Ploieşti, Malu Roşu 126/10-G/31 Punct de lucru : Soseaua Ploiesti Targoviste, km. 8 Tel/Fax: (0244) ; Mobil:

Transcriere

1 Ploieşti, Malu Roşu 126/10-G/31 Punct de lucru : Soseaua Ploiesti Targoviste, km. 8 Tel/Fax: (0244) ; Mobil: office@euroenvirotech.ro Cod de Înregistrare Fiscală: RO Cont: RO07 BRDE 300S V , BRD Prahova RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI 1316 SILISTEA, JUDETUL TELEORMAN EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH PLOIESTI CI in RNESPM pozitia 406/2011 Contract: 636/2012/ AA1//2012 Cod: EE-503-E/2012 Beneficiar: OMV PETROM ASSET nr. IV MOESIA SUD IANUARIE 2012

2 2 Echipa de elaboratori: Gheorghe NICULAE Rodica RUSEN Teodor GOGONEA Xenia STOICESCU Mihai NICULAE Cornelia NICULAE Nela ZAMBILA

3 3 CUPRINS 1 INFORMATII GENERALE Titularul proiectului Autorul atestat al studiului Denumirea proiectului Descrierea proiectului Necesitate, scop, oportunitate Amplasament Descrierea lucrarilor Principalele faze ale activitatii Incadrare in planurile locale Impactul cumulativ al activitatii Amenajare drum de acces Amenajare careu sonda Durata etapei de functionare Informatii privind activitatea Forajul propriu-zis Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta Conectare la cai de acces Conectare la magistrale electrice PROCES TEHNOLOGIC Descrierea procesului tehnologic propus Organizarea de santier si forarea sondei Punerea in functiune si exploatarea sondei Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondei DESEURI IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA Apa Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Alimentarea cu apa Cerinta de apa si managementul apelor uzate Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Conditii care trebuie respectate

4 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj si de exploatare Aerul Date generale Surse si poluanti generati Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Conditii care trebuie respectate Solul Generalitati Surse de poluare a solului Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Conditii care trebuie respectate Geologia subsolului Surse de poluare a subsolului Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Biodiversitatea Generalitati Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Conditii care trebuie respectate Peisajul Informatii despre peisaj Explicarea utilizarii terenului Suprafata de teren ocupata Impactul asupra peisajului Masuri de diminuare a impactului Mediul social si economic Impactul asupra mediului social si economic Masuri de diminuare a impactului Zgomotul Generalitati Prognoza impactului Masuri de diminuare a impactului Conditii care trebuie respectate Protectia impotriva radiatiilor Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ANALIZA ALTERNATIVELOR Analiza alternativei denumita:varianta 0 (zero) Analiza alternativei denumita:varianta Analiza alternativei denumita:varianta Analiza alternativei denumita:varianta

5 5 6 MONITORIZAREA MASURI DE PROTECTIA MUNCII Obligatiile proiectantului Obligatiile executantului Obligatiile beneficiarului investitiei Masuri de protectie si stingere a incendiilor Generalitati Prevederi specifice SITUATII DE RISC Accidente potentiale Planuri pentru situatii de risc Masuri de prevenire a accidentelor DESCRIEREA DIFICULTATILOR REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Amplasament Descrierea activitatii Prognoza impactului Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna Gospodarirea deseurilor Gospodarirea substantelor toxice periculoase Masuri de diminuare a impactului Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact CONCLUZII SI RECOMANDARI Concluzii Recomandari ANEXE

6 6 LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondei 1316 Silistea, judetul, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos: a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondei 1316 Silistea, judetul, a fost intocmit la cererea S.C. OMV PETROM S.A. Asset IV Moesia Sud (Beneficiar), in baza angajarii societatii, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondei 1316 Silistea, judetul, trebuie analizat avand in vedere termenii din contractul incheiat intre S.C. OMV PETROM S.A., Asset IV Moesia Sud (Beneficiar), in calitate de beneficiar, si, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, datele si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 11 Concluzii si Recomandari, a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.

7 7 1 INFORMATII GENERALE 1.1 Titularul proiectului OMV PETROM Asset IV Moesia Sud 1.2 Autorul atestat al studiului EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH CI in RNESPM pozitia 406/ ghniculae@hotmail.com office@euroenvirotech.ro Telefon/Fax: Telefon mobil: ; Denumirea proiectului FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI 1316 SILISTEA, JUDETUL TELEORMAN

8 8 1.4 Descrierea proiectului Prezentul Raport de evaluare a impactului asupra mediului, a fost elaborat in conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/ , privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/ , privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Necesitate, scop, oportunitate Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii. In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.

9 Amplasament Sonda 1316 Silistea, sonda exploatare titei, este amplasata in extravilanul satului Ciuperceni, localitatea Cosmesti, judetului. Distanta de la locatia sondei 1316 Silistea la prima casa este de circa 1000 m si circa 40 m la sud de raul Sericu, sonda aflandu-se in vecinatatea parcului 38 Videle. Avand in vedere pozitia de suprafata a sondei consideram ca cele mai bune sonde de corelare sunt : 2084 Silistea, situata la circa 41 m S-SV ; 1119 Silistea, situata la circa 43 m N ; 2050 Silistea, situata la circa 43 m V ; 1211 Silistea, situata la circa 120 m N-NV. Coordonatele sondei 1316 Silistea in sistem STEREO 70 sunt: X = ,57; Y = ,55 ; Z = 119, Descrierea lucrarilor Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze, ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari care au un caracter temporar.

10 10 Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale structurii. Durata lucrarilor de realizare a sondei este de circa 60 de zile, iar adancimea de foraj este de 900 m Principalele faze ale activitatii In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape: organizarea de santier; executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii montaj, in legatura cu instalatia de foraj; executarea lucrarilor de foraj propriu zise; incheierea procesului de foraj; demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor; transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii; executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru exploatare; executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial, prin lucrari de reconstructie ecologica. Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii drumului de acces la sonda, amenajarii careului sondei, precum si lucrari pentru protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.

11 11 In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune: asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei; asigurarea apei potabile necesara igienei personale; montarea toaletelor ecologice; racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua electrica; racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de colectare si depozitare a apelor menajere uzate Incadrare in planurile locale Obiectivele stabilite de catre Primaria localitatii Cosmesti, judetul, sunt constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat. Proiectul privind investitia pentru constructia si echiparea sondei 3389 Slatioarele respecta impunerile Ordonentei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/ , privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, care are in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr. 2003/35/CE si nr. 2003/87/CE.

12 Impactul cumulativ al activitatii Chiar daca amplasamentul noii sonde se afla intr-o zona antropizata, nu se vor inregistra fenomene care sa conduca la efecte sinergetice ale noii activitati in contextul continuarii activitatilor obiectivelor deja existente in zona. Noul obiectiv nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte activitati existente in zona inclusiv extractia de titei - si va respecta toate obiectivele privitoare la protectia mediului (apa, aer, sol, subsol, sanatate publica, biodiversitate etc) Amenajare drum de acces Accesul spre locatia sondei este asigurat din drumul judetean 601 B Ciuperceni Silistea, prin drumul de exploatare De 266, spre parcul 38 Videle Amenajare careu sonda Sonda 1316 Silistea, sonda exploatare titei, este amplasata in extravilanul satului Ciuperceni, comuna Cosmesti, judetul. Suprafata inchiriata pentru forajul sondei este de 2600 m 2, avand categoria de folosinta pasune. Pentru amenajarea careului sondei sunt prevazute urmatoarele lucrari: decopertarea pe o grosime de 60 cm si depozitarea stratului vegetal, conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondei, acesta constituind depozitul de sol vegetal care se

13 13 va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %) pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia; nivelarea terenului se face la cota + 119,15, cota ce permite executarea lucrarilor de protejare a conductelor existente si ulterior realizarea platformei ce sustine instalatia de foraj si anexele acesteia ; amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior va fi compus din: un strat de 5 cm nisip; geogrila cu dimensiunile ochiurilor 39 x 39 mm si rezistenta la tractiune de 30 KN/m ; strat de forma din pamant stabilizat cu piatra sparta in proportie de 50 %, cu o grosime de 40 cm ; strat de balast cu o grosime de 35 cm ; geogrila cu dimensiunile ochiurilor 39 x 39 mm si rezistenta la tractiune de 30 KN/m ; fundatie din piatra sparta, sort mm, cu grosime de 20 cm ; imbracaminte din macadam, in grosime de 10 cm dupa compactare ; Toate straturile se vor compacta la gradul specificat in proiect, grad de compactare confirmat prin buletine de analiza emise de laborator certificat. montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un strat de balast compactat; asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin executia unui sant pereat pe partea nord-estica a careului de foraj in lungime de circa 45 m si h =0,40 m ; asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza

14 14 prin executia unui sant dalat in lungime de circa 30 m si adancimea de 0,40 m; pentru colectarea eventualelor scurgeri din sistemul de curatire preparare a fluidului de foraj se realizeaza un sant dalat cu profil trapezoidal cu lungimea de 20 m, avand adancimea de 0,26 m, santul va fi captusit cu dale din beton tip P1 asezate pe un strat drenant de nisip cu grosimea de2 cm ; amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de reziduuri, avand capacitatea de 40 m 3. Pentru amplasarea habei se vor excava circa 80 m 3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi imprejmuita si se va proteja cu un capac; montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de fluid de foraj; pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu o haba metalica de 40 m 3, asezata in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a sitelor vibratoare; la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul instalatiei de foraj; pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de protectie utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonda in ordinea de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din exterior.

15 15 la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul de exploatare prin echiparea sondei pentru productie, restul suprafetei redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative, intreaga suprafata se va reda in circuit; se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari, eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere. Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din careul sondei, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in circuit, conform lucrarilor descrise la cap e. Tabelul nr Nr crt 1. Proprietarul Domiciliul proprietarului Amplasarea terenului Consiliul Local al com. Cosmesti Com.Cosmesti,jud. Sat Ciuperceni, Com Cosmesti, jud. Suprafata ocupata de careul sondei, m Total general (extravilan) Durata etapei de functionare Durata lucrarilor de realizare a sondei este de 60 de zile. Probele de productie se vor efectua cu instalatia de foraj tip IC 5. Durata de realizare a probelor de productie este de circa 30 zile, dupa care, daca rezultatele sunt pozitive, sonda intra in productie.

16 Informatii privind activitatea Forajul propriu-zis Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie, prevazut in proiectul tehnic. Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip TD 125 Termica. Pentru extractia de petrol, instalatia de foraj utilizeaza resurse energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari, in tabelul urmator: Tabelul nr Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumirea Cantitatea Cantitatea Denumirea anuala/sonda anuala Furnizor Titei * tone Petrol / Pacura Gaze naturale Benzine Neprecizat Energie electrica in aceasta faza a proiectului Energie termica Motorina 240 tone Altele * Calcul estimativ pentru un debit brut de titei de circa 60 m 3 /zi Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale, conform cu reglementarile nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E. Acestea sunt produse de balastiera (aprovizionate de

17 17 la balastiera autorizata), betoane de ciment (aprovizionate de la statii de betoane autorizate, sau preparate local conform normelor) si combustibili auto necesari functionarii utilajelor (ce vor fi aprovizionati din statii de distributie). Aceste materiale sunt in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate, la executia lucrarii. In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/ , privind aprobarea listei substantelor toxice. Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase. In procesul tehnologic de foraj al sondei se utilizeaza fluidul de foraj preparat de catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului acestuia. Fluidul de foraj este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este recuperat si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l prepara, depoziteaza, recupereaza si utilizeaza. Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se repeta. Circulatia fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.

18 18 Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat este tras cu o pompa, centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu (aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona, pentru refolosire la alte sonde. Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora. Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia. Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, acestea fiind elaborate in functie de categoria stratelor geologice strapunse. In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii, inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie letala LC 50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC 50 indica toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate. Fluidele cu LC 50 mai mic de ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei sonde, fluidele utilizate au LC 50 de ppm, ceea ce denota un grad de toxicitate redus. Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt: Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

19 19 Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare; Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare. In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea fluidului de foraj: NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-37/39-45, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/ , privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S 22-26, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/ , restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 Lista substantelor periculoase, a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/ , privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase: bentonita; CaCO 3 ; derivat de lignit; biopolimer tip xanthan; inhibitor de argila cu caracter amfoter ; amidon pregelatinizat; paraformaldehida. La inceputurile forajului rotativ modern ultimele decenii ale secolului trecut, se pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

20 20 aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi, calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate. Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt preparate din apa si argila. Denumirea generica noroaie de foraj devine, in aceste cazuri, neadecvata. Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri principale: hidrodinamic Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie constituie si instrumentul de dislocare a rocii. hidrostatic Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din formatiunile traversate. de colmatare Datorita diferentei de presiune sonda strate, in dreptul rocilor permeabile, se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor. de racire si lubrifiere Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role daca sunt

21 21 deschise si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul necesar rotirii. motrice Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul aflat deasupra sapei. informativ Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare. La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei. Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara accidente si complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la productivitatea maxima:

22 22 fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil, detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat; sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu: minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze (hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos; sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit; sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele in situ ; sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din stratele traversate; sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul intreruperilor de circulatie; sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise; sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele freatice; sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus; sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari; sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime. Fluidul de foraj rezultat in urma procesului de foraj este transportat la statia de fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea fluidului de detritus

23 23 prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu (aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru refolosire la alte sonde. 1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

24 24 Tabelul nr Tipul poluarii FIZICA BIOLOGICA Sursa de poluare Numar surse de poluare Poluare maxima admisa(limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere Pe zona obiectivului Pe zone de protectie/restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii Cu implementarea masurilor de eliminare / reducere a poluarii Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea prin cimentare -, a zonelor in care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa sarata+titei+gaze arse si de sonda. Nu este cazul Masuri de eliminare /reducere a poluarii 1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta Conectare la cai de acces Accesul spre locatia sondei este asigurat din drumul judetean 601 B Ciuperceni Silistea, prin drumul de exploatare De 266, spre parcul 38 Videle.

25 Conectare la magistrale electrice Instalatia de foraj este actionata termic (TH 125 Termica) si nu se executa racord de inalta tensiune. Alimentarea cu energie electrica a motorului electric de la unitatea de pompare se realizeaza printr-o L.E.A. 0,5 kv, racordata la L.E.A. 0,5 kv existenta in zona. 2 PROCES TEHNOLOGIC 2.1 Descrierea procesului tehnologic propus Organizarea de santier si forarea sondei Se precizeaza ca toate componentele organizarii de santier - constituite in vederea realizarii forajului - sunt amplasate, exclusiv, pe terenul amplasamentului prevazut in proiect si nu in afara acestuia, prin urmare nu sunt afectate suprafete vecine, suplimentare. Cerinte privind organizarea de santier : Protectia aerului: Protectia apelor: se vor lua masuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o buna organizare de santier, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor STAS 12574/87 privind protectia atmosferei; minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

26 26 este interzisa depozitarea de materii prime, materiale, deseuri precum si stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa; pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor de transport se va face in unitati specializate; este interzisa deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata; nu se vor crea depozite de carburanti in cadrul organizarilor de santier. Protectia solului si a subsolului: Gestionarea deseurilor: se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice; depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse; refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta initiala; gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare; deseurile din constructii vor fi eliminate prin predarea lor, pe baza de contract catre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de constructor; in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.

27 27 Pentru amenajarea careului sondei sunt prevazute realizarea urmatoarelor lucrari: decopertarea pe o grosime de 60 cm si depozitarea stratului vegetal, conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondei, acesta constituind depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %) pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia; nivelarea terenului se face la cota + 119,15, cota ce permite executarea lucrarilor de protejare a conductelor existente si ulterior realizarea platformei ce sustine instalatia de foraj si anexele acesteia ; amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior va fi compus din: un strat de 5 cm nisip; geogrila cu dimensiunile ochiurilor 39 x 39 mm si rezistenta la tractiune de 30 KN/m ; strat de forma din pamant stabilizat cu piatra sparta in proportie de 50 %, cu o grosime de 40 cm ; strat de balast cu o grosime de 35 cm ; geogrila cu dimensiunile ochiurilor 39 x 39 mm si rezistenta la tractiune de 30 KN/m ; fundatie din piatra sparta, sort mm, cu grosime de 20 cm ; imbracaminte din macadam, in grosime de 10 cm dupa compactare ; Toate straturile se vor compacta la gradul specificat in proiect, grad de compactare confirmat prin buletine de analiza emise de laborator certificat. montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un strat de balast compactat;

28 28 asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin executia unui sant sapat in teren natural in lungime de circa 45 m si h =0,40 m ; asigurarea colectarii si evacuarii a apelor reziduale provenite din procesul de productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza prin executia unui sant dalat in lungime de circa 30 m si adancimea de 0,40 m; pentru colectarea eventualelor scurgeri din sistemul de curatire preparare a fluidului de foraj se realizeaza un sant dalat cu profil trapezoidal cu lungimea de 20 m, avand adancimea de 0,26 m, santul va fi captusit cu dale din beton tip P1 asezate pe un strat drenant de nisip cu grosimea de2 cm ; amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de reziduuri, avand capacitatea de 40 m 3. Pentru amplasarea habei se vor excava circa 80 m 3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi imprejmuita si se va proteja cu un capac; montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de fluid de foraj; pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu o haba metalica de 40 m 3, asezata in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a sitelor vibratoare; la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul instalatiei de foraj;

29 29 pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de protectie utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonda in ordinea de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din exterior; la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul de exploatare prin echiparea sondei pentru productie, restul suprafetei redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative, intreaga suprafata se va reda in circuit; se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari, eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere. Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip TD 125 Termica (instalatie termica de foraj) si nu se executa racord de inalta tensiune. Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din careul sondei, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in circuit, conform lucrarilor descrise la cap e. Procesul tehnologic de forare al sondei consta in saparea unui put avand diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu ajutorul unui sistem rotativ hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate utilajul instalatiei de foraj. Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare sapa de foraj cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul roca

30 30 sfaramata, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu ajutorul pompei tip F 1000 Triplex, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba metalica, cu capacitatea de 40 m 3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul tehnologic de foraj. In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze. Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda, prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul corespunzator intervalului sapat. Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor. Operatiunea de tubare are in vedere: consolidarea peretelui gaurii de sonda; impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda; izolarea stratelor care contin hidrocarburi petrol si gaze, a caror exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor superioare. Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre coloana si peretele gaurii de sonda. Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului propus s-a adoptat urmatorul program de constructie: