Raport la studiul de impact asupra mediului pentru proiectul MODERNIZAREăDRUMăJUDE EANă(674B)ăCEăTRAVERSEAZ ă LOCALIT ILEăNEGOMIR,ăARTANU,ăVALEAăRACIL

Transcriere

1 Raport la studiul de impact asupra mediului pentru proiectul MODERNIZAREăDRUMăJUDE EANă(674B)ăCEăTRAVERSEAZ ă LOCALIT ILEăNEGOMIR,ăARTANU,ăVALEAăRACILOR,ăRACI,ă NUCETU,ăBANIU,ăBOR SCU,ăGURAăMEN I,ăMEN IIăDINăDOS,ăPÂN ă LAăLIMITAăCUăJUDE ULăMEHEDIN I Octombrie

2 CUPRINS 1. INFORMA IIăGENERALE Titularul proiectul Denumirea proiectului Descrierea proiectului Scopulă iănecesitateaăproiectului Prezentareaăsitua ieiăexistente Lucr riăproiectate Perioadaădeăexecu ieă iădeăfunc ionareăpropus Informa iiăprivindăproduc iaăcareăseăvaărealizaă iăresurseleăfolositeăînăscopulăproduceriiă energieiănecesareăasigur riiăproduc iei Produc iaărealizat ăînăetapaădeăexecu ieăaălucr rilor Produc iaărealizat ăînăperioadaădeăoperareăaădrumuluiăjude ean Informa iiădespreămateriiăprime,ăsubstan eăsauăpreparateăchimice Informa iiădespreăpoluan iiăfiziciă iăbiologici,ăgenera iădeăactivitateaăpropus Estimareaătraficuluiădup ăfinalizareaălucr rilor Dateăreferitoareălaăpoluan iăfiziciă iăbiologiciăgenera iădeăactivitateaăpropus ă iăcareă pot afecta mediul Valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zoneădeăprotec ieăsanitar Valoriăistoriceă iăarheologice Arii naturale protejate PROCESE TEHNOLOGICE Proceseătehnologiceă iădeăproduc ie Organizareaădeă antier Execu iaăpropriuăzis

3 3. DE EURI IMPACTULăPOTEN IALăASUPRAăCOMPONENTELORăMEDIULUIă IăM SURIăDEă REDUCERE A ACESTORA Tipuri de poluare caracteristice drumurilor Impactul asupra mediuluiăasociatăorganiz riiădeă antier Evaluareaăimpactuluiăasupraăfactoruluiădeămediuă apa Condi iiăhidrogeologiceă iăhidrologiceăaleăamplasamentului Prognozareaăimpactuluiăprodusăasupraăfactoruluiădeămediuă apa Evaluareaăimpactuluiăasupraăfactoruluiădeămediuă aer Datele climatologice specifice zonei Calitatea aerului în zona de efectuare a lucr rilor Surseă iăpoluan iăgenera i Prognozareaăpolu riiăaerului Evaluareaăimpactuluiăgeneratădeăzgomotă i vibra ii Surseleădeăzgomotă iădeăvira ii Amenaj rileă iădot rileăpentruăprotec iaăîmpotrivaăzgomotuluiă iăvibra iilor Evaluareaăimpactuluiăasupraăfactoruluiădeămediuă solul Date generale Surse de poluare a solului Evaluarea impactului asupra elementelor geologice Geologie elemente generale Poten ialulăseismicăalăzonei Resursele naturale Impactul prognozat Evaluareaăimpactuluiăasupraăcomponenteiămediuluiă biodiversitatea

4 Date generale MONITORIZAREA M suriădeădiminuareăaăimpactuluiădatoratăconstruc iei SITUA IIăDEăRISC Riscuri naturale Situa iiădeăriscăînăetapaădeăexecu ie PENTRUăPROIECTELEăPENTRUăCAREăÎNăETAPAăDEăEVALUAREăINI IAL ă AUTORITATEAăCOMPETENT ăpentruăprotec IAăMEDIULUIăAăDECISă NECESITATEAăDEMAR RIIăPROCEDURIIăDEăEVALUAREăADECVAT Caracteristici generale ale proiectului Numeleă iăcodul ariei protejate de interes comunitar Prezen aă iăefectivele/suprafe eleăacoperiteădeăspeciiă iăhabitateădeăinteresăcomunitar în zona proiectului Impactulăpoten ialăalăproiectuluiăasupraăspeciiloră iăhabitatelorădinăariaănatural ă protejat ădeăinteresăcomunitar BIBLIOGRAFIE

5 1. INFORMA IIăGENERALE 1.1. Titularul proiectul Numele companiei CONSILIULăJUDE EANăGORJ Adresaăpoştal Târgu Jiu, str. Victoriei, nr.2-4,ăjude ulăgorj,ăcodă Num rulădeătelefon Num rulădeăfax Adresa de Adresa paginii de internet Numele persoanelor de contact Pre edinteăconsiliulăjude eanăgorj:ăionăc linoiu Director/manager/administrator Pre edinteăconsiliulăjude eanăgorj:ăionăc linoiu 1.2. Denumirea proiectului Modernizareădrumăjude eană(674b)ăceătraverseaz ălocalit ileănegomir,ăartanu,ăvaleaăracilor,ă Raci,ăNucetu,ăBaniu,ăBor scu,ăguraămen i,ămen iiădinădos,ăpân ălaălimitaăcuăjude ulămehedin i 1.3. Descrierea proiectului Scopulă iănecesitateaăproiectului Scopul moderniz riiă drumuluiă jude eană DJ674Bă esteă acelaă deă aă îmbun t i gradul de accesibilitateăîntreălocalit ileăriveraneăacesteiăc iădeăcomunica ie prinăfacilitareaăcre teriiăvitezeiă de rulaj a autovehiculelor.ă Deă asemenea,ă prină modernizareaă DJ674Bă aceast ă rut ă vaă deveniă alternativ ăviabil ălaădj673aăcareăleag ălocalit ileăturceniă iăm t sariăînăcazulăînăcareădj673aă esteăblocatădatorit ăaccidentelorărutiereăsauăaăcalamit ilorănaturale. Necesitatea proiectuluiă const ă înă faptulă c ă datorit ă dep iriiă capacit ii portante a drumului, calitatea acestuia s-aă degradată considerabil,ă ap rândă urm toareleă categoriiă deă degrad ri:ă faianțări, gropi și pelade, fisuri și crăpături longitudinale și transversale, tasări, desprinderi de materiale iă apari iaă fenomenului de pompaj pe sectorul cu îmbr c minteă dină beton de ciment.ă Astfelă vitezaă deă rulajă aă autovehiculeloră iă gradulă deă accesibilitateă esteă redusă crescând presiunea asupra DJ637A. Prină modernizareaă DJ674Bă participan iiă laă trafică voră beneficiaă deă condi iiă buneă deă circula ieăcareăseăvorăconcretizaăîntr-oăserieădeăavantajeăeconomiceă iădeămediu,ăprecum: - Reducerea cheltuielilor de exploatarea a autovehiculelor; 5

6 - Reducereaătimpuluiăparcursă iăaăpierderilorăaferenteăacestuia; - Gradăsporitădeăsiguran ă iădeciăoăreducereăaăpierderilor din accidente; - Reducereăcantit iiădeăpulberiăînăsuspensieădinăatmosfer ădizlocateăînăurmaătraficuluiăpeă suprafe eăcarosabileădegradate. Investi iaă deă aducereă înă stareaă tehnic ă ini ial ă aă drumuluiă jude eană vaă aveaă ună impactă semnificativ pozitiv asupraăeconomieiăzoneiăprinădezvoltareaă accesului.ă Înăcadrulăactivit iiădeă execu ie,ă antierulădeălucr riăvaăfiăamplasatălaăoădistan ăconsiderabil ăfa ădeăzonaădeălocuit.ăînă fazaădeăexploatareăaădrumului,ăefecteleăvorăfiăpozitive,ăobiectivulădeăinvesti ii creând noi locuri deămunc,ăcontribuindălaăcre tereaăniveluluiăeconomicăalăzoneiă iăasigurândăoămaiăbun ăleg tur ă întreălocalitateă iăobiectiveleădeăinteresăpublicădinăapropiere.ă Aducereaăînăstareaătehnic ăini ial ăaădrumului,ănuănumaiăc ănuăvaăafectaăconstruc iileăşiă aşez rileă umaneă dină vecin tate,ă ciă vaă ajutaă laă reducereaă polu riiă cuă pulberi în suspensie şiă laă eliminareaădeterior riiăgr dinilorăşiălocuin elorăcaăurmareăaăinexisten eiăuneiădirij riăaăapelorăînă lungul drumului Prezentareaăsitua ieiăexistente Drumulă jude eană DJ674Bă str bateă localit ileă Negomir,ă Artanu,ă Valeaă Racilor,ă Nucetu,ă Baniu,ă Bor scu,ă Guraă Men i,ă Men iiă dină Dosă (comuneleă F rc e ti,ă Negomir,ă Bor scu)ă iă esteă amplasat în partea de sud-vestăaăjude uluiăgorjă(figura 1).ăDrumulăjude eanădj674băseăafl ăînă administrareaăconsiliulăjude eanăgorj,ăîndeplinindăfunc iaădeădrumăpublic.ă Traseulă drumuluiă jude eană DJ674Bă porne teă dină parteaă deă sud-vestă aă jude ului,ă str batândă ună num rădeătreiăcomune. Înăprofilătransversalădrumulăexistentăprezint ăurm toareleăelemente: - Parteaăcarosabil ă 6m - Platformaăminim ă 9m - Pantaătransversal ăînăaliniamentă 2,5% În general, prină localit i,ă amprizaă drumuluiă întreă limiteleă deă propriet iă esteă destulă deă larg,ădeăaproximativă12-14 m. Înăplanădrumulăexistentăprezint ăunănum rămareădeăcurbeăcuărazeăcorespunz toareăunoră viteze de 40 50ăkm/hăînălocalit iă iăpesteă50ăkm/hăînăafaraăacestora. 6

7 Figura 1 LocalizareaăDJ674Bă iălocalit ileăriveraneăacestuia Drumulăjude eanădjă674băprezint ădou ătipuriădeăîmbr c minteărutier : a) îmbr c minteădinăbetonăasfaltic,ăavândăurm toareaăalc tuire: i. mixtur ăasfaltic ă5-9 cm ii. piatr ăspart ă10ăcmă 7

8 iii. balast cm b) îmbr c minteădinăbetonădeăciment,ăavândăurm toareaăalc tuire: i. beton de ciment 20 cm ii. piatr ăspart ă10ăcmă iii. balast 30 cm Capacitateaăportant ăaădrumuluiăfiindădep it ăaăfacilitatăapari iaăurm toarelorădegrad riă ale îmbr c min ii:ăfaian ri,ăgropiă iăpelade,ăfisuriă iăcr p turiălongitudinaleă iătransversale,ătas ri,ă desprinderiă deă materiale,ă fenomenulă deă popmpajă peă sectorulă cuă îmbr c minteă dină betonă deă ciment. Sistemele deăcolectareă iăevacuareăaăapelorăsuntăalc tuiteădină an uriă iăpode e.ăpodurileă iă pode eleă prezint ă degrad riă aleă p r iiă carosabile,ă trotuarelor,ă parapetelor,ă coronamenteloră etc.ă an urileăexistenteăsuntăcolmatateă iăpar ialădegradate.ă M surileădeăsiguran ăaăcircula ieiănuăsuntăcompleteăînăceeaăceăprive teăsemnalizareaăpeă orizontal ă iăvertical,ăparapeteădirec ional,ăborneăkmă iăhm.ă Intersec iileă cuă drumurileă lateraleă nuă suntă amenajateă înă condi iiă corespunz toare.ă Peă traseulădrumuluiăsuntă7ăpoduriă iă1ătrecereălaănivelăcuăcaleaăferat. Prin urmare gradulă redusă deă modernitateă ă aă structuriiă drumuluiă jude eană DJă 674Bă (determinată deă disfunc ionalit ileă existente),ă structuraă iă parametriiă deă func ionareă aiă acestuiaă necesit ă adapt riă imediateă laă cerin eleă traficuluiă existentă iă deă perspectiv ă prină realizarea de lucr riăprivindăm rireaăcapacit iiăportante,ăsiguran aăcircula ieiă iăcre tereaăgraduluiădeăconfortăaă traficului rutier Lucr riăproiectateă Drumurileă deă interesă jude eană facă parteă dină proprietateaă public ă aă jude uluiă iă cuprindă drumuriăjude eneăcareăasigur ăleg turaăîntreăre edin eleădeăjude ăcuăora eleăre edin e de comune, sta iuni,ăobiectiveăturistice,ăaeroporturi,ăporturi,ăsituriăindustrialeăetc.ădrumulăjude eanădj674bă trebuieă s ă seă aliniezeă exigen eloră prev zuteă înă Normaă tehnic ă dină ă 1998 privind proiectarea,ă construireaă iă modernizareaă drumurilor.ă Drumulă jude eană DJ674Bă esteă încadrată înă clasaă tehnic ă IV,ă aceastaă clas ă fiindă atribuit ă înă func ieă deă intenistateaă medieă zilnic ă anual ă aă traficuluiărutieră(mza).ăastfelăpentruăclasaătehnic ăiv, MZA este mai mic de 500 autovehicule pe zi. 8

9 Recomand rileătehniceălegaleăpentruăcategoriaădeădrumădinăcareăfaceăparteădj674băsuntă urm toarele: - l imeaăbenziiădeăcircula ieă 3,00 m; - la imeaăplatformeiă 7-12 m; - vitezaădeăproiectareă(înăzon ădeluroas )ă 40 km/h - în l imeaăgabaritădeăliber ătrecereă 5m; - l imeaăpoduriloră 7,8 m Prină lucr rileă prev zuteă înă proiectă seă areă înă vedereă analizareaă proiect riiă lucr riloră deă reabilitareă necesareă pentruă ridicareaă capacit iiă portanteă aă drumuluiă laă nivelulă solicit riloră traficuluiăactuală iădeăperspectiv,ăprecumă iăproiectareaălucr rilorădeăreabilitareălaăpoduri.ă a) Amenajare în plan Grosimea sistemului rutier propus va rezulta în urma unui calcul de dimensionare a drumuluiăexistentăpentruăvehicoleăetalonădeă115ăknă iăperioadaădeăperspectiv ădeă15ăani.ăse va realizaăcorectareaăelementelorăgeometriceăînăplană iăînăspa iuăastfelăîncâtăs ăseăeviteăexproprierileă de terenuri. b) Profilul longitudinal Aliniamentele axului drumuluiăseăracordeaz ăîntreă eleăprinăcurbeăînă arcă deăcercăşiărazeă avândăm rimileăînscriseăînăproiect,ăliniaăroşieăurm rindăaxulătraseuluiăexistent.ăprofilulăînălungăală drumuluiă prezint ă declivit iă alternativeă peă tronsoaneă scurte,ă astfelă s-auă prev zută lucr riă de terasamenteă (înă ceaă maiă mareă parteă umpluturi)ă pentruă corectareaă luiă şiă respectareaă pasuluiă deă proiectare, conform STAS c) Structurile rutiere Peă întreagaă lungimeă aă drumuluiă jude ean,ă seă voră prevedeaă lucr riă pentruă stabilizareaă structurii drumului înă zoneleă supuseă pericoluluiă deă alunec riă deă teren.ă Parteaă deă rezisten ă iă stabilitateăaăpodurilorăcareăprezint ădegrad riămajoreăaleăacestoraăvaăfiăabordat ăînăacestăproiectă înăurmaăexpertiz riiălor.ăinăacestăsensăseăvaăaveaăînăvedereaăconstruirea/reabilitare/modernizarea deăpoduriăăprecumă iărealizareaădeăap r riădeămaluriăînăzonaăpodurilor. d) Scurgerea apelor Scurgereaăapelorăseăvaărealizaăprină an uriădinăp mânt,ădalateăprecumăă iărigoleămoderne,ăînă func ieădeăamplasamenteleăexistente. Înămomentulădeăfa ărigoleleădrumuluiăsuntăinexistente.ădină aceast ăcauz ăaăfostănecesarăs ăseăprevad ăcreareaăacestora,ăundeăesteăcazul.ărigoleleăsuntădină 9

10 pamânt.ă Sec iuneaă şan uriloră esteă triunghiular,ă cuă adâncimeaă deă maximă 40,00ă cmă şiă cuă panteă 1:1,5. e) Siguranța circulației Siguran aărutier ăseăvaărealizaăprinăprevedereaădeăparape iămetaliciălaărampeleăpodurilor,ăă laăpode e,ăcâtă iăprinălucr riădeăsemnalizareărutieraăorizontal ă iăvertical (marcaje,ăstîlpi,ătable,ă borneăkmă iăhm). f) Intersecții și ramificații cu alte căi de comunicații Intersec iileăcuădrumurileăălateraleăvorăfiăamenajateăcorespunz tor,ăprecumă iăaccesulălaă gospod rii.ă Intersec iileă cuă drumurileă na ionaleă voră fiă amenajateă corespunz tor.ă Seă vaă amenajaă trecereaălaănivelăcuăcaleaăferat. g) Lucrări hidrotehnice Seăvaăaveaăînăvedereăasigurareaăacceselorălaătoateăpropriet ileădeăpeăîntreagaălungimeăaă drumului.ă Seă vaă identificaă posibilitateaă execu ieiă deă parc ri,ă echipateă conformă normativeloră tehniceă înă vigoare.ă Seă vaă identificaă posibilitateaă execu ieiă deă pisteă pentruă bicicli tiă iă trotuareă pietonaleăînăintravilanulălocalit ilor,ăacoloăundeăsitua iaădinăterenăoăpermite.ăpentruăstimulareaă transportuluiă publică seă voră construi/modernizaă sta iileă deă transportă publică aflateă peă traseulă drumuluiă jude ean.ă Pentruă stimularea transportuluiă publică seă voră construi/modernizaă sta iileă deă transportăpublicăaflateăpeătraseulădrumuluiăjude ean.ă 1.4. Perioada de execuție și de funcționare propusă Durataădeăexecu iei:ă24ădeăluniădeălaăîncepereaălucr rilor Perioadaădeăfunc ionare:ănelimitat,ăînăcondi iileărealiz riiălucr rilorădeăîntre inereă iădeă repara iiăconformănormativelorăînăvigoare Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției Conform STAS ,ădrumurileăîncadrateăînăclasaătehnic ăiv se construiesc avândăoăl imeăaăplatformeiădeă8ămă iăamprizaădeăminimă15ăm.ăacesteaăseăamenajeaz ăcuăcuă an uriăsauărigoleă(figura 2) 10

11 Figura 2 Specifica iiătehniceăprivindăconstruireaădrumurilorădinăclasaătehnic ăivă- preluare dup ăstas Produc iaărealizat ăînăetapaădeăexecu ieăaălucr riloră Materiile prime pentru implementarea proiectului (strat de balast, sort 0 63 mm în grosime 20 cm, stratădeăpiatr ăspart,ăsortă40 63ămm,ăîmp nat ăcuăpiatr ăspart ă15 25mm,ăînă grosimeădeă15ăcmădup ăcompactare)ăseăvorăachizi ionaăîmpreun ăcuăserviciiăprecumătransport,ă preg tireăteren,ăprelevareaăprobelorăpentruărecep iaăcalitativ ăaălucr riloră iăcur areaăterenuluiăînă final.ădeăasemeneaăseăvorăachizi ionaăserviciiădeăamorsareăstratăsuport,ărealizareăacostamenteădină piatr ăspart,ărealizareă an uriă iăpode eătubulareăpentruă careăseăvorăpl tiăatâtămaterialeleăcâtă iă 11

12 transportul,ă manoperaă iă cur ireaă terenuluiă înă final.ă Înă proiectă esteă prevezut ă utilizareaă urm toarelorăcantit iădeămateriale (Tabel 1): Tabel 1 Estimareaăcantit ilorădeămaterialeăutilizateăînărealizareaăproiectului Material Cantitate (mc) Beton asfaltic Beton de ciment Balast Materiile prime pentru implementareaăproiectuluiăseăvorăachizi ionaăîmpreun ăcuăserviciiă precumă transport,ă preg tireă teren,ă prelevareaă probeloră pentruă recep iaă calitativ ă aă lucr riloră iă cur areaă terenuluiă înă final.ă Deă asemenea, seă voră achizi ionaă serviciiă deă amorsareă strată suport, realizareă acostamenteă dină piatr ă spart,ă realizareă an uriă iă pode eă tubulareă pentruă careă seă voră pl tiăatâtămaterialeleăcâtă iătransportul,ămanoperaă iăcur ireaăterenuluiăînăfinal.ă Utilajeleăfolositeăînăfazaădeăexecu ieăaăproiectuluiăvorăfiăurm toarele: Excavator Buldoexcavator RMA (repartitor pentru turnarea asfaltului) Camioane Cilindru compresor Autogreder Ma iniădeăfrezatăasfaltă Ma iniădeăperiată iăcur atăasfaltulă Cisterne stropitori Cisterne cu emulsie Cisterneăcuăcarburan iă Produc iaărealizat ăînăperioadaădeăoperareăaădrumuluiăjude ean Conformă Instrucției privind protecția drumurilor publice pe timp de iarnă, combaterea lunecușului și a înzăpezirii indicativ AND ,ălucr rileădeăîntre inere,ăprecumă iăceleă deă repara iiă curenteă seă facă cuă oă anumit ă periodicitate,ă func ieă deă intensitateaă medieă zilnic ă aă traficului. 12

13 Drumulă jude eană DJ674Bă seă încadreaz ă înă categoriaă drumuriloră cuă intensitateă medieă zilnic ăaătraficuluiăde aproximativ 500 autovehicole/zi. Deă asemeneaă peă perioadaă sezonluiă hivernală seă iauă m suriă deă prevenireă iă organizareă aă interven iilorăpentruăcombatereaăpolieuluiă iăînz peziriiădrumurilorăpublice.ă 1.6. Informații despre materii prime, substanțe sau preparate chimice Caămateriiăprime,ăseăconsider ăagregateleănaturale, aditivii, apa, lemnul,ănisipulă iăcadreleă metalice.ă Fabricareaă betoaneloră iă aă mixturiloră asfalticeă seă vaă realizaă înă sta iiă existente,ă ceă auă autoriza ii de mediu, fiind amplasate în loca iiăcareăs ănuăproduc ăimpactăasupraăpopula ieiădină zon. Diluan ii,ă vopseleleă iă lubrefian iiă potă fiă adu iă dină importă sauă fabrica iă într-o unitate existent.ăcantitateaădeălubrefian iăfolosit ăvaădepindeădeătipulăutilajelorăfolositeă iădeăgradulădeă uzur ăalăacestora. Înă etapaă deă execu ieă voră fiă utilizateă oă serieă deă substan eă inflamabileă dintreă careă men ion m:ă carburanți i vopsele utilizateă pentruă func ionareaă utilajeloră respectivă pentruă marcaje. Înă timpulă execut riiă lucr riloră transportulă şiă manipulareaă carburan ilor,ă lubrifian ilor,ă aă bitumuluiăseăvaăfaceăcuă respectareaănormelorădeă protec ieăaămunciiăînăvigoare.ăsolu iaătehnic ă proiectat ă nuă prevedeă utilizareaă sauă manipulareaă deă substan eă toxiceă periculoaseă peă parcursulă execu ieiăsauăîntre ineriiăulterioareăaăstr zilor Informații despre poluanții fizici și biologici, generați de activitatea propusă Estimareaătraficuluiădup ăfinalizareaălucr rilor Conform Institutului Național de Statistică,ălaănivelulăanuluiă2014,ăînăjude ulăgorjăexistau un total de autoturismeă înmatriculate.ă Drumulă jude eană DJ674Bă estă par ială paralelă cuă drumulă jude eană DJ673Aă careă asigur ă leg tur ă dintreă localit ileă Rovinariă iă M t sari,ă avândă astfel capacitatea de a prelua o parte din fluxurile de trafic deja existente pe DJ673A. De asemeneaă accesibilizareaă drumuluiă jude eană DJ674Bă vaă facilitaă tranzitulă autotvehiculeloră întreă 13

14 drumurile europene E70 si E79. Astfelă seă estimeaz ă c ă intensitateaă traficuluiă dup ă finalizareaă lucr rilorăvaăfiăînămedieădeă750ăautoturisme/zi Date referitoareălaăpoluan iăfiziciă iăbiologiciăgenera iădeăactivitateaăpropus ă iăcareăpotăafectaămediul Surseleădeăpoluareăaăaeruluiăseăclasific ăfunc ieădeăetapeleăproiectului.ăastfel,ăînăfaza de execuție potă ap reaă dep iriă aleă concentra ieiă pentruă particuleă înă suspensieă iă pulberiă deă prafă proveniteă dină lucr rileă deă antieră (preg tireă teren,ă nivelare,ă compactare),ă transportulă iă manipulareaădiverselorămaterialeădeăconstruc ii,ăactivitateaăexcavatoareloră iăcompactoarelor.ătotă înăetapaădeăexecu ieăpotăap reaăproblemeălegateădeădegajareaăînăatmosfer ăaăunorănoxeăprecumă CO-monoxid de carbon, CO2-dioxid de carbon (din procesul de ardere al combustibilului fosil utilizatăpentruăfunc ionarea utilajelor în faza de lucru), SOx-ozixiădeăsulfăproveni iădinăardereaă combustibililor de tipul motorinei. Înătimpulăexecu ieiălucr rilorăvorăexistaăcazuriădeădegajareăînăatmosfer ăaăunorăpoluan iă îns ăace tiaănuăvorădep iăconcentra iileămediiăadmise,ădecâtăpeăintrevaleăfoarteăscurte,ăf r ăefecteă negativeăasupraăs n t iiăpopula iei.ălaăfinalizareaăetapeiădeăexecu ie,ăgradulădeăpoluareăaăaeruluiă se va diminua considerabil. Concentra iileădeăpoluan iăemi iăînăatmosfer ăînătimpulălucr rilorădeăreabilitareăaădj674bă depindeădeămotorizareaăutilajeloră iătipulădeăcombustibilăfolosit. Conform dateloră iăcalculelorădină raportului tehnic al Agenției Europene de Mediu (EEA) privindăemisiileădeăpoluan iădinădiverseă activit iăeconomiceăseăestimeaz ăc ăemisiileădeăpoluan iăînăfazaădeăexecu ieăsuntăconformeăcuă datele din Tabel 1. Peă durataă lucr riloră înă vedereaă realiz riiă proiectuluiă nu vor exista surse de poluare biologic. În etapa operațională aădrumuluiăjude eanădj647b,ădatorit ătraficuluiărutierăestimată(ccaă 750ă automobile/zi)ă voră fiă emi iă înă atmosfer ă compu iă chimiciă poluan i,ă specificiă func ion riiă motoarelorăpeăbaz ădeăcombustibil fosil (CO, HC, NOx, Particule, Pb, SO2 iăso3). Conform dateloră iăcalculelorădinăraportuluiătehnicăalăagenției Europene de Mediu (EEA) privind emisiile deă poluan iă dină diverseă activit iă economiceă seă estimeaz ă c ă emisiileă deă poluan iă înă faza de func ionareăsuntăconformeăcuădateleădin Tabel 3. 14

15 Concentra iileădeăpoluan iăemi iăînăatmosfer ănuăvorăînregistraădep iriăaleăconcentra iilor maximeăadmiseăprev zuteăînălegisla iaăexistent ă iănuăvorăpericlitaăstareaădeăs ntateăaăpopula ieiă riverane axei rutiere. Peădurataălucr rilorăînăvedereaărealiz riiăproiectuluiănuăvorăexistaăsurseădeă poluareăbiologic. Tabel 2 Estimareaăemisiilorădeăpoluan iăînăfazaădeăexecu ieăpentruădiferiteăutilajeăfolositeăînă proiect EXCAVATOR Utilizateăînăgeneralăpentruăaămutaăsauăînc rcaămaterialăsterilăsauămaterialeădeăconstruc ii.ăacesteă utilajeăpotăfiăîmp r iteăînătreiăclase: - cele mici (utilizateălaăs pareaăunoră an uriăînguste,ăpentruăintroducereaăcablurilorăsauă evilorăînăsubteran,ăetc)ăcuăoăcapacitateăaămotoruluiăcuprins ăîntreă10ă iă40ăkw.ăsuntă echipate cu motoare diesel în doi sau patru cilindri iăseămaiănumescă trenchers ; - Cele mediiăsuntăutilizateăînăgeneralăpentruăîndep rtareaăcovoruluiădeăsolă iăînc rcareaă steriluluiă iăauăoăputereăcuprins ăîntreă50ă iă500ăkw.ămotoareleăacestoraăsuntădieselă iăauă întreă6ă iă12ăcilindri.ămulteădintreămotoareăsunăturbo.ă - Cele de peste 500 kw sunt deăcapacitateămareă iăsuntăutilizateăînăactivit iăcuă preponderen ăînăactivit iădeăminerit Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 3,5 5,5 1-1, ,2-0,8 BULDOEXCAVATOR Aceastea sunt în general utilzate pentru transport. Toate modelele au motorizare diesel, cu capacit iăcuprinseăîntreă10ăkwă iă130ăkw.ăbuldoexcavatoareleăsuntăoăcombina ieăîntreă înc rc toareleăpeăro iă iăexcavatoareleăhidraulice. Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 5 0,19 3,3 0,025 REPARTITOR PENTRU TURNAREA ASFALTULUI 15

16 Acestaăesteăunăutilajăpeă enileăfolositălaăfinalizareaălucr rilorădeăasfaltareăcuăajutorulăc ruiaăseă toarn ăasfaltul,ăbetonulăsauăpavajulăutilizatăînăacoperireaăcarosabilului.ăsuntăechipateăcuămotoareă diesel cu treiăpân ălaă aseăcilindriăcuăoăputereăcuprins ăîntreă15kwă iă160kw.ămotoareleămaiămariă sunt de tip turbo. Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 3,5 0,19 2 0,025 CILINDRU COMPRESOR Aceste utilaje sunt folosite pentru compactarea fie a solului, suport pentru materialul asfaltic, fie pentruăcompactareaăasfaltului.ătoateămodeleleăauămotoareădieselăcuăoăputereăîntreă2ăkwă iă390ă kw. Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) ,3 AUTOGREDER Acesteăutilajeăsuntăfolositeăpentruănivelareaăsuprafe elor.ămotoareleăacestoraădezvolt ăoăputereă cuprins ăîntreă50ăkwă iă190ăkw.ă Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 5, ,3 FREZ ădeăasfalt Acesteaăsuntăutilizateăpentruădecopertareaăasfaltuluiăsauăbetonului.ăMotoareleăacestoraădezvolt ăoă putereăcuprins ăîntreă130ăkwă iă700ăkw.ă Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 3,5 0,19 0,4 0,025 CAMION 16

17 Seărefer ălaăcamione/basculante de capacitate mare, utilizate fie la transportul sterilului sau materialului excavat fie la transportul asfaltului, balastului sau a altor materii primie utilizate în asfaltarea drumurilor. Motorizarea este în exclusivitate diesel cu capacit iăcuprinseăîntreă300ăkwă iă500ăkw Emisii estimate CO (g/kwh) COV (g/kwh) NOx (g/kwh) PM (g/kwh) 3,5 0,19 2 0,025 Tabel 3 Estimareaăemisiilorădeăpoluan iăînăfazaădeăoperareăpentruădiferiteăcategoriiădeă mijloace de transport Categorie Combustibil Emisii estimate (g/kg de combustibil) CO COV NOx PM Autoturism Benzin 84,7 10,5 8,73 0,03 Motorin 3,33 0,70 12,96 1,10 GPL 84,7 13,64 15,20 0,00 Autoutilitare Benzin 152,3 14,59 13,22 0,02 Motorin 7,40 1,54 14,91 1,52 Camion/TIR Motorin 7,58 1,92 33,37 0,94 Motociclete Benzin 497,7 131,4 6,64 2, Valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecție sanitară Valoriăistoriceă iăarheologice Drumul jude eanădj674bănuăseăsuprapuneăpesteăniciunăsităarheologicăexistent,ăastfelăatâtă înă fazaă deă execu ieă câtă iă înă fazaă opera ional ă nuă exist ă elementeă careă s ă pun ă presiuneă peă amplasamenteăînc rcateăistoricăsauăarheologic. Exist ă3ămonumenteăistoriceăcareăconstauăînăl ca eădeăcult: - Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul (sat Artanu, comuna Negomir); - Biserica de lemn Sf. Nicolae (c tunăcur i oara,ăsatănegomir,ăcomunaănegomir); 17

18 - Biserica de lemn Sf. Dimitrie și Sf. Ioan Botezătorul (satăscoru u,ăcomunaăbor scu). Niciunaă dintreă celeă treiă l ca eă deă cultă men ionateă anterioră nuă voră fiă afectateă deă execu iaă iă func ionareaăproiectuluiădatorit ădistan eiădintreădj647bă iăacestea.ăbiserica Sf. Ioan Botezătorul (satăartanu)ăesteălocalizat la 300 de metrii de amplasamentul proiectului, biserica Sf. Nicolae (sat Negomir) esteă localizat ă laă 600 de metrii de amplasamentul proiectului iar biserica Sf. Dimitrie și Sf. Ioan Botezătorul esteălocalizat ălaă3,4 km est de DJ647B (satăscoru u)ă (Figura 3). Lucr rileădeăreabilitareăaădrumuluiăjude eanădj6740bănuăvorăaveaăniciunăimpactănegativăasupraă monumentelor istorice semnalate în arealul din proximitatea proiectului. Figura 3 Distan eleădintreăamplasamentulăproiectuluiă iămonumenteleăistoriceăexistenteăînă proximitate 18

19 Arii naturale protejate Drumulă jude eană DJ674Bă nuă seă suprapune iă nuă tranziteaz nicioă oă arieă careă s ă beneficiezeădeăstatutădeăconservareă,ăastfelăatâtăînăfazaădeăexecu ieăcâtă iăînăfazaăopera ional ănuă exist ă elementeă careă s ă pun ă presiuneă peă arealeă cuă ecosistemeă sauă elementeă naturaleă aflateă înă conservare. Peă razaă localit iloră Baniu, Nucetu, Rac, Orz i Artanu, DJ674B este paralel cu limita arieiă vestic ă aă arieiă protejateă ROSCI0045 Coridorul Jiului.ă Ceă maiă mic ă distan ă întreă ariaă protejat ă iădj674băesteădeă0.53ăkm,ăînădreptulălocalit iiăraciă(figura 4). Zona tampon dintre DJ674Bă iăariaăprotejat ărosci0045ăcoridorulăjiuluiăesteăalc tuit ădinăterenuriăagricole,ăpâlcuriă forestiere iar în imediata proximitate, de-aălungulădrumuluiăjude eanăsuntăgospod rii.ă Figura 4 Drumulăjude ean DJ674Băînăraportăcuăariaăprotejat ărosci0045ăcoridorulă Jiului 19

20 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice și de producție Reabilitareaă drumuluiă jude eană DJ674Bă implic ă oă serieă deă lucr riă distincteă careă seă potă grupaăînăurm toareleătipuri: - Organizarea de șantier - Execuția propriu zisă a căii rutiere Organizareaădeă antieră Conformă legisla ieiă înă vigoare,ă organizareaă deă antieră seă stabile teă deă c treă executantulă lucr riiăînăbazaăunuiăproiectăpropriuărealizatăînăfunc ieădeăorganizareaătehnologic ăproprie. Organizareaădeă antierăpentruăproiectulădeăaducereăînăstareaătehnic ăini ial ăaădrumuluiă jude eanăvaăinclude: - c ileădeăacces; - unelte,ădispozitive,ăutilajeăşiămijloaceănecesare; - sursele de energie; - vestiare,ăap ăpotabil,ăgrupăsanitar; - grafice de execu ieăaălucr rilor; - organizareaă spa iiloră necesareă depozit riiă temporareă aă materialelor,ă m surileă specificeă pentruă conservareăpeătimpulădepozit riiăşiăevit riiădegrad rilor; - m suriă specificeă privindă protec iaă şiă securitateaă muncii,ă precumă şiă deă prevenireă şiă stingereă aă incendiilor,ă decurgândă dină naturaă opera iilor şiă tehnologiiloră deă construc ie cuprinse în documenta iaădeăexecu ieăaăobiectivului; - m suriădeăprotec iaăvecin t iloră(transmitereădeăvibra iiăşiăşocuriăputernice,ădegaj riămariădeă praf, asigurarea acceselor necesare). Utilajeleă iă vehiculeleă necesareă înă etapaă deă execu ieă aă proiectuluiă voră fiă sta ionateă înă parc rileădejaăexistenteăaferenteădrumuluiăjude eanădj674b.ă Dot rileă necesareă preveneriiă iă stingeriiiă incendiiloră voră fiă mutateă odat cuă evolu iaă lucr rilorăînă antiereleăactiveă iăînăparcajeleăautovehiculeloră iăutilajelor.ă Parcajeleă înă careă voră fiă sta ionateă utilajeleă iă autovehiculeleă necesareă execut riiă proiectuluiă voră beneficiaă deă paz ă peă timpulă nop i.ă Cabinaă deă paz ă utilizat ă vaă fiă dină fibr ă deă 20

21 sticl,ă avândă urm toareleă dimensiuniă 1,500x1,500x2,200ă m.ă Aceastaă vaă fiă mutat ă odat ă cuă evolu iaălucr rilor. Serviciileădeăpaz ăvorăfiăasigurateăînăbazaăcontractuluiăîncheiatăîntreăbeneficiară iăfirmaădeă securitate. Înă timpulă execu ieiă lucr riloră deă modernizareă aă drumuluiă jude eană DJ674B,ă bunaă desf urareăaătraficuluiăautoăseăvaăasiguraăcuăajutorulăsemafoareloră iăaăsemnelorădeăcircula ieă specifice Execu iaăpropriuăzis ă Fazaădeăexecu ieăpresupuneăînăprimulărândăsalubrizareaăzoneiăpentruăa elibera terenul de poten ialeăde euriăabandonate. Ulterior,ădup ăceăseăvaăstabiliă iărezolvaăcomponentaăpolu riiăistoriceăseăvaăîncepeă execu iaăpropriu-zis ăpentruăreabilitareaădrumuluiăjude ean.ădup ăfinalizareaăsuccesiv ăaăuneiă por iuniădeădrum,ă antierulăvaăfiăînchisă iăseădiminueaz astfelăraportulădeăpulberiăînăsuspensieă iă intensitatea zgomotului. Lucr rileăprovizoriiănecesareăorganiz riiăincinteiăconstauăînăîmprejmuireaăterenuluiă aferentăpropriet iiăprintr-unăgardăceăvaăr mâneăînăcontinuare,ădup ărealizareaălucr rilorădeă constru ieăăaccesulăînăincint ăseăvaăfaceăprinădou ăpor i,ăunaăpentruăpersonalăşiăcealalt ăpentruă maşini. Materialeleădeăconstruc ieăcumăsuntănisipul,ăseăvorăputeaădepozitaăşiăînăincintaă propriet ii,ăînăaerăliber,ăf r ăm suriădeosebiteădeăprotec ie.ămaterialeleădeăconstruc ieăcareă necesit ăprotec ieăcontraăintemperiilorăseăvorăputeaădepozitaăpeătimpulăexecu ieiălucr rilorădeă construc ieăînăincintaămagazieiăprovizorii,ăcareăseăvaăamplasaălaăînceput.ă Seăvorăluaăm suriăpreventiveăcuăscopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Pentruăaăpreveniădeclanşareaăunorăincendiiăseăvaăevitaălucrulăcuăşiăînăpreajmaăsurselorădeă foc.ădac ăseăfolosescăutilajeăcuăac ionareăelectric,ăseăvaăaveaăînăvedereărespectareaăm surilorădeă protec ieăînăacestăsens,ăevitândămaiăalesăutilizareaăunorăconductoriăcuăizola ieănecorespunz toareă şiăaăunor împ mânt riănecorespunz toare. 21

22 3. DE EURI Regimulăgospod ririiăde eurilorăproduseăînătimpulăexecu iei faceăobiectulăorganiz riiă deă antier.ă Conformă Hot râriiă Guvernuluiă nr.ă 856/ iă Ordinulă nr.ă 2/211/118/2004 2, cu modific rileă ulterioare,ă anteprenorulă areă obliga iaă s ă in ă eviden aă lunar ă aă producerii,ă stoc riiă provizorii,ătrat riiă iătransportului,ărecicl riiă iădepozit riiădefinitiveăaăde eurilor.ă Conformă Cataloguluiă Europeană ală De eurilor,ă de eurileă dină construc iiă (inclusivă construc iiă deă drumuri,ădezmembr riădinăinstala iiătehnologiceăseăclasific ădup ăcumăurmeaz : beton, cărămizi, materiale ceramice și materiale pe baza de gips lemn, sticlă, materiale plastice și cauciuc asfalt, gudroane și produse gudronate metale (inclusiv aliajele lor) pâmânt și materiale excavate sau dragate materiale izolatoare deșeuri amestecate de materiale de construcție și deșeuri din demolări Pentruălucr rileădeărabilitareăaădrumuluiăjude eanădj674b,ătipurileădeăde euriărezultateădină activitateaă deă construc iiă seă încadreaz ă înă prevederileă cuprinseă înă HGă 856/2002. Tipurile de de euriă (conformă Legiiă nr.ă 211/ )ă seă clasific ă înă func ieă deă etapaă deă implementareă aă proiectuluiă iăsurseleădeăprovenien. Cantit ileădeăde euriăpotăfiăapreciate,ăglobal,ădup ălisteleăcantit ilorădeălucr ri.ăînăbazeleă deăutilajeă iădeăproduc ieăseăvorăacumulaăde euriăspecificeăactivit iiăacestora,ăuleiuriădeămotorădeă laăîntre inereaăutilajelor,ăpieseămetaliceă(pieseădeăschimbădeălaărepara iileăutilajelor),ăcaucicuri,ă resturiădeăbetoaneă iăasfaltăetc.ă Înăetapaădeăexecu ieăpotăap reaăurm toareleătipuriădeăde euri: - produseă înă afaraă specifica iiloră tehnice:ă argile, nisipuri, pietrișuri din procesul de excava ieăsauădinăprocesulădeăutilizareămaterialădeăconstruc ii; - uleiuri minerale și substanțe uleioase, amestescuri sau emulsii de uleiuri și hidrocarburi cu/în apă. 1 Hot râreaăguvernuluiănr.ă856/2002ăprivindăeviden aăgestiuniiăde euriloră iăpentruăaprobareaălisteiăcuprinzândă de eurile,ăinclusivăde eurileăpericuloase; 2 Ordinulănr.ă2/211/118/2004ăalăministruluiăagriculturii,ăp durii,ăapeloră iămediului,ăministrulătransporturilor, construc ieiă iăturismuluiă iăministrulăeconomieiă iăcomer uluiăpentruăaprobareaăproceduriiădeăreglementareă iăcontrolă alătransportuluiăde eurilorăpeăteritoriulăromâniei; 3 Legeaănr.ă211/2011ăprivindăregimulăde eurilor 22

23 Maiă potă ap reaă de euriă diverseă precum:ă balast, lemn, metal, bitum, grăsimi, uleiuri, elemente de beton drgradat, etc. Înă etapaă deă func ionareă (exploatare)ă nuă seă voră înregistraă de euriă conformă Legiiă nr.ă 211/2011ăprecumăceleămen ionateămaiăsus. Înăceeaăceăprive teămodulădeăgospod rireăaăde eurilor,ădeşeuriădiverseă(solideă balast, pietriş,ă lemn,ă metal,ă etc.),ă vâscoase (bitum,ă gr simi,ă uleiuri,ă etc.),ă înă cantit iă modeste,ă seă voră neutralizaă sauă depozitaă înă locuriă specială amenajateă conformă H.G.ă nr.856/ă 2002.ă Deşeurileă rezultateăînăurmaăexecut riiălucr rilorădeăpreg tireaăsuprafe ei,ăsuntăpietrişul,ăsurplusulădeăp mântă rezultată înă urmaă s p turilor,ă precumă şiă mixturaă asfaltic ă frezata.ă Pietrişul,ă nisipul,ă mixturaă asfaltic ăfrezat ăşiăp mântulădislocatăşiănerefolosibilăînăcadrulălucr rii,ăvaăfiăînc rcatăşiătransportată în locurile de depozitare indicate de autoritatea contractant,ă cuă respectareaă condi iiloră deă refacereă aă cadruluiă naturală înă zoneleă deă depozitare,ă prev zuteă înă acordulă şi/sauă autoriza iaă deă mediu.ăde eurileărezultateădinăfrezareaăasfaltuluiăvorăfiăînglobateăînăterasamentulădrumuluiăiară solul vegetal rezultat din decopertareăesteămaterialăconform,ăacceptabilă iăpoateăfiăîmpr tiatăpeă tarlalele agricole. Eventualeleă elementeleă deă betonă degradateă seă voră inventariaă şiă seă voră transportaăînădepoziteăspecialeăexistenteăînăzonaăpentruămaterialeădeăconstruc iiănerefolosibile sau seă voră refolosiă laă uneleă lucr riă deă terasamente.ă Înă cazulă produceriiă unoră deşeuriă accidentaleă laă maşinileăşiăutilajeleăfolositeălaăexecu iaălucr rii,ăacesteaăseăvorăcaptaăînărezervoareămetaliceăşiăseă vorătransportaălaăsta iiăspecialeădeăreciclare.ăuleiurile uzate se vor colecta în recipiente închise etan,ăseăvorădepozitaăînăspa iiăcorespunz torăamenajateă iăseăvorăgestionaăconformălegisla ieiăînă vigoare.ă De eurileă menajereă proveniteă deă laă organizareaă deă şantieră voră intraă înă circuitulă deă evacuare al exploat riiădeăgospod rieăcomunal.ăacesteaăseăvorăcolectaăînăpubeleăspecificeă iăvoră fiă transportateă laă depozitulă deă de euriă ală municipiuluiă Târguă Jiu. Între inereaă utilajeloră şiă vehiculelorăfolositeăînăactivitateaădeăconstruc ieăşiăîntre inereăaădrumurilorăseăefectueaz ădoarăină locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului. 23

24 4. IMPACTULă POTEN IALă ASUPRAă COMPONENTELORă MEDIULUIă IăM SURIăDEăREDUCEREăAăACESTORA 4.1. Tipuri de poluare caracteristice drumurilor Dup perioadaădeăapari ieă iăintensitate,ăsurseleădeăpoluareăspecificeăconstruc iilorăc iloră de transportă iăcircula ieiărutiereăseăpotăîmp r iăîn: a) Poluarea specifică lucrărilor de construcție a drumurilor Acestătipădeăpoluareăseămanifest ăînăperioadaădeăconstruc ie.ăconstruc iaăunuiăsectorădeă drumă necesit ă excavarea,ă transportulă iă punereaă înă oper ă aă unoră volumeă importanteă deă terasamente,ă realizareaă sistemuluiă rutieră peă p r ileă laterale,ă amenajareaă pentruă circula ieă aă platformei drumului, etc. Realizarea acestoră lucr ri,ă precumă siă aă celorlalteă (respectivă san uri,ă rigole,ă drenaje,ă semnaliz riă etc.)ă necesit ă ocuparea,ă definitiv ă sauă temporar,ă aă unoră suprafe eă importanteădeăteren,ăactivitateaăunuiăparcădiversădeăutilaje,ăorganizareaăsediuluiădeă antier,ăbazeă de utilaje,ă depoziteă deă materiale,ă sta iiă deă betoane,ă precumă iă concentr riă deă efectiveă umane.ă Acesteăactivit iăconstituieăsurseădeăpoluareăaăapelor,ăsolului,ăaerului.ăvecin tateaăorganiz riiădeă antieră poateă generaă surseă deă poluareă aă apeloră deă suprafa ă iă a solului, cu ape uzate sau cu de euriămenajere,ăcuăhidrocarburiăsauădiverseăsubstan eătoxiceăsauăpericuloase.ăacesteăsurseăpotă deveniăsemnificativeăînăcazulăînăcareănuăseăiauăm suriăeficienteădeălimitareădrastic ăaăinterac iuniiă dintreăorganizareaădeă antieră iăpânzaăfreatic ă(deăexemplu,ăpânzaăfreatic ănuătrebuieăs ădevin ăînă nici un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere produse în cadrulăorganiz riiădeăsantier). b) Poluare sezonierã determinatã de folosirea unor substanțe chimice (NaCl, mai puțin CaCl2) pentru tratamente ale platformei drumului în timpul iernii Înătimpulăiernii,ăpentruătopireaăghe ii,ăpeăcarosabilăseăîmpr tieăcircaă3-4 m 3 de sare pe 1 kmădeădrum.ăefectulăpoluantăalăs riiăîmpr tiateăpeăcarosabilăesteăînăgeneralăredus,ădarăpoateăaveaă efecteăsemnificativeăînălacurileă iăb l ileădeălaămargineaădrumului. c) Poluare cronică specifică circulației rutiere Seă manifest ă prină emisiiă deă noxeă aleă gazeloră deă e apament,ă uzuraă oseleiă iă aă cauciucurilor, uzura autovehiculeloră iăparapetelor,ăetc. 24

25 d) Poluarea accidentală Poluareăaccidental ăpoateăs ăapar ăînăcazulăunorăaccidenteărutiereăînăcareăsuntăimplicateă vehiculeăceătransport ăsubstan eăpericuloaseăsauătoxice,ăsubstan eăceăpotăfiădeversateăpeăplatformaă drumului,ăînă an urileădeăevacuareăaăapelorăpluviale sau pe terenurile de la marginea drumului. Laăceleădeămaiăsusăseăadaug ăpoluareaălocal ăexistent ădeja,ăprecumă iăceaăcareăvaăap reaă odat ă cuă dezvoltareaă unoră activit iă (economice,ă sociale,ă turisticeă etc.)ă caă urmareă aă cre teriiă traficuluiăînăzon. Înăafaraăpolu riiăspecificeăperioadeiădeăexecu ie,ătoateăcelelalteătipuriădeăpoluareăaparăînă perioadaădeăfunc ionareăaăc iiărutiereă iăsuntălegateădeăemisiileăînăatmosfer ăgenerateădeătraficulă rutier Impactul asupra mediului asociat organizării de șantier Oă important ă surs ă deă poluareă aă factoriloră deă mediu,ă dac ă nuă seă iauă m surileă corespunz toare,ăoăreprezint ăorganizareaădeă antier.ăpentruăaăevaluaăsurseleădeăpoluareăseăiaăînă considerareăsitua iaăceaămaiădefavorabil ădinăpunctădeăvedereăalăprotec ieiămediului, considerând dot rileăpoten ialeăaleăorganiz riiădeă antierăasaăcumăauăfostăprezentateăîn capitolul 2. Seă consider ă c ă utilajele,ă mecanismele iă instala iileă careă voră func ionaă înă zonaă antierului,ănoapteaăvorăr mâneălaăpuncteleădeălucru,ăundeăliăseăvaăasiguraăpaza,ăîntre inereaă iă repara iile. Dezvoltareaăorganiz riiădeă antierăseăvaărealizaăînăamplasamenteăcareăvorăbeneficiaăde unele facilit iălocaleăpentruăaăreduceăcosturile,ăatâtăpentruărealizareaăorganiz riiăînăsine,ăcâtă i pentruălucr rileăpropriu-zise Evaluarea impactului asupra factorului de mediu apa Condi iiăhidrogeologiceă iăhidrologiceăaleăamplasamentuluiă a) Apele de suprafață Cursurileădeăap ăîntâlniteăînăarealulădeădesf urareăaăproiectului de reabilitare a drumului jude eanădj674băfacăparteădinăbazinulăhidrograficăalărâuluiăjiu.ăprincipaleleăcursuriădeăap ăsuntă cele ale pârâului Borăscu i ale pârâului Jilțu. Pârâul Jilțu areăoăsuprafa aăbazinal ădeă378ăkm 2 iă 25

26 oă lungimeă total ă deă 42ă kmă iă seă desf oar ă exclusivă înă zonaă Piemontuluiă Getic (Figura 5). Aceste cursuri deăap ăauăregimădeăscurgereătemporar.ă Anual,ăfazeleăscrugeriiăseăcaracterizeaz ăprintr-oăperioad ădeăviituriăprim vara,ărezultateă din suprapunerea ploilorăcuătopireaăz pezilor.ăeleăîncepăînălunileăfebruarie-martieă iă inăpân ăînă mai-iunie. La râurile cu suprafa ă deă bazină maiă mic,ă viiturileă suntă deă mic ă durat,ă dară cuă amplitudineăfoarteămareăînăcompara ieăcuăvaloareaăniveluluiămediu.ădup ăperioadaădeăapeămariă dinădeăprim var ăurmeaz ăunăminimădeăvar,ăînăcareăesteăpredominant ăalimentareaăsubteran,ă care poate atinge circa 25% din scurgereaă medieă anual ă aă râuluiă respectiv.ă Toamna,ă apeleă seă men inămici,ăîns ăpotăap rea,ăînătimpulăploilor,ăabundenteăviituriădeătoamn,ăcuăoăfrecven ămultă maiămic,ăînăcompara ieăcuăceleădeăprim var.ă Valorile reduse ale scurgerii,ă careă înă Podi ulă Getică esteă deă 1-3 l/s/km 2,ă seă datoreaz ă cantit iloră maiă miciă deă precipita iiă iă repartiz riiă loră neuniformeă înă timpulă anului,ă precumă iă graduluiămareădeăpermeabilitateăalăsubstratuluiălitologică(nisipuriă iăpietri uri).ă 26

27 Figura 5 Apeleădeăsuprafa ădinăproximitateaădrumuluiăjude eanădj674b 27

28 b) Apele subterane Utilizând criteriul folosit de I. Ujvari (1959), deăîmp r ireăaăapelorăsubteraneăînătrei:ăape suprafreatice, ape freatice i ape de stratificație fără presiune hidrostatică, s-a constatat din cercet rileădeăterenăc ătoateăceleătreiăcategoriiădeăapeăsubteraneăsuntăprezenteăînăjude ulăgorj. Apeleăsuprafreaticeădepindădirectădeăcondi iileămeteorologiceă(precipita iileăatmosfericeă iă temperatura aerului). Aparăîndeosebiăprim vara,ăcândăevapora iaăesteămaiămic ădecâtăcantitateaă deăpreceipita iiăc zut.ăeleăreprezint ăoăfaz ăintermediar ădeătrecereăspreăapeleăfreatice.ăseă întâlnescăfrecventăsubăformaăududoaielorăcuăap ăsemipermanent,ăînăspecialăînăzonaăsubcarpatic ă iăpiemontan.ă ÎnăPodi ulăgetic,ădispunereaămonoclinal ăaăstrateloră iămareaăpermeabilitateăaărociloră contribuieălaăoădeplasareălent ăaăapelorăsubteraneăpeădirec iaănord-sud, apele fiind dispuse la o adâncime mai mare de 20 m pe interfluvii, 7-8 m pe teraseă iă2-3 m în lunci. c) Impactul asupra infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare Lucr rileăprev zuteăînăproiectănuăpotăafectaăinfrastructurileădeăalimentareăcuăap ă iă canalizareădinălocalit ileădinăproximitateaădrumuluiăjude eanădj674b.ă Prognozareaăimpactuluiăprodusăasupraăfactoruluiădeămediuă apa a) Consumul de apă Resurseleădeăap ănecesareălucr rilorăvorăfiăpreluateădinăre euaăpublic ălocal. Apa va fi folosit ăpentruănevoileăpersonaluluiădeălucruă iăpentruădiferiteăactivit iădeă antieră i de executare aălucr rilor.ăseăestimeaz ăunăconsumămediuădeă1.5 mc/zi. b) Surse posibile de poluare a apelor în timpul execuției lucrărilor Prină executareaă lucr riloră propuseă nuă seă afecteaz ă stareaă ecosistemeloră acvaticeă siă aă caracteristicilorăfiziceă iăchimice ale apelor. Având în vedere specificul proiectului, eventualele situa iiăcuăimpactăasupraăcalit iiăapelorăpotăap reaăînăfazaădeăexecu ie,ăcuăoădiminuareăevident ăaă acestoraăînăfazaădeăexploatare.ăproblemeleăpoten ialeăceăpotăap reaăînăfazaădeăexecu ie sunt legate deă antrenareaă poluan iloră înă apeleă deă suprafa,ă poluan iă specificiă materialeloră deă construc ieă depozitate necontrolat. Înă cazulă proiectuluiă deă aducereă înă stareaă tehnic ă ini ial ă aă drumuluiă jude eană nuă exist ă emisiiăsemnificativeădeăpoluan i şiănuăseăvorăutilizaăcantit iăînsemnateădeăap.ăpoluan iiăcareăpotă 28

29 afectaă calitateaă apeiă suntă ceiă rezulta iă înă cazulă unoră accidenteă laă depozitareaă şiă manipulareaă combustibililorăsauăaămaterialelorădeăconstruc ii. Nuăvorăfiăprev zuteăsta iiă iăinstala iiădeăepurareăsauădeăpreepurareăînăcadrulă antieruluiădeă implementareăaăproiectuluiăîntrucâtălucr rileăpropuseănuăutilizeaz ăoăcantitateăînsemnat ădeăap.ă Totu i,ăînăcazulăproduceriiădeăaccidenteălaădepozitareaă iămanipulareaăcombustibililor,ăactivit iă ce potă duceă laă afectareaă apeloră deă suprafa a,ă înă principal,ă seă voră luaă toateă demersurileă pentruă minimizareaăimpactuluiă iăepurareaăapelorăpoluate.ăseăvorăamenajaăspa iiăspecificeăcuămembraneă impermeabileă pentruă depozitareaă materialeloră deă construc ii,ă spa iiă special amenjate pentru depozitareaăconform ăaăcombustibilului.ădeăasemeneaăseăvorăutilizaăgrupuriăsanitareăecologiceă pentruăactivitateaădeă antier.ăbazeleăfixeăaleăexecutantuluiăsuntădotateăcuăsta iiădeăepurare.ă 4.4. Evaluarea impactului asupra factorului de mediu aer Datele climatologice specifice zonei Fiindăsituatăînăparteaăsudic ăaă rii,ăteritoriulăjude uluiăgorjăseăafl ăînăceaămaiămareăparteăaă anuluiă subă influen aă maseloră deă aeră sudice,ă sud-vesticeă iă vestice.ă Acestea,ă cuă origineaă înă anticiclonul Azorelor,ăcap t,ădup ătrecereaămun ilorăbanatuluiă iămehedin i,ăunăcaracterăfoëhnal, sosindăpeăteritoriulăgorjuluiăsubăformaăaeruluiăcaldă iăuscată(îndeosebiăprim vara). Masele de aer în regim anticiclonal, provenite din anticiclonul nord-uralian,ăî iăpierdădin caracteristicileăini iale,ăajungândăînăzonaăora uluiătârguăjiuăcuăoătemperatur ămaiăridicat ă iăcuăoă vitez ădeădeplasareămaiăredus. Înă perioadeleă deă tranzi ieă (prim varaă iă toamna),ă timpulă ploios,ă cu cer acoperit, este determinat de activitatea ciclonilorădinămareaămediteran,ăcareăseădeplaseaz ădinăsud-vest spre teritoriulă riiănoastre.ăînănord-vestulăolteniei,ăaceast ăputernic ăactivitateăciclonic ăcontribuieălaă c dereaăceluiăde-alădoileaămaximădeăprecipita iiă(toamna).ă Factorul geografic local este unăelementăactivăînămodificareaăclimei.ăînăzonaădeluroas,ă iernileăsuntăreci,ăîntrerupteăuneoriădeăinvaziileădeăaerăcaldădinspreămareaămediteran,ăprovocândă dezghe ulă iătopireaăstratuluiădeăz pad.ăînăansamblu,ăteritoriulăjude uluiăgorjăesteăad postitădeă vânturile din sectorulăvestic,ăfaptăceădetermin ăformareaăvânturilorăcatabaticeădeătipăfoëhn,ăc treă sfâr itulăierniiă iăprim vara.ă Înăsudulăjude ului,ăradia iaăsolar ăglobal ăînregistreaz ăvaloriămaiămariădeă122,5ăkcal/cm 2. 29

30 Circula iaă general ă aă atmosfereiă esteă caracterizat ă prină predominareaă advec iiloră deă aeră temperat oceanicădinăsectorulăvestic,ăprinăfrecven aămaiămareăaăadvec iilorădeăaerătropicalădină SVă iăv,ăprinăadvec iiădeăaerătemperatăcontinentalădinăeă iădeăaerăarcticădinăn,ămaiăfrecvente în semestrul rece. Temperaturaă aeruluiă variaz ă înă limiteă largiă caă urmareă aă diferen eloră mariă deă altitudine.ă Mediile anuale sunt situate în jurul valorii de 11,2 o Căînăsudulăjude ului.ă Precipita iileă atmosfericeă difer ă înă func ieă deă treaptaă deă relief. Înă sudulă jude uluiă cantit iileămediiăanuleădeăprecipita iiăseăsitueaz ăînăjurulăvaloriiădeă585ămm Calitatea aerului în zona deăefectuareăaălucr rilor Pentruădeterminareaăcalit iiăaeruluiăînăarealulăprinăcareătreceădrumulăjude eanădj674băauă fost analizateă dateleă generateă deă sta iileă deă monitorizareă aleă calit iiă aeruluiă dină localit ileă Rovinari (cod GJ-2) iăturceni (cod GJ-3).ă Acesteă sta iiă suntă integrateă înă sistemulă na ională deă monitorizareăaăaeruluiă iăsuntăgestionateădeăagen iaăna ional ădeăprotec iaămediului.ă Poluan iiămonitoriza iălaăacesteăsta iiăsunt:ăso2, NO, NO2, NOx, PM10, Pb, CO, O3 în timp ce parametriiămeteorologiciăsunt:ătemperatura,ăvitezaăvântului,ădirec iaăvântului,ăumiditateaărelativ,ă presiuneaăatmosferic,ăradia iaăsolar,ăprecipita ii. În Figura 6 iă Figura 7 este prezentat ă evolu iaă indiceluiă generală deă calitateaă aeruluiă (AQI)ă pentruăsta iileăgj-2ă iăgj-3 în luna aprilie

31 Figura 6 Evolu iaăindiceluiăgeneralădeăcalitateaăaeruluiălaăsta iaăgj Figura 7 Evolu iaăindiceluiăgeneralădeăcalitateaăaeruluiălaăsta iaăgj-3 31

32 Dină rapoarteleă lunareă iă anualeă privindă calitateaă aeruluiă înă jude ulă Gorjă seă observ ă c ă valorileălaăsta iileădeămonitorizareărelevanteă(gj-2ă iăgj-3)ăpentruăarealulăînăcareăseădesf oaraă proiectulădeăreabilitareăaădrumuluiăjude eanădj674bărelev ăoăcalitateăgeneral ămedieăaăaeruluiăînă acestăareal.ăacestălucruăseădatoreaz ăînăprincipalăunit ilorăindustrialeăaflateăînălocalit ileăturceniă iărovinariădară iăaăactivit ilorăminiereădinălocalitateaăm t sariă iăîmprejurimi Surseă iăpoluan iăgenera iă a) Surse și poluanți generați în etapa de execuție Surseleădeăpoluareăaăaeruluiăseăclasific ăfunc ieădeăetapeleăproiectului.ăastfel,ăînăfazaădeă execu ieă potă ap reaă dep iriă aleă concentra ieiă pentruă particuleă înă suspensieă iă pulberiă deă prafă proveniteă dină lucr rileă deă antieră (preg tireă teren,ă nivelare,ă compactare),ă transportulă iă manipulareaă diverseloră materialeă deă construc ii,ă activitateaă excavatoareloră iă compactoarelor (vezi subcapitolul 1.7.2).ăTotăînăetapaădeăexecu ieăpotăap reaăproblemeălegateădeădegajareaăînă atmosfer ăaăunorănoxeăprecumăco-monoxid de carbon, CO2-dioxid de carbon (din procesul de ardere al combustibililor fosili din utilajele folosite în faza de lucru), SOx-ozixiădeăsulfăproveni iă din arderea combustibililor de tipul motorinei. Înătimpulăexecu ieiălucr rilorăvorăexistaăcazuriădeădegajareăînăatmosfer ăaăunorăpoluan iă îns ăace tiaănuăvorădep iăconcentra iileămediiăadmise,ădecâtăpeăintrevaleăfoarteăscurte,ăf r ăefecteă negativeăasupraăs n t iiăpopula iei.ălaăfinalizareaăetapeiădeăexecu ie,ăgradulădeăpoluareăaăaeruluiă se va diminua considerabil. Înăvedereaădiminu riiădegaj riiăparticulelorăînăsuspensieăînătimpulădecopert riiă iăaăaltoră lucr riăspecificeăvorăfiăfolosite cisterne cu stropitori. b) Surse și poluanți generați după finalizarea lucrărilor Referitoră laă perioadaă deă operareă aă drumuluiă jude eană DJ674B,ă fluen aă traficului,ă posibilitateaădeăaărulaăcuăoăvitez ăconstant,ăadic ăunănum răredusădeăacceler riă iădeceler ri,ăcaă iăreducereaănum ruluiăma inilorăînătranzit,ăconduceălaădescre tereaăemisiilorădeăpoluan iădeălaă evileădeăe apament.ă Valorile emisiilor înăaerădeăsubstan eăpoluanteăsuntădirectăpropor ionaleăcuăintensitatea traficului,ăiarăpentruăvaloriădeătraficăegale,ăvalorileăemisiilorăsuntăinfluen ateădeăstructura traficului,viteza de circula ie,ăfluen aăcircula ieiă iăstareaătehnic ăaăvehiculelor (vezi subcapitolul 1.7.2). 32

33 Prognozareaăpolu riiăaeruluiă Înăfunc ieădeătipulădeăutilaj,ăcombustibilulăfolosită iăcapacitateaămotoruluiăpoluareaăaeruluiă înăfazaădeă antierăseăvaăfaceăpunctualăînăarealeleăînăcareăseăvorădesf uraălucr ri.ădetaliiăprivindă nivelulădeăpoluan iăestima iăaăfiăemi iăînăfazaădeă antierăauăfostăprezentateăînătabel 2. Înăceeaăceăprive teăetapaădeăfunc ionareăaădrumuluiăjude eanădj674b,ăconformădatelorădină literatura de specialitate, în tabelul Tabel 4 seă prezint ă con inutulă deă poluan iă aiă gazeloră deă e apament.ăseăpoateăobservaăfoarteăclarăc ăemisiileădeăpoluan i au concentra ii ce depind de tipul de combustibil (ex.ăbenzin ăsiămotorin )ăsi de regimul de rulare. Tabel 4 Con inutulădeăpoluan iăalăgazelorădeăe apamentăînăfunc ieădeămodulădeărulareă iă combustibilul utilizat Poluant Rulareălent Regim optimal Accelera ie Decelar ie B D B D B D B D CO (%) Hidrocarbon NOx (ppm) Aldehide (ppm) Evaluarea impactului generat de zgomot și vibrații Surseleădeăzgomotă iădeăvira ii Surseleădeăzgomotăşiăvibra iiăînăcursulăexecu ieiălucr rilorăvorăfiăceleălegateădeăcircula iaă maşinilorăşiădeăfunc ionareaăutilajelorădeăconstruc ie.ăfunc ionareaăexcavatoarelor,ăaămijloaceloră de transport a materialeloră deă construc ie,ă vor determinaă apari iaă unoră zgomoteă iă vibra iiă deă intensitateăridicat ă100 db. Proiectulătranziteaz ăunănum rădeănou ălocalit iă(negomir, Artanu, Valea Racilor, Raci, Nucetu, Baniu, Borăscu, Gura Menții, Menții din Dosi) iarălungimeaătotal ăaă drumului care tranziteaz ăarealeăcuăspa iiăreziden ialeăesteădeă22ăkm. 33

34 Înă etapaă deă exploatare,ă dup ă finalizareaă lucr rilor,ă nivelulă zgomotuluiă iă intensitateaă vibra iiloră seă voră diminuaă semnificativ,ă acestaă nedep indă 52ă db,ă încadrându-se în limitele impuse de STAS / Amenaj rileă iădot rileăpentruăprotec iaăîmpotrivaăzgomotuluiă iăvibra iilor Întreă amenaj rileă iă dot rileă utilizateă pentruă protec iaă s n t iiă umaneă împotrivaă zgomotuluiă iăvibra iilorăseănum r ăutilizareaădeăc treăpersonalulăimplicatăînăconstruc ie a unor c tiă fonoizolante.ă Deă asemeneaă manipulareaă agregateloră iă utilajeloră necesareă înă etapaă deă execu ieă aă proiectuluiă seă vaă faceă doară întreă oreleă 08:00ă iă 18:00ă pentruă aă evitaă creareaă deă disconfortăasupraăpopula ieiăriverane.ă 4.6. Evaluarea impactului asupra factorului de mediu solul Date generale Condi iileăpedoclimaticeă iădeăsubstratăgeologicădiferen iaz ădou ăzoneăcuăsoluriădiferite:ă Piemontul Getic iădealurileă iădepresiunileăsubcarpaților Getici. În Piemontul Getic, rocile de solificare sunt formate în general din marne, argile marnoase,ă precumă iă dină pietrișuri i nisipuri.ăproceseleăpedogeneticeăprincipaleăsuntăproceseleădeăalterareăputernic ăaăsilica iiloră iădeă migrare a produselor secundare de alterare. Solurile Piemontului Getic seă caracterizeaz ă prină proceseădeăalterareăprinăformareădeăargil,ăacumulat ăînăorizontulăbă iăsilice,ăacumulat ăreziduală în orizonturile A2 iăa1 iăînăorizontulădeăhumus.ă Zona dealurilor Piemontului Getic prezint ăaproapeătoateăvariet ileădeăsoluriădeăp dure.ă Seămaiăîntâlnescăsoluriăînădivereseăgradeădeăpodzolire,ăiarăînăluncileărâuriloră iăpeăteraseăsoluriă aluvionare aflate în diferite grade de solificare (Figura 8). 34

35 Figura 8 Tipuriădeăsolăîntâlniteăînăarealulăstr b tutădeădj674b 35

36 Surse de poluare a solului Înăfazaădeăconstruc ie, solulăpoateăfiădegradată iăî iăpoateăpierdeăorizontulăbiologicăprină ac iuneaădeădepozitareăaămaterialelorădeăconstruc ii.ăpoluareaăsoluluiăcuăplumbăesteăoăproblem ă important ă ap rut ă înă urmaă traficuluiă rutier.ă Alteă surseă deă degradareă aleă soluluiă potă fi:ă apa pluvial ă contaminat ă iă gestionat ă necorespunz toră iă depoziteleă deă de euriă necontrolateă (cuă consecin eă sanitareă iă economice)ă ceă potă apareaă caă urmareă aă unoră comportamenteă umaneă inadecvate. Depozitareaămaterialelorădeăconstruc ieăarătrebuiărealizat ăîntr-unăspa iuăspecialăamenajată cuăoămembran ăimpermeabil ă(careăs ăeviteăinfiltratreaămaterialuluiăsterilăînăsol). Înăsitua iaădeădecopertareăsol, pentruăoădiminuareăaăimpactuluiăseăvaăconservaă iăvalorificaă solulăînăaltăspa iu.ădup ăetapaădeăexecu ieă iădup ăsalubrizareaăamplasamentului,ăterenulăutilizată pentruădepozitareă iăparcareaăutilajelorăpoateăfiăreconstitutităprinăcopertareaăcuăsolă iăvegeta ie.ă 4.7. Evaluarea impactului asupra elementelor geologice Geologie elemente generale Seăremarc ădiferen ieriăstructuraleăconformeăunit ilorămariădeăreliefăceăseăsuccedădeălaănă laă S.ă Arealulă deă interesă înă cazulă deă fa ă esteă reprezentată deă dealurile piemontane getice. Dealurileă piemontaneă geticeă suntă alc tuiteă dină depozite levantine (nisipuri,ă argile,ă marne)ă iă cuaternare inferioare (pietri uri,ănisipuri)ăînăstructur ămonoclinal ă(figura 9 iăfigura 10). 36

37 Figura 9 Forma iuniăgeologiceăîntâlniteăînăarealulăstrab tutădeădj674b 37

38 Figura 10 Tipuriădeărociăîntâlniteăînăarealulăstrab tutădeădj674b 38

39 Poten ialulăseismic al zonei Conform datelor InspectoratuluiăpentruăSitua iiădeăurgen ă(isu) arealul de interes se încadreaz ă înă zonaă IIIă deă riscă seismic,ă zon ă careă cuprindeă oă parteă dină nordulă Moldovei,ă Transilvania,ăOltenia,ăsudulăMuntenieiă iădobrogea,ăîntinzându-seăpeăaproximativă14ăjude eăcuăoă popula ieă deă 6ă milioaneă deă locuitoriă iă ună gradă deă urbanizareă deă 48ș.ă Înă aceast ă zon ă cutremureleăpotăatingeăoămagnitudineămaxim ădeă7ăgradeăpeăscaraărichteră iăoăciclicitateădeă40ă 50 ani. Conform InstitutuluiăNa ionalăde Fizic ăaăp mântului arealul de interes este încadrat înă suprafa aă deă influen ă aă zonei seismice Banat-Crișana. Contactul dintre Depresiunea Panonică iăorogenul Carpatic se întinde de-aălungulăgrani eiăvesticeăaăromâniei.ă Cutremurele din Banat au caracter policinetic, cu numeroase replici în cazul evenimentelorămari.ăînăextremitateaădeăvestăaăoltenieiă iăînămehedin i,ăaparăcâtevaăaliniamenteădeă cutremure secundare orientate NE, linia Drobeta Turnu Severin Târgu Jiu, pe care s-au produs dou ăevenimenteăcuămagnitudineaădeă4.5ăînă1962ărespectibă1963.ă Figura 11 Epicentrele cutremurelor produse pe teritoriul Romaniei intre anii ianuarie Resursele naturale Celeă maiă importanteă substan eă mineraleă utileă suntă legateă deă forma iunileă sedimentareă (c rbune,ă i eiă iă gazeă naturale).ă Prină z c minteleă deă c rbuneă (lignit),ă rezerveă iă exploatate,ă 39

40 jude ulăgorjăde ineăprimulălocăînă ar.ălignitul,ăidentificatăînă17ăstrateăproductive,ăînăforma iunileă pliocenului,ăofer ălargiăposibilit iădeăexploatareăînăbazineleămotruă iărovinari.ăînăcantitî iămici,ă par ialăepuizate,ăseăg se teă iăantracit,ăînăforma iunileăpaleozoice de la Schela. Z c minteleă deă i eiă iă gazeă naturale,ă cantonateă înă forma iunileă mio-pliocene cutate, reprezint ăoăimportant ăbog ieăaăjude uluiăgorj.ă Impactul prognozat Lucr rileădeăreabilitareăaădrumuluiăjude ean DJ674B nu presupun afectarea structurilor geologice ale arealuluiăstr b tutădeăacesta.ă 40

41 4.8. Evaluarea impactului asupra componentei mediului biodiversitatea Date generale Figura 12 Modulădeăutilizareăalăterenurilorăînăarealulăstr b tutădeădj674b a) Vegetația Cercet rileă geobotaniceă dină jude ulă Gorj,ă auă condusă laă identificareaă aă 110ă speciiă submeditera-neene, 34 specii ponto-mediteraneene,ă13ăspeciiăponticeă i 26 specii balcano-dacice. 41

42 Pe baza studiererii arealului speciilor submediteraneen (Quercus frainetto, Quercus cerris i Quercus polycarpa balcano-dacice)ă iăaăspeciilorăfagus silvatica, Carpinus betulus, Abies alba (specii central-europene) s-aăstabilităapartenen aăzoneiătg.ăjiuă Câmpu Mare Novaci la dou ăprovinciiăfloristice:ăprovinciaăfloristic ădaco-iliric ă iăprovinciaăfloristic ăcentral-european.ă Dintre speciile caracteristice (Populus nigra, Populus alba, Alnus glutinosa, Salix alba, Slaix purpureaea)ăînănum rămaiămareăseăg sescăînăz voaieleădinăluncileăprincipalelorăcursuriădeăap.ă DinăsilvostepaăOltenieiăauăp trunsăînădealurileăpiemontuluiăgeticămulteăspeciiăxerofiteădeăorigineă eurasiatic ă(bromus sterilis, Bromus tectorum, Carex precox i Poa bulbosa), care s-au instalat peă coasteleă arideă iă terenurileă nisipoase.ă Macrofiteleă careă particip ă laă alc tuireaă unoră cenozeă climatogeneă suntă gârni aă (Quercus fraintetto)ă iă cerulă (Quercus cerris), acestea fiind speciii submediteraneene,ă iăgorunulă(quercus policarpa), specific speciilor balcano-dacice. Înă trecut,ă p durileă deă gârni ă ocupauă suprafe eă mariă peă interfluviileă Piemontuluiă Getic.ă Dup ă etapaă cooperativiz riiă dină perioadaă socialist,ă suprafe eleă acestoră p duriă s-a diminuat considerabil, fiind înlocuite de culturi de pomi fructiferi. Speciile mezofanerofite submediteraneene, Fraxinus ornus, Cornus mas i Rosa mictantha,ă suntă r spânditeă înă subzonaă cvercineelor.ă Dintreă acestea,ă doară mojdreanulă (Fraxinus ornus)ăesteăfrecventălaămargineaăp durilorădeăgârni.ă b) Fauna Inflen eleă submediteraneeneă suntă expuseă iă deă diversitateaă speciiloră deă animaleă dină aceast ăjude ulăgorj.ăastfel,ăal turiădeăreprezentan iiăfauneiăcentralăeuropeneăcareăsuntăceiămaiă numero i,ăaparăelementeăspecificeăfauneiădeăorigineămeridional.ăstudiileărealizateăînăzon ărelev ă faptulă c ă 30,72șă dintreă speciiă suntă speciiă europene,ă 27,88șă suntă speciiă centrală sud-estice, 15,36% specii sudice, 11,52% specii vest-europene, 11,52 specii alpine, 3,84% alte specii. În ceeaăceăprive teăreptilele,ăspeciileămediteraneeneăsuntădominanteă 47,75%, urmate de speciile nordă iăcentralăeuropeneă- 37,50%, specii pontice - 12,50șă iăendemismeăbalcaniceă- 6,25%. Lumeaă animal ă ceă populeaz ă p durileă deă foioaseă dină sudulă jude uluiă esteă reprezentat ă prin Cervus elaphus, Dama dama, Capreolur capreolus, Sus scrofa, Martes sp., Tetrao urogallus, Sciurus vulgaris, Felis silvestris etc. 42

43 5. MONITORIZAREA 5.1. Măsuri de diminuare a impactului datorat construcției Administratorulădrumuluiăîmpreun ăcuăexecutantulăvorămonitorizaăintr rile,ăconsumurileă şiăieşirileădinăprocesulădeăexecutareăalălucr rii,ăastfelăîncâtăs ăpoat ăfiăeviden iateăşiăidentificateă pierderile. Administratorulă drumuluiă vaă stabiliă programeă şiă responsabilit iă înă cază deă accidenteă şiă avarii,ă deă asemeneaă vaă asiguraă între inereaă cuă personală bineă preg tit.ă Lucr rileă ceă facă obiectulă prezentuluiă proiectă nuă introducă disfunctionalit iă suplimentareă fa ă deă situa iaă actual,ă ciă dimpotriv, au un efect pozitiv.ăproiectulăvaăfiăîntocmităastfelăîncâtăs ăseăîncadrezeăînănormativeleă referitoareălaăprotec iaăs n t iiăpopula ieiă(ordin nr al Ministerului Sănătăţii din 2008). 6. SITUA IIăDEăRISC 6.1. Riscuri naturale Trecereaă deă laă rocileă maiă dureă aleă Carpa ilor,ă c treă rocileă sedimentareă maiă moi,ă pu ină rezistenteălaăeroziune,ăaleăsubcarpa iloră iăpiemontuluiăgetic,ăcaracteriza iăprinăpanteămoderate,ă darălipsiteădeăprotec iaăeficient ăaăp durilor,ăpoateăfiăsurprins ăsub raportul dinamicii actuale a reliefului,ăînădou ăetajeămorfodinamice:ămontan iăcolinar. Înă cazulă deă fa ă neă intereseaz ă etajul colinar,ă formată dină dealuriă iă depresiuniă subcarpaticeă iă dină platouriă piemontane,ă esteă pusă înă eviden ă printr-ună poten ială morfodinamic mareă iă printr-oă gam ă variat ă deă proceseă modelatoareă ală c roră caracteră agresivă areă oă mareă capacitateă deă degradareă aă terenurilor.ă Dintreă factoriiă naturaliă careă men ină ună poten ială ridicată activit iiăproceselorădeămodelareăseădeta eaz ăcaăimportan :ăpredominareaărocilorăsedimentareă neomogeneăsubăraportălitologică iăcuărezisten ămic ălaăeroziune,ăreliefăcuăfragmentareămoderat ă pân ălaămareă iăcuăpredominareaăversan ilorăcuădeclivitateămare,ăprecipita iiăbogate,ăfrecventăcuă caracterătoren ial,ălipsaăuneiăvegeta iiăforestiereăpeăsuprafe eleăînclinate.ăfolosireaăneadecvat ăaă unorăterenuriăînăpant ă iădefri rileăauăaccentuatăcapacitateaădeăac iuneăaăproceselorădeămodelare (Figura 13). Pluvio-denudareaă iă eroziuneaă înă suprafa,ă proceseă declan ateă deă ploileă toren ialeă iă men inuteă laă oă intensitateă sporit ă deă fondulă naturală favorabil,ă afecteaz,ă aproapeă înă totalitate,ă versan iiă lipsi iă deă vegeta iaă forestier ă dină dealurileă subcarpaticeă iă Piemontulă Getic.ă Dintreă 43

44 suprafe eleăsupuseăproceselorădeăeroziuneăînăsuprafa,ăcuăintensit iămoderateăpân ălaăputernice,ă seă deta eaz ă versan iiă dină bazineleă Câlnicului,ă Gilortului,ă Blahni eiă iă Amaradieiă înă dealurile subcarpatice,ăceiădinăbazineleăjil uluiă iăamaradiei,ăversantulăstângăalăgilortului,ăversan iiăjiuluiă iămotruluiăînăpiemontulăgetic.ăcaracterădeăexcesivitateăauăacesteăproceseăînăbazinulăbr tuiaă iă peăuniiăversan iădinăbazinulăjil ului.ă Eroziunea toren ial ă iă ravenareaă concentrateă înă lungulă talveguriloră iă laă obâr iileă toren iale,ă dară iă peă versan iiă v iloră fluviatileă Jiu,ă Gilortă iă Motruă suntă proceseă sezoniereă declan ateăpeăconcentrareaăscurgeriiădeăpeăversan iăînătimpulăploilorădeălung ădurat,ăaăploilor toren ialeăsauăînătimpulătopiriiăz pezilor.ă 44

45 Figura 13 Gradulădeăeroziuneăprinăscurgereaăapeiăalăterenurilorăînăarealulăstr b tutădeă DJ674B 45

46 Proceseleă fluviatileă deă albie,ă marcateă înă timpulă viituriloră prină acumul riă neomogeneă dispersateă înă lungulă canaluluiă deă scurgereă iă prină erodareaă puternic ă aă maluriloră iă aă bazeiă versan ilor,ă caracterizeaz,ă îndeosebi,ă râurileă Motru,ă Tismana,ă Bistri a,ă Runcu, Suseni, Jiu, Gilort,ăprecumă iăalbiileăcursurilorămijlociiă iăinferioareăaleăjil ului,ăcioioaneiă iăamaradiei.ă Alunec rileădeăteren,ăasociateăproceselorădeăeroziuneăînăsurpafa ă iăravenare,ăafecteaz,ă aproape în întregime, toate dealurile subcarpatice iăto iăversan iiăv ilorăceăfragmenteaz ăpodurileă piemontane, accentuând astfel carcaterul de agresivitate al proceselor actuale de modelare. Dezvoltateă subă formaă alunec riloră superficialeă sauă profunde,ă peă versan iă sauă bazineă toren iale,ă alunec rileă deă terenă men in,ă prină dinamicaă lor,ă oă stareă deă mobilitateă aă versan iloră f cându-i improriiăuneiăutiliz riăeconomiceăeficiente.ă Degradareăterenurilorăiaă formeăaccentuateăpeăoăbun ăparteădinădealurileăsubcarpaticeă iă piemontaneăaferenteăjude uluiăgorj.ăcuăexcep iaă esurilorăaluvialeădinădepresiunile subcarpatice, dină lungulă Motrului,ă Jiuluiă iă Gilortuluiă iă apoduriloră interfluvialeă piemontane,ă aproapeă to iă versan iiă v iloră iă bazineloră hidrograficeă seă g sescă într-un stadiu înaintat de degradare cu intensitate moderat ă puternic ăpân ălaăexcesiv.ăproblemaăprincipal ăaăorganiz riiăteritoriuluiă const ă înă temperareaă iă diminuareaă acestoră proceseă deă degradareă iă restabilireă aă echilibruluiă dinamicăalăversan iloră iăbazinelorăhidrograficeăprinălucr riăanti-erozionale complexeă iăfolosireaă adecvat ăaăfonduluiăfunciar Situații de risc în etapa de execuție Riscurileăcareăpotăap reaăînăetapaădeăexecu ieăsuntăprev zuteăîn Tabel 5: Tabel 5 Categoriiădeăriscuriă iăprobabilitateaădeăapari iaăaăacestora Probabilitate foarte mare Probabilitate mare Probabilitate medie Probabilitate sc zut Probabilitate foarte sc zut M suriădeă reducere a riscurilor CATEGORIE DE RISC sa se inregistreze scurgeri de uleiuri sau carburanti la utilaje si sa se fisureze o cisterna cu carburanti sau cu emulsie Depozitarea corespunz toareă a carburan ilor iăuleiurilor,ă verificarea periodic ăaă 46

47 masini utilzajelor 7. PENTRU PROIECTELE PENTRU CARE ÎN ETAPA DE EVALUAREă INI IAL ă AUTORITATEAă COMPETENT ă PENTRUă PROTEC IAă MEDIULUIă Aă DECISă NECESITATEAă DEMAR RIIăPROCEDURIIăDEăEVALUAREăADECVAT 7.1. Caracteristici generale ale proiectului Drumulă jude eană ă DJă 674B (), Negomir, Artanu, Valea Racilor, Raci, Nucetu, Baniu, Bor scu,ăguraămen i,ămen iiădinădos,ăseăafl ăamplasatăînăparteaădeăsud-vestăăjude uluiăgorjă iă traverseaz ă teritoriileă administrativeă aleă comuneloră F rc e ti,ă Negomiră iă Bor scu.ă Drumulă judeteanădjă674băseăafl ăînăadministrareaăconsiliuluiăjude eanăgorj,ăîndeplinindăfunc iaădeădrumă public. Traseulădrumuluiăjude eanădjă674băporne teădinăparteaădeăsudăvestăaăjude ului,ăstr batândă unănum rădeă3ăcomune. În profil transversalădrumulăexistentăprezint ăurmatoareleăelemente: - Parteaăcarosabil ă 6 m - Platformaăminim ă 9 m - Pantaătransversal ăînăaliniamentă 2,5 % Înăgeneralăprinălocalit i,ăamprizaădrumuluiăîntreălimiteleădeăpropriet iăesteăsuficientădeă larg,ăde aproximativ m. Înăplanădrumulăexistentăprezint ăunănum rămareădeăcurbeăcuărazeăcorespunz toareăunoră viteze de 40-50ăkm/hăînălocalita iă iăpesteă50km/hăînăafaraălocalit ilor.ă DrumulăjudeteanăDJă674Băprezint ădouaătipuriădeăîmbr c minteărutier : 1.- îmbr c minteădinăbetonăasfalticăareăurm toareaăalc tuire: - mixtur ăasfaltic ă5-9 cm - piatr ăspart ă10ăcmă - balast cm 2.- îmbr c minteădinăbetonădeăcimentăăareăurm toareaăalc tuire; - beton de ciment 20 cm 47

48 - piatr ăspart 10 cm - balast 30 cm Capacitateaăportant ăaădrumuluiăfiindăădep it ăaăfacilitatăapari iaăurm toarelorădegrad riă aleăîmbr c min ii:ăfaian ri,ăgropiă iăpelade,ăfisuriă iăcr p turiălongitudinaleă iătransversale,ătas ri,ă desprinderi de materiale, fenomenulădeăpompajăpeăsectorulăcuăîmbr c minteădinăbetonădeăciment.ă Sistemeleă deă colectareă iă evacuareă aă apeloră suntă alc tuiteă dină an uriă iă pode e.ă Podurileă iă pode eleă ă prezint ă ă degrad riă aleă p r iiă carosabile,ă trotuarelor,ă parapetelor,ă coronamenteloră etc. an urileăexistenteăsuntăcolmatateă iăpar ialădegradate. M surileădeăsiguran ăaăcircula ieiănuăsuntăcompleteăînăceeaăceăprive teăsemnalizareaăpeă orizontal ă iăvertical,ăparapeteădirec ional,ăborneăkmă iăhm. Intersec iileă cuă drumurileă lateraleă nuă suntă amenajateă înă condi iiă corespunz toare. Pe traseulădrumuluiăsuntă7ăpoduriă iă1ătrecereălaănivelăcuăcaleaăferat. Prin urmare gradul redus de modernitate a structurii drumului DJ674B (determinat de disfunctionalit ileăexistente),ăstructuraă iăparametriiădeăfunc ionareăaiăacestuiaănecesit ăadapt riă imediateălaăcerin eleătraficuluiăexistentă iădeăperspectiv ăprinărealizareaădeălucr riăprivindăm rireaă capacit iiăportante,ăsiguran aăcircula ieiă iăcre tereaăgraduluiădeăconfortăaătraficuluiărutier. Drumulă jude eană DJ674Bă nuă seă suprapuneă iă nuă tranziteaz ă nicioă oă arieă careă s ă beneficiezeădeăstatutădeăconservareă,ăastfelăatâtăînăfazaădeăexecu ieăcâtă iăînăfazaăopera ional ănuă exist ă elementeă careă s ă pun ă presiuneă peă arealeă cuă ecosistemeă sauă elementeă naturaleă aflate în conservare. Peă razaă localit iloră Baniu, Nucetu, Rac, Orz i Artanu, DJ674B este paralel cu limita arieiă vestic ă aă arieiă protejateă ROSCI0045 Coridorul Jiului.ă Ceă maiă mic ă distan ă întreă ariaă protejat ă iădj674băesteădeă0.53ăkm,ăînădreptulălocalit iiăraci (Figura 14). Zona tampon dintre DJ674Bă iăariaăprotejat ărosci0045ăcoridorulăjiuluiăesteăalc tuit ădinăterenuriăagricole,ăpâlcuriă forestiere iar în imediata proximitate, de-aălungulădrumuluiăjude eanăsuntăgospod rii.ă 48

49 Figura 14 Raportul dintre localizarea proiectului de reabilitare a DJ674B iăariaăprotejat ă ROSCI0045 Coridorul Jiului 49