Microsoft Word - keil1p.doc

Transcriere

1 1. Mediul de dezvoltare IDE Keil µvision2 Mediul de dezvoltare µvision2 este un mediu de dezvoltare integrat (IDE-Integrated Development Environment) cu ajutorul căruia se poate implementa întregul ciclu de dezvoltare a unei aplicaţii software (sau proiect) pentru un microcontroler din familia uvision2 IDE Editor si utilitar Make (procesor batch) C51 Compilator ANSI C A51 Macroasamblor Biblioteci ANSI C LIB51 Bibliotecar RTX51 RTOS BL51 Linker / Locator programe uvision2 Debugger (depanator) Programator EPROM sau Emulator Simulator CPU+resurse Monitor-51 Debugger pe masina tinta In figura alăturată este prezentat ciclul de dezvoltare împreună cu principlalele unelte soft (programe) care alcătuiesc mediul integrat de dezvoltare. Ciclul de dezvoltare este similar oricărei alte aplicaţii software şi presupune etapele: 1

2 - crearea unui proiect, cu selectarea unei anumite variante de microcontroler 8051 precum si cu configurarea componentelor (uneltelor) soft ce vor fi utilizate - crearea si editarea fisierelor sursă în limbaj de asamblare sau C - generarea codului pentru aplicaţie (Build = asamblare/compilare urmată de link editare/locatare) prin intermediul unui manager de proiecte - corectarea erorilor - testarea aplicaţiei cu ajutorul simulatorului si/sau al sistemului de dezvoltare Mediul uvision2 permite crearea fişierelor sursă şi organizarea lor într-un proiect care defineşte aplicaţia ţintă. El permite automatizarea asamblării/compilării urmată de link editare (editarea de legături intre modulele obiect) şi locatarea codului în memoria program. Corectarea interactivă a erorilor, cu setarea diverselor opţiuni sunt alte facilităţi oferite. O descriere sumară a componentelor prezentate în figură este dată în continuare. Asamblorul si compilatorul C 8051 (A51, C51) Fisierele sursă create la nivelul IDE sunt pasate asamblorului şi/sau compilatorului. Acestea prelucrează fişierele sursă şi crează, in principiu, fişiere obiect relocatabile. Compilatorul Keil C51 este o implementare completă ANSI a limbajului de programare C. In plus, există o serie de caracteristici speciale asociate implementării pentru un microcontroler Macroasamblorul A51 suportă setul complet de instrucţiuni pentru microcontrolerul 8051 şi toate derivatele acestuia. Este posibilă şi generarea directă de fişiere obiect absolute, la care informatia legată de plasarea codului in memoria program este stabilită in faza de asamblare. Bibliotecarul (LIB51 Library Manger) Fişierele obiect create de asamblor sau compilator pot fi folosite de bibliotecarul LIB51 pentru a crea biblioteci obiect (object libraries). Acestea sunt colecţii de module obiect, special ordonate şi formatate, pe care editorul de legaturi le poate folosi. Atunci cand editorul de legături prelucrează o bibliotecă, doar acele module obiect care sunt necesare vor fi folosite pentru crearea codului executabil. Editorul de legături/locatorul (BL51 Linker/Locator) Fişerele obiect (inclusiv cele provenite din biblioteci) sunt prelucrate de linker, rezultand fişiere obiect absolute. Un fişier (sau modul) obiect absolut conţine cod care nu este relocatabil. Acesta va exista la adrese fixe (absolute) în memoria de program. Această categorie de cod poate fi utilizată pentru a programa memorii de tip EPROM, FLASH, etc. 2

3 Modulele obiect absolute pot fi folosite de depanator(uvision2 debugger) sau de un emulator in-circuit pentru testarea aplicaţiei. Depanatorul (uvision2 Debugger) Depanatorul uvision2 este un depanator simbolic, permiţand depanarea interactivă a programelor la nivelul sursei. El include de fapt şi un simulator care implementează o maşină 8051 virtuală. Prin intermediul unei baze de date pentru resurse incorporate el permite o configurare corespunzătoare variantei de microcontroler 8051 utilizate precum şi a hardware-ului exterior acestuia (memorie externa). Monitorul rezident (Monitor-51 Debugger) Monitorul rezident este tot un program de depanare dar care va fi rezident (există şi rulează) in memoria de program a unei maşini ţintă (un microcontroler compatibil 8051). El comunică cu mediul uvison2 prin intermediul unui port serial (COM) al PC-ului şi al portului serial standard pentru un Este astfel posibilă depanarea interactivă, la nivel de sursă, a programelor ce rulează pe un sistem 8051 real. OBSERVATIE Spre deosebire de variantele sale anterioare, acest mediu de dezvoltare al firmei Keil este orientat pe dezvoltarea de aplicatii scrise in limbajul C. Multe din facilitatile sale, mai ales cele de depanare se pot valorifica deplin numai in aceste conditii Managerul de proiecte (Project manager) Un proiect (Project) reprezintă totalitatea fişierelor sursă împreună cu setările personalizate pentru asamblor(compilator) si linkeditor, necesare pentru a asambla(compila) si link edita un program sau, cu alte cuvinte, pentru a crea codul executabil. Fiecare proiect poate fi configurat pentru a genera una sau mai multe Target (tintă). Pentru fiecare Target se pot personaliza optiunile şi se poate da un nume fişierului de ieşire (cel care va contine în final codul executabil). Se poate crea, de exemplu, un Target pentru testarea cu ajutorul simulatorului şi un alt Target pentru generarea codului aplicatiei care va fi programat, în final, într-o memorie PROM. In interiorul unui Traget pot exista unul sau mai multe file Groups (grupuri de fisiere) care permit asocierea mai multor fişiere sursă. Groups sunt utile pentru gruparea fişierelor din punct de vedere funcţional sau pentru identificarea programatorilor dintr-o echipa care a scris aplicaţia. 3

4 In figura alăturată este prezentată fereastra (din stanga sus) in care apare structura unui proiect in care a fost definită o singură ţintă, Target1, careia i s-a asociat un singur grup de fisiere, Source Group 1, grup care conţine un singur fişier sursă numit Ex2.a51.Numele acestor obiecte pot fi modificate, pentru a deveni mai sugestive, in maniera in care se realizează aceasta pentru orice fişier sau folder in Windows (click stânga pentru selectie, urmat de un alt click stânga şi editare). In figură este selectat fişierul sursă, fiind pus in evidentă submeniul care se deschide făcând un click dreapta precum şi acţiunile corespunzatoare acestuia. Unul din lucrurile cele mai complicate este, atunci când creăm un nou proiect, definirea (alegerea) combinaţiei corecte de opţiuni pentru asamblor(compilator) şi linker pe care o vom asocia unui anume tip de microcontroler (compatibil 8051). uvision2 oferă o bază de date pentru microcontrolere (Device database) care face această sarcină mult mai uşoară. In momentul în care se crează un nou proiect şi se se selectează un tip de microcontroler pentru un anume Target, se vor seta, in mod automat, şi majoritatea opţiunilor necesare pentru asamblor(compilator) şi linker. Sunt necesare, eventual, doar mici ajustări ale opţiunilor. In figura urmatoare este prezentată selectarea microcontrolerului 8052AH (Device) din grupul de produse al firmei Intel, pentru Target1. Modificarea(schimbarea) tipului de microcontroler pentru un anume Target, este posibilă şi după definirea proiectului: se selecteaza Target, cu click dreapta se deschide un submeniu, din care se alege: Select Device for Target nume 4

5 Stabilirea opţiunilor(options Settings) se poate face pentru toate fişierele asociate unui Target, pentru un grup de fişiere (Source Group) sau pentru un fişier sursă individual. Pentru aceasta se selectează obiectul respectiv (Target, Source Group sau fişierul sursă) şi, din meniul Project, se alege submeniul: Options for Target..., Options for Source Group... sau Options for File..., funcţie de natura obiectului selectat. Alternativ se poate face click dreapta pe obiectul selectat şi din submeniul care se deschide se aleg aceleaşi câmpuri ca mai sus. Varianta, de regulă, acoperitoare, este de a selecta Target şi a alege Options for Target... Fereastra care se deschide are o serie de subferestre (care se pot deschide prin selecţia Tabului corespunzător): Target, Output, Listing, C51, A51, BL51 Locate, Bl51 Misc si Debug. In figura următoare este prezentată fereastra corespunzătoare lui Target, in care, de regulă, se configureaza doar memoria externă (de program sau date), daca ea există in aplicaţia noastră. In fereastra Output se verifică dacă checkbox-urile Debug Information şi Create HEX File sunt bifate. Este astfel posibilă depanarea la nivel de sursă şi respectiv generarea fisierului HEX care va fi eventual utilizat la programarea unei memorii PROM. 5

6 Mai este importantă şi fereastra Debug, deoarece acolo alegem dacă vom testa(şi depana) aplicaţia cu ajutorul simulatorului (Use Simulator bifat) sau cu ajutorul unui sistem de dezvoltare pe care rulează Monitor-51 (Use Keil Monitor-51 Driver bifat, selectat) prin intermediul unui port serial al PC-ului. Cele două optiuni se exclud reciproc. In figura următoare este prezentată această fereastră având opţiunea Use Keil Monitor-51 Driver selectată. In acest caz depanatorul din uvision2 va comunica cu monitorul rezident Monitor-51 (care ruleaza pe sistemul real) prin intermediul unui port serial al calculatorului. Prin actionarea butonului Settings se pot stabili, printre altele, numărul portului serial utilizat(com1, COM2, etc.) precum si rata baud utilizată. Evident, acesta din urmă trebuie să fie aceiasi cu cea utilizată de de Monitor-51 pentru portul serial al microcontrolerului. 6

7 Editarea fişierelor sursă se face cu ajutorul editorului integrat care are toate facilităţile standard ale unui editor de cod sursă (colorare diferită pentru: cuvinte cheie, simboluri definite de utilizator, comentarii, etc.). Editorul lucrează interactiv cu programul de depanare(debugger-ul) permitând depanarea la nivel de sursă Asamblorul şi linkeditorul UVision 2 include un utilitar make evoluat care permite execuţia automată, in secvenţă, a fazelor de asamblare/compilare şi linkeditare. Bara corespunzătoare prin care se invocă funcţiile asociate asamblării/compilarii şi link editării este de forma: Din câmpul pentru Target se poate face selecţia acestora in cazul in care există mai multe Semnificaţia butoanelor din bară este următoarea: Se invocă doar asamblarea/compilarea (Translate) fisierului sau fisierelor sursă. Se invocă asamblarea urmată de linkeditare (Build Target). 7

8 Se invocă reasamblarea şi linkeditarea pentru toate fişierele care au suferit modificări (Rebuild all target files). Se invocă setarea opţiunilor pentru Target (Options for Target...).. În fereastra de iesire-raportare(output Window) din partea de jos a ecranului se poate observa dacă asamblarea şi linkeditarea s-a făcut corect. Eventualele erori sunt semnalizate tot aici. Pentru identificarea erorilor este dat şi numărul liniei din fisierul sursă pe care a apărut eroarea. Mai simplu, dacă se dă un dublu click pe mesajul de eroare respectiv va apărea un indicator in drepta liniei cu eroarea respectivă chiar in fişierul sursă din ferestra de editare. Dacă mesajul de eroare este selectat(cu click) şi se apasă F1 va apărea o descriere detailată a naturii erorii(un Help asociat). În figura de mai jos este dat un exemplu de raportare; se poate observa că pentru fişierul sursă Ex2.a51 nu au existat nici erori (0 Errors), nici avertismente( 0 Warnings) in urma operaţiei Build Target pentru proiectul afisarecna. Pot fi puse in evidenţă(opţional) şi resursele de memorie utilizate de proiectul afisarecna : 1 octet in memoria de date internă (data), nu se utilizează memoria de date externă (xdata) şi 217 octeţi de cod propriu-zis in memoria de program. Toate funcţiile mentionate şi invocate prin intermediul butoanelor descrise anterior pot fi invocate şi prin intermediul meniului Project, ele apărând şi acolo Depanatorul simbolic şi simulatorul Depanatorul este componenta mediului de dezvoltare uvisonide2 care permite testarea aplicatiilor avand ca tintă un microcontroler compatibil 8051: - folosind un simulator (o masină 8051 virtuală ) - folosind un sistem real cu un 8051 pe care rulează un monitor rezident - folosind un sistem real cu un 8051 si un emulator in circuit 8

9 - folosind un sistem real cu un microcontroler care are disponibilă o interfată integrată de depanare OCDS- On Chip Debug System Caracteristicile sale cele mai importante sunt: - depanare interactivă la nivel de cod sursă cu utilizarea simbolurilor - posibilitatea utilizării unui sistem complex de breakpoint-uri (puncte de intrerupere a fluxului program, definite de utilizator) - posibilitatea utilizării unui sistem de watchpoint-uri (puncte de observare a stării programului si resurselor aferente acestuia) impreună cu ferestre dedicate pentru acestea Depanatorul poate fi lansat din meniul Debug cu ajutorul comenzii Start/Stop Debug Session, sau direct cu ajutorul butonului din bara de meniu. Odată cu lansarea sa, este validă o nouă bară de meniuri si in partea stângă se deschide o fereastră in care se poate observa starea actuală a resurselor aferente unitătii centrale(cpu): acumulator, banc de registre de uz general, PSW, PC, SP, etc. După cum se poate observa toate resursele prezentate se află in starea corespunzătoare initializării microcontrolerului (de după un reset hard): registrele de uz general R0..R7=0, A=0, B=0, DPTR=0000h, PC=0000h, PSW=00h, SP=07h, etc. Valorile pot fi si modificate de utilizator, atunci cand programul nu rulează(executia este oprită). Se dă click pe valoarea respectivă, se asteaptă putin si se mai dă odată click, moment in care se poate edita valoarea. In partea de jos a ecranului se mai deschide, sub fereastra de raportare-iesire, o fereastra zisă de comanda a depanatorului (Command Window) prin intermediul careia se pot introduce direct (in linia de comandă) comenzi pentru depanator. Sub ferestră sunt prezentate comenzile disponibile(un help). Cu cursorul pozitionat in fereastra respectivă, prin apasarea tastei Tab, este parcurs intreg setul de comenzi disponibile. 9

10 Bara de meniuri asociată depanatorului este prezentată în figura de mai jos: Fiecare buton are asociat un rol specific, unele au stări complementare (se exclud reciproc), sunt active sau inactive functie de contextul de depanare in care ne aflăm. are ca efect iniţializarea hard a microcontrolerului(reset pentru masina virtuală); toate resursele vor fi aduse in starea corespunzătoare(vezi mai sus). este comanda Go sau Run. Are ca efect inceperea executiei (rulării) programului incepând de la adresa curentă din PC-Program Counter. Programul va rula pană la comanda Stop sau până la intâlnirea primului breakpoint. este comanda Stop. Are ca efect oprirea executiei programului. Comanda Stop şi comanda Go sunt complementare. Adică atunci când una este activată cealaltă va fi dezactivată. este comanda numită Step Into, utilizată pentru rularea pas cu pas a programului. La apăsarea acestui buton va fi executată doar o singură instrucţiune din program, de la adresa curentă din PC. După executia instructiuni poate fi urmarită starea resurselor utilizate, continutul memoriei de date, etc. corespunde comenzii Step Over. Dacă următoarea instrucţiune care trebuie executată este un apel de subrutină(functie) sau o buclă, acestea nu vor fi executate pas cu pas, ci ca un intreg. Pentru alte instructiuni comanda Step over se comportă ca şi comanda Step into. Ea contribuie la scăderea timpului de depanare. este butonul corespunzător comenzii Step Out. La lansarea acestei comenzi dacă următoarea instrucţiune este o instrucţiune care cheamă sau apelează o subrutină(funcţie) execuţia acestei comenzi este asemănătoare cu cea a comenzii Step over, adică utilizatorul nu va mai putea urmări fluxul programului pas cu pas. El va putea vizualiza starea resurselor doar după executarea comenzii. Spre deosebire de comanda Step over comanda Step out mai face şi altceva. Dacă utilizatorul se află în interiorul unei subrutine (a unei funcţii ) care se termină cu instrucţiunea RET şi va da comanda Step Out, atunci toate instrucţiunile din rutina respectivă vor fi executate automat până la ieşirea din rutina respectivă. Utilizatorul nu 10

11 va mai putea urmări fluxul program în timpul executării acestor instrucţiuni, ci numai după executarea instrucţiunii RET. Această instrucţiune creşte eficienţa depanatorului prin scăderea timpului de depanare. este icoana corespunzătoare comenzii Run to Cursor line. Această comandă permite executarea programului de la valoarea curentă a PC-ului până la linia unde este poziţionat cursorul in fisierul sursă. Ca şi la celelalte două comenzi anterioare utilizatorul nu va putea observa, de exemplu, schimbarea conţinutului registrelor, decât după ce comanda se termină de executat. Este folosită mai ales atunci când se doreşte trecerea rapidă peste o anumită porţiune de program care nu interesează sau peste o porţiune de program a cărei funcţionare este sigură. este icoana corespunzătoare comenzii Next statement. Executia acestei comenzi permite întoarcerea la linia curentă de depanare din cadrul programului care se doreşte a fi depanat. De exemplu dacă ne aflăm cu cursorul într-o zonă oarecare a programului şi dorim să revenim la instrucţiunea curentă unde am rămas cu depanarea programului, atunci putem folosi comanda Next statement. corespunde comenzii Enable/Disable Trace Recording şi permite înregistrarea (trace) instrucţiunilor care au fost executate. Vor fi înregistrate ultimele 1024 de instrucţiuni executate inainte de intalnirea primului breakpoint sau de executia comenzii Stop. OBSERVATIE Incercarea de a executa cod (de a lansa in executie un program) dintr-o zonă a memoriei de program in care acesta nu există (nu a fost incărcat) are ca efect generarea unei erori de tip: ***error 65: acces violation at c:0x...: no execute/read permission Pentru a vedea care care este configuratia spatiului de memorie utilizabil se poate utiliza, din meniul Debug, comanda Memory Map. Următoarele comenzi permit deschiderea unor ferestre speciale prin intermediul cărora pot fi vizualizate o serie de informatii despre starea programului sau a resurselor, precum si interactiunea cu acesta prin intermediul portului serial al microcontrolerului(serial Window). Comenzile sunt de tip on/off: cand butonul este activ(apăsat) ferestra este deschisă, cand butonul este inactiv(ridicat) ferestra este inchisă. 11

12 Ferestrele respective pot fi deschise si prin intermediul meniului View. corespunde comenzii View Trace Records. Prin executia acestei comenzi se vor putea vizualiza instrucţiunile care au fost înregistrate pană la intâlnirea unui breakpoint. corespunde comenzii de dezasamblare a codului executabil. Comanda este Disassembly Window si are ca efect inlocuirea ferestrei cu codul sursă cu una in care este prezentat continutul memoriei de program impreună cu mnemonicele corespunzătoare instructiunilor existente in codul executabil al programului. este o comandă (Watch and Call Stack Window) care permite vizualizarea variabilelor locale(locals), a watchpoint-urilor(watch#1, Watch#2) sau a stivei utilizator(call Stack). este icoana corespunzătoare comenzii Serial Window #1. Această comandă deschide o fereastră serială prin intermediul căreia utilizatorul poate vizualiza datele vehiculate ca iesire prin portul serial sau poate introduce date(prin tastare) care vor fi tratate ca date receptionate prin portul serial. este icoana corespunzătoare vizualizării memoriei. Această icoană corespunde comenzii Memory Window. Această comandă deschide o nouă fereastră în care este afişat conţinutul zonelor de memorie al căror tip si adresă de inceput sunt definite de utilizator in câmpul Address. Variantele de definire a tipului si domeniile de adresare sunt: - c memoria de program(cod) c:0x c:0xffff - d memoria de date (RAM intern d:0x00.. d:0x7f si zona SFR d:0x80.. d:0xff) - i memoria suplimentară de date, adresabilă indirect (RAM intern i:0x80.. i:0xff) - x memoria externă de date x:0x x: 0xFFFF Adresele sunt specificate in hex cu prefixarea din limbajul C (0x). Numărul de octeti de pe o linie este dat de dimensiunea orizontală a ferestrei (care se poate scala corespunzător). Prin suprapunerea cursorului pe o anumită locatie de memorie si click dreapta se deschide un submeniu care permite alegerea modului de reprezentare a informatiei respective sau a tipului de dată ce va fi afisată (decimal, unsigned, signed (char, int, long), ASCII etc.). In plus, se mai poate modifica continutul locatiei respective (Modify Memory at...). 12

13 Sistemul de breakpoint-uri (puncte de oprire in fluxul program) La nivel de cod sursă este posibilă stabilirea uneia sau mai multor linii de program (a unor instructiuni) la care executia programului să se oprească. Aceasta operatie se numeste stabilirea unor breakpoint-uri simple (sau de executie), avand ca efect definirea de utilizator a unor puncte de oprire in fluxul program. Bara de meniu corespunzatoare este Comenzile asociate butoanelor sunt disponibile si in meniul Debug sau dintr-un submeniu ce se deschide cu click dreapta, fiind pozitionat cu cursorul pe linia respectivă din sursă. Pentru stabilirea unui breakpoint, cu cursorul pozitionat pe linia respectivă din sursă, se apasă butonul sau, alternativ, se alege comanda Insert/Remove Breakpoints. Comanda este de tipul on/off fiind utilizată si pentru inlăturarea/stergerea (remove) breakpoint-ului respectiv. Se pot inlătura (sterge) toate breakpoint-urile cu butonul sau comanda Kill All Breakpoints. Breakpoint-urile definite pot fi active-enabled (implicit dupa definire) sau inactive-disabled. Activarea sau dezactivarea individuală se face cu butonul Enable/Disable Breakpoints sau cu comanda Se mai pot dezactiva toate breakpoint-urile cu butonul Breakpoints. sau cu comanda Disable All Un breakpoint activat apare ca un dreptunghi de culoare rosie in dreptul liniei sursă respective. Dacă este dezactivat dreptunghiul este de culoare albă. OBSERVATII 1. Comenzile respective sunt disponibile atat in faza de editare a codului sursă cat si in faza de depanare. 2. Mai există si un breakpoint complex care poate fi stabilit doar din meniul Debug cu comanda Breakpoints. Este posibilă utilizarea unor expresii conditionale sau conditionarea unui anume tip de acces la un anume tip de memorie 13

14 Simularea resurselor de tip periferic incorporat (on-chip peripherals) Odată cu selectarea unui anume tip de microcontroler 8051 din baza de date este configurată automat si componenta pentru periferice a simulatorului. Există o categorie largă de periferice, din care unele se intâlnesc la toate microcontrolerele 8051 (porturi I/O, timere, port serial, sistem de intreruperi), iar altele numai la anumite variante(convertoare analognumerice, facilităti de captare/comparare, sistem PWM, etc.). In figura alăturată este prezentată configuratia particulară a meniului Peripherals in cazul in care pentru Target a fost selectat din baza de date microcontrolerul 80C552 (Philips), comparativ cu aceiasi configuratie pentru un microcontroler 8051 standard. In continuare vor fi prezentate doar o parte din aceste resurse de simulare. Porturi I/O In figură este prezentată fereastra corespunzătoare portului 1 (P1) al unui 8051 standard. La ea se ajunge selectând Peripherals, I/O ports, Port 1 (dupa lansarea depanatorului). Este posibilă stabilirea sau vizualizarea valorii de iesire pentru fiecare bit sau global pe octet (campul P1) sau stabilirea valorilor citite pe pinii portului-ca intrare (câmpul Pins). Sistemul de temporizare/numărare (Timers/Counters) Este posibilă vizualizarea stării si modificarea programării oricărui din cele două timere/numaratoare standard ale unui 8051(Timer 0, Timer 1) si a celui de al treilea atunci cand există (Timer2 numai la 8052). Se selectează Peripherals, Timer, Timer 1 (după lansarea depanatorului) pentru a se obtine fereastra din figura, corespunzătoare timerului 1. 14

15 Portul serial Interactiunea cu exteriorul la nivelul portului serial standard este simulată atat prin intermediul ferestrei seriale mentionate anterior (Serial Window#1) cât si prin intermediul ferestrei Serial Channel la care se ajunge din meniul Peripherals, Serial. Este posibilă vizualizarea stării si programarea modului de lucru al portului serial. Mai mult, pe baza programării marimilor caracteristice si frecventei oscilatorului de ceas fosc (stabilită ca o caracteristică a Target-ului sau cu comanda xtal =...) se calculează rata baud pentru emisie si receptie. Sistemul de captare/comparare(pca-programmable counter array) Este posibilă simularea si a unor facilităti evoluate de temporizare/numarare prezente la unele variante ale microcontrolerului Ele sunt grupate in jurul unei unităti functionale numite PCA -Programmable Counter Array. In cazul in care acestea există, ele vor fi disponibile tot prin meniul Peripherals, Timer, unde, pe langă resursele standard, vor apărea de exemplu: Capture, Compare, Watchdog, etc. 15

16 Sistemul de intreruperi Simulatorul permite si simularea completă a sistemului de intreruperi a unui microcontroler 8051 standard (cu numai 5 surse de intreruperi) cât si a derivatelor acestuia cu mai mult de 5 surse de intreruperi. Este posibilă vizualizarea programării sistemului de intreruperi si a stării acestuia, impreună cu valorile vectorilor de intreruperi. In figură este prezentată fereastra Interrupt System pentru un microcontroler 8051FX(care are mai mult de 5 surse de intreruperi). La ea se ajunge tot din Peripherals, selectând câmpul Interrupt. Convertoare analog numerice (A/D Converters) Mai este posibilă si simularea unui sistem de conversie analog-numerică(a/n, A/D), atunci cand el există. In figura alăturată este prezentată fereastra corespunzătoare convertorului A/D multicanal care există la un microcontroler 87LPC676(Philips). In afară de vizualizarea stării sistemului este posibilă simularea valorilor analogice de tensiune aplicate pe fiecare canal de intrare(analog Input Channels), valori care vor face apoi obiectul conversiei. Se selectează Peripherals, selectând apoi si A/D Converter. 16

17 Sistemul de watchpoint-uri (puncte de observare in fluxul program) Existenta unui sistem de watchpoint-uri constituie unul din cele mai puternice instrumente de depanare permitand integrarea si valorificarea tuturor facilitătilor depanatorului si simulatorului. Sistemul este totusi orientat pe depanarea aplicatiilor scrise in limbaj evoluat(c51), dar o parte din facilitatile sale pot fi utilizate si pentru depanarea programelor scrise in limbaj de asamblare. Utilizarea acestui sistem va fi prezentata cand se va exemplifica modul de dezvoltare a unei aplicatii folosind mediul de dezvoltare uvision2 pentru