Microsoft Word - EA MARAMURES .doc

Transcriere

1 PENTRU PROIECTUL Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Arinieş-Borşa ELABORATOR : PĂUN CĂTĂLINA COLABORATOR : OVIDIU ADASCALITEI BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ Adresa : Baia Mare, str.gh. Sincai nr. 46 Cod postal , Judetul Maramures Tel. 0262/ Fax. 0262/ Decembrie 2011

2 Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului. 1

3

4 CUPRINS A INFORMAŢII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL 3 DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ. A 1 Informaţii generale 3 A 2 Localizarea geografica si administrativa 4 A 3 Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului 5 A 4 Resursele naturale necesare implementării proiectului 17 A 5 Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale 17 protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus A 6.1 Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea 17 de eliminare a acestora A Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie 18 A Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 18 A Surse de poluare a aerului aferente obiectivului 19 A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 19 A.6.3. Surse de poluare şi impactul asupra aerului aferente obiectivului 20 A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de 21 construcţie A.6.5. Deşeuri generate de proiect 23 A Deşeuri generate in perioada de execuţie proiect 23 A Deşeuri toxice si periculoase 24 A Managementul deşeurilor 25 A.7 Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia 25 proiectului A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea 27 perioadei de implementare a proiectului A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 27 A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot 32 genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri 32 de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului A.11.1 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii 37 Maramureşului A Suprafaţa sitului 37 A Desemnarea sitului 37 A Tipul de proprietate 37 A,11,1.4. Regiunea Biogeografica A Tipuri/clase de habitate 37 A Speciile existente in sit conform formularului standard Natura A Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes 40 comunitar şi a relaţiei cu aria protejată A Alte caracteristici ale sitului 45 A Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului 46 A Vulnerabilitate 46 A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa 46 Superioară A Suprafaţa sitului 46 A Desemnarea sitului 47 1

5 A Tipuri/clase de habitate 47 A Regiunea Biogeografica 47 A Tipul de proprietate 47 A Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 A Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes 49 comunitar şi a relaţiei cu aria protejată A Alte caracteristici ale sitului 52 A Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului 52 A Vulnerabilitate 54 A.11.3 Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii 55 Maramureşului B IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 62 B.1.1 Evaluarea efectelor potenţiale 64 B.1.2 Impact direct si indirect 64 B.1.3 Impact pe termen scurt sau lung 66 B.1.4 Impact în faza de construcţie, operare, dezafectare 66 B.1.5 Impact rezidual 67 B.1.6 Impact cumulativ 67 B.1.7 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul sitului pe baza următorilor 68 indicatori cheie cuantificabili B.1.8 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile 68 de reducere a impactului C MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 69 D DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A 70 BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE D1 Metode de teren 71 D2 Metodologia de evaluare a impactului 71 Concluzii 72 Bibliografie 74 2

6 A. INFORMAŢII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ A.1. Informaţii generale. Prezentul studiu a fost întocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Obiectivul proiectului este acela de a implementa un sistem de management integrat al deşeurilor in judeţul Maramureş care să fie în conformitate cu POS şi care are în vedere următoarele: 1. Să fie în conformitate cu Directivele UE în ceea ce priveşte managementul deşeurile menajere; 2. Protejarea sănătăţii umane şi protecţia mediului prin îmbunătăţirea colectării deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi remedierea depozitelor de deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde europene. 3. Optimizarea managementului integrat al deşeurilor şi imbunătăţirea standardelor serviciilor; 4. Introducerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor pentru a promova reciclarea deşeurilor de ambalaje în conformitate cu cerinţele naţionale şi cele ale UE şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate. Investiţia se referă la realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, inclusiv un depozit ecologic de deşeuri, o instalaţie de compostare, 2 instalaţii de sortare şi 3 staţii de transfer, închiderea şi reabilitarea a 6 depozite urbane neconforme de deşeuri, achiziţia echipamentelor şi conştientizarea publica. Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea standardelor de mediu ale Comunităţii Europene Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea standardelor de mediu ale Comunităţii Europene. 3

7 Luând în considerare obiectivele elementare pentru realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor solide şi contribuţia la o dezvoltare durabilă, activităţile acestui proiect trebuie susţinute de fondurile necesare pentru investiţii în domeniul mediului. Aceste fonduri sunt, de asemenea necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în capitolul 22 al Acquis-ului comunitar, în special pentru implementarea noilor standarde de mediu pentru infrastructura legată de managementului deşeurilor şi ţintele specifice pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor. În mediul urban in Maramureş, actualul sistem de management al deşeurilor este caracterizat de colectarea şi de eliminarea deşeurilor fără colectare selectiva implementata în toate localităţile. În general, cu toate acestea, colectarea de la case se realizează la domiciliu, săptămânal şi pentru blocuri cu apartamente de două sau de trei ori pe săptămână, având în vedere capacitatea pubelelor şi containerelor. Din industrii, spatiile comerciale şi instituţionale, colectarea se face pe baza specificaţiilor contractuale si la cerere. În mediul urban aria de acoperire a serviciului de salubrizare este de aproximativ 99,5%, iar în mediul rural 92,5%, potrivit ultimelor informaţii de la CJ (ianuarie 2010). În aceste zone colectarea deşeurilor este efectuată de către operatori economici sau de către Consiliile locale prin structuri proprii. A.2. Localizarea geografica si administrativa Proiectul privind Sistemul de management integrat al deşeurilor este conceput pentru judeţul Maramureş, România. Judeţul Maramureş este situat in nordul României, în nordul Transilvaniei, cu reşedinţa de judeţ în municipiul Baia Mare. Se învecinează la est cu judeţul Suceava, la sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj si Sălaj, la vest cu judeţul Satu Mare, iar la nord are frontiera de stat cu Ucraina, pe o lungime de 154 km, din care râul Tisa reprezintă circa 40% (62 km). Suprafaţa totală a judeţului este de 6 304,36 km2, reprezentând 18,45% din suprafaţa Regiunii 6 Nord Vest din care face parte 4

8 Fig. 1 Încadrarea în zona a proiectului Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş Localitate Coordonate Stereo 70 X Y Depozit ecologic Sarbi Puncte de colectare Sighetul Marmatiei Borsa Viseu de Sus Staţii de transfer Moisei Sighetul Marmatiei Tg Lapus Staţie de sortare Sighetul Marmatiei Depozite închidere Baia Mare Targu Lapus Sighetul Marmatiei Seini Borsa Tabel nr.1 Coordonate stereo 70 cu obiectivele din proiect 5

9 A.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului Planul propus prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, va determina modificări fizice ale mediului natural, unele chiar benefice, prin punerea in circuit a unor suprafeţe de teren acoperite în prezent de deşeuri. Dintre toate obiectivele propuse prin proiect cele care ar putea afecta arii naturale protejate sunt: Sighetul Marmaţiei (Punct de colectare, Staţie de Transfer, Staţie de Sortare reciclabile), Moisei (Staţie de transfer) Borşa şi Viseul de Sus (Punct de colectare), Arinieş Borşa (Închidere depozit) I Statie de sortare si transfer bilant teritorial Sighetu Marmaţiei Nr. Crt. Denumire Suprafata (mp) 1 Parcela amplasament ,52 2 Statie transfer ,52 3 Centru de colectare deseuri voluminoase 1 000,00 Centru de colectare voluminoase 1 Platforma betonata 1 000,00 Statie de sortare si transfer 1 Platforma betonata 4 853,00 2 Constructii 2 114,00 3 Spatii verzi 7 693,52 4 Platforme spalare si cantar 126,00 5 Constructii edilitare 210,00 6 Bordura 52,00 Facilitati statie de transfer 1 Cladire administrativa 201,5 2 Cantar 33 3 Parcare personal 62 4 Zona spalare utilaje 60 6

10 5 Platforma spalare roti 33 Statie sortare si transfer 1 912,50 6 Stocare temporara containere Rampa alimentare Statie transfer 84 8 Platforma receptie deseuri Separare deseuri voluminoase Platforma asteptare Depozitare baloti Stocare temporara containere Bazin stocare levigat Ministatie epurare 5 15 Separator hidrocarburi Bazin retentie apa Bazin rezerva incendiu Bordura h= 15 cm 52 P.O.T=13.17% C.U.T. = 0.13 Statie de sortare şi de transfer Sighetu Marmaţiei Terenul este situat în judeţul Maramureş, municipiul Sighetul Marmaţiei, str. Tepliţei, nr. fn, C.F.543 nr. top Conform CU nr AMPLASAMENT STATIE DE TRANSFER Regim juridic: imobilul este situat în intravilanul municipiului Sighetul Marmaţiei, este proprietate publică în baza actului de schimb hotărât prin HCL nr. 96/2001. Regim economic: imobilul este situat în zona de gospodărire comunală. Regim tehnic: în zonă, sunt posibilităţi de racordare la reţelele de alimentare cu energie electrică, telefonie şi apă. S parcela amplasament = 16048,52 mp. Amplasamentul se afla in zona de N-E a orasului. Accesul spre parcelă se face de pe str. Teplitei, continuată: spre Est, de un drum de acces ce deserveşte actualul depozit de deşeuri menajere şi spre Sud, de un drum de exploatare. 7

11 Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: drum de acces si cale ferata - la Sud: cimitir - la Vest: drum de exploatare - la Est: depozit de deşeuri menajere, ce se va inchide Situaţia existenta: Momentan, terenul este viran. La est, se află un depozit de deşeuri, ce se propune a fi închis prin sistemul de acoperire si innierbare. Amplasamentul se afla la 851 m Sud faţă de drumul national DN 18. Perimetrul are o forma neregulata, suprafaţa totală este de mp. Amplasamentul viitoarei staţii de sortare şi transfer se prezintă ca fiind un teren plan. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este de a amenaja la Nord-Estul municipiului Sighetu Marmatiei, in aproprierea depozitului de deşeuri, o staţie de transfer, ce va fi combinată cu o staţie de sortare, pentru preluarea deşeurilor colectate din zona de nord a judeţului. Staţia va fi amplasata de-a lungul drumului betonat pentru a asigura accesul cu camioane. Reciclarea este conectată direct la sistemul de colectare. Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deşeurilor municipale, pentru a realiza o mai buna calitate a componentelor separate si a creşte potenţialul acestora pe piaţă. Staţia de sortare va fi construită împreuna cu staţia de transfer. Măsura propusă este de a include o linie de sortare semiautomata primară. Linia de sortare permite sortarea pe diferite tipuri de materiale şi obţinerea unei calităţi mai bune a componentelor separate în vederea reciclării ulterioare. Operaţiunea vizează separarea deşeurilor de diferite categorii aflate în amestec (carton, plastic, lemn, sticlă, metale,etc) în vederea facilitării eliminării acestora prin procese specifice fiecărei categorii. Sortarea este de 2 feluri: - Sortarea manuală: operaţiunea de sortare a deşeurilor este realizată manual pe banda rulantă, de către operatorii de sortare. - Sortarea mecanizată: presupune implicarea de echipamente mecanice în procesul de selectare (echipamente magnetice, echipamente optice, etc). Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, lemnul şi metalele. In statia de sortare, se vor realiza urmatoarele operatii: preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si 8

12 materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor. Trebuie tinut cont de importanta unei bune ventilatii, fara curenti de aer, conexiuni pentru sistemul de ventilatie, dotari cu un dispozitiv electric pentru racire si incalzire, posibilitati multiple de acces, izolare fonica si termica, structuri de sustinere. De asemenea, in sudul locatiei, se va construi un centru de colectare a deseurilor voluminoase. Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de colectare va functiona ca si o anexa la incinta Statiei de sortare si transfer. Deşeuri voluminoase sunt produse in principal in mediu urban si mai putin in zonele rurale, cuprinzând elemente prea mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea obişnuită, acestea pot include mici cantităţi de moloz şi alte deşeuri rezultate din reamenajarea locuintelor. Acestea se receptioneaza, apoi se depozitează în containere, se face şi o colectare bianuala anunţată şi acele deşeuri sunt depozitate pe platforma de lângă cele 5 containere permanente (containere pentru deşeuri voluminoase şi DEE, un container pentru deşeuri periculoase). Centrul de colectare deşeuri voluminoase constă intr-o platforma betonata imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a deseurilor voluminoase, DEEE-urilor si un container pentru deseuri periculoase. De asemenea, incinta va fi prevazută cu sistem pentru colectare a apelor, bordura perimetrala (inaltime de 15 cm fata de cota platformei) şi iluminat stradal. II Statie de transfer bilant teritorial MOISEI Nr. Denumire Crt. Suprafata (mp) 1 Parcela amplasament 6 062,83 Statie de transfer -facilitati 1 Platforma betonata 3 156,63 2 Constructii 281,53 3 Spatii verzi 2 371,85 4 Platforme spalare si cantar 99 5 Constructii edilitare 123,5 9

13 Facilitati 6 Bordura 30,32 1 Cladire administrativa Cantar 33 3 Parcare personal 37 4 Zona spalare utilaje 33 5 Platforma spalare roti 33 6 Stocare temporara containere 98 Statie compactare si transfer Rampa alimentare Statie transfer 45 8 Platforma receptie deseuri 65 9 Platforma asteptare, stationare utilaje Bazin stocare levigat Separator hidrocarburi Bazin retentie ape pluviale Bazin rezerva pentru incendiu 28 P.O.T=4.64% C.U.T. = Staţie de transfer Moisei Terenul este situat în comuna Moisei, judetul Maramures, identificat prin nr. Top. 2938/2/1 (S=3189 mp) si nr. Top. 2942/1 (2874 mp), carte funciara nr. 4394, respectiv c.f. nr Terenul intravilan, avand o suprafata totala de 6063 mp, aparţine domeniului public, fiind in administratia Comunei Moisei. Amplasamentul se afla la 309 m Sud de drumul national DN 18, racordul se va face printr-un drum de exploatare, ce se propune a fi betonat. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: parcela nr. Top. 2938/1, 2938/2/2-3 - la Sud: parcela nr. Top. 2942/2, drum agricol, raul Viseu - la Vest: parcela nr. Top la Est: parcela nr. Top. 2937, parau Conform C.U. 52/ CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFER PENTRU DESEURI MENAJERE 10

14 Regim juridic: teren situat in intravilanul comunei Moisei. Teren in suprafata de 6063 mp (C.F. nr 4394 nr top. 2938/2=3189 mp, C.F. nr. 4411, nr. Top. 2942= 2874 mp). Terenul face parte din domeniul public al comunei Moisei. Regim economic: folosinta actuala: fanete Folosinta propusa: in PUG dotari tehnico-edilitare Regim tehnic: utilitati: - apa potabila = reteaua comunala - energie electrica = reteaua de energie electrica de 220 V, existenta in zona - telefonie = reteaua de telefonie fixa ROMTELECOM - canalizare = la un bazin septic vidanjabil etans. Amplasamentul se afla la Vest de localitatea Moisei. Calea principala de acces spre parcela este constituita din drumul national DN 18, aflat la Nord. Racordul si, implicit, accesul spre teren este un drum agricol, care urmareste la Nord, cursul raului Viseu. Acest drum este propus spre betonare, pentru a putea fi practicabil pentru trafic greu. Prin urmare, poarta de acces va fi amplasata la limita sudica a parcelei studiate. Situatia existenta: Momentan, terenul este viran, cu folosinţă de fâneaţă. Perimetrul are o forma neregulată, cu limita de proprietate estica pârâu si limita de proprietate sudica drum de acces. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Vest de comuna Moisei, pe terenul cu o suprafata totala de 6063 mp, a unei statii de transfer a deseurilor. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune betonarea drumului agricol existent (in sudul parcelei), acesta urmand a avea o latime de minim 6 m. Va fi o incinta cu forma neregulata, amplasata limitrof drumului de acces. Incinta statiei de transfer va fi imprejmuita prin trei modalitati de protectie: - gard bordurat pentru prevenirea accesului neautorizat - gard viu, pentru evitarea dispersiei accidentale a deseurilor usoare, datorata actiunii vantului - perdeaua verde formata din arbori, care devine o bariera naturala inspre statia de transfer si mediul inconjurator, evitand astfel orice forma de disconfort. Depozitele propuse pentru ecologizare sunt : Arinis - Borsa Depozitul existent este situat in Valea Raului Arinies, la 6 km de Baia Borsa. Vecinatati : Nord: Calea ferata Sighetu Marmatiei Bocicoiul Mare km si km Vest: panta naturala Sud: dig de beton Est: drum de acces neasfaltat 11

15 Apa de suprafata : cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Cisla, la 135m distanta Sunt pante abrupte, cu î nclinatii între 35 şi 50 de grade în zona depozitului de deşeuri existent. Consideram ca imaginile urmatoare vor descrie mai bine depozitul Borsa. 12

16 Fig. 2 Imagini depozit deşeuri Arinis - Borsa CENTRE DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE Descriere generala Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de colectare trebuie să fie amplasat de-a lungul drumurilor naţionale şi municipale pentru a putea primi camioane lungi de transport. Deşeuri voluminoase sunt produse in principal in mediu urban si mai puţin in zonele rurale, cuprinzând elemente prea mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea obisnuita, acestea pot include mici cantităti de moloz si alte deseuri rezultate din reamenajarea locuintelor. Acestea se receptionează, apoi se depozitează in containere, se face si o colectare bianuala anuntata si acele deseuri sunt depozitate pe platforma de langa cele 5 containere permanente. Centrul de colectare deseuri voluminoase consta intr-o platforma betonata imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a deseurilor voluminoase, DEEE-urilor. Se va face branşamentul numai la reteaua de alimentare cu energie electrica in scopul iluminarii amplasamentului si a cabinei control acces si paza. Apa potabila pentru personal va fi asigurata din dozatoarele de apa, va fi amplasata o toaleta ecologica. Nu se va face evacuarea apelor uzate. 13

17 Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala, suprafata este betonata, nu au fost prevazute măsuri suplimentare de colectare si evacuare a apelor pluviale. Punct de colectare Borşa şi Vişeul de Sus BORSA AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DE DESEURI VOLUMINOASE Date generale: denumirea obiectivului de investiţii: Amplasamentul: beneficiarul investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş Orasul Borsa, judetul Maramures, nr. Top. 1781/a Borsa, C.F. nr Judeţul Maramureş Date despre localitate Borşa este un oras cu aproape de locuitori, se află la latitudine nordică şi longitudine estică. Altitudinea localităţii fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul orașului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m. Relieful zonei Borţa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă din de trei formaţiuni muntoase: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate; aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiunii: mineritul din zona Baia Borşa. Regim juridic: terenul unde urmeaza a se amplasa centrul de colectare a deseurilor voluminoase se afla in intravilanul orasului Borsa, zona marginala, teren identificat cu C.F. nr , nr. Top. 1781/a, fiind proprietatea statului roman. Regim economic: folosinta actuala teren liber, neproductiv Regim tehnic: se va realiza de catre persoane fizice sau firme autorizate in acest domeniu, acces auto si pietonal din str. Dragos Voda. Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat in scopul intocmirii documentatiei in vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru amplasarea centrului de colectare a deseurilor voluminoase. Situatia existenta 14

18 Terenul este situat în orasul Borsa, judetul Maramures, identificat prin nr. Top. 1781/a Borsa, ocupand o suprafata totala de 1600 mp, situat in zona Gara, este un teren viran, neproductiv, proprietate a Statului Roman. Accesul pe parcela se face printr-un drum de acces, ce va face legatura cu drumul national DN 18, situat la circa 605 m Sud fata de parcela studiata. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: drum acces Situatia propusa Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces. Bilant teritorial Nr. Denumire Suprafata (mp) Crt. 1 Parcela amplasament 1600,00 2 Platforma betonata 1539,02 3 Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 50,98 P.O.T.=0.625% C.U.T.=0.006 Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase: - platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu - 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE - 1 container pentru deseuri periculoase - cabina portar control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu spuma poliuretanica pentru pereti - toaleta ecologica - sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w - tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar - bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei betonate) 15

19 VISEU DE SUS - AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE Date generale: Denumirea obiectivului de investiţii: Amplasamentul: beneficiarul investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş Str. Bogdan Voda, nr. 42, orasul Viseu de Sus, jud. Maramures, nr. Top , C.F. nr Judeţul Maramureş Date despre localitate: Vişeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) este un oraş amplasat în NE, depresiunea Maramureş, România. Oraşul se află situat la confluența a două râuri, Vişeu şi Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având înfăţişarea caracteristică oraşelor de munte. Se învecinează la NNE cu Munţii Maramureşului şi Republica Ucraina, la SE cu Munţii Rodnei şi are ca vecini comunele Moisei în partea de SE şi Vişeu de Jos în partea de V şi Poienile de sub Munte în partea de NV. Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci şi înguste, cu dealuri cu înălţimi ce variază între 400 şi m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanţe de argile şi şisturi bituminoase. Regimul juridic: Situatia terenului teren situat in intravilanul localitatii; Dreptul de proprietate asupra imobilului: teren proprietate a Statului Roman, reprezentat prin Consiliul Orasului Viseu de Sus, in curs de intabulare; Regimul economic: Destinatia actuala: teren pentru constructii Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate: teren pentru constructii si amenajari zona pentru locuinte si functiuni complementare. Regimul tehnic: Alimentarea cu apa se va face de la reteaua de alimentare cu apa a orasului, canalizarea se va bransa la un bazin propriu vidanjabil etans; Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua de 220 V existenta in zona; 16

20 Lucrarile de organizare de santier se vor executa strict pe teren proprietate privata, fara blocarea cailor de acces auto sau pietonale si fara ocuparea abuzivaa terenului domeniu public; In cazul geamurilor de vedere, se vor respecta distantele reglementare fata de vecinatati; Lucrarile se vor executa in regie proprie, cu materiale locale si respectarea arhitecturii locale; Accesul la proprietate se va face direct din str. Bogdan Voda; Se vor respecta aliniamentele existente.. Situatia existenta Terenul este situat în judeţul Maramureş, orasul Viseu de Sus, str. Bogdan Voda, nr. 42, identificat prin nr. cad , cu o suprafata totala de 1000 mp. Pe aceasta parcela, exista o constructie cu functiunea de depozit, cu o suprafata construita de 142 mp, cu regim de inaltime parter. Drumul national DN 18 se afla la circa 100 m Sud-Est fata de parcela. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord-Est parcela nr. Top. 973/2, poteca de picior - la Sud-Vest parcela nr. Top. 972/1/1, linie ferata normala - la Nord- Vest parcelele nr. Top. 972/3-4 - la Sud- Est parcela nr. Top. 972/6 Situatia propusa Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces. Bilant teritorial Nr. Denumire Suprafata (mp) Crt. 1 Parcela amplasament 1000,00 2 Platforma betonata Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 40,20 P.O.T.=1.00% C.U.T.=

21 Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase: - platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu - 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE - 1 container pentru deseuri periculoase - cabina portar control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu spuma poliuretanica pentru pereti - toaleta ecologica - sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w - tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar - bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei betonate) A.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Resursa naturală principală folosită va fi solul, datorită scoaterii din circuitul natural a unor suprafeţe de teren pentru realizarea investiţiei. De asemenea, pentru desfăşurarea activităţilor specifice se va folosi apă pentru nevoile menajere şi tehnologice. A.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus Construcţia obiectivelor proiectului nu va dispune de nici un fel de resursa din cadrul ariilor naturale protejate. A.6. Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea de eliminare a acestora Prima fază este limitată la perioada de execuţie şi va exercita impact în special asupra apelor subterane, aerului şi solului. Efectele nu vor fi semnificative şi vor avea caracter temporar, manifestându-se strict pe perioada realizării lucrărilor. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu şi lung se vor încadra în limitele impuse conform normativelor în vigoare, pentru fiecare factor de mediu. A.6.1. Emisii de poluanţi in apa 18

22 În perioada de construcţie şi amenajare a obiectivelor componente ale Sistemului de management integrat al deşeurilor se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai puţin semnificative, temporare sau definitive A Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie În perioada de construcţie a obiectivelor Sistemului de management integrat al deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi compostare), apele subterane pot fi afectate doar în cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanţi şi uleiuri) din utilajele şi mijloace auto angrenate în activităţile specifice de şantier. Execuţia lucrărilor de construcţii nu presupune deversarea unor deşeuri sau produse secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitată eventualitatea poluării cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Prin urmare, nu se prognozează un impact semnificativ asupra apelor de suprafaţă şi subterane, în faza de construcţie A Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane şi de suprafaţă este nesemnificativ, având în vedere modul de colectare şi evacuare a apelor uzate, prevăzut în proiect. A Modalitatea de minimizare a impactului asupra apelor În cazul Staţii de sortare şi de transfer apa potabila pentru personal va fi asigurata din dozatoare de apa, iar pentru personalul de exploatare vor fi amplasate toalete ecologice. Nu se vor evacua ape uzate. Principalele surse de ape uzate in incinta statiilor de sortare si de transfer vor fi: - spalarea rotilor autovehiculelor - spalarea utilajelor. Apele uzate provenite din spălări pot fi impurificate cu suspensii anorganice şi organice, substante organice dizolvate si cu produse petroliere (in cazuri accidentale). 19

23 Platforma pentru spălare roţi va fi amplasata în zona de acces, folosită pentru spălarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer si va fi o rampa impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu dispozitive de spalare cu apa sub presiune. Zona spalare utilaje va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata, astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi). Sistemul de colectare a apelor de pe suprafeţe: se va amplasa o rigola in zona ocupata de statia de compactare, pentru colectarea levigatului rezultat si o rigola transversala, amplasata in zona centrala, pentru gospodarirea apelor de pe platforma betonata. Platforma betonata va avea panta de 2%, pentru a directiona apele spre guri de scurgere. Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala, suprafata este betonata, nu au fost prevazute masuri suplimentare de colectare si evacuare a apelor pluviale. În cazul lucrărilor de închiderea depozitelor de deşeuri neconforme In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere se vor utiliza toalete ecologice, pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic, apele fiind evacuate la o staţie de epurare. Activităţile de închidere a depozitelor existente de deşeuri au un impact categoric pozitiv asupra calităţii apei deoarece deşeurile vor fi izolate prin acoperirea cu un strat impermeabil. Singurul impact negativ posibil este in timpul construcţiei se poate datora neglijentei lucrătorilor sau a accidentelor. In cadrul depozitelor vor fi prevăzute şanturi perimetrale cu rol de preluare a apelor provenite din precipitaţiile căzute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in cursuri de apa sau reţele de canalizare din zona. Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare Poluarea fizică generată de activităţile propuse prin proiect va consta în: 20

24 - zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele si mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de execuţie a lucrărilor propuse; - zgomotul şi vibraţiile produse de activităţile specifice de gestionare a deşeurilor, inclusiv transportul, în perioada de operare. În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, se va încerca neafectarea populaţiei şi biodiversităţii din zonă, de zgomotele specifice acestor tipuri de activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de funcţionare, fără a avea defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele zgomote respectiv vibraţii nedorite, datorită unor funcţionări necorespunzătoare. Condiţiile specifice de lucru şi desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe restrânse, lucrările limitate de excavaţii şi construcţii face posibilă intervenţia unui număr mic de utilaje, de capacitate mică şi medie. Astfel, în perioada de construcţie efectele generatoare de impact rămân relativ limitate. Zgomotul şi vibraţiile vor fi scăzute, producerea lor fiind discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada execuţiei. În perioada de exploatare a obiectivelor prevăzute în proiect, sursele de poluare sonoră vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor de transport deşeuri, utilajelor de compactare deşeuri şi eventual utilajelor de construcţie a unei noi celule la depozit. Atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele prevăzute prin proiect - în anumite momente - să se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin mediu protejat se înţelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihnă etc., care în cazul de faţă se află la minimum 1000 m distanţă). Se estimează că nivelul constant de zgomot realizat pe suprafaţa depozitului sau în staţiile de sortare şi de transfer, în fazele de construcţie şi de exploatare va fi mai mic decât cel admis pentru incinte industriale: 65 db(a). A.6.3. Surse de poluare a aerului aferente obiectivului Sistemul de management integrat al deşeurilor Construcţia depozitului de deşeuri va însemna apariţia şi dezvoltarea unui şantier care va funcţiona practic pe toată durata existenţei depozitului. Ca în orice şantier, activităţile principale vor fi efectuate cu utilaje diverse, în cazul de faţă excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de eşapament conţinând poluanţi pentru calitatea aerului CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulaţia lor pe drumuri de şantier vor ridica în aer pulberi sedimentabile praf (forme de impact direct temporar). Aceşti poluanţi pot 21

25 influenţa negativ plantele din zonă prin depunere pe frunze, reducerea luminozităţii şi a radiaţiei solare, ceea ce va determina scăderea proceselor de fotosinteză (impact indirect temporar). Deşi probabil, de intensitate semnificativă pe amplasament şi în imediata sa vecinătate, aceste efecte sunt limitate în spaţiu datorită localizării clare a activităţilor pe de o parte şi datorită dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generării. Emisiile provenite din activităţile specifice de construcţie au următoarele caracteristici comune: sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; au impact preponderent local (nu afectează localităţile limitrofe amplasamentelor); sunt temporare (durează până la terminarea lucrărilor). Emisiile datorate operării curente a depozitului ecologic durează până la închiderea acestuia (cca. 30 ani), şi au aceeaşi natură şi li se pot aplica aceleaşi caracteristici ca şi emisiilor din construcţii. Emisiile datorate descompunerii deşeurilor (emisii de pe suprafaţa depozitului) nu vor afecta semnificativ calitatea aerului. Emisiile din compostarea deşeurilor vor fi neglijabile şi nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare atmosferică. Având în vedere că activităţile de construcţie ale obiectivelor componente a Sistemului de management integrat al deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi compostare) vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor şi vor înceta la terminarea activităţilor de construcţie. Pe durata operării staţiilor de sortare şi de transfer vor rezulta emisii de poluanţi în aer, constând în gazele de eşapament provenite de la utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deşeurilor, dar nu se prognozează un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Lucrările specifice de închidere a depozitelor se vor desfăşura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activităţi va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de execuţie a lucrărilor si vor înceta la terminarea activităţilor specifice de închidere. Traficul camioanelor va creşte pe anumite secţiuni de drumuri, fapt care afectează zonele urbanizate pentru o perioadă de timp stabilită (transportul de materiale, încărcături de deşeuri, etc.) şi care poate conduce la emisii poluante pentru aer. Executarea lucrărilor de închidere si remediere a suprafeţelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calităţii aerului, fata de situaţia existenta la ora actuala. 22

26 A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de construcţie În perioada de construire a staţiilor de sortare şi transfer, sursele de poluare pot genera următorul impact: - impactul determinat de scoaterea terenului din circuitul natural sau economic - impactul determinat de decopertarea terenului - impactul datorat utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate. Prin executarea lucrărilor în faza de construire a obiectivelor, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate. Prin natura lucrărilor, declanşarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi alunecările de teren sau accentuarea eroziunii hidrice, pot fi practic excluse. Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor şi eroziune superficială. Prin urmare, impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura solului şi subsolului. Impactul va fi cu caracter temporar şi se va manifesta strict pe perioada de execuţie a lucrărilor. Staţii de sortare si de transfer Sursele potenţiale de poluare a solului si subsolului sunt: In faza de construcţie: - scoaterea definitiva din circuitul natural a unor suprafete de teren - lucrari specifice de constructii (escavari, umpluturi) - scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje In faza de operare: - transportul deseurilor (pierderi acidentale din autovehiculele de transport) - scurgeri accidentale de ape uzate - scurgeri accidentale de produse petroliere de la mijloace de transport. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Sursele de poluare a solului si subsolului sunt: - levigatul rămas in masa depozitelor şi care nu poate fi colectat - scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje. 23

27 In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme sursele de poluare a solului din zona de organizare de şantier pot fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activităţile specifice de construcţie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversări din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. În perioada de exploatare a staţiilor de sortare şi de transfer nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu excepţia eventualelor scurgeri accidentale de la utilaje şi mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind local şi cu caracter temporar, putând fi îndepărtat prin măsuri de intervenţie specifice. Dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi moderat şi se va manifesta doar pe perioada de execuţie a construcţiilor, acest impact putând fi diminuat prin evitarea depozitării deşeurilor din construcţie pe suprafaţa solului şi verificarea periodică respectiv menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judeţul Maramureş s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deşeurilor. In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme nu se prognozează un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrărilor specifice de închidere, doar în cazul unor poluări accidentale în zona organizării de şantiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere). Închiderea depozitelor neconforme şi ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluării apei subterane şi solului, diminuând efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate). Totodată, închiderea şi remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la: - eliminarea unor surse de poluare şi risc pentru mediu şi sănătate (poluare apă, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc) 24

28 - reducerea pierderilor de materii prime secundare care, în lipsa controlului deşeurilor, ajung să fie eliminate prin depozitare - eliminarea riscului de depozitare a deşeurilor periculoase în amestec cu cele menajere - asanarea unor zone care oferă condiţii prielnice dezvoltării vectorilor de agenţi patogeni precum muşte, ţânţari, rozătoare, păsări. A.6.5. Deşeuri generate de proiect A6.5.1 Deşeuri generate in perioada de execuţie In perioada de execuţie In timpul perioadei de constructie a obiectivelor din proiect rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod ), amestecuri metalice (cod ), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod ) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod ) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deşeuri menajere nepericuloase: deşeuri biodegradabile de la bucătarii si cantine (cod ), nămoluri din fosele septice ale organizării de şantier (cod ), deşeuri municipale amestecate (cod ). In perioada de exploatare Activităţile desfăşurate pe amplasamentele prevăzute prin proiect (staţiile de sortare si de transfer) sunt la rândul lor generatoare de deşeuri: deseuri menajere sau asimilabile acestora; deşeuri de tip stradal; deşeuri tehnologice. 25

29 Deşeurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si întreţinerea curăţeniei la locurile de munca. Ele conţin hârtie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deşeuri biodegradabile; sunt deşeuri nepericuloase. Deşeurile de tip stradal vor rezulta din întreţinerea cailor de transport, a parcărilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deşeuri. Aceste deşeuri sunt de asemenea nepericuloase. Deşeurile tehnologice vor proveni din următoarele surse: zona de intervenţii utilaje, zona de compostare, atelierele de întreţinere / reparaţii. Deseurile de la zona de la spalare a platformelor din zona de interventii utilaje vor fi: namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate ); emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate ); Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare. A Deşeuri toxice si periculoase Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderile de depozite existente, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal. La constructie si exploatare se vor folosi substante periculoase: combustibili şi uleiuri de motor pentru functionarea vehicolelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste substante, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu se impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore. De asemenea, la statia de epurare monobloc cu osmoza inversa din cadrul centrului de management integrat al deseurilor de la Sarbi se vor folosi reactivi chimici specifici, si anume : 26

30 - agent de curătare Cleaner A care este o solutie diluata de 2 5% NaOH - acid sulfuric pentru reglarea ph-ului levigatului. Substantele chimice sunt livrate in bazine de plastic cu un corset din retea de sarma groasa cu o capacitate de: 1800 Kg pentru H2SO4 si l pentru NaOH. Aceste substante se golesc cu o pompa apartinătoare statiei de tratare a levigatului direct in rezervoarele acesteia. Rezervoarele au volumul de 4 mc sau 7000 Kg pentru H2SO4 si 1000 l pentru NaOH. Necesarul de substante este de: 350 l/zi la capacitatea maxima, care se atinge foarte rar. Necesarul de NaOH este de 100 l/an. După golire aceste bazine goale se depun închise, afara, lângă statia de epurare pe o platforma pana la livrarea următoare când sunt înlocuite cu altele pline. In spatele si legat de statia de epurare s-a construit o platforma betonata unde se depun aceste bazine in timpul transferului de lichid. Transportul este asigurat de firma care livrează aceste substante, care este autorizata sa desfăsoare si activitatea de transport substante chimice de acest gen. A Managementul deşeurilor La centrul de management integrat al deşeurilor, carburanţii se vor stoca într-un rezervor subteran etanş, cu pereţi dubli, autovehiculele fiind alimentate la staţia mobila de carburant din incinta. Uleiurile se vor stoca în recipiente originale, într-un spaţiu special amenajat, prevăzut cu cuve de retenţie. Reactivii chimici pentru staţia de epurare se vor depozita in spatii special amenajate in acest scop, manipularea si utilizarea acestora se va face cu respectarea instrucţiunilor specifice si a fiselor tehnice de securitate, pentru a evita afectarea mediului si a sănătăţii populaţiei. A.7. Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului propus Se vor amplasa în zona propusă pentru realizarea proiectului, barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Incinta va fi delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier, readucându-se terenul la starea iniţială. 27

31 Birourile şantierului, vestiarele muncitorilor si depozitele de materiale de inventar se vor amplasa in incinta amplasamentului. In aceasta zona se pot amplasa: - container birouri - container spalator ; - container laborator; - container vestiar; - toalete ecologice ; - depozitare materiale la sol. In vederea abordarii integrate a măsurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului impactului activităţilor desfăşurate in proiect se vor respecta următoarele: - lucrările se vor realiza in etape, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aibă o amploare cat mai mica, si se vor efectua lucrări de închidere pe măsura realizării sarcinilor tehnologice - pentru diminuarea impactului generat in timpul construcţiei se va urmări scurtarea duratei de execuţie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative - utilizarea unor module constructive care pot fi uşor montate si demontate pentru clădiri, drumuri, alte facilitaţi - depozitarea separată a stratului de sol fertil decopertat si a pamantului excavat - optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de construcţie preluat din gropi de împrumut - evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase. - crearea unor bariere de protecţie prin: - împrejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - plantarea pe perimetrul imprejmuit, inca din faza de inceput a constructiei, a perdelei vegetale de protectie - insămânţarea cu iarba şi stimularea regenerării naturale a zonelor libere de clădiri sau instalaţii înca din timpul fazei de constructie. Accesul la lucrările propuse se va face pe drumurile existente. Căile de acces vor fi întreţinute pe toată durata execuţiei. Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va realiza din reţeaua locala. 28

32 La fiecare punct de lucru se vor asigura toalete ecologice vidanjabile, care vor fi întreţinute de firma de specialitate. Lucrările proiectate nu sunt amplasate în zone de risc, fiind situate peste limita de inundabilitate. Vegetaţia specifică, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va fi replantată la finalizarea lucrărilor. Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un responsabil cu protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele: - Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă - Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 1425/2006, precum şi prevederile Normelor Generale de Protecţie a Muncii (Ordin nr. 508/2002 şi Ordin nr. 933/2002) - Normele Specifice de Securitate a Muncii - Regulamentul MLPAT 9/N/ privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, Ordinul MMPS 225/1995 normativ cadru privind acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie - Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/ Ord. MLPAT 20/N/ Normativ C alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrărilor. Toate lucrările ce se vor executa pe şantier trebuie să fie executate cu personal calificat şi pregătit în acest scop, cu instructajul de protecţie a muncii la zi. Personalul care execută lucrările de montaj trebuie dotat cu scule în perfectă stare de funcţionare, precum şi cu căşti şi materiale de protecţie adecvate procesului tehnologic pe care îl execută. Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din cadrul Inspectoratului în Construcţii Maramureş pe baza unui program elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul şi prezentat spre avizare conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului 29

33 Ansamblul de investiţii propuse pentru perioada reprezintă un sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Maramureş a cărui operare trebuie să asigure atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor prevăzute în Tratatul de Aderare şi legislaţia în vigoare. A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Pentru staţiile de sortare şi transfer de la Sighetul Marmaţiei şi Moisei Principalele operaţii care se desfăşoară in cadrul statiilor de transfer, sunt: - Descărcarea, în zona de recepţie, a vehiculelelor ce colectează deşeuri - Stocarea deşeurilor în containere de capacitate mare şi pregătirea lor pentru transport în vederea eliminării sau tratării - Compactarea deşeurilor pentru un transport mai eficient (deşeurile municipale solide colectate liber vor fi compactare, operaţie care va reduce în mod semnificativ volumul acestora) - Transportarea deşeurilor cu costuri totale mai mici la facilităţi de eliminare sau tratare. Principala funcţie este aceea de transfer a deşeurilor din vehiculele de colectare de la generatori în containere de mare capacitate. Aceasta include compactarea acestora, plasarea lor în containere şi ulterior preluarea acestora în vehicule specializate în vederea transportului. Receptia deseurilor consta in determinarea prin cantarire a cantitatii stocate si identificarea sursei de provenienta, inspectia vizuala a deseurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase. Manipularea deseurilor in perimetrul statiei de transfer consta in descarcarea deseurilor, compactarea lor in containere de mare capacitate si preluarea containerelor pe vehicule specializate pentru transport. Descarcarea si incarcarea deseurilor se face direct din vehiculul de transport prin bascularea benei sau a containerului. Descarcarea se face direct in gura palniei mecanismului hidraulic pentru compactare. Staţia de transfer va reduce costul transportului în comparaţie cu utilizarea mai multor vehicule cu ajutorul cărora deşeurile ar fi transportate direct din zonele de colectare la facilitatea indicată de tratare sau eliminare. Pentru compactare, deseurile sunt preluate in palnia de receptie si impingerea in containerele de mare capacitate. Compactarea are drept scop cresterea cantitatii de deseuri transportate intr-un utilaj de transport cu un volum dat si economisirea timpului consumat de autogunoiere cu transportul deseurilor. Se vor utiliza: sisteme de ancorare ale containerelor, echipament hidraulic de compactare, sistem de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate. Fie echipamentul de compactare, fie containerele trebuie să aibă posibilitatea să fie transportate (de regulă pe şine) către o altă poziţie. Odată încărcate cu deşeuri, containerele de mare capacitate trebuie mutate de pe poziţiile de încărcare într-o zonă de aşteptare de pe platformă, sau pot fi direct preluate de către vehiculele de transport specializate. 30

34 Mutarea se poate face prin translatare, fie prin încărcarea pe un vehicul de transport, deplasarea până la zona de aşteptare şi descărcarea containerului pe poziţia de aşteptare. Vehiculele de transport vor avea acces până la platforma pentru containere de mare capacitate. Accesul se va face pe căile de comunicaţie special destinate şi marcate. În mare măsură, se va evita ca în perimetrul staţiilor de transfer, traseul vehiculelor care descarcă deşeurile să se intersecteze cu cel al vehiculelor care preiau containerele de mare capacitate. În pofida faptului că pe amplasament se gestionează deşeuri municipale (nepericuloase), staţia de transfer prezintă riscuri privind siguranţa în exploatare şi protecţia mediului. Printre principalele riscuri în ceea ce priveşte staţia de transfer sunt următoarele: aprinderea deşeurilor, pericole de la vehiculele de transport cu gabarit mare aflate în mişcare. În ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor, anumite zone trebuie să fie acoperite şi rezistente la incendiu, inclusiv construcţiile betonate pentru platforme, zonele de descărcare şi pereţii pe o înălţime de cel puţin două treimi. Invelitoarea trebuie să fie rezistent la incendii şi întreaga structură protejată de incendii prin intermediul unui sistem de stropitori. Staţie de transfer flux tehnologic - Recepţie - compactarea deşeuri - Zonă stocare temporară deşeuri - Zonă de depozitare a containerelor, după spălare - Obligatoriu spălare containere, maşini - Gestionare rigole - Reteaua de apa Principalele zone administrative şi de control ale staţiei de transfer sunt: 1.Punct control acces amplasament 2.Spaţii administrative 3.Parcare platformă aşteptare 4.Utilităţi. Facilitati statia de transfer: - Poartă acces intrare-ieşire - Cantar - determinarea cantităţilor de deşeuri recepţionate si identificarea sursei de provenienta. Va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t si marimea sa de aproximativ 35 m2. Va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tutuor datelor si informatiilor necesare - Platforma pentru spalare roti - amplasata in zona de acces, folosita pentru spalarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer; rampa impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu dispozitive de spalare cu apa sub presiune - Parcare personal in imediata apropriere a corpului administrativ, face parte din platforma betonata, cu o suprafata de 40 mp, va fi amenajata pentru trei locuri de parcare. 31

35 - Zona spalare utilaje va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata, astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi) - Platforma de asteptare, stationare utilaje - este folosita in momentul unei avarii la statia de sortare si transfer, pentru stationarea utilajelor Platforma va fi proiectata pentru trafic greu, realizata din pietris 25 cm, strat piatra sparta 15 cm, strat beton rutier 6 cm si strat uzura 4 cm. - Stocare temporara containere amplasata in zona NE a platformei. In zona de amplasare a containerelor de depozitare temporara a deseurilor, se va realiza platforma din beton rutier ale caror laturi nu depasesc 0.5 m dimensiunea containerelor de mare capacitate. - Suprafata inierbata perimetral, se va forma o perdea verde prin plantarea de arbori si semanarea de gazon; va reduce impactul asupra mediului inconjurator. - Imprejmuire cu gard viu - Imprejmuire cu gard bordurat - Sistem de iluminat exterior stalpi de iluminat exterior cu unul sau doua brate, cu h= 8 m, amplasati perimetral, la o distanta de aproximativ 25 m - Sistem de colectare a apelor de pe suprafeţe se vor amplasata guri de scurgere si camine cu capac cu gauri tip geiger pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafetele betonate. Apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi, apoi se colecteaza intr-un bazin de retentie. - Apele cu levigat, care sunt colectate separat de celelalte ape, vor fi stocate intrun bazin de stocare levigat. Acest bazin se vidanjeaza periodic, iar levigatul se transporta la centrul de management de la Sarbi, unde vor fi trecute prin statia de epurare levigat. - Sistemul de canalizare menajera se compune din tuburi de canalizare PVC KG, camine de vizitare din beton si o ministatie de epurare. Apele rezultate de la grupurile sanitare se vor trece prin ministatia de epurare, apele rezultate sunt considerate conventional curate si vor fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale. Pentru ecologizarea depozitele Ariniş Borşa Legea cu privire la refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate este prezentata in următoarele hotărâri: HOTĂRÂRE nr din 19 noiembrie 2007 HOTĂRÂRE nr din 19 noiembrie

36 Pentru depozitul de la Borşa se impune o soluţie si din cauza terenurilor accidentate in panta pe care este situat acest depozit iar lucrările de sistematizare/acoperire ar fi foarte dificile de realizat si ar necesita un efort mult prea mare. Deşeurile de pe depozitul de la Borşa se vor muta pe depozitul de la Sighetu Marmatiei Pentru depozitul de deşeuri de la Borşa se impune această soluţie deoarece amplasamentul este situat pe situl Natura Soluţia minima pentru ecologizare recomandata de câtre proiectant este ca după ce se va muta toata cantitatea de deşeuri sa se decoperteze terenul pe care au fost amplasate acestea pe o adâncime de 30 cm iar peste stratul rămas in urma decopertări se va acoperi cu un teren fertil care se innierbează si realizarea un număr minim de 3 foraje pentru a se preleva probe apa in vederea monitorizării. Stratul decopertat de pe depozite se va duce la împreuna cu deşeurile care se muta la gropile de deşeuri ce se închid pe situ-uri si vor fi folosite ca prim strat de acoperire. Suprafeţele si volumele depozitelor propuse pentru relocare sunt preventate in tabelul de mai jos: Nr. crt. Nume depozit/ Locatie Suprafata si volumul 1 Arinis - Borsa S = m 2 V = m 3 2 Rohia Targu Lapus S = m 2 V = m 3 3 Seini S = m 2 V = m 3 Depozitele propuse pentru inchidere sunt: Baia Mare Sighetu Marmatiei Viseu de Sus Metoda de închidere a depozitelor de deşeuri nepericuloase aleasa este conforma cu Ordinul nr. 757 din 26/11/2004 (figura varianta b) si este următoarea: Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului 33

37 Peste deşeuri se vor pune următoarele straturi de jos în sus după cum urmează: drenajul de gaz depozit, strat de impermeabilizare, geotextil protecţie, drenare apa, respectiv strat de acoperire/recultivare. -Primul strat deasupra deseurilor este drenajul de gaz de depozit care are urmatoarele caracteristici: Kf 1x10-4 continut carbonat de calciu 1% masa m/s, d 30cm, nisip, deseuri de constructie maruntite, -Stratul de impermeabilizare sintetica se va face cu PEHD 2.00mm, iar deasupra acestuia se va monta un geotextil de protectie 1000gr/mp. -Stratul de drenaj al apei: are o grosime d 30cm, Kf 1x10-3 m/s, din pietris sau balastru alternativ cu saltea drenata cu filtru pe ambele parti. Deasupra drenajului se monteaza un strat geotextil permeabil. -Stratul de acoperire/recultivare este format din: strat din pamant argilos cu nisip si pietris necompactat (grosime d 85cm), - Stratul suport pentru gazonul de vegetatie 15cm si deasupra gazonul( vegetatie rezistenta la eroziune. Pe marginea inchiderilor se va monta o rigola perimetrala din beton. Racordul rigolei cu straturile de inchidere se va face prin montarea perimetrala a unor dale perforate pentru gazon. 34

38 A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cele mai apropiate arii naturale protejate de obiectivele proiectului propus sunt: Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului Parcul Natural Munţii Maramureşului Tabelul nr. Ariile protejate Natura 2000 identificate in vecinătatea obiectivelor din Plan si distanta fata de aceste arii OBIECTIV ARIE PROTEJATA DISTANTA (km) Situri de importanta comunitara (SCI) Depozit neconform Seini Raul Tur 7,75 Depozit neconform Tg. Lapus Cheile Lapusului 10,17 Arboretele de castan comestibil Depozit neconform Baia Mare de la Baia Mare 4,26 Depozit neconform Sighetul Marmatiei Tisa Superioara 0,38 Depozit neconform Sighetul Marmatiei Valea Izei si Dealul Solovan 3,27 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Cheile Lapusului 12,32 Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Maramuresului 0,123 Statia de sortare si transfer Sighetu 0,38 Marmatiei Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei C.M.I.D. Sarbi Tisa Superioara Valea Izei si Dealul Solovan Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) 3,27 16,5 35

39 Depozit neconform Seini Lunca inferioara a Turului 7,83 Depozit neconform Tg. Lapus Muntii Rodnei 52 Depozit neconform Baia Mare Lunca inferioara a Turului 30,9 Depozit neconform Sighetul Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Muntii Rodnei 50 Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Rodnei 5,8 Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1 C.M.I.D. Sarbi Lunca inferioara a Turului 23,7 Parcuri nationale si naturale Parcul Natural Muntii Depozit neconform Seini Maramuresului 63,83 Depozit neconform Tg. Lapus Parcu National Muntii Rodnei 51,87 Parcul Natural Muntii Depozit neconform Baia Mare Maramuresului 54,29 Parcul Natural Muntii Depozit neconform Sighetul Marmatiei Maramuresului 10,8 Parcul Natural Muntii Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Maramuresului 43,11 Parcul Natural Muntii Statia de sortare si transfer Moisei Maramuresului 0 (inclus) Statia de sortare si transfer Sighetu Parcul Natural Muntii Marmatiei Maramuresului 10,8 Parcul Natural Muntii C.M.I.D. Sarbi Maramuresului 72,24 36

40 37

41 38

42 39

43 A Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului A Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului are suprafaţa de ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 47º 46' 60'' longitudine E 24º 33' 53'' Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bistra (80%), Borşa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Vişeu de Jos (1%), Vişeu de Sus (81%) A Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului a fost declarat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune pe aria naturală protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului care a fost desemnat prin Legea nr din A Tipul de proprietate Situl este in proprietatea statului. A Regiunea Biogeografica Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA A Tipuri/clase de habitate Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt menţionate in Formularul Standard Natura 2000 Cod Denumire habitat Suprafaţ a ocupata % Reprezent a tivitate Elemente privind evaluarea sitului Suprafat a relativa Stare conservar e Evaluar e Globala 4030 Tufărişuri 0,01 B C B B uscate europene; 4060 Tufărişuri 3 B C B B alpine şi boreale; 4070 Tufărişuri cu 2 A C A A 40

44 * Pinus mugo şi Rhododendro n myrtifolium 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6520 Fâneţe montane; 8230 Comunităţi pioniere din Sedo- Scleranthion sau din Sedo albi- Veronicion dilleni pe stâncării silicioase Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 4080 Tufărişuri cu specii subarcticede salix; 0,5 B C B B 0,01 B B B B 0,1 B C B B 1 B C B B 10 B B B B 1 B C B B 1 B C B B 0,1 B C B B Versanţi 0,001 B C B B 41

45 stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8220 Versanţi 0,01 B C B B stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase 7110 Turbării active 0,05 B C B B * 3240 Vegetaţie lemnoasa cu Salix eleagnos dea lungul râurilor montane 0,5 B C B B REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare: A: reprezentativitate excelentă, B: reprezentativitate bună, C: reprezentativitate semnificativă. D: prezenţă nesemnificativă. SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj p. A: 100 ³ p > 15% B: 15 ³ p > 2% C: 2 ³ p > 0% STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere A: conservare excelentă B: conservare bună C: conservare medie sau redusă Analizând tabelul se observă că la nivelul sitului ROSCI 0124 Munţii Maramureşului habitatele au o reprezentativitate buna şi se află la un nivel de de conservare buna. La nivelul sitului până la declarare au fost identificate 3 habitate prioritare, restul de 12 habitate sunt comunitare. 42

46 Cod % CLC Clase de habitate N Pajişti naturale, stepe N Păşuni N Păduri de foioase N Păduri de conifere N Păduri de amestec N Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 o Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CEE 1352* - Canis lupus (Lup); Lynx lynx (Râs); Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari); Myotis blythii (Liliac comun mic); Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă); Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1193 Bombina variegata; 2001 Triturus montadoni o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1122 Gobio uranoscopus, 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi; o Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Carabus hampei (Carab); Carabus zawadszkii (Carab); 1060 Lycaena dispar; Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan); 4024* - Pseudogaurotina excellens (Croitor); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) o Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Agrimonia pilosa (Turiţă); Campanula serrata (Clopoţel); Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); Dicranum viride; Eleocharis carniolica; Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); Liparis loeselii (Moşişoare); 43

47 4116 Tozzia carpathica (Iarba gâtului) o Alte specii importante de floră şi faună: Amfibieni: Bufo Bufo, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Triturus alpestris Reptile: Vipera berus, Păsări: Aquila chrisaetos, Aquila pomarina, Dendrocopus leucotos, Motacilla alba, Motacila cinerea Mamifere: Cervus elaphus, Capreolus capreolus Plante: Genista tinctoria, Festuca carpatica, Galium palustre, Cephalanthera longifolia, Ranunculus carpaticus, Vaccinium uliginosum, A Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 1193 Bombina variegata Denumirea româneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena Denumire ştiinţifica Bombina variegata Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se reproduce inclusiv in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina care prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine. Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România este prezenta pretutindeni in zonele de deal si munte. Populaţia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice ochi de apa disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata si toleranta sporita la o varietate de impact antropice. Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna, preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori in cursul verii. Ouăle se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea 44

48 aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti temporare. Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes comunitar. Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel naţional si neameninţata pe întregul areal Hucho hucho Denumire româneasca Lostrita Denumire ştiinţifica Hucho hucho (Linnaeus) 1758 Descriere si identificare: Corpul alungit si gros, aproape circular in secţiune. Habitat Traiste in râuri mari de munte (in zona lipanului si a moioagei), in apa adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei, fie sub malurile râpoase. Distribuţie si ocurenta Lostriţa are o răspândire foarte redusa pe teritoriul României. Populaţie Sute de indivizi. Ecologie si comportament Trăieşte in râuri mari de munte (in zona lipanului si a moioagei), in apa adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei, fie sub malurile râpoase. Ziua sta ascunsa iar noaptea iese la vânat. Reproducerea ae loc primăvara, la sfaritul lunii aprilie si in aprilie. Locurile de reproducere sunt localizate in zona lipanului, pe râurile mai sau la gura afluenţilor acestora, pe substrat de pietriş. Ambii părinţi pregatesc un cuib scormonind nisipul cu botul si coada. Icrele sunt galben-portocalii; diametrul lor variind intre 4,8 si 6 mm. Hrana consta aproape exclusive din peşti, la exemplarele mici 45

49 nevertebrate. Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Convenţiei de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura Gobio uranoscopus Denumirea româneasca :Porcusorul de vad Denumire ştiinţifica : Gobio uranoscopus (Agassiz), 1828 English name Smalleye Gudgeon Descriere si identificare: Corpul si pedunculul caudal groase si cilindrice. Habitat Trăieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in zona vadurilor si repezişurilor, unde apa are o viteza de cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Exista cazuri in care aceasta specie ajunge si spre zonele de şes ale unor râuri, dar poate fi găsit doar in sectoarele cu repezişuri. Distribuţie si ocurenta Porcuşorul de vad este o specie cu o răspândire relativ redusa pe teritoriul României. Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii. Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in zona vadurilor si repezişurilor, unde apa are o viteza de cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Exista cazuri in care aceasta specie ajunge si spre zonele de şes, dar poate fi găsit doar in sectoarele cu repezişuri. Deşi in anumite repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează insa adevărate cârduri. Reproducerea are loc in perioada mai - iunie, perioada in care icrele sunt depuse pe pietre. Hrana consta din perifiton si nevertebrate reofile. Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ restrâns; arealul se află în uşoara scădere in ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate medie. Specia este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România ratifica convenţia de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 si prin. In vederea protecţiei acestei specii este necesara conservarea calităţii apei, realizarea construcţiilor ameliorative 46

50 hidrotehnice cu consultarea conservaţioniştilor, păstrarea condiţiilor naturale sau apropiat de cele naturale in anumite sectoare de râu Leuciscus souffia Denumirea româneasca Cleanul Dungat Denumire ştiinţifica Leuciscus souffia Risso 1826 Descriere si identificare Înălţimea corpului reprezintă 19,8-23,3% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 55-74% din înălţime. Habitat Traiste in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile cu apa moderatrapida, uneori in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele laterale foarte încete. Distribuţie si ocurenta Cleanul Dungat are o răspândire foarte redusa pe teritoriul României. Populaţie Mii de exemplare Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile cu apa moderat-rapida, uneori in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele laterale foarte încete. Reproducerea are loc primăvara, din martie pana in mai, când indivizii se aduna in cârduri mari. Icrele sunt depuse in curent pe fund pietros. In perioada de reproducere, coloritul devine mult mai intens, portocaliul se transforma in roşu, iar dunga cenuşie devine violeta. Hrana consta din insecte, crustacee reofile si alge. Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura Barbus meridionalis Denumirea româneasca Moioaga Denumire ştiinţifica Barbus meridionalis Risso, 1827 Descriere si identificare Dimensiuni mijlocii; corp alungit si rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung si proeminent; Habitat Traiste exclusiv in râurile si pâraiele din regiunea de munte si partea superioara a regiunii colinare; in majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traiste atât in râuri pietroase, 47

51 rapide si reci, cat si unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, insa numai la munte. Arata preferinţa mai ales pentru porţiunile cu curent puternic si fund pietros. Distribuţie si ocurenta Moioaga are o distribuţie relativ larga dar uşor fragmentata. Populaţie Nu exista date la nivel naţional care sa permită o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii. Ecologie si comportament Trăieşte doar in apa dulce. Nu sunt cunoscute migraţii. Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori pana spre sfârşitul verii. Bentopelagic. Se hrăneşte in primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus. Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal extins; arealul se afla in continua extindere in ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta. Specia este protejata prin Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la Berna), Anexa II si V a Directivei Europene Sabanejewia aurata Denumirea româneasca Boarta Denumire ştiinţifica Sabanejewia aurata (Filippi) 1865 Descriere si identificare Corpul de inaltime variabila, moderat comprimat lateral; 5-20 de pete dorsale, 5 17 laterale; mărimea si talia petelor laterale este foarte variabila; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenta tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dunga longitudinala neagra si niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pata dorsala si alta ventrala, mici; pata dorsala este verticala. Exista o creasta adipoasa dorsala, uneori si una ventrala. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Habitat Traieşte in ape dulci curgătoare din zona montana pana la şes. Prefera substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv nisipoase. Distribuţie si ocurenta Boarta are o răspândire foarte mare pe teritoriul României. Populatie nu sunt informatii Ecologie si comportament Traieste in ape dulci curgătoare din zona montana pana la şes. Prefera substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv nisipoase. Unele subspecii au preferinţa si pentru substrat bolovănos. Hrana consta din diatomee si nevertebrate. In 48

52 râurile nisipoase in cea mai mare parte a timpului se îngroapă in nisip. Evita râurile/sectoarele cu nămol. Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal întins. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), 1163 Cottus gobio Denumirea româneasca Zglavoaca Denumire ştiinţifica Cottus gobio Linnaeus, 1758 Descriere si identificare Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular si subopercular exista cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi in lungul liniei laterale; linia laterala rectilinie cu orificii mici. Habitat Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in general in râuri si pârâuri, rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai putin adânca si relative înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale. Distribuţie si ocurenta Zglăvoaca are o răspândire larga in apele de munte ale României, sectorul sau fiind insa unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a cunoscut modificări substanţiale in ultimii zeci de ani. Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii. Ecologie si comportament Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in general in râuri si pârâuri, rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai puţin adanca si relativ înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale. Este un peste puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este in martie-aprilie. Masculii păzesc ponta pana la eclozare. Alevinii sunt la început semi pelagici. Hrana consta din larve de insecte,amfipode, icre si puiet de peste. Masuri luate si necesare pentru ocrotire Cu excepţia sectoarelor de râu afectate de impactul antropic aceasta specie nu a cunoscut restrângeri de areal, din păcate aceste sectoare sunt destul de numeroase. In Romania este o specie considerata ca având un areal relativ larg. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta/medie. Specia 49

53 este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la Berna), A Alte caracteristici ale sitului Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca m), in zona pădurii de molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In prezent, a mai rămas din lac doar o suprafaţa de 7-8 m pătraţi. Taul lui Dumitru este o mlaştina activa, de tip oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba depăşeşte 5 m. Tău la Gutâi prezintă importanta ştiinţifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le adăposteşte, îndeosebi Lycopodium innundatum, Andromeda polifolia si Carex limosa, care sunt rare in România. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m adâncime, aceasta mlaştina este foarte importanta din punct de vedere palinologic. Vegetaţia mlaştinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale asociaţiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginatae-sphagnetum, asociatii specifice tinoavelor oligotrofe. Situl prezintă specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbăriilor adânci, cu depozit turbos mai mare de 2 m:carex pauciflora, Empetrum nigrum,eriophorum vaginatum, Lycopodiella inundata, Sphagnum cuspidatum,vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum A Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale de Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801 Pajişti sud-este carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris. Valoarea conservativa a acestui habitat este redusă. Pe termen scurt va fi perturbată distribuţia şi reproducerea la amfibienii care se regăsesc pe marginile drumului forestier şi a drumului comunal: Bombina variegata (Laurenti 1768), Triturus cristatus (Laurenti 1768) Bufo viridis (Laurenti 1768) Rana dalmatina (Fitzinger 1838). De asemenea va fi afectată activitatea diurnă a reptilelor care trăiesc în preajma căilor de acces atunci când se vor realiza amenajările, Podarcis muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus 1758), Coronella austriaca (Laurenti

54 .. A Vulnerabilitate Tău la Gutâi, prin poziţia sa, sub vârful Creasta Cocosului, care este inclus in reţeaua de rezervaţii geologice, nu este suficient protejat. Pericolul major pentru mlaştina il constituie defrişarea molidişului din zona sa de lagg. Prin poziţia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinii, vulnerabilitatea este mai redusa. Un real pericol pentru sit îl reprezintă drenare a zonei de lagg. A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară A Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară are suprafaţa de ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 47º 56' 8''longitudine E 24º 5' 26'' Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bârsana (1%) Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22 %) Câmpulung la Tisa (19 %), Remeţi (10 %) Rona de Jos (1 %) Rona de Sus (47 %) Săpânţa (4%) Sarasău (18 %) Sighetu Marmaţiei (2 %) A Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară a fost declarat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. A Tipul de proprietate Situl este in proprietatea statului. A Regiunea Biogeografica Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA 51

55 A Tipuri/clase de habitate Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt menţionate in Formularul Standard Natura 2000 Cod Denumire habitat Suprafaţa ocupata % Reprezenta tivitate Elemente privind evaluarea sitului Suprafata relativa Stare conservare Evaluare Globala 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae) 5 B C B C 1 B C C C REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare: A: reprezentativitate excelentă, B: reprezentativitate bună, C: reprezentativitate semnificativă. D: prezenţă nesemnificativă. SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj p. A: 100 ³ p > 15% B: 15 ³ p > 2% C: 2 ³ p > 0% STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere A: conservare excelentă B: conservare bună C: conservare medie sau redusă 52

56 Cod % CLC Clase de habitate N , 512 Râuri, lacuri N , 412 Mlaştini, turbării N Culturi (teren arabil) N Păşuni N , 243 Alte terenuri arabile N Păduri de foioase N Păduri de amestec N , 222 Vii şi livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) N Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1166 Triturus cristatus 1193 Bombina Variegata; 1220 Emys orbicularis o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1130 Aspius aspius 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1157 Gymnocephalus schraetzer 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi; A Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 1166 Triturus cristatus Denumirea româneasca Tritonul cu Creasta Denumire ştiinţifica Triturus cristatus Descriere si identificare Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de pana la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Habitat Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci, cu vegetaţie palustra. Deseori poate fi întâlnita in bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). In perioada de viata terestra prefera pajiştile umede. Datorita dimensiunilor mari nu se reproduce in bălti temporare mici. Este frecvent in iazuri si lacuri, mai ales daca exista vegetaţie acvatica in care sa se poată ascunde. 53

57 Distribuţie si ocurenta Este răspândit in mare parte din Europa centrala si de nord, din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In nord, in Scandinavia, ajunge pana la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberica, Italia si, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. In România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea si lunca Dunării unde este înlocuit de T. dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse intre m. Populaţie Populaţiile sunt intr-un declin accentuat pretutindeni in Europa in special datorita distrugerii habitatelor, introducerii de peşti. Nu exista studii populaţionale la nivel naţional si puţine la nivel european. Ecologie si comportament Reproducerea are loc in martie iar adulţii pot rămâne in apă pana in mai-iunie. Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se realizeaza in urma unei parade sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase oua (peste 100), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cat si cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit in vecinătatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât in mediul acvatic cat si in cel terestru. Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie vulnerabila la nivel naţional, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradării si distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente. Menţinerea habitatelor acvatice existente precum si crearea de noi habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie va permite menţinerea unor populaţii viabile. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare. Conform listelor roşii specia este considerata vulnerabila la nivel naţional si neameninţata pe întregul areal Bombina variegata Denumirea romaneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena Denumire stiintifica Bombina variegata Descriere si identificare Este o brosca de dimensiuni mici, de pana la 5 cm. Forma corpului este mai îndesata decat la B. bombina. 54

58 Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se reproduce inclusiv in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina care prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine. Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România este prezenta pretutindeni in zonele de deal si munte. Populatia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice ochi de apa disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata si toleranta sporita la o varietate de impact antropice. Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna, preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori in cursul verii. Ouale se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti temporare. Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes 55

59 comunitar. Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel naţional si neameninţata pe întregul areal Emys orbicularis Denumirea româneasca Broasca Testoasa de Apa Denumire ştiinţifica Emys orbicularis (Linnaeus) 1758 Descriere si identificare Specie monotipica, dulcicola, diurna; forma si coloritul carapacei se modifica odată cu vârsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult se alungeşte devenind ovala; Habitat Traieste in ape dulci, lin curgătoare si stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetaţie ; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal ajunge pana la aproximativ 700 m. Distribuţie si ocurenta Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nordvestul Africii. In unele parţi ale Europei populaţiile iniţiale au dispărut, insa specia a fost reintrodusa. Populaţie Specia a fost mult mai comuna in trecut, având o distribuţie mult mai larga decât in zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distribuţie in mozaic a acestei specii, cu populaţii mici, izolate, ameninţate cu dispariţia. Ecologie si comportament Hrana consta din nevertebrate, peşti, amfibieni. Se hrăneşte doar in apa. Specie fricoasa, se refugiază in apa la cel mai mic pericol; in afara perioadelor când se hrăneşte, isi petrece timpul însorindu-se in imediata apropiere a apei, pe tarm sau pe un trunchi de copac căzut; in timpul reproducerii, masculii devin teritoriali, dezvoltând un comportament agonistic si stabilind ierarhii. In timpul iernii, precum si vara, in perioadele de seceta, indivizii se refugiază in mal, unde metabolismul se reduce, pana la reapariţia condiţiilor optime. Este ovipara, femela se deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua intr-o groapa pe care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după zile de incubaţie. Uneori, embrionii pot hiberna in ou, eclozând doar in primăvara următoare. Sexul puilor este dependent de temperatura: din ouale ţinute la temperaturi mai scăzute (pana la 25 C) vor ieşi masculi, iar din ouale tinute la peste 30 C vor ieşi doar femele. Măsuri luate si necesare pentru conservare Este inclusa in Anexa 2 a Convenţiei CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca ameninţata, si in lista roşie a vertebratelor la nivel naţional (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a 56

60 OUG 57/2007 ca specie a cârei protecţie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si in Anexa 4A a aceluiaşi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate. Pana in prezent nu a fost luata nici o măsura practica de conservare. Este necesara identificarea celor mai importante populaţii de ţestoase de apa si luarea de masuri de refacere si conservare a habitatelor naturale care adăpostesc aceste populaţii. A Alte caracteristici ale sitului Cursul Tisei pe graniţa romano-ucraineana reprezintă un râu mare puţin poluat, cu zăvoaie si secţiuni de lunca inundabila. Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, puţin afectata de activităţi antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostriţa, clean dungat). A Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca, constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua habitate de padure. Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum si datele obtinute in vizita de pe teren din iulie -septembrie Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate: Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale; Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic; Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice 57

61 precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta conservativa statuata. Habitate identificate in imediata vecinatate a PP: Dintre habitatele naturale care ar putea fi afectate de implementarea proiectului este 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion Padion, Alnion incanae). Dupa Manualul Habitatele din Rimânia corespondentele pentru acest habitat sunt: R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa Rãspândire: în luncile montane din toți Carpaþii României, în etajul boreal, mai Puțin frecvent în Carpații Occidentali. Suprafețe: circa ha, mai frecvent în Carpaþii Meridionali și Orientali. Stațiuni: Altitudini m. Climã: T = 7,5 20C, P = mm. Relief: lunci montane înguste, versanți umeziți de izvoare. Roci: variate, calcaroase și silicioase, sub formã de pietrișuri, nisipuri grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent umede-ude, mezotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa).a.; are acoperire de % și înãlțimi de m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus și Telekia speciosa. Valoare conservativã: foarte mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia 58

62 speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara.a. Literaturã selectivã: Coldea 1991; Donițã et al Redactat: N. Doniþã, I. Biriș. R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum Rãspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun și de amestec cu gorun. Suprafețe: circa ha, din care ha în sudul și câte 750 ha în vestul și estul României. Stațiuni: Altitudini m. Clima: T = 10 7,50C, P = mm. Relief: terase joase și maluri de râuri. Roci: aluviuni grosiere de pietrișuri-nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent scheletice, eu-mezobazice,umed-ude, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și alb (Populus nigra, P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire variabilã 70 80% și înãlþimi de m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius- Aegopodium podagraria. Valoare conservativã: foarte mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnus 59

63 glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna. Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatoriumcanabinum, Galium aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara.a. Literaturã selectivã: Coste 1980; Doniþãet al Redactat: N. Donițã, I. Biri Speciile de amfibieni Triturus cristatus, Bombina Variegata;, Emys orbicularis de asemenea ar putea fi afectate pe termen scurt în perioada de amenajare a obiectivelor proiectului, respectiv punctele de colectare si stația de transfer de la Sighetul Marmației. A Vulnerabilitate Vulnerabilitatea sitului este datorata poluării industriale si menajere şi pescuitului ilegal (lostriţa) A Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului Din informaţiile puse la dispoziţie de administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului, reiese că : ca flora investigata in PNMM prezintă 1521 axoni. Ştiind ca flora României cuprinde un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane (Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate in Parcul Natural Munţii Maramureşului reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la nivel naţional, rezultând astfel importanta conservării speciilor din Parcul Natural Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea biogeografica alpina. Pe lângă bogăţia specifica mare, flora acestei zone este valoroasa si prin elementele floristice ce au diferite statute de conservare cum ar fi: Arnica montana -specie prezenta pe anexa nr 5 (Specii de plante si de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management) din legea 49/2011 privind aprobarea Ordonanţei de 60

64 Urgenta nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Trollius europaeus - specie cu statut de conservare la nivel national. Leontopodium alpinum - specie prezenta pe lista rosie a plantelor la nivel national, declarata monument al naturii. Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica - relict glaciar, specie rara pentru Romania, prezenta ei fiind semnalata numai in judetele: Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud, Valcea. Campanula serrata specie amenintata in Europa, endemit carpatic. Cypripedium calceolus specie inclusa pe lista rosie nationala ca fiind vulnerabila, rara. Ligularia sibirica specie rara, inclusa pe lista rosie. Poa granitica ssp.disparilis specie endemica rara, inclusa pe lista rosie Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari. In total au fost identificati pana in prezent un numar de 1521 taxoni, apartinand la 252 familii. Grupa sau clasa Familii Taxoni IUCN red list Romanian red list Endemic Macromicete Licheni Briofite Cormofite Din cartea Rosie a Plantelor Vasculare din România de Gheorghe DIHORU si Gavril Negrean am identificat în zona Muntilor Maramureşului si nu numai si alte specii de plante cum ar fi: Barbarea stricta Andry. In Besser, Enum Pl., (Brassicaceae) 61

65 Statut: Critic periclitată (CR) Taxonomie: Bianuala până la 100 cm. Corologie.Plantă rarissimă indicată numai din nordul ţării:bn: Năsăud, Rodna, Beclean, MM:Borşa, SV: Gura Humorului, VN:Andreiaşul de Jos, Nerejul, VS: sud Gara Bălteni Habitat: cenologie: Prin livezi umede,în tufişuri, şanţuri, lângă drumuri, destul de rară. Heliofilă în zonă deluroasă, pe soluri jilav-umede cu conţinut moderat de azot. Importanţă: Raritatea. Plantă cu gust iute. Meliferă şi de interes farmaceutic. Factori limitativi:apropierea de limita de sud a arealului. Clima nefavorabilă. Măsuri de conservare:de regăsit şi de cultivat în grădini botanice. Păstrarea seminţelor în bănci de gene şi repopulare. Juncus minutulus Albert & Jahand, Statut: Critic periclitată (CR) Taxonomie: cespitoasă anuală Corologie: În câteva puncte din nordul si vestul României, în MM: Borşa, Complexul turistic (G Negrean), SV Munţii Călimani, Dornişoara, Canton Strunior, Munţii Obcina Mare (G. Negrean) Habitat, cenologie:heliofilă, zonă montană higrofilă, pe locuri umede, nisipoase Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific, mai ales aspectul corologic Factori limitativi:limita de sud-est a arealului. Adesea parazitată de ciuperca Entorrhiza aschersoniana. Măsuri de conservare: conservată implicit în Parcul Naţional Munţii Rodnei 62

66 Poa rehmannii (Asch.& Graebn) P.caesia Sm. subsp.rehmanni K.Richt: P. nemoralis L. subsp. Rehmanni Statut: Vulnerabilă (V) Corologie : Numai în Carpaţii Orientali : MM Borşa la gura V. Prinosului, SV: Poiana Negri, Cârlibaba pe Mt. Dadu, Pojorâta pe Mt. Eva, Zugreni pe V. Colbului, Nt: Cheile Bicazului, Munţii Giurgeului, BC: Băile Slănic, pe gresii în Bucovina, HR: Lacul Roşu, MM:Pietrosul Rodnei, Corbele Pietrosului Habitat, Cenologie: Specie mezofilă şi hielofilă în etajul montan şi subalpin până la 1900 m, pe versanţii pietroşi Importanţă: Importantă din punct d evedere ştiinţific ca plantă endemică rară. Buna furajeră Măsuri de conservare: Se află în rezervaţiile Adam şi Eva, Cheile Bicayului, şi Munticelul Cheile Şugăului. Cultivarea în grădini botanice de altitudini. Conservarea cariopselor în bănci de gene. Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich, R. major L., nomen ambiguum, R. hirsutum Lam. Alectorolophus hirsutus Statut: Vulnerabilă (VU) Corologie: Sporadică în Carpaţi, AB: Valea Ampoiului, Cheile Ampoişei, Dealul Cetate, Vârful Pietreii şi Cetăţeaua, BC: pe dealul Maşcaşu lângă Dârmăneşti, BV: Muntele Piatra Craiului, CS: Dalci, Borlova, Domaşnea, Cornea Cruşovăţ, MH: Plavişeviţa, MM: Munţii Maramureşului, SV: Vatra Dornei, Dealul Runcului,.. Habitat, cenologie: Heliofilă, zonă colinară şi de munte, soluri moderat umede şi neutre, pajişti mezofile. Importanţă: Importnată din punct de vedere ştiinţific ca plată destul de rară ţi cu areal restrâns. Este dăunătoare paşistilor. 63

67 Factori limitativi: Populaţii sărace. Limita de sud şi de sud-este a arealului. Ruderalizarea, cositul repetat, păşunatul şi lucrările de ameliorare a paşistilor, Uneori parazitată de ciuperca Plasmopora densa. Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Se conservă în Rezervaţia Codrul Secular Giumalău. Ribes spicatum: E. Robson in With. R. rubrum sensu Jancz& auct.non. L, R. heteromorphum Statut:Critic periclitată (CR) Corologie: Carpaţii Orientali şi Maramureş: BV: Postăvaru, HR: Lazarea între pârâul Român şi Recea,. MM: lângă Vişeul de Sus la Alenuş, MS: Acăţari, NT: Schitul Sihla, Habitat, cenologie: Heliofilă, zona de munte soluri umede. Importanţă: Plantă relictară, importantă din punct de vedere ştiinţific. Plantă economic utilă. Factori limitativi: Populaţii extrem de restrânse. Desecarea mlaştinilor. Păşunatul şi cositul. Defrişarea tufărişurilor. Seceta şi încălzirea climei. Limita de sud a arealului. Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Monitorizarea populaţiilor existente. De cultivat în grădini botanice. Crearea unei rezervaţii pentru R heteromorphum în Depresiunea Giurgeului, care pare să fie una din cea mai bogata zonă conservatoare de relicte din Europa. Rumex thyrsiflorus Fingerh, Linnaea, subsp. thyrsiflorus (Acetosa thyrsiflora) 64

68 Statut: Critic periclitată (CR) Corologie: Maramureş, Transilvania şi Sudul Moldovei: CJ: Valea somesului Mic lnagă Apahida, MM: Borşa între gară şi apa Vişeului, VS: Bazinul Crasnei Habitat, cenologie: Heliofilă, zona colinară şi montană. Livezi uscate în regiunea dealurilor şi a munţilor. Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rarissimă şi dioică. Factori limitativi: Mijloace de propagare neeficiente. Populaţii foarte sărace. Măsuri de conservare: Cercetarea corologică, deoarece este posibil să fie frecventă şi confundată cu specii apropiate. Ar trebui cuprinsă într-o rezervaţie. Cultivarea în grădini botanice. Salix bicolor Wild, Berlin Baumz: S. phylicifolia auct, S weigeliana Willd. Statut: Critic periclitată (CR) Corologie: Carpaţii Orientali, de Curbură şi Meridionali: Munţii Maramureşului: Mt Farcău, V Borşei, Prislopul, Munţii Rodna: Pietrosul Rodnei.. Habitat cenologie;heliofilă, subalpină (excepţional la deal), pe soluri umede, prin mlaştini şi în lungul pâraielor Importanţă: Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rară, cu caracter de relict. Participă la alcătuirea unor asociaţii endemice în România (Munţii Călimani, Munţii Cindrel) Factori limitativi: Populaţii sărace. Păşunatul. Limita de areal spre sud şi est Măsuri de conservare: Se conservă implicit în Rezervaţia Biosferei Pietrosul Rodnei şi câteva rezervaţii sau parcuri naţionale: Munţii Bucegi, Cheile Bicazului, Munţii Călimani. Monitorizarea populaţiilor existente. Saussurea porcii Degen, Magyar Bot. Lapok3. 65

69 Statut: probabil dispărută (EX) Corologie: numai în Carpaţii Orientali de Nord, Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Beskizii Orientali. În Munţii Maramureşului: Comuna Borşa Lanul Cercănel 1171m, exp estică înaltă de 64 cm,,,. Pe Corongişiu în dreptul Portiţei de pe Saca cu ceva deasupra pădurei spre Valea Vinului şi la Cepe pe versantul dinspre Anieş. Nu se ştie nimic de ea in staţiunea Maramureşului. Habitate cenologie: Pe coastele umede, mlăştinoase din regiunea subalpină Importanţă: Este deosebit de importantă din punctul de vedere ştiinţific fiind colectată şi descrisă din România. Endemit cu areal extrem de restrâns, dacă mai există. Măsuri de conservare: Regăsirea şi instituirea măsurilor de protecţie. Silene rupestris L., Statut: Critic periclitată (CR) Corologie: Numai în Munţii Maramureşului: MM: Băile Borşa pe pârâul Cisla pe stânci de andezit, la stâna lui Vârtic ( )Toroioaga care creşte practic pe tot muntele Habitate şi cenologie: Heliofilă, pajişti subalpine pe soluri grase, bine drenate, acide, moderate în substanţe minerale nutritive, m. Importanţă: Plantă foarte rară, ornamentală pentru stâncării, importantă din punct de vedere ştiinţific. Factori limitativi: Se află la limita de est a arealului singurul punct din Carpaţi. Păşunatul intensiv. Măsuri de conservare. Este trecută în listele roşii. Se impune includerea într-o rezervaţie. Monitorizarea populaţiilor şi conservarea în bănci de gene. 66

70 Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa. Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968). Nevertebrate. Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat 74 de specii dintre care 7 specii pentru prima data in Romania: Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea - Smereceni Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea - Smereceni Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea - Carligatura. Diaphorus halteralis (Loewl869) - Repedea Hilara albitarsis von Roser, Repedea (Poiana Smereceni) Empis (s.str.) nuntia Meigen Bistra - Paltin Empis (s.str.) planetica Collm Repedea - (Smereceni) In 1997, se colecteaza in aceasta zona 15 specii de Coccinellidae si 35 de Cerambycidae (Coleptera), intre care si specia foarte rara in Romania - Nivellia sanguinosa (Gyllenhal 1827) - pe valea Carligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus (Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt semnalate pentru prima data in Maramures. Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat 136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati 65 de taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor din zona. Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete (zglavoc) (Cottus gobio), babete(cottus poecilopus). In partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures. 67

71 Dintre amfibieni 8 specii sunt identificate cu siguranta: salamandra (Salamandra salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica (Triturus montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta (Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria). Reptilelesunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(vipera berus), dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima). Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este soparla de munte (Lacerta vivipara). Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(tetrao urogallus), ierunca(tetrastes bonasia) cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca : mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa hypoleucos), codobatura dc munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba). In fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos), muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus ater), etc. In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosnl de munte (Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia curvirostra), scatiu (Carduelis spinus), etc. Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe langa alte specii de pasari rapitoare care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), vanturel rosu (Falco tinnunculus), etc. Dintre speciile de pasari inca prezente in zona cu populatii viabile unele figureaza in lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute in Cartea Rosie a Europei ca rasul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrans, in fauna Europei. 68

72 B. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI B.1.1 Evaluarea efectelor potentiale Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat la măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin proiect, pentru ca în final sa se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite. Trebuie mentionat ca măsurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic. Foto. Aspect amplasament Sighetul Marmației 69

73 Foto. Aspect amplasament Borsa B.1.2.Impact direct si indirect Habitatelor naturale dupa clasificare românească, 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion Padion, Alnion incanae). R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum Aceste habitate sunt prezente în vecinatatea obiectivelor proiectul Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş respectiv punct de colectare, statie de transfer si sortare de la Sighetul Marmaţiei. Ar putea exista un impact direct sau indirect, doar în cazul în care lucrările se desfăşoară pe suprafaţa acestor habitate. Impactul este potenţial şi redus deoarece nu sunt prevăzute defrişări de arbori pe suprafeţe mari care ar putea afecta starea de conservare a habitatelor. Ceea mai mare parte a construcţiilor sunt prevăzute a se realiza în afara acestor habitate de pădure. In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale de Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801 Pajişti 70