0 0.6π π Frecvenţa de eşanionare ee 6kHz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă. 4. Proiecaţi un filru rece o RFI de lungime 5 foloind algorimul Park-McClellan. Se impun limia uperioară a benzii de recere f p =0., limia inferioară benzii de oprire f =0.5. şi ondulaţia în banda de oprire va fi de 0 ori mai mică decâ în banda de recere. Reprezenaţi caraceriica ampliudine-frecvenţă şi măuraţi riplurile. Reprezenaţi poziţia zerourilor şi dicuaţi influenţa lor aupra caraceriicii de frecvenţă., -π < Un ranformaor Hilber ideal ee caraceriza prin H( e -, 0 < π Sineizaţi foloind funcţia firl un filru numeric cauzal cu fază liniară care ă aproximeze caraceriica de mai u. Se vor lua N=6 şi N=5. Ce ip de filre cu fază liniară e obţin? Reprezenaţi răpunul la impul şi caraceriicile de frecvenţă penru fiecare iuaţie Sineizaţi uilizând firl din mediul Malab un derivaor ideal numeric cu fază liniară care ă aproximeze caraceriica de frecvenţă a derivaorului analogic π π H d ( Ω ) = Ω, <Ω< T T Realizaţi proiecarea penru filre de lungime N =, 6, 0. Reprezenaţi răpunul la impul şi caraceriicile de frecvenţă penru fiecare iuaţie. 46. Să e proieceze, foloind procedura firpm, un FTS de ordinul N având riplul din banda de recere egal cu cel din banda de oprire de 0.0. Pulaţia normaă limiă a benzii de recere ee 0.75π, iar pulaţia limiă a benzii de oprire 0.7π. Frecvenţa de eşanionare ee 0kHz. a) Deerminaţi ordinul filrului. b) Reprezenaţi h(n) şi răpunul în frecvenă. 47. Să e proieceze, foloind procedura firpm, un FTJ cu fază liniară de lungime, care ă aproximeze, cu ondulaţii egale în cele două benzi, funcţia, 0 0.4π He ( 0, 0.5π π Reprezenaţi răpunul la impul, caraceriica de frecvenţă, poziţia zerourilor. Câe ripluri un? Dicuaţi aplicarea eoremei de alernanţă şi efecele zerourilor aupra caraceriicii ampliudine - frecvenţă. 48. Să e proieceze un filru rece o cu fază liniară de lungime 5 şi frecvenţa normaă de ăiere f =0., uilizând procedurile firl şi firpm. Se accepă o bandă de ranziţie normaă b =0.. Comparaţi performanţele celor două filre conform crieriilor: - ondulaţie maximă în banda de recere; - ondulaţie maximă în banda de oprire; - eroarea înre caraceriica filrului proieca şi cea a filrului ideal. 49. Se doreşe proiecarea unui FTS numeric, având în banda de oprire înre 0 şi 7 khz o aenuare de cel puţin 0 db, iar la frecvenţe mai mari de 8 khz o aenuare de cel nul db. Se uilizează algorimul Park-McClellan. Realizaţi ineza în două variane referioare la frecvenţa de eşanionare: a) F =0 khz; b) F =40 khz. Ce concluzii e po rage din compararea celor două cazuri? Reprezenaţi caraceriicile ampliudine-frecvenţă nenormaă ale celor două filre în domeniul de frecvenţă 0-0 khz. 50. Se doreşe proiecarea unui FTJ numeric, având în banda de recere 0-4 khz o aenuare de cel mul,8 db, iar la frecvenţe mai mari de 5 khz o aenuare de cel puţin 40 db. Se uilizează algorimul Park-McClellan. Realizaţi ineza în două variane referioare la frecvenţa de eşanionare: a) F =0 khz; b) F =40 khz. Ce concluzii e po rage din compararea celor două cazuri? Reprezenaţi caraceriicile ampliudine-frecvenţă nenormaă ale celor două filre în domeniul de frecvenţă 0-0 khz. 5. Se proiecează un filru rece o cu frecvenţa de ăiere F =KHz şi frecvenţa de eşanionare F =0KHz, uilizând meoda aproximării în enul celor mai mici părae (procedura firl din MATLAB). În proiecare rebuie impuă şi limia inferioară a benzii de oprire, F b. 8
5 Se conideră cazurile: a) F b =.KHz b) F b =KHz Penru fiecare dinre cele două cazuri e evaluează ondulaţiile maxime din benzile de recere şi de oprire. Ce concluzii rezulă? 5. Reluaţi problema precedenă în cazul uilizării meodei minimizării erorii maxime (procedura firpm din Malab) cu ripluri egale în banda de recere şi de oprire egale cu Să e proieceze, foloind procedura firpm, un filru care ă aproximeze caraceriica filrului opreşe bandă:, 0 0.4π He ( ) = 0, 0.45π 0.75π 0.8π π Filrul rebuie ă aibă o aenuare de maxim db în banda de recere şi minim 0dB în banda de oprire. Frecvenţa de eşanionare ee 0kHz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă. 54. Să e proieceze, foloind procedura firpm, un filru care ă aproximeze caraceriica filrului rece bandă: 0, 0 0.π He ( ) =, 0.4π 0.6π 0 0.7π π Filrul rebuie ă aibă o aenuare de maxim,5 db în banda de recere şi minim 0dB în banda de oprire. Frecvenţa de eşanionare ee 4kHz. Deerminaţi ordinul filrului. Reprezenaţi coeficienţii filrului şi caraceriica ampliudine-frecvenţă. 9
Microsoft Word - Indrumar2008_v6.doc
6.. Decimarea Decimarea reprezină operaţia de reducere a raei de eşanionare a unui semnal discre cu un facor înreg : LUCRAREA 6 CHIBAREA RATEI DE EŞANTIONARE. APLICAŢII ALE CIRCUITELOR ULTIRATĂ x [ n]
Mai mult2
odulaţia PA Def.: Frecvenţa de imbol în ranmiiile numerice frecvenţa de imbol (au frecvenţa de emnalizare ee daă de numărul de variaţii (daoriă proceului de modulare pe uniae de imp (ecundă a paramerului
Mai multLucrarea nr
REDRESOARE MONOFAZAE U FLRU APAV. OBEVE a) Sabilirea dependenţei dinre ipul redresorului (monoalernanţă, bialernanţă) şi forma ensiunii redresae. b) Deerminarea efecelor modificării valorilor rezisenţei
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNICĂ ET An I - ISA CURS 13 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ehm.ucluj.ro REGIMUL TRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE Generaliăţi Definiţie Regimul elecrocineic
Mai multGabriela Grosu / EDCO 1 SEMINAR NR. 9, REZOLV ¼ARI EDCO, AIA 1:5: Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întâi şi ecuaţii reductibile la acestea: ecu
Gabriela Grosu / EDCO SEMINAR NR. 9, REOLV ¼ARI EDCO, AIA :5: Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul înâi şi ecuaţii reducibile la acesea: ecuaţii Bernoulli, ecuaţii Riccai :5:: Ecuaţii diferenţiale liniare
Mai multMicrosoft Word - Subiecte scs1lab 2010_V03.doc
Pentru circuitul din figura: Subiectul 1 Y(s) a. Calculati functia de transfer, reprezentati diagramele Bode si determinati valoarea frecventei de taiere. b. ealizati circuitul si masurati amplificarea
Mai multSEMNALE ŞI SISTEME CURSUL 3 SEMNALE ANALOGICE Obiectivele acestui curs: Distribuţii. Funcţii singulare Distribuţii utile în studiul semnalelor. Transf
EMNALE ANALOGICE Obiecivele ceui cur: Diribuţii Funcţii ingulre Diribuţii uile în udiul emnlelor Trnform Fourier Funcţi de denie pecrlă Proprieăţi le rnformelor Fourier direcă şi inveră 3 Diribuţii Funcţii
Mai multMicrosoft Word - CAN si CNA.doc
CONVETOAE ANALOG-NUMEICE SI NUMEIC ANALOGICE Asa cum s-a meniona anerior, dupa amplificarea si filrarea semnalelor care urmeaza sa fie prelucrae de un sisem digial, se face conversia analog-numerica a
Mai multTransformata Laplace
NTRODCERE Crcue de curen connuu Teoremele lu Krchhoff K u K Relațle înre enun ș curenț u e u R Probleme: -analza crcuelor - e dau relale nre enun curen conexunle e cer u 2 -neza crcuelor - e dau anum u
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multMicrosoft Word - L02_SampleAndHold
sample hold command Vi Ve Ve 0 Figura.1 Comporarea ideală a unui circui. Vi Voff1 Vi Voff - - K + + CH OA OA1 Figura. Principiul de funcționare a unui circui. 1.1 Supor eoreic Un circui ce realizează funcția
Mai multMicrosoft Word - Probleme-PS.doc
PROBLEME PROPUSE PENTRU EXAMENUL LA PRELUCRAREA SEMNALELOR a) Să se demonstreze că pentru o secvenńă pară x[ n] x[ n] este adevărată egalitatea X( z) X( z) b) să se arate că polii (zerourile) acestei transformate
Mai multFILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE
FILTRE ACTIVE BIQUAD REALIZATE CU CIRCUITE DE INTEGRARE. SCOPUL LUCRĂRII Măsurători asupra unor filtre active biquad de tip RC realizate cu circuite de integrare.. ASPECTE TEORETICE Considerăm funcţia
Mai multI
ACADEMIA DE UDII ECONOMICE BUCUREŞI CAEDRA DE MONEDĂ INGINERIE FINANCIARĂ APLICAŢII Bucureşi 9 CUPRIN I. Opţiuni şi sraegii pe bază de opţiuni... 3 II. Noţiuni elemenare... 5 III. Modelul Binomial... 9
Mai multMicrosoft Word - L5 - Studiul invertoarelor monofazate de tip paralel.doc
Sudiul inveroarelor monofazae de ip paralel. Inroduere Inveroarele de ip paralel sun monaje are ransformă energia eleriă de uren oninuu în energie eleriă de uren alernaiv, de o anumiă frevenţă, formă şi
Mai multMicrosoft Word - Tema 01 - Terminologie, valori sintetice, forma generica.doc
1. ermeni şi definiţii Mărimea fizică reprezină o proprieae comună a unei caegorii de obiece, sări, evenimene sau fenomene, care se poae evalua caniaiv. Descrierea simbolică a mărimilor fizice se bazează
Mai multMicrosoft Word - PI-L8r
Procesarea Imailor - aboraor 8: Proprieăţi saisice ale imailor de ensiae 1 8. Proprieăţi saisice ale imailor de ensiae 8.1. Inroducere În aceasă lucrare se vor prezena prcipalele răsăuri saisice care caracerizează
Mai multMicrosoft Word - filtre biquad final_23_11.doc
FILTE ATIVE BIAD EALIZATE IITE DE INTEAE. OBIETL LĂII Măuratori aupra unor filtre active biquad de tip realizate cu circuite de integrare.. APETE TEOETIE oniderăm funcţia de tranfer de forma: P H elaţia
Mai multSCCECE
Profesor univ. dr. Ana Mihaela ANDREI E-mail: aaeconomy@gmail.com Academia de Sudii Economice din Bucuresi Lecor Dr. Ramona-Mihaela PĂUN E-mail: paunrm@webser.ac.h Webser Universiy, Thailand UTILIZAREA
Mai multMicrosoft Word - PDS_proiect5_2019
TEMA 5 (optionala) Tema se preda in saptamana a-14 a marti la ultimele sedinte de proiect. Se realizează un proiect cu interfaţă grafică folosind mediul GUIDE MATLAB. Prezentarea mediului GUIDE este la
Mai multOlimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 14 februarie 2015 Subiecte 1. Lespedea şi palanul Mihai ridică o lespede de masă m într-o mişcare uniformă la înălţ
Subiece. Lespedea şi palanul Mihai ridică o lespede de masă m înr-o mişcare uniformă la înălţimea h = m pe un plan înclina, cu ajuorul sisemului de scripeţi din Figura (palan). Când lespedea urcă uniform,
Mai multUTILIZAREA METODEI VAR PENTRU ANALIZA MODULUI ÎN CARE ELASTICITATEA CERERII FAŢĂ DE VENITURI INFLUENŢEAZĂ REACŢIA CERERII LA ŞOCURI SURVENITE ÎN VENIT
UTILIZAREA METODEI VAR PENTRU ANALIZA MODULUI ÎN CARE ELASTICITATEA CERERII FAŢĂ DE VENITURI INFLUENŢEAZĂ REACŢIA CERERII LA ŞOCURI SURVENITE ÎN VENITURI Andrei DOSPINESCU * Rezuma În lucrarea de faţă
Mai multSEMNALE ŞI SISTEME CURSUL 2 C.2. SEMNALE ANALOGICE 1.2. Reprezentări ale semnalelor prin diferite forme ale seriei Fourier Seria Fourier trigonometric
.. SEMNLE NLOGIE 1.. Reprezentări ale emnalelor prin diferite forme ale eriei Fourier Seria Fourier trigonometrică Seria Fourier trigonometrică utilizează pentru SFG (eria Fourier generalizată) itemul
Mai multMicrosoft PowerPoint - Radulescu -econfirme.ppt [Compatibility Mode]
Economisirea companiilor în România Bogdan Rădulescu, CFA CEROPE Piraeus Bank Romania Definiţie Valoare adăugaă bruă Cheluieli cu salariaţii Impozie nee pe producţie Profi operaţional bru Dobânda neă plăiă
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multGHID PENTRU REALIZAREA RAPORTULUI ANUAL DE MONITORIZARE A PJGD ARAD Contractul de servicii nr. 9978/ privind Elaborarea Planului Judetean de
GHID PENTRU REALIZAREA RAPORTULUI ANUAL DE MONITORIZARE A PJGD ARAD Conracul de servicii nr. 9978/20.10.2007 privind Elaborarea Planului Judeean de Gesionare a Deseurilor 15 Ianuarie 2008 COORDONATOR PROIECT:
Mai multMicrosoft Word - 3_bratu_ro.doc
Economie eoreică şi aplicaă Volumul XVIII (011), No. 11(564), pp. 1-9 Inervale de previziune ale inflaţiei în România Mihaela BRATU Academia de Sudii Economice, Bucureşi mihaela_mb1@yahoo.com Rezuma. În
Mai multTRANSFER DE CÃLDURÃ ŞI MASÃ
Gelu COMAN TRANSFER DE CÃLDURÃ ŞI MASÃ 0 INTRODUCERE Diversiaea domeniilor de aplicare a fenomenelor de ransfer de cãldurã se daoreşe muliplelor aspece sub care acesea se manifesã în procesele indusriale.
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai multMicrosoft PowerPoint - PA - Curs 10.ppt
Proiecre lgorimilor Cur 0 Rețele de flux. Flux mxim. Biliogrfie [] C. Giumle Inroducere in nliz lgorimilor - cp. 5.6 [2] Cormen Inroducere in lgorimi - cp. 27 [3] Wikipedi - hp://en.wikipedi.org/wiki/ford-
Mai multFișă tehnică Servomotoare axiale RV 01 Servomotoarele axiale RV 01 sunt potrivite pentru a controla acțiunea robineților cu 2 sau 3 porturi pentru apl
Fișă tehnică Servomotoare axiale RV 01 Servomotoarele axiale RV 01 sunt potrivite pentru a controla acțiunea robineților cu 2 sau 3 porturi pentru aplicații de încălzire și răcire. Servomotoarele RV 01
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multMicrosoft Word - D_ MT1_II_001.doc
,1 SUBIECTUL II (0p) Variana 1001 a b 1 Se consider maricea A = b a, cu a, b i b 0 a) S se arae c dac maricea X ( ) verific relaia AX = XA, aunci exis uv,, asfel încâ u v X = v u n n n n * n x ( ) ( )
Mai multBrosura laborator limba romana.cdr
Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate
Mai multLaborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA
Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de
Mai multMicrosoft Word - Capitolul_07
Viziunea computerizată în exemple şi aplicaţii practice Filtrarea în domeniul frecvenţă Introducere Filtrele de frecvenţă modifică valorile pixelului în funcţie de periodicitate şi distribuţia spaţială
Mai multMicrosoft Word CursAppAnNum08
I20 Conrolul asulu În unele cazur ese necesară enru obţnerea une eror dae folosrea unu as varabl în rezolvarea numercă Meodele numerce care folosesc un as varabl se numesc meode adave Penru conrolul asulu
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multMicrosoft Word - ORDIN nr doc
ORDIN nr. 237 din 7 aprilie 2006 privind auorizarea culivaorilor de plane modificae geneic În baza prevederilor ar. 4 alin. (1) li. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere,
Mai multrrs
Modelul Tramo - Seas uiliza în analiza seriilor dinamice Prof. univ. dr. Consanin ANGHELACHE (acincon@yahoo.com) Academia de Sudii Economice din Bucureși / Universiaea Arifex din Bucureși Prof. univ. dr.
Mai multSpatii vectoriale
Algebra si Geometrie Seminar 2 Octombrie 2017 ii Matematica poate fi definită ca materia în care nu ştim niciodată despre ce vorbim, nici dacă ceea ce spunem este adevărat. Bertrand Russell 1 Spatii vectoriale
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multep0126
EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multPAS cap. 2: Reprezentări rare p. 1/35 Prelucrarea avansată a semnalelor Capitolul 2: Reprezentări rare Bogdan Dumitrescu Facultatea de Automatică şi C
PAS cap. 2: Reprezentări rare p. 1/35 Prelucrarea avansată a semnalelor Capitolul 2: Reprezentări rare Bogdan Dumitrescu Facultatea de Automatică şi Calculatoare Universitatea Politehnica Bucureşti PAS
Mai multMicrosoft Word - GMSK_18_19_P2.doc
Recuperarea purtătorului local şi a tactului de simbol ( ) FTB-f 1 FTB-f 0 Fig.9 Schema bloc a circuitului de recuperare a f s şi f l - ecuaţiile care descriu funcţionarea metodei sunt: F 1 F 0 FTB JF
Mai multMETODE NUMERICE ÎN INGINERIE
METODE NUMERICE ÎN INGINERIE REZOLVAREA NUMERICĂ A SISTEMELOR DE ECUATII LINIARE Aspecte generale (1) (2) (3) (4) (5) Unicitatea soluţiei Un sistem de ecuaţii liniare are o soluţie unică numai dacă matricea
Mai multEcuatii si sisteme de ecuatii neliniare 1 Metoda lui Newton Algorithm 1 Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. Date de intrare: - Funcţia f - Apro
Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare Metoda lui Newton Algorithm Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. - Funcţia f - Aproximaţia iniţială x - Eroarea admisă ε - Numărul maxim de iteraţii ITMAX
Mai multrrs
Aspece privind meodologia Eurosa de esimare a discrepanțelor în saisica comerțului inernațional Prof. univ. dr. Consanin ANGHELACHE (acincon@yahoo.com) Academia de Sudii Economice din Bucureși / Universiaea
Mai multPowerPoint Presentation
1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este
Mai multVI. Achiziția datelor în LabVIEW
VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:
Mai multVBS_ro_2012_ pdf
Siseme de cleme U ride U, form N cu conrapies din plasic 396 cu conrapies mealic 398 cu conecarea ecranrii 398 ride U, cap ciocan cu conrapies din plasic 399 cu conrapies mealic 403 Fiarea prizei de pmn
Mai multMicrosoft Word - Camera video adaugata intr-o retea CATV2.doc
CUM SE POATE ADAUGA UN SEMNAL DE LA O CAMERA VIDEO DE SUPRAVEGHERE INTR-O RETEA DE CABLU SI A FI VIZIONATA PE TELEVIZOARELE DIN CASA Sunt foarte multi utilizatori care-si doresc posibilitatea monitorizarii
Mai multgaussx.dvi
Algebră liniarăi 1 Recapitulare cunoştiinţe de algebră din clasa XI-a În clasa a XI s-a studiat la algebră problema existenţei soluţiei 1 şi calculării soluţiei sistemelor liniare 2 (adică sisteme care
Mai multFacultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u
Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X un spaţiu topologic. Următoarele afirma-ţii sunt echivalente:
Mai multMicrosoft Word - 4_Fd_Teoria_sist_I_2013_2014_MLF_Calc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Ştiinţe Tehnice şi Umaniste 1.3 Departamentul Inginerie Mecanică 1.4
Mai multŞcoala ………
Şcoala... Clasa a X-a Disciplina: Matematică TC + CD Anul şcolar: 07-08 TC = trunchi comun 35 săptămâni: 8 săptămâni semestrul I CD = curriculum diferenţiat Nr. ore: 3 ore / săptămână 7 săptămâni semestrul
Mai multDorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA
Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea
Mai multMicrosoft Word - 11_2016_OJF_barem.doc
Pagina din 9 Subiect. ortizare cu frecare la alunecare Parţial Punctaj ubiect 0 a.,5 d x i) Ecuația ișcării ete: +x = 0. () ceată ecuație are oluții de fora x ( t) = co( ω t +ϕ0 ). Legea vitezei ete v
Mai multC:/Octavian/proiecte_TeXandFriends_mai2015/Alte_tutoriale/asimpt/book.dvi
Ocavian G. Musafa Inegrarea Asimpoică a Ecuaţiilor Diferenţiale Ordinare în Cazul Neauonom Trei aricole Publicaţiile DAL Craiova Fişier prelucra în daa de [November 19, 2015] Averismen Aces eseu nu a
Mai multMicrosoft Word - Laboratorul 03 Antene de radiodifuziune (Radio și TV)
Laboratorul 3 (Radio și TV) Cuprins. Antene pentru radio 2. Antene pentru televiziune Obiective Parcurgerea teoretică și practică a acestei unități de învatăre urmărește: Aprofundarea cunoștințelor privind
Mai multCursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Mai multREDRESOARE – simulare PSPICE
REDRESOARE simulare PSPICE 1A. Redresor monoalternanţă, sarcină rezistivă Schema utilizată în simulare este prezentată în figura 1. IN N47 Figura 1. Se lansează în execuţie Capture. Se dă secvenţa: File>New>Project
Mai multDate tehnice Analizor de reţea pentru reţele de joasă, medie şi înaltă tensiune Model PQ-Box 150 Detectare defecţiuni Evaluarea calităţii tensiunii co
Date tehnice nalizor de reţea pentru reţele de joasă, medie şi înaltă tensiune Model PQ-Box 150 Detectare defecţiuni Evaluarea calităţii tensiunii conform EN50160 şi IEC 61000-2-2 (2-4) naliza FFT până
Mai multCe este decibelul si Caracteristica BODE
. Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W
Mai multMicrosoft Word - onf laborator subiect.doc
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei
Mai mult2
C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor
Mai multMicrosoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc
Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii
Mai multALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată
Mai multVPA 2140_Pro_RO.indd
7 607 792 210 Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de sau solicitate direct, de la: Blaupunkt
Mai multGenerarea semnalelor standard 1 Scopul lucrării Familiarizarea cu modul de generare şi reprezentare în mediul Matlab a semnalelor de test, considerate
Generarea semnalelor standard Scopul lucrării Familiarizarea cu modul de generare şi reprezentare în mediul Matlab a semnalelor de test, considerate standard în ingineria sistemelor automate. Însuşirea
Mai multrrs_12_2012.indd
Corelaţia dintre Produsul Intern Brut/locuitor şi Rata de ocupare a populaţiei model econometric de analiză Drd. Ligia PRODAN Academia de Studii Economice, Bucureşti Abstract Se prezintă evoluţia Ratei
Mai multST Descărcătoare cu oxizi metalici de joasă tensiune
Pagina: 1 / 10 SPECIFICAŢIE TEHNICĂ Prezentul document a fost întocmit de către : Divizia Conectare la Rețea şi Modernizare Serviciul Politici Tehnice din cadrul DELGAZ GRID S.A. 1 Pagina: 2 / 10 FOAIE
Mai multMicrosoft Word - lab1_2007.doc
1. Prezentarea mediului de lucru Matlab Acest prim laborator are drept scop prezentarea principalelor caracteristici ale mediului de lucru Matlab. Vor fi trecute în revistă, pe scurt, principiul de funcţionare,
Mai multMatematika román nyelven középszint Javítási-értékelési útmutató 1813 ÉRETTSÉGI VIZSGA május 7. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VI
Matematika román nyelven középszint 83 ÉRETTSÉGI VIZSGA 09. május 7. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA Informaţii utile
Mai multMicrosoft Word - Catalog AVB Pompe 2012
Dimensionare electropompă ZDS AB POMPE Alegerea optimă a electropompei submersibile Pump innovation Dimensionare electropompă ZDS AB POMPE Alegerea optimă a electropompei submersibile Pump innovation BJ.412
Mai multMicrosoft Word - FLIR - camere portabile de securitate si supraveghere.doc
Securitate si supraveghere - gama de camere portabile termale FLIR BHS HS/ TS PS BHS-XR 35, 65, 100mm BHS-X 35, 65, 100mm HS-307 (TS-32r), HS-324 (TS-32), TS-24 PS-32, PS24 2450m 1450m 450m Seria BHS Caracteristici
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multLucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
Mai multFacultatea de INGINERIE Specializarea: Sisteme și Echipamente Termice - licență DIPLOMĂ : Verificarea cunoștințelor generale și de specialitate
Faulaea de INGINERIE Speializarea: Siseme și Ehipamene Termie - liență DIPOMĂ - 07: Verifiarea unoșințelor generale și de speialiae ÎNTREBĂRI a ameseurile de agenți, liera mare are poae apare după numărul
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 4 2019 Anca Ignat Metode numerice de rezolvarea sistemelor liniare Fie matricea nesingulară A nn şi b n. Rezolvarea sistemului de ecuații liniare Ax=b se poate face folosind regula
Mai multPrezentare Stâlpi Solari de iluminat Stradal şi Ornamental Alternative Pure Energy se ocupa de proiectarea, producerea, comercializarea, montarea si i
Prezentare Stâlpi Solari de iluminat Stradal şi Ornamental Alternative Pure Energy se ocupa de proiectarea, producerea, comercializarea, montarea si intretinerea de Stalpi Solari de Iluminat, ideali pentru
Mai multTechnical Regulation
ROIR 03 REGLEMENTARE TEHNICĂ pentru interfaţa radio privind sisteme de transmisiuni de date de bandă largă 1 1. Consideraţii de bază Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
Mai multConvertoare de tip numeric - analog
OSCILOSCOPUL UERIC. Introducere. Schema bloc Ocilocopul numeric a apărut din neceitatea de a face şi acet intrument apt pentru a fi inclu într-un item automat de măură controlat de un calculator. Conceput
Mai multCURRICULUM VITAE
8.4. Calculul stabilizatorului 1 Schema stabilizatorului 1 este prezentată în figura 8.7. Fig. 8.7. Schema stabilizatorului 1, cu diodă zener şi tranzistor Date de pornire pentru stabilizatorul 1: U 1
Mai multNr Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de d
Nr. 001 - Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de distorsiuni armonice Nr. 002 - Analizor de spectru pana
Mai multCalitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Mai multMicrosoft PowerPoint - ST_5
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate
Mai mult2
C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics
Mai multMicrosoft Word - Tematica examen AIS.doc
FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE Catedra Automatica si Ingineria Sistemelor Program master: Control Avansat si Sisteme in Timp Real Tematica examen: - Sisteme de conducere avansata a proceselor
Mai multSlide 1
Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda radu@comm.pub.ro Ș.l. dr. ing. Cristina Oprea cristina@comm.pub.ro Site disciplină: www.comm.pub.ro/preda/apdsv Analiza
Mai multETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 10 Transformata Fourier Integrala Fourier Seriile Fourier sînt utile pentru dez
Seminar 1 Transformata Fourier Integrala Fourier Seriile Fourier sînt utile pentru dezvoltarea unor funcții periodice (sau convertibile în unele periodice). Însă dacă funcțiile sînt arbitrare, se folosește
Mai multMicrosoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematica-Informatica Disciplina obligatorie; Anul 3, Sem. 1,Matematica si Informatica CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Metode numerice de rezolvare a sistemelor
Mai multGTA4SpecMkII_RO.indd
Amplificator 7 607 792 134 www.blaupunkt.com ROMÂNĂ Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de
Mai multAlgebra si Geometri pentru Computer Science
Natura este scrisă în limbaj matematic. Galileo Galilei 5 Aplicatii liniare Grafica vectoriala In grafica pe calculator, grafica vectoriala este un procedeu prin care imaginile sunt construite cu ajutorul
Mai mult