MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL CONSTRUIRE COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT PARC PADUREA VEDEA SC ROFAL SRL I. DAT

Transcriere

1 MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL CONSTRUIRE COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT PARC PADUREA VEDEA SC ROFAL SRL I. DATE GENERALE Denumire proiect : CONSTRUIRE COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT PARC PADUREA VEDEA Amplasament : municipiul ALEXANDRIA, PARC PADUREA VEDEA, judetul TELEORMAN Beneficiar : S.C. ROFAL SRL Proiectant : S.C. ARHITECTURPROIECT SRL Alexandria Valoarea estimativa a lucrarilor lei - din care pentru portectia mediului lei Perioada de executie propusa 12 luni II. DATE SPECIFICE INVESTITIEI 1. Oportunitatea investitiei -Scopul si importanta investitiei: Deoarece este amplasat in parcul Vedea din Alexandria, si la o departare de 150 m fata de soseaua de Centura a Alexandriei - Bucuresti -Rosiorii de Vede (strada Al. Ghica), complexul turistic are vad comercial. Numarul tot mai mare de masini si implicit de persoane care traverseaza Alexandria, determina noi spatii de cazare si alimentatie publica. SC ROFAL detine din anul 1996 o suprafata de teren de 4500 mp din acte si 4000 mp din masuratori in municipiul Alexandria, Parc Padurea Vedea. Amplasamentul are o noua configuratie obtinuta prin proces verbal de receptie OCPI / , modificarea limitelor terenului fiind impusa de noile modificari de urbanism si cadastrale ale Parcului Vedea ca zona de agrement pentru municipiul Alexandria- conform PUZ apobat pentru aceasta zona. Terenul este proprietatea SC ROFAL SRL, in urma unor actiuni notariale dupa cum urmeaza: contract de donatie nr / contract de comodat nr. 151 / Utilitatea publica Realizarea obiectivului este justificata din urmatoatrele puncte de vedere: se creaza noi locuri de munca; contribuie la dezvoltarea economica a unitatii si a localitatii cu impact asupra populatiei. 2.Descrierea proiectului 2.1 Descrierea amplasarii investitiei din punct de vedere geomorfologic Cercetarea geotehnica a terenului s-a executat in conformitate cu "Normativul privind exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare" indicativ NP 074 /2007 si STAS 1242 / Identificarea si clasificarea pamanturilor s-a facut conform STAS pe baza determinarilor de laborator efectuate pe probe prelevate de foraj. 1

2 Programul de investitii a cuprins lucrari specifice de teren si laborator geotehnic, dupa cum urmeaza: observatii de teren; investigatii geotehnice de teren, prin executarea a 3 sondaje cu prelevare de probe de teren pentru analiza de laborator geotehnic; determinarea in laborator a parametrilor fizici de stare si a caracteristicilor de deformabilitate ; documentarea si analiza de specialitate privind conditiile geologo-structurale si geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, precum si conditiile seismologice ale zonei investigate. Scopul investigatiilor a avut urmatoarele obiective: identificarea stratificatiei; determinarea nivelului de aparitie si stabilizare a apei subterane ; determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare ; calculul terenului de fundare. Amplasamentul se afla situat pe un teren ce se incadreaza, din punct de vedere morfologic, in unitatea Campia Romana, in partea de sud apartinand sectorului valah al marii unitati structurale cunoscute sub numele de "Platforma Moesica", pe malul drept al raului Vedea. Datorita faptului ca obiectivul se gaseste pe teren cvasiorizontal, foarte slab inclinat posibilitatea aparitiei unor alunecari de teren care sa afecteze stabilitatea cladirii este practic nula. Terenul nu prezinta fenomene de instabilitate. Din punct de vedere geologic, amplasamentul se afla in perimetrul marii unitati denumita "Platforma Moesica", care reprezinta fundamentul cutat, aflat sub 2000 m adancime si pe care s-au depus formatiuni sedimentare ce alcatuiesc "cuvertura sedimentara". Pentru studiul de fata prezinta interes direct numai depozitele cuaternare din perioada Holocen superior, reprezentate prin depozite argiloase-nisipoase apartinand luncii raului Vedea. Din punct de vedere hidrologic, nivelul apei subterane este direct influentat de cota apelor raului Vedea, nivel hidrostatic fiind interceptat in foraje in amplasament, la adancime de 2,9 m de la cota terenului natural. Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima continentala si se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice si frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zapada si repetate cicluri de inghet dezghet. 2.2 Descrierea proiectului Pe acest teren exista cladirea C1 hotel P+2, constructie autorizata in anul Se propun urmatoatrele constructii : a) constructii definitive: C5, C6, C7, C8 Restaurant SPLENDID; C9 Restaurant RUSTIC; C14 depozit; C15, C16, C17 Restaurant STEJARUL P + M. b) constructii provizorii: C10, C11, C12, C13 - terase acoperite Sistemul constructiv al acestor cladiri este urmatorul: C1- zidarie portanta cu samburi din beton armat, acoperis sarpanta- lemn, invelitoare tigla; C5 - zidarie portanta cu samburi din beton armat, sarpanta lemn, invelitoare tigla; C6, C7, C8 structura stalpi metalici + zidarie BCA+ grinzi metalice, invelitoare panouri Izopan 100 mm, finisaj gips carton; 2

3 C9 structura integrala din lemn cu invelitoare din stuf; C10, C11, C12, C13 terase din lemn cu acoperis lemn si invelitoare din ardezie; C15, C16, C17 structura din zidarie de caramida cu samburi din beton armat, sarpanta lemn, invelitoare ardezie. Suprafata construita pentru aceste cladiri este urmatoarea: C1 = 171 mp C5 = 107 mp C6 = 446 mp C7 = 131 mp C8 = 75 mp C9 = 372 mp C10 = 10 mp C11 = 20 mp C12 = 8mp C13 = 9 mp C14 = 3 mp C15 =109 mp C16 = 7 mp C17 =587 mp Total suprafata construita = 2053 mp suprafata desfasurata = 3073 mp POT = 45,62 % CUT = 6,78 Din punct de vedere tehnic cladirile respecta normele de proiectare si avizare pentru astfel de constructii. Cladirea C1 hotel reprezinta din punct de vedere proiectare supraetajarea de la P+2 la P+ 3, realizandu-se inca un etaj cu 3 camere de cazare (identice ca la etajul 2). Se vor specifica pentru fiecare specialitate in parte, respectiv sanitare, electrice, termice, detaliile referitoare la avizele de sanatate, mediu, PSI. Exista spatiu pietonal tip terase placate cu granit, precum si ring de dans si dale carosabile. Spatiul verde cu pomi, arbusti si flori, precum si fantana arteziana artificiala (recirculabila) creaza prin firul de apa in lungime de 30 m, un efect de atractie pentru clienti. Cantitativ pentru lucrarile de constructie sunt necesare urmatoarele materiale: - beton in constructii 217 mc - zidarie de caramida 143 mc - armaturi pentru beton 56 t - tamplarie PVC 318 mp - gresie 828 mp - faianta 721 mp - rigips 1614 mp - lavabil 1614 mp - Izopan 100 mm 759 mp - ardezie 412 mp Exista toate utilitatile: alimentare cu apa din reteaua oraseneasca cu camin de vizitare pentru apometru; alimentarea cu apa este realizata printr-un bransament de 2`` din conducta de Ǿ100 PEHD a parculului Vedea ; 3

4 la interior, instalatia sanitara va fi realizata din conducta pexal Ǿ16 si Ǿ20, precum si din polipropilena cu insertie de aluminiu ; canalizare menajera cu deversare in reteaua oraseneasca conform contract cu furnizorul; conductele de canalizare interioara sunt din PE Ǿ110, iar cele exterioare sunt din PE Ǿ160 ; canalizarea pluviala este formata din jgheaburi si burlane, iar la nivelul solului prin gargui de scurgere in dreptul ringului de dans si conducte din PE Ǿ160, cu deversare gravitationala spre raul Vedea ; alimentare cu energie electrica cu contor si contract cu CEZ; este realizata aerian din PTA 844 pana la limita proprietatii, iar de aici subteran pana la firida de bransament a hotelului ; din firida de bransament a hotelului pleaca bransament ingropat catre fiecare din cladirile care fac obiectul documentatiei ; s-a proiectat priza de pamant cu piese de separatie pentru verificare la rezistenta de dispersie ; alimentare cu gaze pentru centrala termica si bucatarie conform contract cu Wirom. exista racord conducta gaze cu Dn 80 din PE, din strada Al. Ghica, montat ingropat ; bucatariile precum si centrala termica vor avea bransament din conducta de gaze descrisa mai sus. Cantitatile principale de materiale pentru utilitati sunt : - alimentarea cu apa conducta PEHD 2`` = 16 m conducta pexal = 327 m conducta PPR = 167 m - canalizare: tuburi PE Ǿ100 = 82 m tuburi PE Ǿ160 = 137 m camine de vizitare tip Rehau Ǿ600 = 6 buc la iesirea conductelor dinspre bucatarie va fi un separator de grasimi cu 3 compartimente - alimentarea cu energie electrica conducta din Cu pentru iluminat si forta = 1517 m electrozi din teava OlZn Ǿ 2``pentru priza de pamant, L = 2,00 m = 30 buc platbanda OlZn 40x4 mm = 126 m Pentru cazuri de intrerupere a energiei electrice SC ROFAL va avea in dotare un generator de curent electric care functioneaza cu motorina D120, cu P+125 KVA U / I = 400 V / 100 A consum 40 l / h pentru functionarea unitatii amplasat langa centrala termica prevazut cu un rezervor metalic suspendat de 1 mc capacitate, teava de esapament fiind de Ǿ70 mm si inaltimea de refulare h = 3 m. III. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU 3.1.Protectia calitatii apelor Alimentarea cu apa rece a unitatii este un bransament din reteaua zonala a parcului Vedea. Apele uzate se vor colecta mai intai in separatorul de grasimi si de aici in canalizarea menajera a incintei. Apele pluviale deverseaza gravitational spre raul Vedea la o departare de 250 m de obiectiv tinand cont de declivitatea naturala a terenului. 4

5 Nu exista pericolul inundatiilor. Apa freatica Activitatile desfasurate in timpul lucrarilor specifice proiectului, nu constituie o sursa de risc major, pentru calitatea apei de suprafata-subterana din zona. Emisii de poluanti in apa in perioada de exploatare a obiectivului In cladirile noi construite nu se produc procese tehnologice pe baza de produse petroliere, chimice, pulverulente, care pot polua panza de apa freatica sau cursurile de apa.se estimeaza ca dupa terminarea lucrarilor de executie, probabilitatea de aparitie a poluarii apelor poate fi considerata minora si la nivel local Protectia aerului Emisii de poluanti in atmosfera in perioada de executie Executia constructiei si instalatiilor nu constituie o sursa de emisii de praf. Emisiile de praf care apar in timpul executiei constructiei sunt asociate lucrarilor de excavare, de manevrare si nivelare a pamantului si a materialelor de constructie, altor lucrari specifice. Emisiile atmosferice de pulberi in suspensie si sedimentabile provin din manipularea materialelor de constructie, aprovizionarea cu materiale si pregatirea utilajelor etc. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu sursa, in ansamblu, in categoria surselor antropice punctuale, difuze la sol sau in apropierea solului. Se considera ca nu va fi depasita concentratia maxima admisa pentru poluantii specifici. Surse mobile Utilajele tehnologice si mijloacele de transport folosite in activitatea de constructii sunt actionate cu motoare termice cu aprindere prin compresie (MAC). Transportul materialelor ca si utilajele utilizate functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei: oxid de azot (NO x ), compusi organici volatili nonmetalici (COVnm),metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (S0 2 ). In plus apar ca poluanti specifici fumul si mirosul neplacut. Ele corespund arderii unei cantitati de motorina : 3 4 l / h pentru operatiile de constructie, unei cantitati de motorina: 3-4 l/h pentru operatiile de constructie. Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Emisiile corespund executarii cladirilor si au o durata globala egala cu intervalul de timp dintre inceputul si finalizarea lucrarilor. Poluantii specifici se inscriu de regula in limita tolerantelor admise deoarece utilajele lucreaza in regimuri medii de functionare (sarcini medii) si ele au conformatia motorului carburantului conform Furo 5. Pentru evitarea depasirii nivelului noxelor se are in vedere: reglarea corecta a regimurilor de functionare ale utilajelor; reglarea sistemului de alimentare (echipamentul de injectie si pozitia injectoarelor); mentinerea in limitele normale a starii tehnice a motoarelor. Emisiile de noxe in faza de executie se incadreaza in limitele de toleranta admise, riscul potential asupra calitatii aerului putand fi considerat neglijabil. Se estimeaza valori ale concentratiilor de poluanti in atmosfera in perioada de executie a lucrarilor sub valorile limita stabil'ite de Ordinul nr. 592/2002 si/ sau STAS /87. Dat fiind ca debitele maxime totale orare de particule emise Tn atmosfera sunt mai mici decat debitul maxim orar (500 g/h) de la care Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 normeaza emisiile (pentru surse dirijate) se apreciaza ca sursele sunt minore. 5

6 Riscul potential asupra calitatii aerului poate fi considerat minor. Emisiile de poluanti atmosferici datorate activitatilor din amplasamentul organizarii de santier sunt nesemnificative, valorile concentratiilor fiind situate sub pragul de alerta conform Ordinului MAPPM nr. 756/19977 Emisii de poluanti in aer, in perioada de exploatare a obiectivului In timpul exploatarii constructiilor sursele de poluare pot fi datorate doar mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul. Tot in perioada de exploatare pot apare emisii de gaze dar in cazuri cu totul accidentale si anume atunci cand se intrerupe curentul electric si se porneste automat generatorul electric. Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor vitali, in cazul caderii retelei, se monteaza un generator electric cu combustibil lichid. Functionarea lui este limitata ca timp. Pe baza factorilor de emisie cuprinsi in documentatia "Metode rapide de inventariere a poluarii mediului" OMS 1993, pentru arderea combustibililor lichizi s-a realizat estimarea teoretica a concentratiilor si debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera la functionarea generator electric cu combustibil lichid. Valorile teoretice ale concentratiilor substantelor poluante sunt situate mult sub limitele la emisie stabilite de Ordinul 462/1993 al MAPPM - Anexa 2 - "Focare alimentate cu combustibil lichid" 3.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Se poate spune ca activitatea desfasurata in timpul lucrarilor nu va afecta zona de locuinte din punct de vedere al poluarii sonore, departarea de zona de locuit fiind de 350 m. 3.4.Protectia impotriva radiatiilor Pe durata lucrarilor de executie nu exista procese tehnologice care folosesc substante radioactive, iar in timpul functionarii nu se folosesc procese tehnologice care folosesc substante radioactive. De asemenea, in zona de lucru nu sunt depozitate si nu se manipuleaza produse care sa genereze instantaneu radiatii sau care sa aiba impact negativ asupra omului sau mediului mconjurator Protectia solului si subsolului Faza de executie Materialele ce vor fi utilizate in cadrul lucrarilor nu prezinta risc major de poluare pentru sol (metal, nisip, beton, lemn, tabla, etc). Protejarea lucrarilor executate cat si a materialelor de pe santier sunt in sarcina constructorului (executantului), care va lua masuri de amenajare a unui spatiu de depozitare a materialelor precum si paza acestora prin organizarea de santier pe care o realizeaza in apropierea lucrarii. Materialele vor fi transportate la lucrare pe masura utilizarii lor si se vor depozita in ambalaje originale, respectandu-se instructiunilor prevazute in fisele tehnice de securitate astfel incat sa se elimine posibilitatea scurgerii acestora pe sol. Se remarca necesitatea ca utilajele de lucru sa nu aiba pierderi de ulei sau carburanti, iar schimburile de lubrifianti sa se efectueze la statiile de carburanti, astfel evitandu-se poluarea solului in zona si a apelor subterane. Faza de exploatare In timpul exploatarii cladirii sursele de poluare pot fi datorate doar mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Pe durata lucrarilor ce se executa, nu exista procese tehnologice ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre. In apropierea zonei de lucru nu exista monumente ale naturii si arii protejate (conform Natura 2000), zone ce ar putea fi afectate de executia lucrarilor. 6

7 Impactul produs de lucrarile specifice proiectului asupra vegetatiei locale va fi foarte redus, noxele produse de diversele utilaje folosite, fiind usor de dispersat in atmosfera, datorita miscarii destul de frecvente si rapide a maselor de aer Protectia asezarilor umane si a alter obiective de interes public Lucrarile de constructie se vor executa in interiorul perimetrului societati, fara afectarea zonelor protejate. Constructia proiectata, fiind pe terenul proprietate a societatii, nu se pune problema schimbarii traseului unor strazi si schimbarea cadrului natural. Prin lucrarile ce se executa, riscul de afectare a asezarilor umane sau alte obiective de interes public (respectiv monumentele istorice si de arhitectura) "este neglijabil, locuintele fiind la o departare mai mare de 350 m Gospodarirea deseurilor Emisii de deseuri in perioada de executie: Realizarea proiectului va implica derularea unor activitati care vor genera inevitabil o serie de categorii deseuri. Categoriile de activitati generatoare de deseuri sunt reprezentate de : lucrari de excavare; lucrari de constructie; reparatii curente ale utilajelor; organizarea de santier. Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din operatiile de constructie. Utilajele implicate in desfasurarea lucrarilor se vor repara in cadrul unitatilor service specializate. Uleiurile, acumulatorii si anvelopele uzate nu se vor depozita pe amplasament si astfel zona analizata nu va fi afectata. Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/folii de polietilena, ambalaje PET, materii organice, beton, ciment, caramida, BCA, lemn, tabla, fier rezultate din procesul tehnologic. Colectarea deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor desfasurate de muncitori se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija antreprenorului, pe baza unui contract ferm cu administratorul si cu avizul Primariei Alexandria. Deseurile metalice si PVC vor fi transportate in bazele beneficiarului pentru reutilizare sau valorificarea acestora prin societati specializate. Echipamentul uzat si alte componente ce nu vor fi reutilizate in cadrul lucrarilor, se vor evacua si transporta in conditii de siguranta in bazele beneficiarului si/sau elimina in conditiile prevazute de legislatia de mediu. Deseurile recuperabile in activitatea de constructie vor fi depozitate si transportate in vederea evacuarii, reciclarii sau reutilizarii. In timpul receptiei, depozitarii, livrarii, in fiecare etapa a procesului tehnologic rezulta deseuri, fie ca sunt resturi de produse necomercializabile, produse depreciate sau resturi de ambalaje, toate acestea sunt colectate in pubele. Produsele neconforme sunt depozitate temporar intr-un spatiu conditionat de unde se evacueaza in scopul denaturarii acestora in locurile indicate de Primaria Alexandria prin intermediul firmei POLARIS. Tipurile de deseuri rezultate sunt : cutii de carton primite = 1000kg / an plastic (pungi, ambalaje, accesorii ) = 50kg / an Cartoanele si plasticul se colecteaza in containere de catre firma POLARIS. 7

8 3.9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase In timpul executarii lucrarilor de constructie specifice proiectului in conformitate cu tehnologia de lucru, nu este prevazuta folosirea de substante toxice sau periculoase propriu-zise (explozivi, substante toxice, alte substante). In exploatare substantele alcaline, acide si dezinfectante se tin in camera special amenajata care este in legatura cu biroul sefului de sala. Acestea stau depozitate in rafturi si sunt ambalate de producatori in recipienti de 1, 2, si 3 l. Ambalajele acestor produse sunt luate dupa golire de catre furnizorii substantelor toxice. IV. LUCRARI DE REFACERE - RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI Organizarea de santier si managementul lucrarilor au in vedere afectarea suprafetei de teren numai in limitele arealului construit. Respectarea normelor de intretinere si reglare a parametrilor tehnici de functionare a echipamentelor utilizate in constructie limiteaza impactul acestora asupra mediului. Dintre masurile preconizate pentru prevenirea, reducerea sau contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului amintim : betonarea si asfaltarea drumurilor exterioare adiacente incintei in suprafata de 8217 mp; canalizarea pluviala a acestora in lungime de 126 m; betonarea incintei si a canalizarii pluviale a incintei ; sistematizarea verticala in suprafata de 1412 mp; spatii verzi in suprafata de 611,52 mp; perimetral incintei se prevede o perdea de pomi de protectie. V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Pe langa poluarea din timpul executarii lucrarilor si cea din timpul exploatarii, pot aparea poluari accidentale. Aceste poluari accidentale nu pot fi prevazute si cuantificate si nu depind de calitatea executiei lucrarilor de amenajare sau a modului de exploatare, dupa darea in folosinta. Unitatea va fi dotata cu instalatii pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii destinate protectiei mediului. Se va respecta legislatia de protectie a mediului în vigoare. Intocmit, arh. Popescu Victor 8

9 9