MANIFESTARE CENTENAR MAREA UNIRE ȘI OMAGIEREA LUI CANTEMIR LA COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ TUDOR VIANU DIN BUCUREȘTI În ziua de 17 aprilie 2019 a

Transcriere

1 MANIFESTARE CENTENAR MAREA UNIRE ȘI OMAGIEREA LUI CANTEMIR LA COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ TUDOR VIANU DIN BUCUREȘTI În ziua de 17 aprilie 2019 a avut loc, la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din București, o activitate instructiveducativă dedicată Centenarului Marii Uniri și lansării cărții DIMITRIE CANTEMIR ȘI CONȘTIINȚA UNITĂȚII ROMÂNILOR.STUDII ȘI ARTICOLE DEDICATE CENTENARULUI MARII UNIRI. Oaspeții, col.r. Viorel Ciobanu și lector univ. Dr. Valentin Bădescu, au fost primiți de doamna director prof. Claudia-Emilia Anghel și directorul adjunct prof. Dr. George-Octavian Iosif. Doamna Prof. CLAUDIA-EMILIA ANGHEL a prezentat pe scurt musafirilor câteva date istorice: COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ TUDOR VIANU de astăzi, confirmă tradiția excelenței marcate de semnele epocilor prin care a trecut.

2 Istoria sa începe odată cu istoria clădirii situate în strada Arhitect Ion Mincu, numărul 10. Clădirea se impune prin elementele unei construcții monumentale, zvelte și expresive care și-a armonizat verticalitatea într-un veritabil stil românesc, amintind de liniile de forță ale arhitecturii începutului de secol al XX-lea. Clădirea este construită de reputatul arhitect care a dat numele străzii pe care se află astăzi colegiul: arhitectul Ion Mincu. Sub incidența Legii Învățământului din 1924, în anul 1928, în clădire a început să funcționeze o nouă instituție de învățământ: Liceul Teoretic de Fete. În Primul Război Mondial, se pare că în această clădire, a fost sediul Crucii Roșii. În vertiginoasele și tumultuoasele transformări ale epocii următoare, instituția s-a îndreptat către un domeniu de viitor, informatica. Prestigiul său a crescut an de an, astfel încât în anul 1973, instituția de învățământ devine Liceul de informatică Dr. Petru Groza. Liceul rămâne în fascinanta lume a cifrelor și a modelărilor, devenind în 1977 Liceul de matematică-fizică nr. 1. Se deschide astfel drumul spre excelentă, în pofida unei istorii controversate. În anul 1991, drumul instituției a fost reconfigurat, calea aleasă ducând din nou către informatică. Își recâștigă astfel denumirea: Liceul de informatică. Grație prestigiului câștigat în decursul timpului, în anul 1997 instituția obține titlul de Colegiu și totodată primește onoarea de a purta numele marelui cărturar român Tudor Vianu. Începând cu acel an, instituția de învățământ se află sub oblăduirea spirituală a marelui om de cultură care a încurajat performanța, abnegația și creativitatea.

3 Astăzi, Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu este o marcă. Drumul spre excelență continuă. Manifestarea a început la ora în Sala de festivități a Colegiului.

4

5 Domnul prof. dr. Costel Chiteș a deschis manifestarea, adresând un bun venit lectorilor și elevilor prezenți.

6 Secretarul general al A.E.D.C., domnul col.r. Viorel Ciobanu a făcut o scurtă retrospectivă a activității desfășurate de domnia sa în cadrul M. Ap. N. și ulterior după trecerea în rezervă, pentru promovarea valorilor perene ale neamului românesc, îndemnând tinerii vianiști să-i urmeze exemplul. Astfel, Asociația Europeană Dimitrie Cantemir, în colaborare cu Editura Universul Academic, a pus la dispoziția cititorilor, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, volumul pe care-l lansăm astăzi, în prestigioasa dumneavoastră instituție de învățământ. Cu o întindere de 400 de pagini și o grafică de excepție, acesta cuprinde 35 de studii și articole semnate de 32 de autori: cercetători științifici, cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, laici și clerici, militari și civili,

7 membri ai Asociației sau profesând în instituțiile care-l au ca patron spiritual pe Dimitrie Cantemir. În ansamblu, volumul surprinde nu numai fațetele multiple ale personalității marelui cărturar, într-o nouă viziune exhaustivă, ci și ideea forță a conștiinței și necesității unității românești, care transpar din întreaga operă a academicianului european și bărbatului de stat care a fost Dimitrie Cantemir. Al doilea dintr-o serie, care constituie un obiectiv central al Asociației Europene Dimitrie Cantemir, actualul volum poate fi achiziționat din librării, și constituie pentru Asociație o datorie de onoare în a-l pune la dispoziția cercetătorilor și pasionaților de cultură și istorie din țară și străinătate. Membrii Asociației Europene Dimitrie Cantemir aduc pe această cale mulțumiri S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAȘ, care finanțând proiectul a făcut posibilă nașterea acestui eveniment editorial!

8 Domnul lector dr. Valentin Bădescu a reliefat: Prinţ cărturar, Cantemir a constituit un fundament solid al realizării statului unitar român, afirmaţie cu atât mai îndrăzneață cu cât liderii unui institut, finanțat din bugetul României, încearcă să ne fure din nou memoria, așa cum au făcut-o coreligionarii lor de ieri, care ne-au falsificat istoria și au înfăptuit holocaustul culturii române! Au profitat atunci de forța și puterea tancurilor sovietice eliberatoare, pe care au venit și s- au instatlat, iar acum de slăbiciunea clasei noastre politice. Globalizarea este prost înteleasă astăzi, precum internaționalismul comunist de ieri. Azi globalizarea înseamnă haos, amestecarea raselor, libera circulație, emigrație și haos economic, politic și social. Globalizarea trebuie să însemne legi unitare la nivelul planetei, ordine, respect față de valorile umane, protejarea oamenilor buni, corecți, cinstiți și eliminarea ticăloșilor. Globalizarea ar trebui să însemne armonie legislativă pe toată

9 planeta, cooperare strânsă și eficientă între popoare pentru rezolvarea marilor probleme globale, rezolvarea problemelor emigratiei clandestine, eradicarea sărăciei, reducerea poluării și protecția mediului. Și mai e ceva. Să nu-l uităm pe Eminescu și opera sa profund patriotică: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc Căci rămâne stânca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc!. Doamne binecuvântează România!Doamne ocrotește-i pe români!

10 Domnul prof. Dr. Costel Chiteș a prezentat câteva date și informații referitoare la formația matematică a Cantemireștilor: Formaţia iniţială, talentul, abnegaţia la învăţătură, deschiderea către universalitate şi inteligenţa proprie, au facilitat apropierea şi de domeniul fizicii și matematicii a ilustrului nostru domn şi cărturar. Dimitrie Cantemir realizează, în anul 1700, o culegere de extrase referitoare la fizică ale gânditorului Jean Baptiste van Helmont ( ). Cantemir iubea filosofia, matematicile şi arhitectura. Bisericile făcute în trei sate ale sale dovedesc gustul său în această artă, căci ele fiind de croiala sa, sunt de un stil graţios şi original (C. Negruzzi) 1. Intitulată Ioannis Baptistae Van Helmont physices universalis doctrina, lucrarea s-a dorit a fi prezentată 1 Cantemir, D., Descrierea Moldovei, (1909), Bucureşti, E. Librăriei Socec & Co, p. 27.

11 cărturarilor români. Ea reprezintă o copie a tratatului de fizică al flamandului Van Helmont, publicat la Frankfurt, în anul Van Helmont, chimist, fiziolog şi fizician, a publicat mai multe lucrări. Una din lucrările de medicină, consacrată magnetismului animal, i-a atras o condamnare din partea tribunalului Inchiziţiei. Lucrarea sa, Ortus medicinae, a apărut postum, în anul 1648, fiind tradusă în franceză şi engleză. Realizează o filosofie proprie a materiei, în urma unor experienţe: reacţii de calcinare a metalelor şi sărurilor, arderea cărbunelui şi a sulfului, fermentarea. Van Helmont a fost animat de un profund spirit religios. Meditând asupra naraţiunilor din Cartea Facerii, a concluzionat că apa joacă în natură un rol preponderent. Experienţa realizată

12 timp de 5 ani cu un lăstar de salcie, va justifica această alegere. Apa se transformă în lemn, apoi prin arderea lemnului derivă, care are aceeaşi natură ca şi Pământul. Apa se poate condensa de la sine şi efectuează transmutarea sa în metale sub influenţa unor agenţi activi, cum ar fi spiritul seminal al metalelor (utilizat de Paracelsus). Această noţiune a fost idealizată de van Helmont, prin crearea unui agent universal, alcahest. Din textele sale, se deducea că ar fi în posesia unei mici cantităţi din acest dizolvant universal. Unii comentatori au arătat că nu exista un recipient care să conţină această substanţă. Chimiştii au căutat acest agent printre săruri 2. Van Helmont susţinea că toate corpurile aeriforme răspândite în aer sunt confundate într-unul singur denumit gas (element nereductibil). Făcând distincţia dintre aer şi gas, pune astfel la îndoială existenţa unui singur gaz: aerul. El considera că soarta corpului omenesc este sub dependenţa unui principiu imaterial, principiu de viaţă. În subordine se află principii de viaţă secundare. La baza vieţii se află nutriţia, motiv pentru care principiul de viaţă se află în stomac. Subordonează principiul de viaţă central, sufletului, ce este format din două părţi: 1) suflet imaterial, care nu dispare niciodată; 2) suflet senzitiv, care dispare împreună cu corpul. 2 Taton, R., Istoria generală a Ştiinţei, Vol. II, (1971), Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, pp

13 Pierre Louis Moreau de Maupertuis ( ) matematician, filosof, fizician, astronom, geograf şi naturalist francez, a contribuit la difuzarea teoriilor lui Newton ȋn exteriorul Angliei. La 20 de ani este numit locotenent. Preferă apoi să abandoneze cariera militară pentru a studia matematica. Această orientare pentru studiu, a fost ȋncununată cu alegerea sa, (ȋn anul 1723, la 25 de ani) ca membru al Academiei de Ştiinţe. Precum numeroşi savanţi ai epocii sale, Maupertuis nu s- a cantonat doar ȋntr-o disciplină. A publicat diverse lucrări de mecanică, de astronomie, observaţii şi experienţe pe animale mai puţin cunoscute (salamandre, scorpioni). În anul 1728, vizitează Londra, călătorie care ȋi va decide cariera. Ales membru asociat al Societăţii Regale, Maupertuis descoperă ideile lui Newton, ȋn particular Legea atracţiei universale şi devine un susţinător activ al acesteia ȋn Franţa. Dezbaterea dintre susţinătorii teoriilor lui Descartes şi Newton asupra formei Terrei, au condus la organizarea de către Academia de Ştiinţe din Paris a două expediţii ȋn Peru (1735) şi Laponia ( ). Expediţia din Laponia, condusă de

14 Maupertuis, a reuşit să demonstreze că măsura unghiului determinat de arcul situat pe meridian (ȋntre Kittis şi Tornea), mai apropiat de Polul Nord, este superior măsurii celui determinat de Amiens şi Paris. S-a demonstrat astfel că Terra este mai aplatizată la poli, deci teoria atracţiei universale a lui Newton este valabilă. În această expediţie, a fost ȋnsoţit de matematicienii Alexis Clairaut şi Anders Celsius. Este apoi invitat să prezideze Academia de Ştiinţe din Berlin, de către despotul luminat Frederic II al Prusiei. Este considerat descoperitor al acţiunii minime, principiu metafizic ce presupune că natura acţionează mereu cu cea mai mare economie posibilă, legile fizicii ȋncercând de multe ori să se adapteze la acest minim. Antioh Cantemir ( ) învaţă în mod metodic, la Academia din Sankt Petersburg, sisteme de idei ale gândirii ştiinţifice ale lui I. Newton, ale filosofiei lui Descartes, Leibniz, Wolff şi Locke. Prin profesori germani, va asimila gândirea occidentală. Descoperă frumuseţea şi însemnătatea matematicii, ale fizicii, pe care le utilizează apoi ca instrumente ale cunoaşterii multor altor domenii ale culturii umane. Spiritul său este modelat spre deschidere şi toleranţă, prin cunoaşterea diferitelor sisteme teologice. Se îndreaptă spre cultura franceză, cu preponderenţă spre literatura filosofică. Preia, astfel de la strălucitul său tată, pasiunea pentru studiu şi, printre virtuţi, cultiva prietenia. Are profesori remarcabili, printre care îi amintim pe cel de filosofie, Cristopher Friedrich Gross, pe cel de matematică Cristopher Friedrich Mayer 3. În calitate de diplomat al Rusiei la Londra ( ), apoi la Paris şi Versailles ( ), dovedeşte talent în negocierea marilor probleme ale Europei. Intervine pentru trimiterea în Est a unor savanţi occidentali. În acest sens, îi amintim pe L. Euler şi Pierre Maupertuis. 3 Lemny Ştefan, Cantemireştii, (2013), Iaşi:Polirom, p

15 La final, auditoriul a răsplătit cu aplauze comunicările audiate. În finalul manifestării, gazdele au multumit invitaților, lectorilor, publicului prezent și au relevat deschiderea și receptivitatea ROMGAZ S.A. pentru înfăptuirea actului de cultură la care cei prezenți au avut onoarea și privilegiul de a participa, S.N.G.N. ROMGAZ SA fiind o societate ce promovează valorile identitare naționale, demers care trebuie luat ca exemplu și bună practică și de alte entități din țară.

16