GAZETA HÂRTIBACIULUI Cyan Magenta Yellow Black Din SUMAR SPECTACOL CU CÂNTECE, DANSURI ªI BOX LA NOCRICH ORTODOXIA Pe VAleA Hârtibaciului PUBLICAÞIE L

Transcriere

1 Cyan Magenta Yellow Black Din SUMAR SPECTACOL CU CÂNTECE, DANSURI ªI BOX LA NOCRICH ORTODOXIA Pe VAleA Hârtibaciului PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã Marcu, NumÃRUL 75, AUGUST APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU - pag. 2 Proiectele Sãsãuºului în coordonarea lui Gheorghe Donu, preºedintele Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº - Noi suntem aici de 2000 de ani - - pag. 2-3 EMOÞII ªI BUCURII LA INTÂLNIREA FIILOR SATULUI CHIRPÃR - pag. 3 DE CE IUBIM ROMÂNIA - pag. 4 GAL-URILE S-AU ÎNTÂLNIT CU PREªEDINTELE C J IOAN CINDREA - pag. 4 TRANSILVANIAN BRUNCH LA APOª Mãnãstirea Agapia - pag. 4 - pag. 5, 6 - pag. 5-6 Proiectul Alege ºcoala în Protopopiatul Ortodox Agnita - pag. 5 POEZII Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI MihaiBeniuc Teodor Castriºanu MihaiEminescu FOLCLOR CULES DE MIRCEA DRÃGAN NOIªTEÞEANU NICU GANEA MARª DE ADIO - pag. 6 ÞARA UNDE MOR COPIII ADRIAN BOTEZ - pag. 7 - pag. 7 Adrian Pãunescu - pag. 7 AGNITA VÂRSTNICII AU FOST SÃRBÃTORIÞI ÎN SALA TINERETULUI Asociaþia Casa Seniorilor din Agnita a organizat în Sala Tineretului o frumoasã manifestare dedicatã persoanelor vârstnice din oraº ºi din satele Coveº ºi Ruja. Aici, au fost invitate 17 familii care au împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi 47 de persoane care au vârsta peste 70 de ani. Celor sãrbãtoriþi li s-au oferit flori ºi câte un plic cu bani, daruri însoþite de urãrile cuvenite pentru vârsta frumoasã ºi pentru buna înþelegere din familie. Cei sãrbãtoriþi au fost felicitaþi de Cioca Celica ºi Efta Dorul, reprezentanþii asociaþiei Casa Seniorilor ºi iniþiatorii acestei frumoase acþiuni. Felicitãri ºi urãri de sãnãtate le-au fost adresate ºi din partea primarului Ioan Dragoman care lea mulþumit organizatorilor pentru aceastã frumoasã sãrbãtorire, le-a promis cã va sprijini oricând asemenea acþiuni ºi va propune Consiliului Local sã aprobe mai mulþi bani pentru activitãþile asociaþiei Casa Seniorilor. Spre încântarea celor prezenþi, un grup de micuþe dar minunate cântãreþe de muzicã popularã, condus de prof. Doina Pãrãu au prezentat un mini spectacol încheiat cu tradiþionalul La mulþi ani cu sãnãtate. Solistele Teodora Sas, Cezara INFORMARE Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, prin Direcþia Generalã Dezvoltare Ruralã Autoritate de Management pentru PNDR, este responsabil cu implementarea Axei IV - LEADER din PNDR Axa IV LEADER are ca obiectiv dezvoltarea comunitãþilor rurale ca urmare a implementãrii strategiilor elaborate de Grupurile de Acþiune Locala (GAL), prin acþiuni specifice care vor conduce la îmbunãtãþirea guvernanþei locale ºi la promovarea potenþialului endogen al teritoriilor. Sprijinul oferit de Axa 4 LEADER din PNDR, destinat grupurilor de acþiune localã, oferã posibilitatea de a combina cele 3 obiective ale PNDR, respectiv competitivitate, mediu ºi calitatea vieþii / diversificare, în cadrul unei strategii de dezvoltare ruralã elaboratã de comunitãþile locale, þinând cont de nevoile ºi potenþialul local. GAL constituie parteneriate echilibrate ºi reprezentative pentru o zonã, formate din parteneri publici, privaþi ºi societate civilã, deschise tuturor celor interesaþi. Rolul lor este acela de a pregãti ºi implementa strategiile de dezvoltare localã, care vor pune în aplicare obiectivele din Regulamentul Consiliului (CE) 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare ruralã prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în aria localã aleasã de acestea. Pentru a putea beneficia de fondurile comunitare (FEADR) pentru Axa 4 LEADER a PNDR alocate pentru Datoritã unor oameni cu inimã mare de la fundaþia Roemenien Project Kerken din Oosterbeek Olanda, Spitalul Orãºenesc din Agnita a fost dotat cu un incubator performant marca Drager 8000 SC. Teodora, Maria Gherghel, Maria Lãstun ºi Paula Moldovan au meritat aplauzele celor cãrora le-au cântat. Toþi cei prezenþi au mai poposit apoi în jurul meselor pe care au fost aduse sucuri ºi farfurii cu plãcinte ºi cozonaci. Organizatorii au mulþumit sponsorilor care au fãcut posibilã aceastã acþiune: Consiliul Local Agnita, Reiffesen Bank, A.M.T. ºi ELECTROCOM. I. Barsan Privind Axa IV LEADER din PNDR ºi Grupurile de Acþiune Localã perioada , parteneriatele public-private (potenþiale GAL-uri) au participat în anul 2011 la un proces de selecþie, organizat de cãtre Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul MADR. Dupã procesul de selecþie au fost selectate ºi autorizate pentru funcþionare 81 de parteneriate publicprivate, ale cãror proiecte de dezvoltare localã au o valoare publicã totalã eligibilã de ,72 Euro. Aceste parteneriate au devenit oficial Grupuri de Acþiune Localã, structuri cu personalitate juridicã, conform normelor PNDR ºi legislaþiei naþionale ºi comunitare care reglementeazã implementarea acestui program. Astfel, organizaþiile publice sau private ºi reprezentanþi ai societãþii civile au posibilitatea de a aplica la sesiunile de selecþie de proiecte care se organizeazã de un astfel de GAL care acoperã teritoriul în care se situeazã localitatea de domiciliu sau, dupã caz, sediul organizaþiei economice/publice conform prevederilor ghidului solicitantului specific fiecãrei mãsuri. Lista celor 81 de GAL-uri autorizate poate fi consultatã pe site-ul secþiunea LEADER, la adresa de internet lista-gal-sesiune update.pdf, iar harta cu distribuþia teritorialã a acestora poate fi vizualizatã la adresa de internet INCUBATOR PENTRU BEBELUªI, LA AGNITA Directorul Ioan Priºcã s-a bucurat foarte mult pentru primirea acestui cadou ce îmbogãþeºte dotarea materialã a spitalului care era sã fie desfiinþat în urmã cu un an. Aparatul rezolvã problema nou - nãscuþilor prematur ori cu o greutate prea micã. Aceºtia vor avea în Agnita condiþiile necesare unei dezvoltãri normale, ne mai fiind nevoie sã fie duºi la Sibiu. Cu bugetul actual, spitalului i-ar fi fost imposibil sã-ºi procure un asemenea aparat. Acum acesta urmeazã sã fie omologat de specialiºtii din România ºi numai dupã aceea va putea fi folosit. Sã sperãm cã acest proces nu va dura prea mult. În afarã de aceastã importantã donaþie, creºtinii Bisericii Reformate din Oosterbeek, au trimis ºi numeroase pachete cu materiale pentru spital ºi pentru asociaþia APADOR care se ocupã cu îngrijirea persoanelor vârstnice la domiciliu. Nu este primul ºi probabil nici ultimul gest umanitar fãcut de aceºti minunaþi oameni din Olanda, cãrora locuitorii de pe valea Hârtibaciului le mulþumesc. I. Bârsan

2 2 SPECTACOL CU CÂNTECE, DANSURI ªI BOX LA NOCRICH A devenit tradiþie, ca în mijlocul lunii august în Nocrich sã aibã loc sãrbãtoarea comunei, cu ocazia cãreia primarul face ºi o trecere în revistã a împlinirilor ºi neîmplinirilor din cursul anului. ªi anul acesta locuitorii comunei au fost invitaþi în curtea Cãminului Cultural, unde au fost salutaþi de primarul Ionel Viºa, dupã care au luat parte la un spectacol de cântece, jocuri populare ºi box. Da, nu e nici o greºealã, cântecele ºi jocurile au alternat cu câte trei reprize de box demonstrativ. Un grup de opt tineri pugiliºti de la CSM Sibiu, antrenaþi de Emil Bihoreanu le-au oferit nocrichenilor patru scurte dar spectaculoase meciuri de box. Ele au fost foarte aplaudate de cei prezenþi mai ales pentru faptul cã cinci tineri boxeri: Liviu Marin, Sergiu Marin, Toader Cloþan, Sorin Ungureanu ºi Vasile Adam erau din Nocrich. Spectacolul de cântece ºi jocuri a fost deschis de corul bisericii, dirijat de preotul Aurel Avram, care a interpretat minunat o suitã de cântece bisericeºti ºi laice. Apoi publicul a aplaudat jocurile populare frumos interpretate de elevii ªcolii Generale pregãtiþi de prof. Marcela Filip. Ansamblul Casei de Culturã a Studenþilor din Sibiu, conduºi de Ioan Terchilã, a încântat spectatorii cu suitele de jocuri populare din Bihor, Mãrginimea Sibiului ºi de pe Valea Hârtibaciului. Prezent permanent la spectacolele de pe Valea Hârtibaciului, ansamblul Cununa al Casei de Culturã Ilarion Cociºiu din Agnita, condus de Ioan Sârbu, n-a lipsit nici de la petrecerea comunei Nocrich. Formaþia de dansuri ºi soliºtii vocali Constantin Vasilescu, Petronela Sandu, Ionuþ Precup, Florin Zamfir, Diana Nistor ºi Ioana Bogdan au primit aplauze binemeritate pentru spectacolul folcloric oferit. Sãrbãtoarea din Nocrich a fost încheiatã de îndrãgiþii interpreþi de muzicã popularã Ovidiu ºi Gabriela Nistor. Cu toatã cãldura, locuitorii Nocrichiului s-au bucurat de o zi frumoasã cu cântece, jocuri ºi box. I. Bârsan Proiectele Sãsãuºului în coordonarea lui Gheorghe Donu, preºedintele Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº - Noi suntem aici de 2000 de ani De numele lui Gheorghe Donu se leagã toate proiectele ultimilor ani. Gheorghe Donu s-a nãscut în satul Chirpãr (!) în 4 octombrie 1960, din pãrinþi sãsãujeni Ana (nãscutã Curta) ºi Gheorghe (decedat fost angajat al Trustului de Construcþii Hidrotehnice Vâlcea, meserie îmbrãþiºatã ºi de fiul mai mic). A urmat ºcoala primarã ºi gimnazialã în Sãsãuº Arpaºu de Jos Chirpãr, Liceul Energetic în Sibiu ºi ªcoala de Maiºtri profesia de bazã fiind maistru mecanic autoutilaje, o meserie foarte cãutatã ºi apreciatã în toate timpurile. Încã din liceu (anii 1980) s-a angajat în domeniul infrastructurii energetice, întreaga activitate fiind legatã de marile ºantiere ale patriei. Încadrat la Energoutilaj Bucureºti, a coordonat echipe de specialiºti în activitatea de exploatare la majoritatea lucrãrilor din Valea Jiului, Valea Oltului (din Oltul Inferior pânã la Oltul Superior) dar ºi în ºantierele speciale, cum ar fi Porþile de Fier II, Reºiþa (eoliene) ºi altele. În toatã activitatea nu a uitat niciodatã satul natal, Sãsãuºul. Cum putea sã rãmânã indiferent la distrugerile provocate de destrãmarea fostului CAP din sat? Astfel devalizarea vechilor grajduri, dupã 1990, l-a afectat, luând decizia achiziþionãrii ultimelor douã hale (celelalte construcþii fiind practic demolate de toþi nemulþumiþii divizãrii vechiului CAP). Iar cele douã hale rãmase în picioare trebuiau salvate, lucrãrile de reabilitare necesitând o prezenþã activã în sat. În 1997, a înþeles cã destinul sãu este legat de satul natal, ºi a renunþat la întreaga activitate anterioarã pentru a se dedica dezvoltãrii unei afaceri de familie în domeniul agriculturii, respectiv al creºterii animalelor (vaci ºi porci). O decizie curajoasã la care nu a renunþat, deºi au trecut 15 ani de atunci. Un deceniu ºi jumãtate de investiþii, de muncã plinã de satisfacþii dar ºi de insatisfacþii. Nimic din ce a fost, nu mai este în sat ºi fiecare zi care trece observã declinul activitãþilor comunitare. El este martorul tãcut al transformãrilor satului tradiþional, al vechii economii sãteºti, al dispariþiei rudelor ºi cunoscuþilor dar ºi al degradãrii relaþiilor umane. Oamenii, pe mãsurã ce îmbãtrânesc, sunt mai puþin implicaþi în soluþionarea problemelor societãþii ºi mult mai critici ºi mai izolaþi. Experienþa de viaþã l-a fãcut mai înþelept ºi înþelegãtor. Nu existã consãtean sau venetic care sã nu-i treacã pragul sã-l roage sã-l ajute. Chiar preotul actual, în primii ani, i-a bãtãtorit pragul rugându-l tot felul de lucruri (lucrãri la biserici, la casa parohialã casã abandonatã ºi lipsitã de orice condiþie de locuit, etc). Acum, nici nu-l mai salutã acuzându-l de subminarea autoritãþii în sat, divergenþele fiind cunoscute de întreaga comunitate, în pofida sprijinului constant pe care Gheorghe Donu l-a dat Consiliului Parohial, în toþi aceºti ani. Iar comunitatea este martora întregului dialog de la distanþã, urmãrind tãcutã un conflict ce s-a dovedit profitabil pentru bunul mers al societãþii. De ce profitabil? Pentru cã dacã Gheorghe nu punea tunul pe activitatea preotului nu se fãceau lucrãrile la biserici, sau în sat. Nimic nu se întâmpla în parohie, cel mai mare proprietar instituþional în sat. Un exemplu pe care toate satele ar trebui sã-l urmeze. Pasivitatea naºte indolenþã, nesimþire ºi lipsã de responsabilitate. Dacã Gheorghe ºi membrii Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº nu bãteau la toate uºile nu se renova ºcoala, nu se organiza (continuare în pagina 3)

3 3 EMOÞII ªI BUCURII LA INTÂLNIREA FIILOR SATULUI CHIRPÃR Sâmbãtã, 18 august, Chirpãrul a îmbrãcat haine de sãrbãtoare pentru a-ºi primii fiii satului. A fost prima datã când cei plecaþi prin alte zãri, au fost rugaþi sã revinã acasã pentru a petrece douã zile de bucurie alãturi de cei rãmaºi în sat. A fost multã emoþie sâmbãtã în Chirpãr, a fost multã bucurie, când cei care nu s-au revãzut demult, s-au recunoscut, s-au îmbrãþiºat ºi au început sã depene amintiri. Punctul de întâlnire a fost la Primãrie, unde au fãcut prima fotografie de grup, dupã care s-au deplasat la ªcoala Generalã. Acolo într-o atmosferã academicã a avut loc simpozionul Patrimoniul cultural local în slujba comunitãþii, în care, personalitãþi de seamã ale acestor locuri au vorbit cu emoþie despre meleagurile copilãriei ºi despre oamenii acestor locuri. Emoþiile primarului Chirion Stãnuleþ ºi ale directorului ºcolii Mihaela Aldea, care i-au salutat pe cei prezenþi au fost contagioase ºi majoritatea celor care au vorbit ºi-au început alocuþiunile cu tremur în glas. Moderatorul simpozionului, Marius Halmaghi a avut o sarcinã dificilã, timpul nefiind suficient pentru câte aveau de spus cei prezenþi. În cadrul simpozionului s-a fãcut ºi lansarea cãrþii Monografia satului Chirpãr, lucrare amplã, bine documentatã, autoarea prof. Emilia Ciupinã fiind felicitatã pentru aceastã realizare. De menþionat cã monografia a fost dãr uitã gratuit chirpãrenilor. Cu toate cã nu s-a nãscut în Chirpãr dar a trãit clipe de neuitat în acest sat, îndrãgita solistã de muzicã popularã Maria Lia Bologa a depãnat amintiri fr umoase din anii copilãriei, când desculþã trecea dealul din Marpod prin pãdurea lu ªtacu ºi venea la mãtuºile din Chirpãr. Preotul Simion Sãsãujan i-a felicitat pe organizatori pentru aceastã iniþiativã care lea dat ocazia celor plecaþi, sã revinã pe meleagurile copilãriei, sã-ºi aminteascã de oamenii harnici ºi cinstiþi care le-au îndrumat paºii ºi le-au format caracterul ºi care meritã sã li se aprindã o lumânare în progadia satului, unde au parte de odihnã veºnicã. Sãrbãtoarea chirpãrenilor a continuat cu o nuntã tradiþionalã în care alaiul nuntaºilor îmbrãcaþi în frumoasele costume populare, cu muzicã, trãsurã ºi cãlãraºi a plecat de la familia nãnaºului Stãnuleþ Simion, au strãbãtut tot satul când s-au dus dupã mireasã. Acolo s-au auzit strigãturile de nuntã, cântecul miresi, s-a scos jocul ºi apoi au plecat iar prin sat pânã la bisericã. Dupã nuntã oaspeþii de seamã au fost invitaþi pe scena frumos amenajatã, unde, conform Hotãrârii Consiliului Local Chirpãr, au fost declaraþi cetãþeni de onoare ai comunei. S-au bucurat de aceastã cinstire Victor Ciupinã autorul a peste 300 de lucrãri ºtiinþifice, rector al Universitãþii Ovidius din Constanþa, Ioan David profesor la Liceul Industrial Textil din Iaºi, cercetãtor cu importante realizãri în domeniul chimiei privind coloranþii textili, Horaþiu Olaru medic veterinar, cel care a înfiinþat în 1990 Direcþia Generalã Sanitar Veterinarã ºi fondatorul publicaþiei Jurnal Medical Veterinar, Filip Stãnuleþ farmacist, vicepreºedinte al Colegiului Farmaciºtilor din România. Cu multe aplauze a primit aceastã cinstire Maria Goian care a fost dascãl de seamã în satul natal din 1956 pânã în În aceeaºi perioadã a fost ºi îndrumãtorul cultural al consãtenilor, a condus ansamblul artistic care a câºtigat numeroase premii la festivaluri ºi concursuri, pentr u autenticitatea ºi frumuseþea jocurilor. Un moment încãrcat de emoþie a fost decernarea titlului de cetãþean de onoare post-mortem, preotului Nicolae Ionaº pãstorul spiritual al satului timp de 38 de ani. De la preotul Ionaº, colegul lui preotul Doru Ghiaja din Alba Iulia a învãþat cântecul Aºa-i românul pe care l-a lansat cu ajutorul poetului Adrian Pãunescu ºi care face acum parte din tezaurul folcloric naþional. Acestor momente solemne le-a urmat un spectacol folcloric deosebit pe mãsura chirpãrenilor. Spectacolul a fost deschis de Ansamblul de bãtrâni din Chirpãr. Dupã grupul vocal condus de Maria Goian care a interpretat atât cântece din folclorul local cât ºi cântece patriotice, pe scenã a urcat formaþia de jocuri populare, cei care sunt mândrii cã au pãstrat nealterate jocurile din Chirpãr. În mod firesc, dupã aplauzele meritate de bãtrâni au fost aplaudaþi ºi cei din formaþia de dansuri a tinerilor, mândrii continuatori ai celor de la care au învãþat sârba, purtata ºi învârtita chirpãreanã. Un rol deosebit în acest spectacol l-a avut familia Stãnuleþ. Implicaþi în organizarea nunþii, Simion ºi Mioara au cântat ºi au jucat în ansamblurile satului dar ºi ca soliºti vocali iar fata lor Ionela a fost prezentatoare a programului ºi interpretã de muzicã popularã. A urmat apoi un spectacol de cântece ºi jocuri populare susþinut de Ansamblul Cununa al Casei de Culturã Ilarion Cociºiu din Agnita condus de Ioan Sârbu. Jocurile populare ºi cântecele interpretate de soliºtii, Constantin Vasilescu, Petronela Sandu, Diana Nistor, Ioana Bogdan, Florin Pãrãu ºi Florin Muntean au fost aplaudate la scenã deschisã. Spectacolul folcloric a fost încheiat de un reprezentant al cântecelor hârtibãcene, Marcel Pãrãu, care a invitat-o pe scenã pe renumita artistã Sava Negrean Brudaºcu. Îndrãgita cântãreaþã i-a cucerit pe spectatori aºa cum ºtie ea sã o facã atunci când le redã bucuria cântecului popular ardelenesc, cântând de dor, de jale, de joc ºi de dragoste de neam. Aceasta l-a felicitat pe primar pentru fr umoasa manifestare ºi a mulþumit orchestrei condusã de Nicolae Vîºtea pentru profesionalismul cu care a acompaniat-o. De menþionat rolul Casei de Culturã din Agnita care a realizat sonorizarea, fondul muzical ºi a completat minunatul spectacol al chirpãrenilor. Ziua plinã de întâmplãri frumoase în Chirpãr a fost continuatã dupã ora 22,oo cu Balul Tineretului. Duminicã, 19 august dupã slujba liturgicã, la ora 12,00 s-a oficiat un Te Deum în memoria înaintaºilor ºi s-au depus coroane la monumentul eroilor. La Chirpãr au fost douã zile pline de bucurie, cu multã încãrcãturã emoþionalã. A fost o întâlnire a fiilor satului bine organizatã, la care cei prezenþi au petrecut minunat ºi au trãit momente deosebit de frumoase. I. Bârsan Proiectele Sãsãuºului în coordonarea lui Gheorghe Donu, preºedintele Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº - Noi suntem aici de 2000 de ani (continuare din pagina 2) Sãrbãtoarea Fiilor Satului Sãsãuº (în 2010), nu apãrea monografia satului ºi nu exista Circuitul turistic Sãsãuº patrimoniu în pericol. Nimic nu se întâmplã dacã nu existã într-o comunitate un om de acþiune, plin de iniþiativã. Iar la iniþiativa lui Gheorghe Donu ºi a altor inimoºi din sat a fost înfiinþatã Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº, o asociaþie care, deja, face istorie. Mai sunt multe de fãcut în sat, lucruri care nu se pot rezolva într-o viaþã de om: consolidarea bisericii, restaurarea ºi conservarea picturii, edificarea unui muzeu sãtesc sau a unui punct de informaþii turistice, reabilitarea casei lu Irimie (casa obºtii satului), reabilitarea centrului istoric al satului, editarea unei monografii a satului (cea existentã fiind varianta folcloricã), includerea localitãþii în circuitele turistice naþionale ºi internaþionale, etc. Toate acestea se pot face numai de cãtre o comunitate unitã. Iar unirea la români este o mare problemã, mulþi dintre ei preferând dezbinarea ºi promovarea intereselor personale. Poate este momentul sã fie lãsate deoparte interesele meschine ºi toþi adevãraþii sãsãujeni sã-ºi dea mâna, sã fie gãsite soluþii la marile probleme ale prezentului, dar ºi la provocãrile viitorului. Gheorghe Donu, la 52 de ani, reprezintã, azi, puþinii oameni dinamici din sat! Un om venerabil din sat, întrebat ce pãrere are despre ultimele realizãri, a dat un rãspuns memorabil: Sã facã Donu, cã este vremea lui. O micã recunoaºtere a meritelor dar ºi un îndemn sã continue pentru cã, altfel, cine sã facã? Veneticii veniþi în sat, în ultima perioadã? Acum este momentul sã-i recunoaºtem meritele ºi sã-i spunem familiei Gheorghe ºi Ioan Donu (fratele lui Gheorghe, angajat la Primãria Chirpãr) un sincer LA MULÞI ANI ºi sã nu uite niciodatã cã Sãsãuºul fãrã ei, este mai pustiu ºi lipsit de viitor. Marius Halmaghi

4 Cyan Magenta Yellow Black PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU 4 DE CE IUBIM ROMÂNIA La câþiva ani dupã revoluþie, în 1995, Willy ºi Lavinia Schuster îºi luau cei doi copii - un bãiat de nici patru ani ºi o fetiþã de doar un an - ºi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saºi ºi ºvabi porniþi în exod din România imediat dupã cãderea comunismului. Dupã trei ani erau însã înapoi acasã, lecuiþi de ce înseamnã viaþa într-o þarã a Uniunii Europene. În 1998, s-au stabilit la Moºna, veche aºezare sãseascã din apropierea Mediaºului ºi locul de baºtinã al pãrinþilor Laviniei, unde ochiserã o casã cu vreo 2 hectare ºi jumãtate de curte ºi grãdinã, pe care au dat de mãrci germane. Au refãcut-o, au ridicat o ºurã, un grajd ºi un hambar, ºi-au cumpãrat douã vaci ºi un cal ºi au început sã facã agriculturã. În Germania, Willy Schuster - care vorbeºte fluent românã, maghiarã, germanã ºi englezã - ºi-a continuat slujba pe care o avusese în þarã, unde a lucrat ca translator pentru diverse ONG-uri strãine ce desfãºurau programe de asistenþã socialã. Willy a descoperit agricultura bio când o organizaþie din Elveþia a lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de þãrani ºi mici meseriaºi români pentru a-ºi pune pe picioare propriile afaceri. În fiecare an, din 1994 pânã în 2000, a petrecut cel puþin trei luni în Elveþia, ca translator pentru þãranii români veniþi sã se instruiascã în fermele ecologice elveþiene. Din 97 i s-a alãturat ºi Lavinia, tot ca translator, dar la cursurile unei ºcoli de þãrãnci de munte, unde nevestele viitorilor fermieri români învãþau cum sã utilizeze cât mai eficient resursele unei gospodãrii eco. ªi uite-aºa am prins drag de agricultura bio, despre care pânã atunci nu ºtiusem mai nimic. ªi ne-am hotãrât sã ne facem ºi noi o fermã ecologicã, îºi aminteºte Willy Schuster. De fapt, nu o fermã, doar o gospodãrie þãrãneascã ecologicã, de subzistenþã, aºa cum aveau pe vremuri bunicii ºi strãbunicii noºtri, din care noi zicem cã se poate trãi bine, dacã nu ai pretenþii foarte mari, mai ales în privinþa câºtigului financiar, îl corecteazã soþia sa Lavinia. Fuga de UE De ce nu ºi-au fãcut gospodãria în Germania? Simplu. În primul rând cã e foarte greu, aproape imposibil dacã n-ai o cãruþã de bani. Apoi, în România eºti mult mai liber, nuþi cheamã vecinii poliþia ºi pompierii dacã teapuci seara sã faci un grãtar în curte, cu prietenii. Dar în primul rând am vrut sã fugim de UE, care vine cu tot felul de restriºti pe capul omului, e de-a dreptul maleficã. Dar nu ne gândeam cã o sã ne ajungã din urmã aºa de repede ºi în România!, explicã Willy. În 2007, pe 1 ianuarie, când toatã lumea din România nu vorbea decât despre cât de bine o sã ne meargã în UE, eu ºi soþia eram foarte triºti, am plâns de parcã ne murise mama. Nu ne-am bucurat deloc cã România intrase în UE, pentru cã ºtiam ce ne aºteaptã. De fapt, nu noi am aderat la UE, ei ne-au înghiþit, e fals sã zici aderarea României la UE, corect e înghiþirea României de cãtre UE, cucerirea României de cãtre UE. Acum ºi-au dat seama ºi românii cã s-au bucurat degeaba atunci, cã au fost niºte proºti când au primit aºa, cu braþele deschise, tot ce ne-a adus UE asta, spune bãrbatul. Dupã care conchide, pe acelaºi ton: De ce credeþi cã nu intrã în UE Elveþia sau Norvegia, v-aþi întrebat vreodatã? Vã spun eu: pentru cã ºi elveþienii, ºi norvegienii vor sã fie ei stãpâni în þara lor, nu sã le spunã alþii ce au voie sã facã ºi ce nu ºi cum sã trãiascã la ei acasã! Ecologic de la A la Z La numai un an de la întoarcerea în România, gospodãria soþilor Schuster primea ºi certificarea eco, sub denumirea Bio Moºna, devenitã repede un veritabil brand în lumea producãtorilor ºi consumatorilor de produse ecologice. Totul ecologic, de la A la Z, fãrã nici un fel de îngrãºãminte sau substanþe chimice. Chiar ºi pentru apã avem un sistem special de filtrare ºi purificare, cu un amestec de bacterii aerobe ºi anaerobe, o tehnologie germanã tot mai rãspânditã în Europa, pe care o folosim ºi la grãbirea transformãrii gunoiului de grajd în îngrãºãmânt, spune Willy. Apoi, încet, încet, gospodãria s-a mãrit, iar producþia s-a diversificat: acum au 20 de hectare de teren: pe aproape jumãtate de hectar cultivã toate legumele necesare consumului propriu, pe o altã jumãtate de hectar este plantaþia de trandafiri, iar alte câteva hectare sunt cultivate cu porumb, grâu, cartofi ºi plante furajere pentru animale - cinci vaci de lapte, care dau în medie cam 4500 de litri de lapte pe an, ºase juninci, un tãuraº, doi cai ºi doi porci. Restul e pãºune, pe care se mai aflã ºi câteva zeci de nuci, meri ºi pruni. Toate aceste resurse asigurã cam 80% din necesarul de consum alimentar (lapte, ºi produse lactate, legume, fructe, carne, fãinã, mãlai etc.) nu doar al familiei Schuster - care are încã trei membri - ci ºi al celor aproape o mie de voluntari WWOOF, practicanþi ºi turiºti pe care îi au oaspeþi în fiecare an, din aprilie pânã în octombrie. Asta fãrã a mai pune la socotealã cele câteva sute de clienþi fideli ai produselor marca Bio Moºna - dulceaþa de trandafiri, dulceaþa de lapte ºi aproape 20 de sortimente de produse lactate, de la iaurt, smântânã ºi urdã proaspete pânã la brânzeturi maturate, cu plante aromate sau fãrã, dupã gust. Reþetele sunt tradiþionale toate, cum am învãþat de la bunici, atât pentru brânzeturi, cât ºi pentru dulceaþa de trandafiri, singura noutate fiind dulceaþa de lapte, preparatã dupã o reþetã de la mama ei din Argentina primitã anul trecut de Lavinia Schuster de la o voluntarã din Franþa. Activism eco. Casa cu de oaspeþi anual Pe lângã munca zilnicã din gospodãrie - începutã dimineaþa la ora 5 ºi terminatã aproape de miezul nopþii - soþii Schuster îºi gãsesc vreme si pentru slujba de activiºti eco, în calitate de membri sau colaboratori ai mai multor organizaþii de profil din þarã ºi strãinãtate. Cea care i-a fãcut cunoscuþi pe plan internaþional este WWOOF - World Wide Opportunities on Organic Farms, o reþea mondialã de voluntari în fermele ecologice, cu filiale în aproape o sutã de þãri de pe toate continentele. Înfiinþatã anul trecut de Willy ºi Lavinia dupã ce aceºtia activaserã, din 2004, ca membri ai WWOOF Austria - filiala din România numãrã la ora actualã aproape 30 de gospodãrii certificate eco din întreaga þarã. În fiecare an, din primãvarã pânã-n toamnã, familia Schuster primeºte cel puþin 3-4 voluntari - ba de multe ori chiar ºi veniþi pentru stagii de schimb de experienþã sau de învãþare, ce dureazã între 6 sãptãmâni ºi 3 luni. Le oferim casã ºi masã gratis, iar în schimb ei lucreazã alãturi de noi la toate muncile din gospodãrie, ãsta e sistemul. Devin repede adevãraþi membri ai familiei. Acum avem un englez, Tom, care e deja fermier, ºi doi tineri francezi, Laurie ºi Bretrand, care vor sã se facã þãrani. Tom se minuneazã tot timpul cum de noi putem trãi bine doar cu cinci vaci de lapte, în timp ce familia lui din Anglia, care are o fermã de 220 de vaci, abia dacã-ºi poate duce zilele. Alãturi de voluntari, soþii Schuster mai gãzduiesc ºi hrãnesc adesea, tot gratis, ºi practicanþi - elevi sau studenþi de la câteva licee agricole ºi facultãþi de agriculturã din Franþa ºi Germania, cu care au înþelegeri de GAL-URILE S-AU ÎNTÂLNIT CU PREªEDINTELE C J IOAN CINDREA La invitaþia preºedintelui Consiuliului Judeþean Ioan Cindrea, reprezentanþii Grupurilor de Acþiune Localã din judeþ au participat la o întâlnire la care s-a discutat despre modul de colaborarea dintre Consiliul Judeþean Sibiu ºi GAL-uri. În urma acestei întâlniri urmeazã sã fie stabilit un acord de colaborare pentru susþinerea ºi funcþionarea Pieþei Þãrãneºti Transilvania, de tip piaþã volantã, prin care cele cinci GAL-uri; Mãrginimea Sibiului, Microregiunea Hârtibaciu, Podiºul Mediaºului, Þara Secaºelor ºi Þara Oltului, se vor implica în identificarea producãtorilor locali, promovarea ºi prezentarea acestei iniþiative. De asemenea GAL-urile au fost solicitate sã se implice în elaborarea proiectului privind strategia de dezvoltare a judeþului Sibiu. Reprezentanþii GAL-urilor au solicitat sprijin financiar pentru funcþionare, având în vedere faptul cã pânã în prezent guvernul nu a Sâmbãtã 25 august, pe o cãldurã de sã nu scoþi câinele de la umbrã, am luat drumul spre Apoº unde s-a organizat penultimul Brunch din anul acesta. Din Bîrghiº am luat-o la dreapta ºi pe un drum cu mai puþin praf decât ne aºteptam, am ajuns într-un sat cu foarte puþini oameni pe uliþã. ªi nici pe câmp. Dar am gãsit destul de multã animaþie la umbra copacilor dintre biserica sãseascã ºi casa parohialã aparþinãtoare, amândouã aflate într-o avansatã stare de ruinare. De-a lungul ºanþului ce mãrginea drumul, într-o parcare neomologatã se coceau la soare mai multe maºini decât sunt vinerea în Agnita în parcãrile la fel de omologate. Maºini cu numere de Bucureºti, Cluj, Timiºoara, Constanþa, Sibiu, din Germania ºi din Bulgaria. Din Bulgaria erau numai numerele, propietarii erau de-ai noºtri. În Cãminul Cultural din apropiere care arãta surprinzãtor de bine ºi prin nãuntru ºi pe-a afarã, câteva agniþene, gospodine inimoase, fãceau ultimele aranjamente pe platourile cu prouse gastronomice. În grãdina casei parohiale, mai multe pavilioane textile fereau de soare mesele pe care au început sã aparã bunãtãþi. Un buchet imens cu flori de câmp, adus de Wili Schuster, îmbogãþea imaginea gastronomicã. Dupã scurtele cuvântãri, de fapt salutãri de bun venit, fãcute în româneºte ºi nemþeºte (sãseºte nu ºtia nimeni) Eugen Vaida ºi Iohan Cotaru i-au poftit pe oaspeþi sã guste din specialitãþile pregãtite de harnicele gospodine care, au bãrãtuit toatã ziua de ieri pânã noaptea târziu ca sã pregãteascã tot felul de mâncãruri care mai de care mai autohtonã. elaborat normele prin care acestea sã poatã obþine credite bancare ºi au apãrut probleme deosebite în activitatea acestora. GAL-urile s- au bazat pe promisiunile reprezentanþilor Ministerului Agriculturii cã vor putea accesa credite bancare, au fãcut achiziþii, au angajat cheltuieli pentru a-ºi putea desfãºura activitatea ºi acum sunt puºi în situaþia de a nu-ºi putea onora angajamentele. Banii necesari pentru funcþionarea GAL-urilor se primesc din fondurile europene numai dupã decontarea cheltuielilor. Preºedintele Ioan Cindrea a promis cã va organiza o întâlnire a primarilor din judeþ cu reprezentanþii Grupurilor de Acþiune Localã pentru a soluþiona aceastã problemã. A fost o primã întâlnire de lucru preconizându-se ca pe viitor colaborarea dintre Consiliul Judeþean Sibiu ºi GAL-uri sã fie mai eficientã. I.B. TRANSILVANIAN BRUNCH LA APOª ªi oaspeþii s-au conformat. Au dat roatã meselor cu platouri, au luat câte puþin din diferitele bunãtãþi ºi, pe la mese ori pe preºurile aºternute pe iarbã au mâncat din multele feluri de bucate. Iar când au vrut sã treacã la deserturi; plãcinte, lichie ºi alte minunãþii, au aflat cã sunt douã ceaune cu tocanã de viþel ºi de colaborare. Iar ca tabloul sã fie complet, de cel puþin trei ori pe sãptãmânã le mai trec pragul ºi turiºti - înscriºi din vreme pentru un prânz ori o cinã cu bucate cum doar Lavinia ºtie sã prepare, toate doar din produsele bio ale gospodãriei - ceea ce urcã la aproape o mie numãrul oaspeþilor de peste an ai Bio Moºna. Pe lângã calitatea de WWOOFer ºi cea de consultant acreditat în domeniul agriculturii bio, Willy Schuster este ºi unul dintre cei mai activi membri din România ai organizaþiei Via Campesina, un fel de sindicat mondial al micii agriculturi þãrãneºti, fiind totodatã ºi singurul român membru al Comitetului pentru Siguranþa Alimentelor din cadrul FAO, ca reprezentant al societãþii civile din Europa de Est. Nu banii sunt cel mai important ied. Aºa cã unii n-au pregetat sã zicã dã-te inimã la o parte sã mai intre ceva. Apoi, când agitaþia cu farfuriile s-a redus, de sub un pavilion s-au auzit acorduri de muzicã popularã ºi un grup de patru perechi de tineri frumoºi, îmbrãcaþi de sãrbãtoare, adicã cu haine româneºti, au fãcut o scurtã dar minunatã demonstraþie de frumuseþe etnofolcloricã de pe Valea Hârtibaciului. Nelu Sârbu îi coordona discret de sub umbra pavilionului. Bineînþeles cã farmecul jocului i-a cuprins ºi pe câþiva oaspeþi care n-au avut complexe ºi sub imboldul inimii au jucat ºi ei dar mai la umbrã. Ultima surprizã plãcutã la Apoº a fost scurtul curs de cãlãrie oferit de Tavi Nastea ºi Mihai Barbu. Când au scos caii în grãdinã, au fost repede înconjuraþi de copii, de adulþi ºi de adulte, toþi dispuºi sã stea câteva minute în ºa. Cei doi iubitori de cabaline s-au grãbit sã satisfacã repede toate solicitãrile pentru a- ºi pune animalele adãpost de soarele arzãtor. Apoi, între orele 14 ºi 15, parcarea a început sã se goleascã ºi traficul dintre Apoº ºi Bîrghiº sã fie mai animat dar nu atât încât sã fie necesarã dirijarea de cãtre poliþie. Organizatorii au rãmas sã adune mesele, pavilioanele ºi vesela punându-ºi întrebarea cum a ieºit, au fost mulþumiþi oaspeþii? Le spun cinstit cã a fost foarte bine. Familiile, neamurile ºi prietenii lui Eugen Vaida din Alþîna ºi Mihai Barbu din Agnita, cu Gabi ºi Iohan Cotaru, organizatorii acestei întâmplãri au reuºit sã facã o treabã minunatã. Cei care au fost prezenþi prima datã la un brunch, au fost încântaþi ºi dornici sã fie ºi la urmãtorul care va avea loc la Apold, jud. Mureº. I. Bârsan lucru în viaþã! La firma pe care o au, mulþi prieteni ºi cunoscuþi îi îmboldesc mereu sã-ºi mãreascã ºi sã-ºi transforme Bio Moºna într-o afacere de produs bani, cât mai mulþi bani. Sigur, nu ne-ar strica sã câºtigãm ceva mai mult, avem de plãtit tot felul de dãri, iar copiii cresc ºi ei, trebuie sã facem faþã la cerinþe tot mai multe. Dar dacã ne-am mãri gospodãria ca s-o exploatãm doar pentru bani, sigur am pierde mult la calitate, în primul rând, ºi n-am mai fi noi. Aºa cã nu ne intereseazã, suntem mulþumiþi cu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel mai important lucru în viaþã. Important e cã suntem sãnãtoºi, ºi noi, ºi copiii, cã ne simþim liberi ºi cã trãim aºa cum ne dorim la noi acasã, împreunã cu toþi cei care ne trec pragul! De Adrian POPESCU

5 ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul V, nr. 50, AUGUST Lumina lui Hristos lumineazã tuturor! (Liturghia Darurilor ) Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza Mãnãstirea Agapia Istoria acestei mãnãstiri este legatã de cea a schitului Agapia veche. Primul sihastru cunoscut care s-a nevoit în poiana unde se aflã astãzi Mãnãstirea Agapia Veche, a fost cuviosul Agapie din Mãnãstirea Neamþ. Aici a întemeiat o bisericã de lemn cu hramul Schimbarea la Faþã. Aºa a luat fiinþã prima sihãstrie din Munþii Neamþ, cunoscutã sub numele de Sihãstria lui Agapie. Distrusã de o avalanºã de zãpadã întro zi de Paºte, biserica lui Agapie a fost refãcutã pe o altã temelie în Poiana lui Eufrosin aflatã în apropiere, primind hramul Minunea din Colose a Sâfntului Arhanghel Mihail. Abia la sfârºitul secolului al XV-lea s-a construit o bisericã pe actualul amplasament al sihãstriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci când ºi biserica din Poiana lui Eufrosin s-a ruinat ºi nu a mai putut fi folositã. Prima menþiune documentarã s-a fãcut prin Hotarnica lui Ilieº Vodã din 1437, care delimiteazã moºia Mãnãstirii Agapia de cea a Mãnãstirii Neamþ. Vechiul Pomelnic de la Mãnãstirea Agapia aminteºte de Petru Rareº ºi Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija cãrora s-a zidit prima bisericã de piatrã de aici. În schimb, o inscripþie aflatã în pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale menþioneazã pe Petru ªchiopul ºi Ruxandra Doamna ca fiind întâii ctitori domneºti. Este posibil ca Petru Rareº ºi Elena Doamna sã fi ridicat aici prima bisericã de zid, reînnoitã apoi de Petru ªchiopul în a treia domnie a sa ( ). Dar construcþiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viaþã lungã din cauza terenului. De aceea, în jurul anului 1600, o parte dintre cãlugãri s-au mutat în vale, ridicând aici o micã bisericã în jurul cãreia se va dezvolta Mãnãstirea Agapia de astãzi, pomenitã uneori sub numele de Agapia Nouã, Agapia din Vale sau Agapia Mare. Noua mãnãstire a fost construitã între 16 octombrie 1642 ºi 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavril Coci (fratele lui Vasile Lupu) ºi de soþia sa, cneaghina Liliana. S-a sfinþit la 12 septembrie 1647, în acest rãstimp construindu-se chiliile ce formeazã incinta mãnãstirii, iar la rãsãrit clopotniþa, construcþie masivã din piatrã de granit. A primit hramul Agapiei Vechi, Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil, sfinþirea fiind fãcutã de Mitropolitul Varlaam Motoc. (continuare în pagina 6) Picturile aparþin artistei Lucia Nica Cyan Magenta Yellow Black Proiectul Alege ºcoala în Protopopiatul Ortodox Agnita Patriarhia Ortodoxã Românã a organizat ºi în acest an tabere ºcolare la care au participat numeroºi copii din parohiile ortodoxe de pe tot cuprinsul þãrii. Dacã în primele douã etape ale proiectului naþional Alege ºcoala preoþii de la parohiile Protopopiatului Ortodox Agnita au fost informaþi ºi instruiþi, copii participanþi la programul Hristos împãrtãºit copiilor, au avut ºansa sã fie selectaþi la participarea în tabãra organizatã la Mânãstirea Durãu din Judeþul Neamþ. În data de 5 august, 31 copii din parohiile: Agnita I, Agnita III, Bârghiº, Brãdeni, Chirpãr, Coveº,, Iacobeni, Ilimbav, Merghindeal, Nocrich ºi Noiºtat au plecat la aceastã tabãrã unde au stat pânã în data de 11 august. Copiii selectaþi au fost: Parohia Agnita I: Caºeriu Alexandra Sidonia, Caºeriu Andreea Mirabela, Andrei Roxana Maria Parohia Agnita III: Mardare Raul Marinel, Mardare Alexia Maria Parohia Bârghiº: Pindic Rareº Dorian, Moga Delia Maria Parohia Brãdeni: Braga Diana Bianca, Radu Roxana Maria, Lãcãtuº Carmen ªtefania Parohia Chirpãr: Stroia Denisa Ioana, Moraru Daniela Maria, Negru Adela Maria Parohia Coveº: Lup Maria Daiana, Lup Ilie Dumitru, Andrei Paula Parohia : Cornea Ioan Parohia Iacobeni: Cimpoier Cristian, Gergely Adelina, Pascu Alina, Micu Mirel, Vaida Mihai Gabriel Parohia Ilimbav: Pãdure Iulia Georgiana, Muntean Ioana Anuþa Parohia Merghindeal: Muschiciu Lenuþa, Bidi Marian Flavius, Pop Aurelia Sorina Parohia Nocrich: Criºca Rodica Lucia, ªerban Claudia Parohia Noiºtat: Bratu Ciprian, Chiru Nicolae În tabãra de la Mânãstirea Durãu ei au participat la activitãþi de creaþie (picturã, sculpturã) au urmat cursuri de religie ºi au avut activitãþi sportive la alegere (fotbal, baschet, tenis), au fãcut drumeþii iar la sfârºitul taberei au organizat o serbare unde au cântat cântece, au pus în scenã o piesã de teatru ºi au rostit poezii. La întoarcere majoritatea copiilor erau dezamãgiþi de faptul cã tabãra a durat doar o sãptãmânã ºi ºi-au manifestat dorinþa de a mai participa încã o datã la aceasta. Pr.Nicu Lazãr, Brãdeni

6 6 ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI Mãnãstirea Agapia (continuare din pagina 5) La iniþiativa Mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotãrãºte printr-un hrisov domnesc, în 1803, ca mãnãstirea Agapia sã devinã obºte de maici. Stareþã a fost numitã maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducând mãnãstirea pânã în Biserica a fost reparatã dupã 1821, apoi între 1858 ºi 1862, când i s-au adãugat un nou pridvor, cel vechi închizându-se în sânul bisericii, ºi douã turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, ºi s-au lãrgit ferestrele. Cele doua turle au fost mistuite de incendiul din 1903, rãmânând numai turla veche a Pantocratorului, cu forma octogonalã ºi cu calota sfericã. Ea se sprijinã pe arcele naosului boltit. Zidul despãrþitor dintre vestibul, pridvor ºi pronaos a fost înlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudicã, pe o uºã masivã din lemn, iar în pronaos printr-o uºã metalicã. Tampla, din lemn sculptat, a fost pictatã în O datã cu refacerile din s-a amenajat din nou mormântul ctitorilor. Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI Femeie, de ce plângi? Pe cine cauþi, Femeie, de ce plângi? Nu ºtii tu oare cã Eu sunt? Nu ºtii tu oare cã Eu sunt, Lumina neînseratã, Apa vieþii, Pãstorul cel Bun? Femeie, de ce plângi, Pe cine cauþi? Eu sunt, Cel pe care-l plângi, Lumânarea ducând-o la Morþi, Flacãra arzând la Vii! Eu sunt, nu Mã atinge Ca viaþã sã primeºti, ca din Iubirea noastrã Una fi-vom noi în veºnicie! Izvorândã În picuri de ploaie cobori Înserare, prin picuri de lacrimi chemi Iubire, Tu, Cel purtând Policandrele au fost comandate la Viena ºi executate în , iar candelabrele, îmbrãcãmintea icoanelor împãrãteºti ºi alte obiecte ce împodobesc biserica au fost lucrate la Paris. Deasupra uºii de intrare în bisericã este pisania, incrustatã în marmurã cu litere slavone ºi icoana hramului Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil în mozaic de Murano. Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata în anii , când artistul avea 20 de ani. Clãdirile din incintã, cu chiliile etajate ºi clopotniþa, dateazã din vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil ºi cneaghina Liliana. Dupã incendiul din 1821, au fost refãcute în În timpul stareþei Tavita Ursache s-a supraetajat turnul clopotniþei, construindu-se o nouã camerã a clopotelor. Dupã incendiul din 1903, în corpul clãdirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj sãli mari, spaþioase ºi luminoase pentru atelierele mãnãstirii. În jurul incintei existã 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani, care au fost trecute pe lista monumentelor istorice. povara Crucii Tu, eºti Lumina izvorândã din noaptea seninului unui alt început... Înserare Senin de cer în aurit azur, Cobori Luminã-n Înserare, Tu, Razã dulce-a Vieþii, Tu, Cel Care-ai rodit Iubirea în sufletul omului fericit din Luminã! Senin de cer în mântuit azur Cobori Luminã-n Înserare! Zbor Înserarea coboarã pe tremurul uºor cu îngeri ºi-n zborul lor îngerii-ºi frâng aripile de cer cãzând încet în primii fulgi de nea. Veni-va oare iarãºi Lumina în ieslea iubirii din noi? Mã rog MihaiBeniuc Mã rog la floarea de cireº, Mã rog la frunza de mãceº, Mã rog la spicul grâului: Dã-i omului tot ce-i frumos. Dã-i gânguritul cel duios Al porumbeilor pe ram, Dã-i boare de parfum prin geam; Dã-i dorul de-a umbla prin munþi, Cu zoriºi cu zãpezi pe frunþi, Cu flori pe cãrãrui, pe stânci, Cu vulturi peste râpi adânci; Dã-i pâinea albã lângã vin ªi peste casã cer senin ªi frate bun ºi bun vecin ªi somnul noaptea fãrã chin; Dã-i chipul din izvor curat În care ºi-a astâmpãrat ªi setea ºi obrazul cald În drumul lui cãtre înalt. Mã rog la toate câte sunt Sã fie bine pe pãmânt. Rugãciunea mamei Teodor Castriºanu Copilaºi din toatã lumea, ºtiþi voi cum se roagã mama Pentru voi în orice searã? Nu ºtiþi? Sigur! N-aþi luat seama Când cu ochii plini de lacrimi, la icoana Maicii sfinte κi ºopteºte-n blânde ºoapte rugãciunea ei fierbinte. Uite-aºa grãieºte dânsa: Maicã sfântã, Preacuratã, Vezi-i ce frumos dorm dânºii?...ei îmi sunt averea toatã. Pentru ei din greu mã zbucium, pentru ei trãiesc în lume ªi îndur atât noianul de dureri fãrã de nume! I-am culcat ºi-acum spre tine vin ca ei sã nu mã vazã ªi te rog, Mãicuþã sfântã, sã cobori o blândã razã, Raza bunãtãþii tale, pe frumoasele lor plete, Ca sã n-aibã vise rele ºi nici pleoapele muiete. ªi le-adu în suflet raiul liniºtit al vieþii tale ªi mi-i fã ca-n zori de ziuã, când o fi casã se scoale Sã-i vãd blânzi, cuminþi ºi veseli, îndreptând spre mine paºii Cum i-ndreaptã cãtre tine, colo-n cer, sus, îngeraºii COLEGIUL DE REDACÞIE ÞARA UNDE MOR COPIII Daþi jos urgent din birje vizitiii Ce peste inimi au trecut cu roata: aceasta-i þara unde mor copiii demonii sã-i înlocuiascã-s gata! * * * * Ne mor copiii pãsãrile pleacã Nici Dumnezeu nu mai încheagã fraze: Cu mâna noastrã-am plantat piatrã seacã Pe unde El fãcut-a nunþi de raze * * * * Ne ard copiii-n pântecul de mamã se sting pe cer toþi aºtrii-n scrum fierbinte: iar diavolii îºi fac la noi reclamã * * * * cã-oricui îi scot ºi sufletul ºi minte o, rãcoreºte-n cer blestemul, Doamne Afundã în cristelniþi glii ºi toamne ADRIAN BOTEZ Rugãciune MihaiEminescu Crãiasã alegându-te Îngenunchem rugându-te Înalþã-te, ne mântuie Din valul ce ne bântuie. Fii scut de întãrire ªi zid de mântuire! Privirea-þi adoratã Asuprã-ne coboarã O, Maicã Preacuratã ªi pururea Fecioarã Marie! Noi, cei din mila Sfântului Facem umbrã pãmântului, Rugãmu-ne-ndurãrilor Luceafãrului mãrilor, Ascultã-a noastre plângeri, Reginã peste îngeri, Din neguri te aratã, Luminã dulce, clarã, O, Maicã Preacuratã ªi purureafecioarã Marie! Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, , telefon Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca Redactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº) Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea (Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-Dumitru Tãtoiu () Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e- mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºi ortodoxiapehartibaci@yahoo.com

7 FOLCLOR CULES DE MIRCEA EI S-AU NÃSCUT ÎN DRÃGAN NOIªTEÞEANU SEPTEMBRIE FOAIE VERDE DOI BUJORI, Foaie verde doi bujori, Maica cu ºapte ficiori Din ºapte o rãmas cu doi, Cinci o murit la rãzboiu. Cel dintâi în Chiºinãu I-o fost moartea-ntr-un tranºeu. Al doilea e-ngropatu De un proiectil de brandu. Al treilea-i la Lipscani, I-o fost moartea-ntre partizani. Al patrulea-moartea-i fusese Chiar în centru Budapestei. Cei doi, care-au mai rãmas, Scriu din munþii Caucaz; C-acolo sântem chemaþi, Mii ºi sute concentraþi, Mii ºi sute de soldaþi. De-ai ºti, maicã, chinu meu, N-ai mai dormi noaptea greu. Te-ai scula la miez de noapte ªi mi-ai ruga ceas de moarte. Te-ai ruga la prânziºoru, Mãiculiþa mea, sã moru. Dobre Vica, 65 de ani, Retiº, 24 IV 1979 NICU GANEA Antinostalgie Obosiþi de obosealã ºi munciþi de plugul muncii Cântãriþi la gram de creier ºi apoi vânduþi în uncii Prinºi cu pricini de prin prispe cu arcanul, ori din horã, Îmbarcaþi în bãrci cu numãr, numãraþi din orã-n orã Duºi de vântul nedreptãþii cãtre est, tot mai în larg De sirene nevãzute ne legam dupã catarg Strânºi cu toþii laolaltã înfãºaþi de o parâmã Eram vulturi dimineaþa, seara coboram în râmã Ãsta fu-ne trist destinul ãsta fu-ne horoscopul Zodiacul ºi menirea neºtiind care ni-i scopul ªi de ce noi suntem mijloc, suflete jertfã de tun Îmbrânciþi spre focul gheenei unde dracul e imun ªi minciuna cea frumoasã o serveam la cinã, rece Dintr-o strachinã alb negru ce se închidea la zece Adevãrul sta-n eter ca un pescãruº la pândã Ce-aveau ei atunci cu noi? meritam aºa osândã? Însã mai departe numai puncte, puncte; tac Viitorul e de aur iar trecutul prea opac Au prezentul nu ni-i mare? amintesc pe Eminescu Când avem pãstori cu ESCU, ESCU, ESCU ºi iar ESCU SÃRACà INIMà BUNÃ, Sãracã inimã bunã, Nu te-am mai avut de-o lunã; Nici de-o lunã, nici de-un an, Nici acuma nu te am. Sãracã inima-ntreagã, Doru te-o fãcut beteagã. Inimã supãrãcioasã, Ce þi-aº da sã hii voioasã? De mi-ai da bunu lumii, Cum þ-am fost, nu þ-oi mai hi. De mi-ai da bunu din þarã Cum þ-am fost, n-oi mai hi iarã. Taci inimã-n sânu meu, Sã nu te mai ºtiu fãr eu. Taci, inimã-n sân la mine, Sã nu te mai ºtie nime Fii, inimã, rãbdãtoare, Ca pãmântu sub picioare. Rabdã, inimã ºi taci, Ca pãmântu care-l calci. Bratu Maria, 49 de ani, Retiº, 1978 TRAGE-MI BOGHII ªI-MI GÂCEªTE Trage-mi boghii ºi-mi gâceºte Codru di ce-ngãlbeneºte, Omu di ce mbãtrâneºte. Codru - de zãpadã grea, Omu - de inimã rea. Codru - de zãpadã mare, ªi omu - din supãrare. Spune-mi, mãiculiþã, spune Di ce n-am noroc pe lume? Io þ-am spus ºi þ-oi mai spune Cã tu n-ai noroc pe lume. Cã norocu-i floare rarã, Nu-nfloreºte-n orice varã. În vara când te-ai nãscut, Norocu n-o-nflorit Sã-þi pot pune-n aºternut. Mihãilã Ana, 67 de ani, Coveº, 19 mai 1988 Bârsan Axente Bârsan Maria Cãtanã Ioan Nãstase Paraschiva Gavrea Maria Bucur Anuþa Costea Ecaterina Chirtop Maria Þichindelean Eugenia Gabor Romul Scutea Gafia Coroiu Maria Drãgan Maria David Ana Drãgan Mihai Toader Elena Pascu Maria Ionaº Pavel Rusu Maria Avram Felicia Kessler Konrad Tatu Ana Gavrilã Susana Frãticiu Eufimia Nicolae Maria Bela Olimpia Moldovan Ioan Gheorghe Maria Nistor Ana Toma Nicolae Mocanu Maria Serafim Ana Precup Ioan Strek Wilhelm Ciochea Victoria ªuºu Maria Moldovan Amalia Bucur Maria Lãcãtuº Maria Toader Gheorghe Gabor Varvara 85 de ani 82 de ani 87 de ani 86 de ani 83 de ani 83 de ani 89 de ani 86 de ani 83 de ani 80 de ani 93 de ani 88 de ani 86 de ani 83 de ani 80 de ani 90 de ani 87 de ani 87 de ani 85 de an 85 de ani 85 de ani 87 de ani 88 de ani 90 de ani 82 de ani 01 sept. 01 sept. 02 sept. 02 sept. 02 sept. 04 sept. 05 sept. 06 sept. 06 sept. 07 sept. 07 sept. 10 sept. 11 sept. 11 sept. 13 sept. 13 sept. 14 sept. 15 sepr. 16 sept. 18 sept. 19 sept. 21 sept. 22 sept. 23 sept. 24 sept. 25 sept. 25 sept. 25 sept. 26 sept. 27 sept. 27 sept. 28 sept. 29 sept. 30 sept. 30 sept. 30 sept. 7 Coveº Retiº Retiº Beneºti Moard㺠Gherdeal Alþîna Ruja Sãsãuº Ruja Ilimbav Ruja Ilimbav Ghijasa de Sus Vãrd Marpod Alþîna Dealu Frumos Alþîna Gherdeal Rãvãºel Þeline Ghijasa de Sus Chirpãr Rãvãºel Moard㺠Moard㺠Dealu Frumos Ruja Brãdeni N.R. Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui MARª DE ADIO La muncã, derbedei, cã trece anul ªi vin ãilalþi ºi-o sã vã ia ciolanul. Fãceaþi pe democraþii cei cucernici, Cristosul mamii voastre de nemernici! Scuipaþi-vã-ntre voi cum se cuvine ªi-apoi convingeþi-vã cã e bine. C-aþi luat o þarã de mai mare dragul ªi i-aþi distrus averile ºi steagul. S-ajungem colonia de ocarã Care-ºi va cere scuze în maghiarã. ªi, prin complicitãþi cu demoni aprigi, Aþi desfiinþat uzine, câmpuri, fabrici. ªi, prin vânzãri de þarã infernale, Aþi omorât cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcã, Rãspundeþi cu un greu de moarte, parcã. ªi i-aþi gãsit ºi bolii un remediu Întoarceþi România-n Evul Mediu. Ce cãzãturi, ce târfe, ce mizerii, V-aº desena cu acul, sã vã sperii Dar voi nici sânge nu aveþi în vine, Ci credite din cãlimãri strãine. Le ºtiþi lui Hitler ºi lui Stalin taina ªi-mpingeþi Bucovina în Ucraina. Aºa cum ceilalþi, limpezeascã-i valul S-au compromis negustorind Ardealul. De unde sunteþi, mã, din ce gãoace, Cum v-au putut pãrinþii voºtri face? Ce condimente le-au picat în spermã De e trãdarea voastrã-atât de fermã? Aþi pus nenorocita voastrã labã Pe-aceastã tristã þarã basarabã. ªi vreþi cu-ameninþare ºi cu biciul S-o faceþi curva voastrã de serviciu. Mimaþi respectul pentru cele sfinte, Dar vindeþi ºi pãmânturi ºi morminte. Aþi inventat examene severe, Supunere poporului spre-a-i cere. ªi toatã zbaterea a fost degeaba Cã-n nas mai marii v-au închis taraba. Minciuna voastrã v-a adus pe scenã, Actori într-o politicã obscenã. ªi-acum, cã-i un prãpãd întreaga þarã, Ia cereþi-vã, puþintel, afarã. Decât sã vã trimitã þara noastrã, Mai bine mergeþi voi în mama voastrã. Plecaþi de-aici, cu-o grabã funerarã, ªi nu albanizaþi aceastã þarã. Bãgaþi vitezã, cã vã trece anul ªi s-a scurtat ºi s-a-nvechit ciolanul. ªi ce vã pot eu spune la plecare Decât lozinca lui Fãnuº cel mare: Nenorociþilor, se rupe ºnurul, La muncã, la bãtut þãruºi cu curul! Adrian Pãunescu (6 iunie 1997, Dãbuleni)