Microsoft Word - 76 Paunescu-Gherghel-Pascal-Paunescu.doc

Transcriere

1 CONSTATĂRI PRIVIND PRACTICAREA SPORTULUI RECREATIV ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN ROMÂNIA CŞ. drd. PĂUNESCU Mihaela, Asist. univ. dr. GHERGHEL Carmen, Asist. cercetare PASCAL Andrei, UNEFS Bucureşti, Asist. univ. drd. PĂUNESCU Cătălin, UMF Carol Davila", Bucureşti Cuvinte cheie: sport recreativ, populaţie activă, timp liber Abstract: In this paper we try to emphasize the weight of recreational leisure sports practice, among certain population groups active in Romania. Also pointed out that recreational sport follow the recommendations provided in the European Sports Charter (on sport and physical activity) and the contributions they can bring in personal and social development, offering creative activities and recreational pursuits and encouraging ongoing effort designed to improve performances, being aware that physical exercise contributes to physiological and psychological balance human Introducere: Statisticile oficiale actuale scot în evidenţă mai multe lucruri îngrijorătoare. Astfel, date publicate de Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii evidenţiază că tot mai mulţi oameni sunt supraponderali sau obezi, fapt ce se datorează în mare parte unei vieţi sedentare. Din această cauză, în 2004 OMS a adoptat "Strategia globală privind alimentaţia, activitatea fizică şi sănătatea", având ca obiective principale următoarele aspecte: reducerea factorilor de risc pentru bolile cronice care provin din alimentaţia neadecvată precum şi din lipsa activităţilor fizice, creşterea gradului de conştientizare şi înţelegerea efectelor pozitive datorate unei alimentaţii adecvate şi activităţii fizice asupra sănătăţii, dezvoltarea, consolidarea şi punerea în aplicare, la nivel mondial, regional, naţional a unor politici şi planuri de acţiune privind îmbunătăţirea dietelor şi creşterea nivelului de activitate fizică în rândul populaţiei, monitorizarea cercetărilor privind dieta şi activitatea fizică. În general, preocupările zilnice ale unui adult activ social se pot împărţi teoretic şi proporţional în: timp atribuit activităţilor profesionale, timp atribuit odihnei pasive şi timp aşa-zis liber (free time). În timpul liber, indivizii au preocupări amalgamate, dar decelabile ca fiind cele cu caracter necesar (utilităţi familiale, relaţionale etc.), de plăcere (hobby, tabieturi, tradiţii etc.) şi, în sfârşit, cele de irosire (fără explicaţii). Aşadar, activităţile sportive, cum ar fi sportul recreativ, cel de performanţă, cel terapeutic, extrem etc., fac concurenţă sau se asociază hobby-urilor, intereselor sau plăcerilor culturale, muncilor fizice uşoare (grădinărit, drumeţii cu obiective de culturalizare, excursii etc.) practicate individual, cu familia sau în grupuri cu afinitate socială. Design-ul cercetării experimentale 378

2 Cercetarea s-a realizat pe baza aplicării a două grile de interviu privind timpul liber şi practicarea sportului recreativ. Prin aceste interviuri s-a avut în vedere obţinerea de informaţii asupra mărimii timpului liber, a preocupărilor de interes, a tipurilor de activităţi, precum şi asupra preferinţelor în ceea ce priveşte practicarea sportului recreativ. Subiecţii cercetării Experimentul pilot s-a realizat pe un eşantion randomizat, constituit din peste 730 de persoane adulte active profesional, cu vârsta cuprinsă în intervalele 22-32, Premisele cercetării experimentale Efectele benefice ale practicării sportului recreativ pe plan bio-psiho-socio-cultural reprezintă un postulat care nu mai trebuie demonstrat. Este neîndoielnic faptul că timpul liber trebuie să cuprindă şi activităţi fizice. Noi pornim de la premisa că activităţile fizice se pot practica într-o formă de îmbunătăţire şi menţinere a sănătăţii, într-o formă plăcută şi de amuzament, precum şi într-o formă de regenerare a potenţialului ocupaţional, astfel încât, ansamblul acestor forme să fie chiar sportul recreativ. Practicarea sportului recreativ în timpul pe care-l avem la dispoziţie este una din soluţiile benefice ale societăţii actuale de a promova sănătatea prin intermediul acestui tip de activitate. Ipoteze referitoare la partea experimentală 1. Se consideră că o formă adecvată a scopului acestei lucrări este cea de constatare a stării de fapt în unele ţări avansate economic şi social din Uniunea Europeană privind timpul liber şi sportul recreativ. Interpretarea acestei constatări legate de tradiţie şi cultură, educaţie şi investiţie poate genera modele orientative sau poate identifica mijloace adaptative potrivite situaţiei concrete de la noi din ţară. 2. Identificarea soluţiilor şi preferinţelor în practicarea sportului recreativ prin interviuri favorizând anonimatul, poate oferi informaţii elevate despre raportul dintre timpul liber şi sportul recreativ. Rezultatele studiului Figura nr.1. ilustrează proporţia repondenţilor care practică un sport recreativ în timpul liber şi cei care în timpul liber preferă alte activităţi de timp liber. Dintre cei care nu practică un sport recreativ o bună parte justifică lipsa de timp liber prin alte preferinţe: distracţii, probleme de sănătate, hobby. Se pare că lipsa unor condiţii adecvate pentru practicarea sportului recreativ nu pare a fi un impediment major. Aceste aspecte sunt ilustrate în figura nr

3 25% 75% nu da Figura nr.1. Procentajul care practică sau nu practică un sport recreativ Figura nr.2. Motivele nepracticării sportului recreativ 380

4 Dintre preferinţele celor care practică sport recreativ se remarcă: jocurile cu mingea între prieteni, fitness home sau sală, jogging, iar cele mai puţin practicate sunt cele de tip tradiţional româneşti (grafic nr.1). Grafic nr. 1. Identificare sporturilor recreative preferate Referitor la modul de practicare, se remarcă că un procent semnificativ (55%) practică sistematic, şi oarecum adecvat, sportul recreativ - mai mult de două ori pe lună. Au fost şi persoane care au declar că practică un sport recreativ numai sezonier, ceea ce, nu îndeplineşte condiţiile premisei principale: de recreere, de confort fizic şi psihic, de practică conştientă privind beneficiile. Grafic nr. 2. Modalităţi de practicare 381

5 Referitor la vârstă, se constată că tinerii cu vârsta cuprinsă în intervalul de ani au răspuns în proporţie 46%, iar cei cuprinşi în intervalul de ani, au reprezentat o proporţie de 19% (grafic nr.3). Vârsta repondenţilor % Grafic nr. 3. Vârsta repondenţilor Concluzii Conform statisticilor europene, tot mai mulţi oameni sunt supraponderali sau obezi, fapt ce se datorează unei vieţi sedentare. În cest sens am constatat că nivelul de activitate fizică din unele ţări europene nu respectă recomandările OMS (minimum 30 de minute pe zi). Conform schemei de interviu, aplicaţia practică a relevat următoarele aspecte: o se remarcă că eşantionul studiat dispune în proporţie de 70% de timp liber. Proporţia în ceea ce priveşte practicarea sportului recreativ, ca parte componentă a timpului liber, este simetrică cu cea a gestiunii timpului liber; o referitor la cei care nu practică sport recreativ, s-au constat următoarele situaţii: cei mai mulţi ar dori sau nu au timp să practice un sport recreativ (40%), un procent de 22% din repondenţi ar dori să practice dar au probleme de sănătate sau preferă un hobby şi numai 16% au declarat că nu au condiţii. S-a remarcat că cele mai preferate sporturi recreativ sunt cele cu mingea între prieteni, fitness-ul, joggingul, iar cele mai puţin preferate, cu regret constatăm, sunt jocurile tradiţionale româneşti. o s-a constat că un procent semnificativ (80%) practică sistematic sportul recreativ - mai mult de două ori pe lună sau pe săptămână - faţă de 20% care practică doar ocazional sau sezonier. 382

6 În legătură cu prima ipoteză a părţii experimentale, conform căreia interpretarea constatărilor legate de tradiţie şi cultură, de educaţie şi investiţii, poate fi temei faptic pentru un model orientativ adecvat situaţiilor concrete de la noi din ţară, putem susţine faptul că în ţările Uniunii Europene utilizarea timpului liber pentru activităţi fizice şi sport este un efect al concepţiei despre sănătate şi prosperitate, despre calitatea vieţii, concept dobândit în evoluţia istorică de tip cultural şi educativ. În legătură cu cea de a doua ipoteză, identificarea soluţiilor şi preferinţelor în practicarea sportului recreativ prin interviuri, am constatat că interviurile realizate sub rezerva anonimatului favorizează sinceritatea şi oferă mai facil informaţii elevate despre temele supuse cercetării. Bibliografie selectivă: o Aristotel (1988) Etica Nicomahică, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, o Bota, Aura (2006) Exerciţii fizice pentru o viaţă activă, Activităţi motrice de timp liber, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti o Bull, C., Hoose, J., Weed, M., (2003) An introduction to leisure studies, Ed. British Library Cataloguing in Publication Data o Dumazedier, J., (1988) Révolution culturelle du temps libre: , Ed. Méridiens Klincksieck o Gagea, A., (1999) Metodologia cercetării ştiinţifice, Ed.România de Mâine o Marinescu Gh., Păunescu Mihaela, (2009) Nivelul gnoseologic al calităţii vieţii în Uniunea Europeană şi în România, în rev. Discobolul revista de cultură, educaţie, sport şi kipetoterapie, anul V, 3 (17) pag o Mărginean, I., Precupeţu Iuliana, Preoteasa Maria, (2004) Puncte de suport şi elemente critice în evoluţia calităţii vieţii în România, în revista Calitatea vieţii, XV, nr.1 2 o Tudor, V., (2005) Sportul ca mijloc de educare a fiinţei umane, rev. Discobolul nr.1, Ed. ANEFS, Bucureşti o Ţifrea, Corina, (2009), Jogging, sănătate, rezistenţă, frumuseţe, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 383