Memoriu de prezentare (Conform Anexei nr. 5E din Legea nr. 292/ ) Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj pe

Transcriere

1

2

3 MEMORIU DE PREZENTARE (Conform Anexei nr. 5E din Legea nr. 292/ ) Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj pe raza Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 1

4 CUPRINS I. Denumirea proiectului:... 5 II. Titular:... 5 III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:... 5 Lucrările de pe râul Amaradia, aparţin domeniului public şi sunt concesionate de Ministerul Apelor şi Pădurilor, pentru administrare, Administraţia Naţională,,Apele Române" Beneficiarul de dotare al amenajării este Administraţia Bazinală de Apă Jiu, filiala bazinala a Administraţiei Naţionale,,Apele Române" care asigură exploatarea lucrărilor componente ale amenajării prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj Realizarea lucrărilor de amenajare are ca obiectiv limitarea efectelor viiturilor de pe râul Amaradia, în zona localităţii Hurezani, asupra gospodăriilor, asupra drumurilor judeţene, asupra obiectivelor socio-economice, etc a) Rezumatul proiectului;... 6 b) Justificarea necesităţii proiectului;... 7 c) Valoarea investiţiei;... 8 d) Perioada de implementare propusă;... 8 e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);... 8 f) Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele) IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:...13 V. Descrierea amplasării proiectului:...14 g) Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare; h) Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr /2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; i) Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind: j) Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970; k) detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile:...17 A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu: 17 a) Protecţia calităţii apelor: b) Protecţia aerului: c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 2

5 d) Protecţia împotriva radiaţiilor: e) Protecţia solului şi a subsolului: f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: Nu este cazul B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: 29 l) Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantităţiv al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ); Impactul prognozat pentru nivelul de zgomot m) Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/ habitatelor/ speciilor afectate); 42 n) Magnitudinea şi complexitatea impactului; o) Probabilitatea impactului; p) Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; q) Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;.. 43 r) Natura transfrontalieră a impactului VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/ programe/ strategii/ documente de planificare:...46 A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene:...46 X. Lucrări necesare organizării de şantier...47 XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile...48 XII. Anexe - Piese desenate:...48 XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele48 Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 3

6 XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informaţii, preluate din planurile de management bazinale, actualizate Localizarea proiectului: Bazinul hidrografic; Cursul de apă: denumirea şi codul cadastral; XV. Criteriile prevăzute în Anexa nr. 3 la Legea nr. 292 din...49 Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 4

7 I. Denumirea proiectului: Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj pe raza II. Titular: a) Denumirea titularului/beneficiarului: Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Jiu Adresa titularului: Bdul. Nicolae Romanescu nr.54, Craiova, jud. Dolj, România Cod poştal: Telefon centrală: , , , , Telefon/FAX: Director/manager/administrator: Dr. Ing. Marin Talău b) Elaboratorul proiectului: S.C. AQUAPROIECT S.A. Adresa poștală: Splaiul Independenței nr. 294, sector 6, București Telefon: , fax: Coordonator proiect: Ing. Radu Marinescu Director/manager/administrator: ing. Liliana Ioana Drăgan Șef studiu protecția mediului: Ing. Mihaela Cristina Iacobini III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: Lucrările de pe râul Amaradia, aparţin domeniului public şi sunt concesionate de Ministerul Apelor şi Pădurilor, pentru administrare, Administraţia Naţională,,Apele Române". Beneficiarul de dotare al amenajării este Administraţia Bazinală de Apă Jiu, filiala bazinala a Administraţiei Naţionale,,Apele Române" care asigură exploatarea lucrărilor componente ale amenajării prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj. Realizarea lucrărilor de amenajare are ca obiectiv limitarea efectelor viiturilor de pe râul Amaradia, în zona localităţii Hurezani, asupra gospodăriilor, asupra drumurilor judeţene, asupra obiectivelor socio-economice, etc. Lucrările hidrotehnice proiectate au fost încadrate, conform STAS 4273/83 în clasa a IV-a de importanţă. Categoria de importanţă a construcţiilor hidrotehnice de apărare a malului se încadrează conform H.G.R. 766/1997 şi Legea nr. 10/1995 actualizata, în categoria C - Normală stabilită cu Regulamentul şi Metodologia privind Categoria de Importanţă a Construcţiei. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 5

8 a) Rezumatul proiectului; În zona localităţii Hurezani, pe o lungime de 800 m (zona cuprinsă între: aval punte metalică şi aval trecere prin vad) se vor reface apărările de mal distruse după inundaţiile din Apărările de mal se vor realiza astfel: - amonte mal drept pe lungimea de L = 50 m se propun apărări de mal realizate dintr-un prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (3 rânduri de saci); - în continuare pe malul drept pe lungimea de L = 200 m, se v-a realiza o apărare de mal din prism din saci de geotextil umpluţi cu material local (3 rânduri de saci) protejat cu un prism din piatră brută. În spatele sacilor se v-a executa o umplutură din material local procurată din albia râului Amaradia ce vor fi bine compactate. Între saci şi prismul de piatră brută se v-a aşeza un geotextil drenant cu rolul de a opri antrenarea materialului de umplutură din saci, de către nivelele fluctuante ale apei. Prismul din piatră va avea înălţimea de 1,50 m, 1,50 m lăţimea la coronament, iar înclinarea taluzului va fi de 1:1,5 şi se va aşeza pe o saltea din geotextil cu caroiaje de fascine cu grosime de 30 cm. La cota superioară a prismului din saci, va fi executat un pereu uscat din piatră brută de 30 cm grosime ce va fi întors 50 cm pe teren, impiedicând astfel distrugerea pereului la nivele mai mari de 10 %. - amonte mal stâng pe lungimea de L = 150 m se propun apărări de mal executate dintr-un prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (3 rânduri de saci); - aval mal drept pe lungimea de L = 200 m se propun apărări de mal executate dintrun prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (1 rând de saci); - amonte - aval prag - mal stâng pe lungimea de L= m se v-a executa un prism din arocamente de piatră brută. Refacerea rizbermei mobile la trecerea prin vad se va realiza din anrocamente - piatra brută pe o lungime L = 40 ml. Trecerea prin vad este singura cale de acces ce face legatura între comuna Hurezani şi satul Busuioci. Trasarea lucrărilor se va face de către executant numai cu avizul beneficiarului, pe baza coordonatelor înscrise pe planurile de trasare şi a situaţiei din teren. Reperii de trasare se predau pe teren de către delegaţi ai proiectantului, în prezenţa beneficiarului, pe bază de proces verbal. Constructorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, restabilindu-i dacă este necesar. Constructorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru ca pe perioada execuţiei şi până la recepţie, bornele să fie ferite de distrugere şi deteriorări. Dacă au fost distruse, bornele vor fi refăcute folosind inventarul bornelor şi tabelul de coordonate. Recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar, în prezenţa constructorului şi proiectantului. Se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 6

9 b) Justificarea necesităţii proiectului; Investiţia,,Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorjpe raza a fost promovată prin HG 1262/ privind înlăturarea pagubelor produse de inundaţii. Ca urmare a precipitatiilor din perioada (08-10) , s-au propus cresteri importante de nivel pe majoritatea cursurilor de apa, de pe raza judetului Gorj. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis în această perioadă Avertizarea meteorologică cod portocaliu nr. 46 din , interval de valabilitate ora 11: ora 21:00 şi Avertizarea hidrologică cod portocaliu nr. 46 din , interval de valabilitate ora 11: ora 24:00, care a vizat întreaga arie a judeţului Gorj. In perioada ora 06: ora 12:00, cantitatea de precipitaţii înregistrată la Staţia Hidrometrică Bustuchin, râul Amaradia, a fost de 117,2 litri/mp. Creşterea de debit pe râul Amaradia şi afluenţi, precum şi scurgerile de torenţi de pe versanţi, pe raza localităţii Hurezani, au afectat lucrarea Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin- Melineşti, judeţul Gorj, lucrare aflată în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj. Au fost afectate lucrările cu rol de apărare de mal drept pe o lungime de 800 m în două puncte: aval punte metalică şi aval trecere prin vad. Deasemenea, a fost afectată rizberma mobilă la trecerea prin vad pe o lungime de 40 m, anrocamentul fiind luat de viitură. Trecerea prin vad afectată de viitură este singura cale de acces ce face legătura între comuna Hurezani şi satul Busuioci fiind în pericol izolarea acestuia. Zona calamitată pune în pericol şi infrastructura de transport gaze a SC COMPET aflată în apropriere, existând riscul cedării conductei de supratraversare a râului Amaradia. Având în vedere situaţia descrisă, se impune realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor de refacere a secţiunii albiei minore a râului Amaradia pentru asigurarea tranzitării viiturilor, de consolidare a malurilor erodate, în vederea punerii în siguranţă a lucrării din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj şi protejarea comunităţii riverane cursului de apă. Prin realizarea lucrarilor de amenajare ale albiei în totalitate, vor fi înlaturate pagubele ce se înregistreazã cu o frecvenţã mare, conferind siguranţã gospodãriilor şi culturilor agricole. Procese geomorfologice sunt reprezentate prin eroziunea laterală care afectează ambele maluri are râului, aluvionările în albie cu materiale fine, în special, la ape mari şi nu în ultimul rând alunecările de teren ce afectează versanţii din imediata apropiere a luncii râului Amaradiei În contextul managementului riscului la inundaţii, lucrările de regularizare propuse în proiect vor asigura următoarele: evitarea/prevenirea distrugeri noi a lucrarilor existente; reducerea riscurilor ca lucrările existente şi gospodăriile aflate în preajma malurilor să fie distruse parţial sau în totalitate; Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 7

10 prevenirea eroziunilor de mal; minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport: lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier) expusă riscului la inundații; minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice: numărul obiectivelor economice cu risc la inundații; minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii: numărul locuitorilor expuși riscului la inundații; minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățămant, biblioteci, primării, secții de poliție) supuse riscului la inundații. c) Valoarea investiţiei; Valoarea estimativă a lucrărilor pentru obiectivul de investiţii:,,regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj-pe raza este de RON. d) Perioada de implementare propusă; Anul. e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); Planul de situaţie cu limitele amplasamentului şi coordonatele STEREO70 ale lucrărilor propuse, sunt ataşate prezentei documentaţii. Suprafaţa pentru care a fost solicitat şi emis Certificatul de Urbanism nr.32 din de către Primăria comunei Hurezani (ataşat) este de 4400 m 2. f) Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele). Varianta construcţivă de realizare a investiţiei constă în refacerea lucrărilor existente afectate, ca urmare a calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada când s-au produs creşteri importante de nivel pe toate cursurile de apă de pe raza judeţului Gorj. Astfel, avansarea eroziunilor de mal afectează terenurile arabile punând în pericol gospodăriile şi alte obiective importante drumuri comunale- conducte de gaze, poduri şi podeţe. Pentru rezolvarea problemelor apărute în urma inundaţiilor, lucrările de intervenţie recomandate de expert, sunt lucrări de refacere a apărărilor de mal deteriorate, ce au o lungime totală de 800 m, precum şi refacere rizbermă mobilă la trecerea prin vad pe o lungime de 40 m. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 8

11 Elementele specifice caracteristice proiectului propus: profilul şi capacităţile proiectului; Secţiunile de apărare de mal sunt alcătuite din: prism din saci de geotextil umpluţi cu material local care se protejează cu un prism din piatră brută - L = 200 m. Prismul din piatră brută se aşează pe o saltea din geotextil cu caroiaje de fascine cu grosime de 30 cm ; prism din saci de geotextil umpluţi cu material local - L = 400 m; prism din anrocamente piatra bruta - L = 200 m, amonte si aval de prag. Refacere rizbermă mobilă la trecerea prin vad pe o lungime de L = 40 m se realizează din anrocamente piatră brută Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) Nu este cazul g) Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea. Capacităţi ce vor fi realizate prin proiect, sunt : - apărare de mal L=800 m a) Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; La realizarea lucrărilor, se vor utiliza materii prime şi materiale, conform cu reglementările naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E. Acestea sunt materiale locale, piatră brută, balast pietiş şi nisip care vor fi procurate de la o carieră/balastieră acreditată şi combustibili auto necesari funcţionării utilajelor (ce vor fi aprovizionaţi din staţii de distribuţie). Aceste materiale sunt în concordanţă cu prevederile HG 766/1997 şi a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate, la execuţia lucrării. Materialele de construcţie vor cuprinde materiale simple, general utilizate în astfel de lucrări. Se anticipează, că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse sunt moderne, şi au ţinut cont de: condiţiile de mediu; tipul şi natura lucrărilor; posibilitatea utilizării materialelor locale; utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltărilor propuse; dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei, vecinătăţile existente etc. Prin caietele de sarcini se vor impune constructorului folosirea de echipamente şi utilaje moderne, care să fie conforme cu prescripţiile tehnice impuse de beneficiar, precum Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 9

12 şi cu normele EURO practicate actual în domeniul protecţiei mediului; se va impune constructorului respectarea măsurilor de diminuare a impactului negativ asupra mediului în perioada de construcţie, cu respectarea regulamentelor şi a legislaţiei de protecţia mediului în vigoare. Se va impune ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosită cu precădere forţa de muncă manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie. Transportul materialelor se va face pe drumurile existente în zonă, nefiind necesare amenajarea unor drumuri noi de acces. În perioada de exploatare nu sunt necesare alte materii prime, materiale, subansamble, mărfuri sau bunuri. b) Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; Energie electrică Pentru realizarea lucrărilor investiţiei, necesarul de energie electrică va fi asigurat prin grija beneficiarului, din instalaţiile existente sau prin mijloace portabile (grup electrogen de sudură, instalaţii de prelucrări mecanice necesare la montaj, generetoare electrice mobile etc.), nefiind necesare racordări sau branşamente noi. Apă Prin specificul lucrărilor de construcţii hidrotehnice apa tehnologică necesară, va fi asigurată din surse locale, iar necesarul de apă potabilă (în cantitate de cca 2 m 3 /zi) va fi asigurat prin grija Constructorului în recipiente imbuteliate. Eventualele ape uzate rezultate din bazinele vidanjabile ale cabinelor toaletelor ecologice şi al cabinelor-spălător vor fi vidanjate şi transportate, periodic, de firme autorizate, la o staţie de epurare. Telefon Va fi asigurat de Constructor pe timpul execuţiei cu telefonie mobilă aflată în dotarea acestuia. c) Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei; Lucrările de,,regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj-pe raza se vor excuta pe o perioadă de 3 luni, astfel impactul investiţiei va fi nesemnificativ. Pentru organizarea de şantier, după terminarea lucrărilor terenul va fi adus la starea inţială prin lucrări de sistematizare orizontală şi verticală, înierbare. dacă va fi cazul. Deşeurile provenite din activitatea de construcţii vor fi colectate selectiv, pe suprafeţe special amenajate şi în recipienţi corespunzători şi transportate periodic (cu remorci, camioane, etc.) de către constructor sau de către operatorul zonal la depozitul zonal de deşeuri, respectându-se precederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. d) Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; În vederea realizării lucrărilor de refacere a apărărilor de mal de pe râul Amaradia, accesul se realizeaza de pe drumul naţional DN 6B Craiova Hurezani, urmând ca, până în amplasamentul lucrărilor, accesul să fie realizat prin rampe de acces Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 10

13 e) Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare; În vederea executării lucrărilor de construcţii hidrotehnice, pentru obiectivul de investiţii Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţ Gorj pe raza, se folosesc următoarele resurse naturale: nisip, balast, piatră spartă. Efectele asupra mediului produse de introducerea în operă a acestor resurse sunt reduse, deoarece acestea sunt compatibile cu terenul natural unde se folosesc. f) Metode folosite în construcţie/demolare; În zona localităţii Hurezani, pe o lungime de 800 m (zona cuprinsă între: aval punte metalică şi aval trecere prin vad) se vor reface apărările de mal distruse după inundaţiile din a) Apărările de mal se vor realiza astfel: amonte mal drept pe lungimea de L = 50 m se propun apărări de mal realizate dintr-un prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (3 randuri de saci); în continuare pe malul drept pe lungimea de L = 200 m, se v-a realiza o apărare de mal din prism din saci de geotextil umpluţi cu material local (3 rânduri de saci) protejat cu un prism din piatră brută. În spatele sacilor se v-a executa o umplutură din material local procurată din albia râului Amaradia ce vor fi bine compactate. Între saci ţi prismul de piatră brută se v-a aşeza un geotextil drenant cu rolul de a opri antrenarea materialului de umplutură din saci, de către nivelele fluctuante ale apei. Prismul din piatră va avea înălţimea de 1,50 m, 1,50 m, lãţimea la coronament, iar înclinarea taluzului va fi de 1:1,5 şi se va aşeza pe o saltea din geotextil cu caroiaje de fascine cu grosime de 30 cm. La cota superioară a prismului din saci, va fi executat un pereu uscat din piatră brută de 30 cm grosime ce va fi întors 50 cm pe teren, impiedicând astfel distrugerea pereului la nivele mai mari de 10 %. amonte mal stâng pe lungimea de L = 150 m se propun apărări de mal executate dintr-un prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (3 rânduri de saci); aval mal drept pe lungimea de L = 200 m se propun apărări de mal executate dintr-un prism din saci de geotextil umpluţi cu materiale locale (1 rând de saci); amonte - aval prag - mal stâng pe lungimea de L= m se v-a executa un prism din arocamente de piatră brută. b) Refacerea rizbermei mobile la trecerea prin vad se va realiza din anrocamente - piatră brută pe o lungime L = 40 ml. Trecerea prin vad este singura cale de acces ce face legatura între comuna Hurezani şi satul Busuioci. g) Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară; Principale lucrări de realizare a investiţie constau în: Organizarea de şantier. Lucrările de refacere a apărărilor de mal; Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 11

14 Graficul de realizare a lucrarilor este prezentat în tabelul de mai jos: LUNA I LUNA II LUNA III Nr. crt. DENUMIREA LUCRĂRII Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 A Organizare de şantier B Refacere apărare de mal lungime L=800 m C Refacere rizbermă mobilă h) Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate; În imediata apropiere a amplasamentului obiectivului de investiţie nu sunt semnalate obiective industriale, ca urmare lucrările hidrotehnice propuse în documentaţia: Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţ Gorj pe raza localităţii Hurezani nu relaţionează cu alte proiecte existente sau planificate. În concluzie noul obiectiv nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte activităţi existente în zonă şi va respecta toate obiectivele privitoare la protecţia mediului (apă, aer, sol, subsol, sănatate publică, biodiversitate etc). Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Varianta construcţivă de realizare a investiţiei constă în refacerea lucrărilor existente afectate, ca urmare a calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada când s-au produs creşteri importante de nivel pe toate cursurile de apă de pe raza judeţului Gorj. Astfel, avansarea eroziunilor de mal afectează terenurile arabile punând în pericol gospodăriile şi alte obiective importante drumuri comunale - conducte de gaze, poduri şi podeţe. Pentru rezolvarea problemelor apărute în urma inundaţiilor, lucrările de intervenţie recomandate de expert sunt lucrări de refacere a apărărilor de mal deteriorate, ce au o lungime totală de 800 m, precum şi refacere rizbermă mobilă la trecerea prin vad pe o lungime de 40 m. Secţiunile de apărare de mal sunt alcătuite din: prism din saci de geotextil umpluţi cu material local care se protejează cu un prism din piatră brută - L = 200 m. Prismul din piatră brută se aşează pe o saltea din geotextil cu caroiaje de fascine cu grosime de 30 cm; prism din saci de geotextil umpluţi cu material local - L = 400 m; prism din anrocamente piatră brută - L = 200 m, amonte şi aval de prag. Refacere rizbermă mobilă la trecerea prin vad pe o lungime de L = 40 m se realizează din anrocamente piatră brută. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 12

15 Scenariul S0 fără proiect menţinerea situaţiei actuale, ar conduce la înrăutăţirea situaţiei prezente şi nu numai, punerea în pericol a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice. În această variantă se consideră că nu se va interveni în niciun fel, iar localitatea Hurezani poate sa rămână supuse riscului să fie inundata. În această situaţie efortul financiar depus de către organele locale după trecerea undelor de viitură este însemnat, iar obiectivele proiectului nu pot fi atinse prin această variantă. Scenariul S1 - în care se propun lucrări de refacerea apararilor de mal distruse pe o lungime de 800 m si refacere rizberma mobila de trecere prin vad pe o lungime L= 40 m, în zona localitatea Hurezani Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor); Nu este cazul. Realizarea lucrărilor nu implică asigurarea de surse noi de apă sau energie, respectiv creşterea numărului de locuinţe. Alte autorizaţii cerute pentru proiect. Nu este cazul IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului Nu este cazul. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului Nu este cazul. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz: Nu este cazul. Metode folosite în demolare Nu este cazul. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare: Nu este cazul. Alte activităţii care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deşeurilor) Nu este cazul. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 13

16 V. Descrierea amplasării proiectului: g) Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare; Nu este cazul Niciuna din activităţile din lista anexată Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului nu se intersectează cu lucrările prevăzute în proiect. h) Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr /2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Nu este cazul În zona amplasamentului şi/sau în vecinătatea acestuia nu au fost semnalate monumente istorice, situri arheologice sau zone de interes naţional şi/sau monumente ale naturii sau zone de protecţie Natura i) Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind: Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 14

17 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; Lucrările proiectate vor fi amplasate pe malul drept şi malul stâng al râului Amaradia în zona localităţii Hurezani, judeţul Gorj, în afara arealelor naturale protejate. Din punct de vedere administrativ sunt amplasate în tarlaua 26 din extravilanul localităţii Hurezani, judeţul Gorj. Conform Certificatului de Urbanism nr. 32 din emis de către Primăria Comunei Hurezani, judeţul Gorj, terenul este identificat prin extras de plan cadastral emis de O.C.P.I. Gorj, nr / Regimul juridic, economic şitehnic au fost certificate de Documentaţia de urbanism nr. 6/1997, faza PUG/PUZ/PUD, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Hurezani nr.9/ şi prelungit prin Hotărârea Consiliului Local Hurezani nr. 27/ Amplasamentul proiectului în zona localităţii Hurezani Zonele adiacente acestui amplasament nu intră în discuţie. Politici de zonare şi de folosire a terenului; Conform Certificatului de Urbanism: Regimul juridic: Terenul este situat în tarlaua 26 din extravilanul comunei Hurezani, judeţul Gorj şi este proprietate publică aflată, în administrarea ADMINISTRAŢIEI BAZINALE DE APĂ JlU. Terenul nu este inclus pe lista zonelor de protecţie a monumentelor istorice. Regimul economic: - Folosinţa actuală: ape Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 15

18 - Destinaţia zonei după PUG: ape - Reglemetările fiscale sunt impuse de H.C.L. nr. 33/ Regimu tehnic: Terenul în suprafaţă de 4400 m 2 reprezintă necesarul pentru executarea lucrărilor solicitate prin certificatul de urbanism respectiv de Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj pe raza, în regim de urgenţă. Lucările de reparaţii ocupă o lungime de: - lucrări de apărare de mal L = 800 m; - rizbermă mobilă la trecerea prin vad L = 40 m Alţi parametrii, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente. - saci din geotextil umpluti cu material uscat L = 600 ml; - prism din anrocamente L = 400 ml; - pereu uscat L = 200 ml; - rizberma L = 40 ml. Accesul la teren se face de pe drumurile existente cu acordul administratorului acestora sau de pe terenurile proprietate privată cu acordul deţinătorilor (dacă e cazul). Arealele sensibile; Nu este cazul Cel mai apropiat areal natural protejat de interes comunitar ROSCI0045 Coridorul Jiului, faţă de amplasamentul lucrărilor, se află la cca 20 km pe direcţia sud-vestică. j) Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970; Coordonatele, în sistem de proiecţie Stereo 70 sunt: COORDONATE STEREO70 AXA TRASARE LUCRĂRI Nr. pct. X Y D , ,095 D , ,145 D , ,830 D , ,830 D , ,623 D , ,158 D , ,742 D , ,640 Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 16

19 COORDONATE STEREO70 AXA TRASARE LUCRĂRI Nr. X Y pct. S , ,840 S , ,081 S , ,830 S , ,517 S , ,915 S , ,147 S , ,971 S , ,480 S , ,409 k) detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. Nu este cazul. Amplasamentul investiţiei a fost stabilit de comun acord între proiectant şi beneficiar şi nu a mai fost luată în considerare nici o altă variantă de amplasament. VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile: A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu: a) Protecţia calităţii apelor: Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; În perioada de execuţie a lucrărilor, principala sursă directă de poluare a apelor este formată din pierderile de hidrocarburi din utilajele terasiere (excavatoare, buldozere, autobasculante). Aceste pierderi pot fi evitate printr-o întreţinere riguroasă a utilajelor şi autovehicolelor de către antreprenor prin unităţi economice autorizate şi prin colectarea în recipienţi metalici (butoaie de tablă) a uleiurilor arse, în vederea transportului şi eliminării acestuia de către firme specializate, în conformitate cu Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor şi al HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Pierderile accidentale de carburanţi de la utilajele folosite la execuţia lucrărilor pot fi apreciate luând în considerare următoarele ipoteze: distanţa medie de transport - 10 km; consumul mediu de carburanţi cca. 25l/100 km procent de pierderi cca. 1 Cu aceste date pierderea de carburanţi, se poate calcula astfel: Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 17

20 distanţa totală parcursă de utilaje/zi : 2 treceri x 10 km/trecere = 20 km consum zilnic de carburant : 20 km x 0,25 l/km =5 I consum total de carburant în 270 zile : 5 l x 270 zile = 1350 l pierderea totală de carburant : 0,001 x 1350 = 1,35 I = mg/zi Pentru a calcula concentraţia medie şi debitul masic al poluantului "produse petroliere/carburant" vom admite următoarele ipoteze de calcul: precipitaţiile medii anuale în zonă 650 mm/an; coeficientul de scurgere mediu 0,5 suprafaţa pe care se produc pierderile de carburant, incluzând căile de acces, drumurile şi ampriza lucrării. 0,01 km x 10 km =0,1 km 2 = m 2 Cu aceste date debitul masic al poluantului produse petroliere Q rnp şi concentraţia lui C Ep în apa se poate calcula astfel: debitul masic al poluantului mg / zi Q mp = 13,88 mg/sec 86400sec/ zi Cantitatea de apă din precipitaţii scursa pe suprafaţă pe care au loc pierderile de carburanţi 650 mm/m 2. an x 1 an x 0,5 x m 2 = I concentraţia potenţială a poluantului "produse petroliere" în apă pe durata execuţiei lucrărilor mg CE mg / l l Apele fecaloid-menajere vor fi colectate în bazinele din componenţa cabinelor ecologice şi ale cabinelor spălător, care vor fi montate temporar în organizarea de şantier, vor fi vidanjate şi igienizate de către o unitate specializată. În aceste condiţii este de aşteptat ca aceste ape să nu constituie surse de poluare a apelor. În perioada de exploatare, lucrările executate, nu reprezintă o sursă de poluare a apelor de suprafaţă şi/sau subterane. Pentru realizarea proiectului, atât pe perioada de execuţie cât şi pe cea de exploatare nu este cazul să se prevadă instalaţii de epurare a apelor uzate. Este strict interzisă aruncarea deşeurilor solide în cursurile de apă. Acestea vor fi colectate selectiv şi vor fi evacuate de pe amplasament în vederea valorificării/eliminării prin firme autorizate. staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute; Nu este cazul b) Protecţia aerului: Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri; În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 18

21 Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Nu se i-au în considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vântului din depozitele de agregate, din circulaţia mijloacelor de transport şi activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global în cadrul activităţii utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport. Activitatea din organizarea de şantier. Poluarea este redusă şi localizată. Se ia în considerare exclusiv pentru monitorizare în perioada de execuţie. Debite masice şi concentraţii de substanţe poluante în aer. 1. Arderea carburanţilor (motorina) în motoarele utilajelor de construcţie şi vehiculelor grele de transport. Utilajele, indiferent de tipul lor, functionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NO x ), compuşi organici volatili nonmetanici (COV nm ), metan (CH 4 ), oxizi de carbon (CO, C0 2 ), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (S0 2 ). Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă odată cu gazele de eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe langă poluanţii comuni (NO x, S0 2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi anume: cadmiul, nichelul, cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N 2 0) - substanţa incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic - şi a metanului, care, împreună cu C0 2 au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje, depind, în principal, de următorii factori: Nivelul tehnologic al motorului; Puterea motorului; Consumul de carburant pe unitatea de putere; Capacitatea utilajului; Vârsta motorului/utilajului; Dotarea cu dispozitive de reducere a poluării Emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 19

22 control cât mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste două elemente sunt reflectate de dinamica atât a legislaţiei U.E., cât şi a legislaţiei SUA în domeniu. Pentru mijloacele de transport, încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles cf. CORINAIR) sunt valabile, de asemenea, aprecierile de mai sus privind corelaţiile dintre emisiile de poluanţi şi nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitate de putere sau la 100 km, vârsta vehiculului, etc. Se menţionează că basculantele de 16 t fabricate în România au un consum de carburant ridicat, de l/100 km în timp ce metodologia CORINAIR estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km. Consumul real al vehiculelor foarte grele ce transportă t nu depăşeste l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tona material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor de 16 t. Pentru construcţia obiectivului se face ipoteza că vor fi folosite vehicule grele cu caracteristici medii: capacitate 30 t şi consum 40 l/100 km. Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi mijloacelor de transport pentru construcţia lucrărilor proiectate se consideră drumul între baza de producţie şi fronturile de lucru la care se adaugă activităţile din şantier. Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestor locaţii. Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul ariilor circulate, concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial. Astfel la 20 m în exteriorul culoarului de transport concentraţiile se reduc cu 50 % şi la peste 50 m reducerea este de 75 %. În incinta şantierului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele, în schimb se deplasează pe distanţe reduse, în zona fronturilor de lucru. Având în vedere că în perioada de execuţie sunt mai multe puncte de lucru, unele fixe (baze de aprovizionare materiale) şi altele ce îşi modifică continuu poziţia (grinda din beton pentru susţinerea malurilor) se apreciază că repartizarea uniformă în lungul lucrării a emisiilor poate fi acceptată ca ipoteza de calcul, cu menţiunea analizării în detaliu a zonelor de concentrare a activităţii utilajelor. Evaluările consumurilor de carburanţi pe şantier au fost efectuate pe baza volumelor de lucrări şi a informaţiilor privind producţia şi necesarul resurselor energetice. Conform acestor date, consumurile zilnice de carburanţi al mijloacelor de transport şi al utilajelor, în perioadele cele mai active, au rezultat de 140 l/zi Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea şantierului, tehnologia de execuţie, fluxul lucrărilor, toate acestea intră în atribuţiile antreprenorului general. Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport. Noxele emise în atmosferă prin funcţionarea utilajelor sunt prezentate în tabelul nr.3. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 20

23 Tabelul nr Debitele masice ale poluanţilor emişi în atmosferă rezultaţi din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor. Natura poluantului Emisii (gr/kg) Emisii zilnice (g) Emisii Orare(g) NOx CO VOC ,4 Pulberi ,2 SO ,0 CH 4 0,243 26,24 2,62 N 2 0 0,122 13,18 1,32 Noxele emise în atmosfera prin circulaţia mijloacelor de transport sunt prezentate în tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 - Debitele masice ale poluanţilor emişi în atmosferă, rezultaţi din circulaţia mijloacelor de transport. Natura poluantului Emisii (gr/kg) Emisii zilnice (g) Emisii orare (g) NOx 42, CO 36, ,6 VOC 8, ,2 102,8 Pulberi 4, ,4 SO 2 10, CH 4 0,243 30,62 3,06 N 2 0 0,122 15,37 1,54 În ipoteza concentrării activităţilor de construcţie emisiile din arderea carburanţilor rezultă conform datelor din tabelul de mai jos (tabelul nr. 5). Tabelul nr. 5 - Emisiile specifice rezultate din arderea carburanţilor Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/ord) Natura Mijloace de Mijloace de Utilaje Total Utilaje Total poluantului transport transport Nox CO , ,6 VOC 1028, ,2 102,8 86,4 189,2 Pulberi ,4 43,2 93,6 S , CH 4 30,62 26,24 56,86 3,06 2,62 5,68 N ,37 13,18 28,55 1,54 1,32 2,86 Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 21

24 O prima apreciere a emisiilor specifice în perioada de construcţie conduce la concluzia că acestea, în punctele de lucru sunt foarte reduse şi nu vor avea un impact notabil. Emisiile de pulberi/particule (SP) rezultate din circulaţia mijloacelor de transport în perioada de construcţie. Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999). Pentru drumuri, emisiile (kg/km) se apreciază după următoarea relaţie: s S W w 365 p E k / kg km Unde: E = factor de emisie K = factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor K = 1,0 pentru d < 30 µm s = continutul in praf al suprafefei drumului (S = 12) S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h) W = greutatea vehiculelor (W = = 25 t) w = numarul de roti (w=6) p = numarul zilelor uscate (p = 132) E = 2,05 kg/km 2 kg/km. Conform evaluărilor, traficul mediu zilnic de şantier în perioada de execuţie în zonă este apreciat la 20 vehicule grele/zi. Emisiile zilnice de particule în suspensie pentru un sector de 1 km rezultă de 40 kg. Aceste valori ale emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizează în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, fără stropirea platformei drumului. În şantier, pentru reducerea emisiilor de particule (praf) în aer, pe drumuri se practică udarea carosabilului. Pentru transportul materialelor la şantier nu se va circula la toate fronturile de lucru pe suprafeţe betonate sau asfaltate. În condiţii nefavorabile meteorologice (vânt cu viteza egală sau mai mică de 1 m/sec) pe sectoarele pe care se realizează ipotezele de calcul avute în vedere şi emisiile de particule (praf) în aer sunt de ordinul a 80 kg/zi, concentraţia de particule în suspensie (SP) în aer nu poate depăşi valoarea CMA de 0,5 mg/mc. Emisiile de particule în suspensie (SP) rezultate din activitatea utilajelor de construcţii. Conform evaluărilor din US - EPA - AP - 42, emisiile de TSP rezultate din activitatea utilajelor pot fi apreciate, pe şantierele de construcţii, la 2,69 t/ha/lună. Apreciind că lunar lucrările de construcţie se desfăşoară pe o suprafaţă de cca. 0,4 ha emisiile lunare de particule sunt de: 0,4 ha x 2,69 t/ha/lună = 1,076 t/lună, ceea ce corespunde la 54 kg/zi. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 22

25 În zona în care se manifestă aceste emisii de particule în suspensie, chiar în condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egală sau mai mică de 1 m/sec) valorile concentraţiei de particule în aer nu pot depăşi CMA. Particulele în suspensie în aer provenite din activitatea utilajelor se adaugă celor provenite din mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfăşoară ambele activităţi. Pe aceste sectoare se pot realiza concentraţii maxime de particule în aer de 0,30-0,40 mg/mc în condiţiile de situaţii meteorologice nefavorabile. Pentru viteze ale vântului de 1-2 m/sec, concentraţiile de particule în aer sunt şi mai reduse. Aprecierile de mai sus privind concentraţiile de particule materiale (praf) în aer corespund celor mai nefavorabile situaţii meteorologice şi tehnologice. Prin monitorizarea lucrărilor de construcţie se vor preciza perioadele, sectoarele şi măsurile adecvate pentru încadrarea activităţii în limitele legale din punct de vedere al concentraţiei de particule în aer astfel încât să nu afecteze turismul în zonă. Debite şi concentraţii masice de poluanţi estimate a fi evacuate în mediu comparativ cu standardele în vigoare. Debitele masice de poluanţi estimate a fi evacuate în mediu rezultate din arderea carburantului în motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport sunt prezentate în tabelul nr.5 Evaluările sunt făcute în ipoteza unui consum mediu zilnic de carburant (motorină/diesel oil) de 140 l. Prin lege toate autovehiculele sunt verificate tehnic periodic, dovada acestei verificări fiind obligatorie pentru circulaţie. Această dovadă atestă starea tehnică corespunzătoare a autovehiculelor, inclusiv încadrarea în limitele admise a noxelor gazelor de eşapament. Referitor la poluarea cu particule în suspensie a aerului, principalele surse de poluare, exceptând staţiile de betoane, sunt reprezentate de circulaţia mijloacelor de transport şi activitatea utilajelor. Debitele masice specifice acestor activităţi sunt prezentate în tabelul nr. 4. Valorile prezentate reprezintă debite maxime, cu probabilitatea de realizare numai în condiţii meteorologice nefavorabile (perioade lipsite de precipitaţii). Pentru obiectivele proiectate chiar în aceste condiţii nefavorabile, concentraţia de PM în aer nu poate depăşi de limita admisă pentru arii protejate de 0,5 mg/mc. Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42, particulele cu diametrul d > 100 µm se depun în timp redus, zona de depunere nedepăşind 10 m de la marginea drumului sau frontului de lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse între 30 µm şi 100 µm se depun până la cca. 100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 µm, în special particulele respirabile (IP - inhalable particulate) cu dimensiunile mai mici de 15 µm şi particulele fine (FP), cu diametrul mai mic de 2,5 µm se depun la distanţe mai mari de 100 m. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 23

26 Se apreciază că la distanţe mai mari de 100 m, concentraţia de PM în aer va fi de 2-5 ori mai mică decât cea din perimetrul staţiilor/bazelor de producţie, iar dimensiunile particulelor mai mici de 30 µm (particule în suspensie). Surse de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare. În perioada de exploatare, lucrarea proiectată nu produce şi nu emite poluanţi în atmosferă. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă; Nu este cazul c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: Sursele de zgomot şi de vibraţii; Sursele de producere a zgomotului în zona de lucru sunt circulaţia auto şi a utilajelor de şantier la punctele de lucru. Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, fiind necesară adoptarea unui program de lucru adecvat. Pentru autovehicule, măsurile ce s-ar putea lua în vederea reducerii poluării sonore sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor şi prin condiţiile tehnice de limitare a zgomotului prevăzute la omologarea pentru circulaţia autovehiculelor rutiere. De asemenea se recomandă ca programul de lucru şi circulaţia autovehiculelor în zonă să se stabilească în aşa fel încât să fie respectate cu stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor din zonă. În ceea ce priveşte viteza de deplasare a autovehiculelor se va marca cu indicatoare rutiere şi se va respecta limita maximă de vitează impusă. Având în vedere ca utilajele folosite sunt acţionate de motoare termice omologate, nivelul zgomotelor produse se încadrează în limitele admisibile. Principalele surse de zgomot şi vibraţii de pe amplasament vor fi reprezentate de: funcţionarea motoarelor de acţionare şi a generatoarelor electrice; manipularea materialului tubular; funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului. Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, având ca durată: o Utilajele terasiere folositre la amenajarea terenului: cca 10 zile, 10 ore/zi; o Instalaţii de foraj: cca 15 zile, 24 ore/zi; o Manipularea materialului tubular: cca 15 zile, aprox 24 ore/zi. Se apreciază că la limita arealului şantierului nivelul sonor nu va depaşi limita maximă admisibilă. În perioada de exploatare nu există surse de zgomot şi/sau vibraţii impact nesemenificativ. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; Nu este cazul. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 24

27 Aceste forme de poluare se produc în situaţii normale de exploatare a utilajelor şi echipamentelor, au un caracter temporar şi efectele sunt pe termen scurt. d) Protecţia împotriva radiaţiilor: Sursele de radiaţii; În procesul tehnologic de realizare a lucrărilor propuse pentru acest obiectiv de investiţii nu se folosesc substanţe radioactive şi nu se emit radiaţii, deci nu există un pericol din punct de vedere al radiaţiilor. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; Nu este cazul e) Protecţia solului şi a subsolului: Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime; Sursele potenţiale de poluare pentru sol, subsol şi ape freatice, pot fi reprezentate de: Scurgeri accidentale de carburanţi, lubrifianţi şi substanţe chimice; Gospodărirea incorectă a deşeurilor. depozitarea necontrolată a diverselor materiale de construcţii provenite din activităţile de construcţie desfăşurate în amplasament scăpările accidentale de produse petroliere de la utilaje în timpul manipulării acestora depozitarea direct pe sol a materialelor excavate pentru realizarea lucrărilor alte emisii în aer, care în anumite condiţii se pot depune pe suprafaţa solului Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului; În incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventuale pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic. Evacuarea lor poate fi făcută la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjurător, după trecerea printr-un bazin decantor. Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier trebuie introduse într-o fosă septică care va fi vidanjată periodic sau, unde este posibil, în reţeaua de canalizare orăşenească. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţia mediului. Vor fi amenajate spaţii speciale pentru colectarea şi stocarea temporară a deşeurilor (ambalaje, deşeuri metalice, deşeuri menajere, ape uzate menajere), astfel încât deşeurile nu vor fi niciodată depozitate direct pe sol. Toate deşeurile vor fi eliminate controlat de pe amplasament în baza contractelor cu firme specializate. Finalizarea lucrărilor prevăzute a fi executate nu va afecta calitatea solului. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 25

28 f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Nu este cazul. Amplasamentul prezentului proiect nu se află în interiorul şi/sau în vecinătatea unui areal natural protejat. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate; Nu este cazul. În vecinătatea amplasamentului lucrărilor nu au fost semnalate monumente ale naturii. Cel mai apropiat areal natural protejat de interes comunitar ROSCI0045 Coridorul Jiului, faţă de amplasamentul lucrărilor, se află la cca 20 km pe direcţia sud-vestică. g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele; Lucrările de construcţii aferente proiectului: Regularizare râu Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melineşti, judeţul Gorj, pe raza nu vor afecta în nici un fel aşezările umane din vecinătate. Lucrările de construcţii aferente proiectului sunt amplasate în extravilanul localităţii Hurezani, ca urmare distanţa faţă de prima casă este de cca 0,15 km. În vecinătatea amplasamentului proiectului nu au fost semnalate monumente istorice şi de arhitectură şi/sau zone de interes tradiţional. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public: Folosirea cu precădere a drumurilor care ocolesc localităţile; Reducerea vitezei de deplasare şi menţinerea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor de transport ; Limitarea emisiilor din gazele de eşapament prin verificări tehnice periodice ale autovehiculelor ; Amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulaţie dimensionate corespunzător gabaritelor mijloacelor de transport şi intreţinerea permanentă întro stare bună a acestora; Pentru diminuarea efectelor noilor amenajări se recomandă ca la terminarea lucrărilor să se reabiliteze zonele afectate de lucrări şi unde este posibil să se amenajeze spaţii verzi cu plante, arborii şi arbuştii din specii autohtone. Aceste măsuri, creează un cadru natural nou, de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, făcând să predomine aspectele pozitive. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 26

29 h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate; a) Deşeuri extractive generate conform HG 856/2008: Sol vegetal de pe amplasament rezultat din lucrările de decopertare. Conform definiţiei din H.G. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, prin sol nepoluat se intelege "solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de pământ în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare, sau legislaţiei comunitare incidente". b) Deşeuri ne-extractive: - deşeuri din materiale de construcţii; - deşeuri de ambalaje; - deşeuri menajere. Deşeuri din materiale de construcţii ( cod deşeu deşeuri amestecate de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la , și conform DC 2014/955/UE) Evidenţa gestiunii deşeurilor este ţinută de către personalul de la punctul de lucru (şeful de şantier) şi monitorizată de către departamentul specializat al beneficiarului. Deşeurile de ambalaje: - ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităţile de colectare autorizate; - ambalaje din materiale plastice, rezultate de la diverse băuturi răcoritoare sau nu, de la diverse alimente preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.; - ambalaje de sticlă rezultate de la diverse conserve sau băuturi. Pentru gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile Legii nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă bariere în calea comerţului. Tip ambalaj Categorie Cod deşeu - conform DC 2014/955/UE Ambalaje hârtie şi carton Ambalaje de materiale plastice Ambalaje de sticlă Deşeuri de ambalaje nepericuloase Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 27

30 Deşeurile menajere (cod deşeu deşeuri municipale amestecate conform DC 2014/955/UE) - vor fi precolectate în containere (pubele) amplasate în organizarea de şantieri. Eliminarea deşeurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat, conform contractului încheiat între Constructor şi operatorul economic autorizat. Metoda de eliminare a deşeurilor menajere se face prin depozitare finală. Se estimează o cantitate de aproximativ 1 m 3 de deşeuri menajere. Evidenţa gestiunii deşeurilor este ţinută de către personalul de la punctul de lucru (şeful de şantier) şi monitorizată de către departamentul specializat al beneficiarului. Tabel: Managementul Deşeurilor Denumirea deşeului Cantitatea prevăzuta a fi generata De lucrări Starea fizica (Solid -S, Lichid L, Semisolid- SS) Codul deşeului *) conform DC 2014/955/ UE Codul privind principala proprietate periculoas a Periculos P Nepericulo s N Managementul deşeurilor cantitatea prevăzuta a fi generata Ambalaje hârtie si carton Variabil S N Integral 0 0 Valorificata Eliminata Ramasa in stoc Ambalaje de materiale plastice Variabil S N Integral 0 0 Ambalaje de sticla Deşeuri amestecate menajere Variabil S N Integral mc S N 0 1 mc 0 Planul de gestionare a deşeurilor; Substanţele reziduale - fecaloide - rezultate din toaletele ecologice amplasate în incinta organizării de şantier vor fi vidanjate şi transportate la staţia de epurare care deserveşte zona. Deşeurile din materiale de construcţii sunt transportate într-un spaţiu prestabilit şi vor fi utilizate pentru reparaţii pe drumurile de exploatare existente în zonă. Deşeurile menajere vor fi colectate selectiv în pubele şi evacuate la rampa ecologică de gunoi care deserveşte zona prin grija beneficiarului. Evidenţa gestiunii deşeurilor este ţinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecţia mediului al beneficiarului. Evidenţa gestiunii deşeurilor este ţinută de către personalul de la punctul de lucru (şeful de şantier) şi monitorizată de către departamentul specializat al beneficiarului. i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; În procesul tehnologic nu se utilizează substanţe chimice sau periculoase. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 28

31 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Nu este cazul. B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii. Pentru realizarea lucrărilor proiectate de protecție se utilizează materiale locale pentru umplerea geocontainerelor, respectiv anrocamente pentru praguri și protecții de mal. Anrocamentele pot fi achiziționate din cariera de la Porceni Bumbești, jud. Gorj (cc. 80 km de amplasamentele lucrărilor), unde se exploatează granite roci cu proprietăți fizicomecanice și la gelivare superioare. Solul vegetal de pe amplasament rezultat din lucrările de decopertare se va depozita în incinta organizării de şantier, constituind depozitul de sol vegetal ce va fi ulterior folosit la redarea terenurilor în circuitul iniţial. VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: l) Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantităţiv al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ); Impactul asupra componentelor de mediu şi măsuri de reducere a impactului Apa Impactul asupra apei este nesemnificativ și este determinat de activitatea de realizare a lucrărilor. Impactul asupra apei este negativ, în perioada de execuţie a lucrărilor de regularizare a râului Amaradia, dar odată cu finalizarea lucrărilor acest impact va deveni nesemnificativ. Sursele de ape uzate provenite din procesul de execuţie a lucrărilor şi modul de gestionare al acestora: Ape uzate fecaloid menajere, rezultate din activitatea socială a personalului care executa lucrările (provin de la grupul sanitar), vor fi colectate cu ajutorul unei toalete Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 29

32 ecologice. Aceasta va fi golită prin vidanjare, iar apele uzate vor fi trasportate la cea mai apropiată staţie de epurare. Apa uzată menajeră este colectată în recipienţi speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal şi goliţi periodic în haba de reziduuri cu capacitatea de 6 m 3 ; Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restituţii în receptori naturali sau artificiali de suprafaţa, care să modifice regimul natural de curgere al acestora. Nu se produc restituţii în receptori subterani. Prognoza impactul asupra calităţii apei: - manipularea şi depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcţii utilizate şi a deşeurilor; - pierderi accidentale de carburanţi şi uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de transport şi utilajele necesare desfăşurării lucrărilor. În concluzie impactul asupra apelor de suprafaţa/subterane este caracterizat astfel: Negativ, redus, pe termen scurt; Local ca arie de manifestare; Efecte reversibile. Întreaga activitate se va desfăşura sub supravegherea atentă a coordonatorilor activităţii şi sancţionarea drastică a oricăror abateri disciplinare de la normele, regulamentele şi cerinţele proiectului şi de execuţie a lucrărilor de forare şi a celor conexe acestora. Aer - Calitatea aerului şi efectele poluării aerului Calitatea aerului reprezintă, conform SR , starea definită de ansamblul caracteristicilor sale cantitative şi calitative. Gradul de poluare (nivelul de poluare) reprezintă concentraţia poluanţilor din aer, într-un punct sau într-o zonă evaluată în raport cu anumite criterii (poluare de fond, concentraţii maxim admise, risc pentru sănătate). Pentru fiecare tip de poluant funcţie de procesele din care rezultă tipul zonei (zona protejată sau nu) se face comparaţia cu nivelele maxime admise prevăzute în norme şi standarde, care limitează concentraţiile de poluanţi permise. Zonele protejate reprezintă teritoriile cu zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită ca poluanţii din aer să fie sub pragul de acţiune. Emisiile de poluanţi reprezintă eliminarea în aer a poluanţilor de către diferite surse de poluare. Cele mai multe emisii apar la suprafaţa pământului în straturile inferioare ale atmosferei şi în funcţie de condiţiile meteorologice, în special când apare o inversiune termică, poluanţii se pot acumula în anumite zone, depăşind pragurile de alertă. Poluanţii emişi suferă schimbări în atmosferă ca urmare a dispersiei, reacţiilor chimice. Timpii de transformare a poluanţilor în atmosferă sunt foarte diferiţi de la mai puţin de o oră exemplu compuşii organici volatili reactivi ciclopentadeina, la mai multe decenii. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 30

33 Caracterizarea surselor de poluare din zona amplasamentului: Surse de poluare: În imediata vecinatate a amplasamentului lucrărilor nu sunt surse potenţiale de poluare, terenurile având categoria de folosinţă: ape. Sursele de poluare ale aerului pentru fiecare etapă a proiectului sunt: - pe durata lucrărilor de mobilizare şi lucrări pregătitoare pentru începerea lucrărilor: - vehiculele necesare transportului materialelor şi materiei prime, - vehiculele necesare transportului persoanelor; - maşini de compactat, buldozere, încărcătoare Cauzele poluării pot fi: - intensificarea traficului; - scăpări accidentale de produse manipulate şi depozitate; - organizare şantier şi excavaţii. Poluanţi Factorul de mediu aer poate fi afectat de următorii poluanţi : 1. Emisii de particule materiale; 2. Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz acid care în aer afectează sănătatea producând astm; 3. Monoxid de carbon(co): - este un gaz toxic ca rezultat al procesului de ardere sau cel evacuat din trafic; - acest gaz împiedică transportul normal de oxigen în sânge. 4. Dioxid de azot (NO2) este un gaz rezultat din traficul rutier-poate afecta sănătatea - boli respiratorii; 5. Compuşii organici volatili (COV): - sunt eliberaţi din procesul de stocare prin evaporarea combustibililor (motorină) care conţin benzen; - sunt substanţe periculoase pentru că sunt cancerigeni; - sunt eliberaţi în gazele evacuate de la vehicule. Prognoza impactul asupra calităţii aerului Emisii de particule (pulberi fine) Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenţii de aer. Emisia poluantă atmosferică durează o perioadă de timp egală cu aceea a programului de lucru (în general, 8-10 ore pe zi), dar poate varia de la oră la oră sau de la zi la zi. De asemenea, emisia poluantă va varia în timpul perioadei de muncă datorită diferitelor operaţii îndeplinite la un moment dat şi diferitelor condiţii atmosferice. Emisia de particule produse de eroziunea vântului poate avea loc continuu, în timpul întregii perioade de construcţie; cantităţile pot varia în funcţie de viteza vântului. Emisia de particule din timpul lucrărilor de manevrare a pamântului este direct proporţională cu conţinutul de particule mici (d < 75 µm), invers proporţională cu umiditatea solului şi, unde este cazul, cu greutatea echipamentului. Estimarea cantităţilor de particule eliberate în aer s-a realizat pe baza spectrului de emisie a particulelor eliberate şi a materialelor folosite la fiecare activitate. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 31

34 Cantitatea de particule pentru activităţile/sursele mai sus menţionate a fost calculată pe baza diametrului următoarelor particule: - particule cu diametrul:d 30 µm; - particule cu diametrul:d 15 µm; - particule cu diametrul:d 10 µm; - particule cu diametrul: d 2,5 µm (particule care ajung în plamâni, aşanumitele particule inhalabile ). Particulele din gazele de eşapament de obicei aparţin categoriei de particule inhalabile ; Particulele cu diametrul 30 µm sunt particule în suspensie. Particulele cu diametru mai mare se depun rapid pe sol. Tabelul de mai jos conţine rezultatele privitoare la cantităţile de masă poluantă: Nr. crt. Operatia Masa/ spectrul de emisii (Kg/Km, ora) d 30 μm d 15 μm d 10 μm d 2,5 μm 1. Excavare sol vegetal 3,648 0,833 0,631 0, Nivelare si compactare 0,038 0,009 0,007 0, Lucrări de pamânt - umplere, compactare 1,208 0,226 0,207 0, Stratul de balast 0,111 0,026 0,018 0, Eroziune (Kg/Km, ora) 0,025 0,017 0,013 0,0003 Valorile maxime de emisie a particulelor reprezintă cantităţi maxime orare, care ar apărea dacă întreaga gamă de lucrări ar fi executate simultan, dar acest lucru este foarte puţin probabil. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică. În perioada lucrărilor de construcţii-montaj, principalele surse de poluare a aerului le reprezintă utilajele din sistemul operaţional participant (buldozere, săpătoare de şanţ, autocamioane de transport), echipate cu motoare termice omologate, care în urma arderii combustibilului lichid, evacuează gaze de ardere specifice, (gaze cu conţinut de monoxid de carbon, oxizi de azot şi sulf, particule în suspensie şi compuşi organici volatili metalici) în limitele admise de normele admise. În tabelul următor sunt prezentate valorile determinate, debitele masice şi CMA impuse de Legea 104/2011. Debitele masice şi CMA impuse Poluant Debit masic calculat conform Ord 1032/2011 [mg/h] Valorile limita orare conform Legii 104/2011 Cadmiu 0, [μg/m 3 ] NOx 0, [μg/m 3 ] SOx 0, [μg/m 3 ] Pulberi 0, [μg/m 3 ] Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 32

35 Întrucât debitele masice calculate pentru cel mai defavorabil caz (utilizarea combustibilului motorină noneuro; perioada în care se utilizează cele mai multe mijloace de transport, mobilizare - demobilizare, durata de desfăşurare a lucrărilor 8 de zile) se situează sub valorile limită prevăzute în legislaţia în vigoare, funcţionarea vehiculelor este intermitentă se poate aprecia ca impactul asupra aerului este nesemnificativ. În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia ca funcţionarea motoarelor produce o poluare în limite acceptabile pentru factorul de mediu aer (poluare nesemnificativă). Impactul prognozat asupra aerului este caracterizat astfel: - Negativ, redus, pe termen scurt; - Local ca arie de manifestare; - Efecte reversibile. Calculul emisiilor rezultate de la funcţionarea vehiculelor s-a realizat pentru perioada de mobilizare demobilizare în care traficulul este cel mai intens. Emisiile rezultate au fost calculate pentru funcţionarea concomitentă a 5 autovehicule pentru un consum orar de combustibil (motorină) de 10 l/h. Măsuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se propun următoarele: - verificarea tehnică riguroasă a autovehiculelor implicate în procesul tehnologic; - folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi a mijloacelor de transport auto; - detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi intervenţia imediată pentru eliminarea cauzelor; - udarea căilor de transport pe care circulă autocamioanele, în vederea reducerii până la anulare a poluării cu praf; - activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va proceda la umectarea suprafeţelor sau luarea altor măsuri (ex: imprejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat şi depozitat temporar, etc) în vederea reducerii dispersiei pulberilor în suspensie în atmosferă; - sporirea atenţiei în cazul manipulării pulberilor fine; - nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, în atmosferă de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi; - întreaga activitate se va desfăşura sub supravegherea atentă a coordonatorilor activităţii şi sancţionarea drastică a oricăror abateri disciplinare de la normele, regulamentele şi cerinţele proiectului de forare şi a celor conexe acestora. Zgomot şi vibraţii Principalele surse de zgomot şi vibraţii rezultă de la mijloacele de transport. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 33

36 Sursele de zgomot şi vibraţii mobile sunt reprezentate de: - vehiculele necesare transportului materialelor de construcţie, materiilor prime,, încărcătoare, camioane necesare lucrărilor de amenajare pe parcursul etapei de mobilizare; - vehicule care asigură aprovizionarea cu materiale necesare efectuării programului de construcţie, autocisterne pentru asigurarea necesarului de apă potabilă, maşini suplimentare ale contractorilor ce asigură service ul pe durata lucrărilor Impactul prognozat pentru nivelul de zgomot Limitele admise ale nivelului de zgomot sunt reglementate în principal prin: - STAS : Acustica în construcţii ; Acustica urbană ; Limite admisibile ale nivelului de zgomot; - Ordinului 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei; - HG 493/2006 modificată cu HG 601/2007 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrărilor la riscurile generate de zgomot; - HG 321/2008 republicată: privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; - Ordin 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor; - HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, care transpune Directiva 2000/14/CE. - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordură trotuarului, este funcţie de categoria străzii (I IV) şi este cuprins între db. Conform HG 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valorile de expunere la care se declanşează acţiunea angajatorului sunt: - valori de expunere inferioare L EX, 8 h = 80 db, p vârf = 112 Pa; - valori de expunere superioare L EX,8 h = 85 db, p vârf = 140 Pa; - valori limită de expunere L EX, 8 h = 87 db, p vârf = 200 Pa. unde: L Ex nivel de expunere zilnică la zgomot; p vârf - presiune acustică de vârf. În condiţiile în care nivelul de expunere săptămânal depăşeşte valoarea limită de expunere 87 db (conform HG 493/2006) angajatorul va asigura: - mijloace individuale de protecţie auditivă; - mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului; - organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 34

37 Din analiza surselor de zgomot care concură la realizarea obiectivului propus se constată că în zona fronturilor de lucru, a rezultat un nivel de zgomot cuprins între db în condiţii normale de funcţionare. Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor şi mijloacelor de transport, se estimează ca în condiţii normale de funcţionare nivelul mediu de zgomot faţă de cel mai apropiat receptor (115 m - aşezari umane) este de circa 49 db, încadrându-se valorii admisibile de zgomot de 55 db, conform Ordinului 119/2014. În faza de exploatare nu vor exista surse de zgomot şi vibraţii. Impactul prognozat asupra zgomotului şi vibraţiilor este caracterizat astfel: Negativ, redus, pe termen scurt; Local ca arie de manifestare; Efecte reversibile. Măsuri de diminuare a impactului - în timpul efectuării lucrărilor se vor respecta normele de producere a zgomotului prin poluare fonică, se vor folosi utilaje performante din acest punct de vedere, vor circula cu viteză redusă(circa 5m/h) şi fără a produce vibraţii; - toate utilajele şi autovehiculele care produc zgomot şi/sau vibraţii vor fi performante din acest punct de vedere şi se vor încadra în limitele de protecţie prevăzute de normative; - organizarea muncii, minimizarea expunerii la zgomot peste orele normale de lucru, pentru lucrători, planificarea activităţilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora respectarea graficelor de lucru; - toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare (HG 1756 din , privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor); - se recomandă ca activităţile ce se desfasoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în valorile limită ale Ordinului 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Măsuri de diminuare a impactului generat de vibraţii În privinţa vibraţiilor, considerăm că acestea au un impact nesemnificativ asupra personalului şi a populaţiei, situându-se în limite admise. Se recomandă totuşi o planificare a activităţilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora. Se recomandă ca activităţile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în: - STAS SR 12025/1-94, unde sunt specificate efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sau partilor de cladiri; - STAS 12025/-94 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibraţiilor aferenti produse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti de cladiri. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 35

38 Utilajele folosite să respecte instrucţiunile prevăzute în cartea tehnică. Se recomandă să nu fie folosite un număr prea mare de utilaje în acelaşi timp, în acelaşi punct de lucru. Solul Vulnerabilitatea solurilor Pentru realizarea proiectului, pe amplasamentul propus s-au efectuat cercetări geotehnice, care au costat în recunoaşterea geotehnică a terenului şi a zonei adiacente, precum şi efectuarea forajelor geotehnice necesare pentru: - precizarea condiţiilor geomorfologice din zonă în care se situează terenul pe care va fi amenajată organizarea de şantier; - evaluarea stabilităţii generale şi locale a terenului; - precizarea constituţiei litologice a terenului respectiv şi prelevarea de probe în vederea determinării parametrilor fizico-mecanici ai pământurilor din componenţa terenului de fundare; - semnalarea unor categorii speciale de teren (terenuri cu umflări şi contracţii mari, pământuri foarte compresibile, terenuri cu un conţinut mare de materii organice etc.) sau procese geologice-dinamice (eroziuni, abrupturi, sufozii, crovuri, deplasări de teren, zone de sedimentaţie eoliană intensă etc.), care ar putea influenţa stabilitatea terenului şi siguranţa obiectivului proiectat; - eventuale soluţii de îmbunătăţire a terenului; - evalurea presiunii convenţionale de bază; - încadrarea terenului de fundare în categoria geotehnică corespunzătoare. Zonele de interes pentru lucrările proiectate sunt situate în şesul aluvial (albia minoră şi baza malurilor) râului Amaradia, care drenează Dealurile Amaradiei, subunitate a Piemontului Olteţului. Dealurile Amaradiei au aspectul unui culoar depresionar mult extins la nivelul teraselor. Specific pentru Dealurile Amaradiei sunt alunecările de teren, favorizate de stratificaţia litologică constituită din alternanţe de complexe coezive cu complexe necoezive. În sectoarele analizate, albia minoră a râului Amaradia are deschideri variabile, cuprinse în general între m, respectiv m. Malurile râului Amaradia sunt abrupte, în general asimetrice și au înălțimi cuprinse între 1,50 3,00 m. Lunca râului Amaradia în zonele cercetate are deschideri în general peste m. Cotele terenului la nivelul șesului aluvial sunt cuprinse în zonă, aproximativ între mdmn. Procesele geomorfologice actuale se manifestă pe fondul energiei ridicate de transport și erozionale a r. Amaradia și datorită friabilității structurii litologice a malurilor unde se întâlnesc depozite macrogranulare slab coezive și necoezive. Procesele geomorfologice actuale cele mai active sunt procesele de albie care generează o mare mobilitate a talvegului și o continuă modelare a albiei minore. Se pot astfel evidenția: Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 36

39 eroziunile laterale care provoacă prăbușiri de maluri; eroziunile liniare; - aluvionări și colmatări intense care generează insule de prundiș și plaje, și care provoacă frecvente despletiri, divagări ale cursului r. Amaradia. Conform Zonarea teritoriului din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren GT006, arealul studiat prezintă un potenţial ridicat respectiv o posibilitate de producere mare a alunecărilor de teren. Tipuri de culturi în zona amplasamentului În vecinatatea amplasamentului lucrărilor sunt terenuri având categoria de folosinţă paşuni şi curţi construcţii. Poluanţii potenţiali pentru factorul de mediu sol - materialele care totuşi nu pot lua contact cu factorii de mediu decat in locul de manipulare; - combustibil; - apele meteorice care antrenează impurităţi şi substanţe poluante şi care se pot infiltra în sol; Prognozarea impactului Utilajele folosite pentru realizarea lucrărilor produc un impact fizic (mecanic) asupra solului prin tasarea şi compactarea acestuia. Un potenţial impact poate fi generat asupra calităţii solului in situatia producerii unor scurgeri de carburanti sau lubrifianti ca urmare a unor defecţiuni a utilajelor/echipamentelor utilizate şi doar în cazul deteriorării măsurilor şi condiţiilor de protecţie-prevenire considerate în proiect. De asemenea, pot exista şi situaţii de poluări accidentale care pot fi provocate de activităţi diverse. Impactul potenţial prognozat asupra solului poate fi caracterizat astfel: Efect limitat (restrans) ca arie de manifestare; Efecte reversibile. Biodiversitatea Biotopul specific amplasamentului este reprezentat de terenuri cu folosinţa ape. Vegetaţia va fi afectată îndeosebi în zona amplasamentului organizării de şantier datorită decopertării solului. Fauna zonală şi aşa relativ slab reprezentată va fi afectată în limite normale, datorită zgomotelor şi vibraţiilor. Impactul negativ produs asupra vegetaţiei si faunei este nesemnificativ. În mod accidental, impactul poate prezenta o intensitate relativ mare şi în spaţiul limitrof, însă acest lucru este foarte putin probabil. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 37

40 Arii protejate, parcuri naturale Referitor la poziţia amplasamentului lucrărilor faţă de areale naturale protejate, cea mai apropiată arie protejată este la cca 23 km pe direcţia sud vestică. În apropierea amplasamentului lucrărilor de regularizare a râului Amaradia, nu sunt semnalate monumente ale naturii, parcuri naţionale şi/sau rezervaţii naturale. Impactul asupra faunei si florei In perioada de execuţie a investitiei, vegetaţia va fi afectata exclusiv în zona de lucru,, dar se va reface, după reabilitarea suprafeţelor afectate. Prezenţa faunei, în vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri, soareci de câmp şi păsări, nefiind afectată de prezenţa obiectivului de investiţie. Activitatea de exploatare se va desfăşura numai în incinta amplasamentului aprobat, neafectând zonele limitrofe, din această cauză impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre şi acvatice este nesemnificativ. Exploatarea lucrărilor nu modifică populaţia de plante sau compoziţia speciilor, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante, nu alterează speciile şi populaţiile de păsări, mamifere, peşti, amfibieni, reptile protejate sau nu. Investiţia nu afectează nici rutele de migrare ale păsărilor. Impactul potenţial prognozat asupra faunei şi florei din zona poate fi caracterizat astfel: Nesemnificativ; Efect limitat (restrans) ca arie de manifestare; Măsuri de diminuare a impactului Aşezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizării de şantier şi a echipamentelor necesare executării lucrărilor în extravilanul localităţii Hurezani, aprobat pentru această investiţie. Personalul şi utilajele nu trebuie şi nici nu va interacţiona cu vegetaţia şi fauna din vecinătate sub niciun motiv. Se va evita, de către personal, hrănirea cu alimente, sau lăsarea hranei personalului la liberul acces al păsărilor sau a altor animale. Se va interzice, intregului personal, să arunce resturile de mâncare în vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel încât acestea să ajungă accesibile faunei sălbatice. Limitarea transporturilor la traseele aprobate din zona de servitute a proiectului. Controlarea şi limitarea vitezei vehiculelor pe drumurile publice şi de acces. Construirea graduală a componentelor proiectului pentru evitarea lăsării de gropi deschise şi colonizarea acestora. Asigurarea intreţinerii echipamentelor şi utilajelor, pentru reducerea nivelului de zgomot produs de acestea. Interzicerea staţionării vehiculelor cu motorul pornit pentru a reduce zgomotul şi emisiile poluante. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 38

41 Se va evita producerea excesivă de vibraţii şi zgomot care să provoace afectarea faunei potenţiale aflate în vecinatate. Elaborarea şi implementarea unor proceduri de intervenţie în caz de deversări accidentale şi asigurarea de kituri corespunzătoare pentru intervenţie. Intreaga activitate se va desfăşura sub supravegherea atentă a coordonatorilor activitaţii şi sancţionarea drastică a oricăror abateri disciplinare de la normele, regulamentele şi cerinţele proiectului şi de execuţie a lucrărilor de forare şi a celor conexe acestora. Peisajul Peisajul din zona amplasamentului este specific zonelor de păşune fiind reprezentat de terenuri cu folosinţa ape, curţi-construcţii şi terenuri agricole. La terminarea lucrărilor amplasamentul va fi degajat de materiale şi deşeuri. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual Impactul asupra peisajului este generat temporar de schimbarea folosinţei terenului pe perioada executării lucrărilor de construcţie. Lucrările prevăzute în proiect nu vor fragmenta biotopul (nefiind împiedicată migrarea sau mişcarea faunei din zonă). Nu există zone naturale protejate (rezervaţii, parcuri naturale, zone tampon etc.) sau zone naturale folosite în scop recreativ sau zone de interes turistic. Măsuri de diminuare a impactului Toate măsurile prevăzute în proiect, ce se vor aplica în practică, sunt menite să protejeze şi componentele peisajului. Pe amplasamentul propus pentru realizarea proiectului nu au fost prevăzute zone în scop recreativ. Impactul potenţial prognozat asupra peisajului poate fi caracterizat astfel: Negativ, redus, pe termen scurt; Efect limitat (restrâns) ca arie de manifestare; Mediul social şi economic Lucrările proiectate, prin amplasamentul lor, nu afectează în nici un fel aşezările umane. Infiinţarea unui şantier în zonă va oferi noi locuri de muncă, în perioada de construcţie. Apariţia acestor locuri de muncă se va repercuta asupra nivelului de trai prin creşterea veniturilor şi scăderea şomajului (impact pozitiv temporar). De asemenea, şantierul nu va afecta activităţile agricole din zonă. Impactul potenţial Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul personalului şi aprovizionarea cu materiale şi zgomotul produs de activitatea desfăţurată. În perioada Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 39

42 amplasării şantierului cât şi pe durata de execuţie a obiectivului, circulaţia în zonă se va intensifica. În perioada de construcţie muncitorii care vor realiza lucrările sunt angajaţi de către firma constructoare şi vor fi special instruiţi pentru desfăşurarea lucrărilor şi dotaţi cu echipamente de protecţie. Activităţile cu potenţial impact asupra lucrătorilor pot fi: instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea şi întreţinerea utilajelor mecanice şi electrice; colectarea şi recuperarea deşeurilor; emisii de gaze şi zgomot determinate de traficul utilajelor din cadrul şantierului. Debitele masice ale poluanţilor emişi de motoarele utilajelor sunt sub valorile concentraţiilor impuse de legislaţia ce stabileşte calitatea factorului de mediu aer. Având în vedere cele menţionate mai sus precum şi modul de funcţionare intermitentă a autovehiculelor şi perioada limitată de timp, impactul asupra personalului este nesemnificativ. În cazul obiectivului analizat suntem în prezenţa zgomotelor normale, ce se produc în cadrul unui şantier. Zgomotul produs de utilaje va fi în jur de 80 db. Raza de influenţă a particulelor de praf antrenate de autovehiculele de pe căile de acces este limitată. Impactul potenţial, îndeosebi asupra bunurilor materiale, în cazuri accidentale are o probabilitate redusă de apariţie, datorită măsurilor de protecţie, de prevenire şi a măsurilor tehnice, avute în vedere în faza de proiectare. Impactul potenţial prognozat asupra mediul social şi economic din zonă poate fi caracterizat astfel: Nesemnificativ; Efect limitat (restrans) ca arie de manifestare; Efecte reversibile. Obligaţiile titularului Pentru realizarea proiectului beneficiarul va informa şi consulta populaţia interesată de dimensiunea şi impactul realizării lucrărilor aferente de proiectului. Informarea, consultarea şi facilitarea publică contribuie la îmbunătăţirea calităţii proiectului şi previn eventualele pierderi sau întârzieri ale proiectului şi aduc beneficii, cum ar fi: - informarea părţilor interesate relevante şi furnizarea unei platforme pentru discuţii deschise asupra aspectelor locale legate de proiect ; - oferirea posibilităţilor de a face comentarii la opţiunile proiectului şi garanţia că niciun aspect major legat de proiect nu va fi trecut cu vederea de către proiectant ; - reducerea eventualelor conflicte printr-un proces de comunicare / consultare deschis şi transparent ; La analiza proiectului se va tine cont de: - relevanţa pentru comunitate; relevanţa socială; Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 40

43 - relevanţa pentru mediu; - relevanţa legală şi vor fi oferite explicaţii ale măsurilor colaterale întreprinse pentru a atenua problemele sociale şi de mediu. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative ce pot genera pierderi. Acţiunile ce pot fi întreprinse la nivelul cetăţenilor sunt: - informarea generală şi permanentă/periodică şi a concetăţenilor asupra riscurilor specifice care le pot afecta viaţa şi proprietatea; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea / reducerea neglijenţelor de conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti, cu respectarea cadrului legal privind construirea. Beneficiarul va respecta condiţiile impuse de legislaţia în vigoare privind dezbaterea publică a proiectului. Măsuri de diminuare a impactului Pentru limitarea preventivă a zgomotului, vibraţiilor şi a emisiilor poluante din gaze de eşapament produse de autovehicole grele, sunt luate următoarele măsuri : lucrările se vor face eşalonat astfel că nu putem vorbi despre un impact cumulativ, iar activităţile generatoare de zgomote ridicate vor fi planificate, astfel încât să se evite o suprapunerea acestora astfel încât sa nu se produca un impact cumulativ; locurile de muncă trebuie menţinute curate, pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor; lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lor; pentru fiecare loc de muncă vor fi elaborate instrucţiuni scrise care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al siguranţei utilajelor; utilajele şi instalaţiile mecanice vor fi prevăzute cu protecţie adecvate şi sisteme de securitate în caz de avarii; lucrătorii vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie corespunzătoare; locurile de muncă trebuie să fie amenajate astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva influenţelor atmosferice, să nu fie expuşi la niveluri sonore nocive, nici la influenţe exterioare nocive, în caz de pericol, să poată părăsi rapid locul de muncă; Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 41

44 locurile de muncă vor fi prevăzute cu dispozitive adecvate pentru prevenirea declanşării şi propagării incendiilor; respectarea distanţelor de siguranţa între instalaţiile din şantierele de lucru; organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru; Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane este nesemnificativ, lucrările de construcţii se desfăşoară la o distanţă de circa 115 m faţă de prima casă. Prin respectarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă, de către personalul care execută lucrările, se reduce la minim posibilitatea apariţiei unor accidente tehnice sau umane. Natura impactului În urma analizei realizate pentru stabilirea impactului asupra componentelor de mediu se poate aprecia că nu există efecte permanente, lucrările desfăşurate vor avea un efect temporar redus şi reversibil asupra factorilor de mediu. Efectele negative produse ca urmare a realizării proiectului asupra calităţii mediului se pot produce doar în cazuri accidentale. Efectele pozitive determinate de realizarea proiectului sunt reprezentate de protecţia împotriva inundaţiilor. m) Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/ habitatelor/ speciilor afectate); Impactul asupra componentelor de mediu va fi local, exclusiv pe perioada de realizare a proiectului. Realizarea proiectului nu va avea impact negativ asupra habitatelor din zona analizată în condiţiile respectării măsurilor prevăzute în memoriu. n) Magnitudinea şi complexitatea impactului; Din analiza impactului asupra fiecărei componente de mediu se poate aprecia că realizarea proiectului prezintă un impact redus din punct de vedere al poluării mediului ambiant. Realizarea lucrărilor se vor desfăşura cu respectarea normelor specifice impuse, utilajele vor fi omologate, verificate şi autorizate să execute lucrările propuse, iar mediul nu va fi afectat. o) Probabilitatea impactului; Realizarea lucrărilor se vor desfăşura cu respectarea normelor specifice impuse, utilajele vor fi omologate, verificate şi autorizate să execute lucrările propuse, iar mediul nu va fi afectat. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 42

45 p) Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; Impactul asupra componentelor de mediu va fi local, exclusiv pe perioada de realizare a proiectului. Impactul cumulativ Amplasamentul lucrărilor se află în extravilanul localităţii Hurezani, judeţul Gorj. Impactul generat de lucrările de construcţii hidrotehnice, din zona amplasamentului, este nesemnificativ, în zona neexistand semne de afectare a factorilor de mediu, astfel că impactul cumulativ este nesemnificativ. În concluzie noul obiectiv nu va produce impact nici direct, nici indirect şi nici cumulativ asupra celorlalte activităţi existente în zonă şi va respecta toate obiectivele privitoare la protecţia mediului (apa, aer, sol, subsol, sănătate publică, biodiversitate etc). q) Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; Respectarea tuturor normelor metodologice specifice la realizarea lucrărilor de construcţii hidrotehnice, conduc la evitarea impactului negativ asupra mediului, acestea fiind descrise mai sus. r) Natura transfrontalieră a impactului. Nu este cazul VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă. Monitorizarea mediului Pe perioada prevăzută pentru realizarea lucrărilor de construcţii hidrotehnice, monitorizarea mediului are la bază respectarea programului de control pe faze de execuţie, precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal. În această etapă este foarte important să se respecte locaţiile prevăzute pentru depozitarea deşeurilor rezultate. Toate operaţiile se execută cu măsuri stricte de control, cu respectarea normelor în vigoare şi a condiţiilor tehnico economice. Realizarea proiectului este monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor privind protecţia mediului. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 43

46 Monitorizarea mediului se realizeaza prin: - urmarirea realizarii transportului de deşeuri la locurile stabilite. Transportul se va executa cu mijloace auto adecvate, pentru a se elimina posibilitatea deversării deşeurilor pe timpul transportului. Documentele care vor însoţi transportul vor avea menţionate în principal: natura deşeurilor, cantitatea, locul de eliminare. - verificarea periodică a stării tehnice şi a parametrilor de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor de execuţie a lucrărilor şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului; - instruirea periodică a personalului în vederea respectării prevederilor din acordul de mediu emis pentru acest obiectiv; - informarea imediată a autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului cu privire la modificările faţă de acordul de mediu, sau orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător; - personalul care desfăşoară activitatea de construire este obligat să cunoască şi să respecte regulamentul de şantier. - automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului cu scopul aplicării de măsuri corective privitoare la poluarea sonoră excesivă, odată /schimb şi ori de câte ori este necesar. Datele se vor consemna în caietul de schimb; - instruirea corespunzatoare a personalului privitor la prevederile SSM, apărare împotriva incendiilor; Pentru ca impactul asupra cadrului natural în zona din vecinătatea amplasamentului lucrărilor să fie minim, constructorul, are obligativitatea respectării termenelor de execuţie şi control pe faze de execuţie, în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Programul de monitorizare Factor / Aspect de mediu Indicatori monitorizati Frecventa Responsabil Etapa de realizare a proiectului Flora si fauna (Biodiversitatea) Modul in care se vor schimba caracteristicilor initiale ale biotopului specific zonei; Modul de utilizare a suprafetelor de teren; Modul de respectare a legislaţiei in vigoare; Modului de respectare a termenelor de executie si control pe faza de executie, in conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Pe durata etapei de executie Beneficiarul Apa Sisteme de colectare si cantitate de deşeuri reciclata / valorificata / eliminatate. Pe durata etapei de executie Beneficiarul Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 44

47 Factor / Aspect de mediu Indicatori monitorizati Frecventa Responsabil Etapa de realizare a proiectului Modul de utilizare a suprafetelor de teren; Modul de respectare a legislaţiei in vigoare; Modul de implementare privind masurile de protectie; Solul Sisteme de colectare si cantitate de deşeuri reciclata / valorificata / eliminatate. In cazul unei poluari accidentale valorile indicatorilor de calitate a solului semnificativi prevăzute in Ord. 756/1997. Modul de utilizare a drumului de acces stabilit; Starea tehnica a utilajelor folosite; Modul de respectare a programului Aerul de intretinere periodica a carosabilului in vederea diminuarii emisiilor si pulberilor in suspensie care sunt generate de trafic; Schimbari climatice Populaţia si sănătatea umana Peisajul Starea tehnica a utilajelor folosite Modul in care este respectata distanta minima necesara impusa (50 m conform Ordinului 196 din 10 octombrie 2006 privind Normele si prescriptiile tehnice actuale, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului naţional de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului Anexa 1) Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale proiectului de locuinte fata de sursele de zgomot si vibraţii, precum si fata de emisiile si pulberile in suspensie care sunt generate de trafic; Modul de dotare cu echipamente de protectie a lucrătorilor; Niveluri de zgomot in raport cu valorile limita. Modul de utilizare a suprafetelor de teren ocupate de lucrări; Modul in care se vor schimba caracteristicilor initiale ale peisajului specific zonei; Modul de respectare a legislaţiei in vigoare; Modului de respectare a termenelor de executie si control pe faza de executie, in conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Pe durata etapei de executie Pe durata etapei de executie Pe durata etapei de executie Pe durata etapei de executie Pe durata etapei de executie Beneficiarul Beneficiarul Beneficiarul Beneficiarul Beneficiarul Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 45

48 Factor / Aspect de mediu Indicatori monitorizati Frecventa Responsabil Etapa de realizare a proiectului Etapa de funcţionare Flora si fauna (Biodiversitatea) Nu este cazul - - Apa Nu este cazul - - Solul Nu este cazul - - Aerul Nu este cazul - - Schimbari climaticel Nu este cazul - - Populaţia si sănătatea umana Nu este cazul - - Peisajul Nu este cazul - - IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/ programe/ strategii/ documente de planificare: A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: În timpul execuţiei proiectului şi în perioada de exploatare se vor respecta prevederile actelor normative care transpun Directiva-cadru apă, Directiva - cadru aer, Directiva - cadru a deşeurilor. Directiva cadru apă (200/60/EC) a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea 107/1996 modificată şi completată ulterior. Această Directivă stabileşte cadrul unui parteneriat între părţile interesate pentru protecţia apelor interioare, a apelor de tranziţie, de coastă şi a apelor subterane prin prevenirea poluării la sursă şi stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor de poluare. În cadrul capitolului III au fost prezentate măsurile ce se impun pentru protecţia apelor. Directiva cadru privind aerul 96/62/CEE (amendată de Regulamentul CE nr.1882/2003) a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea 104/2011, Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993. Directiva cadru privind deşeurile (2008/98/CE) este în curs de transpunere în legislaţia naţională. Directiva cadru 1991/31/EC privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă prin HG 349/2005, Ordinul 1230/2005, Ordinul 775/2006, Directiva 94/62/EC a fost transpusă prin următoarele acte normative: Legea nr. 249/2015. Decizia nr. 2000/532/CE privind lista deşeurilor periculoase a fost transpusă prin HG 856/2002 şi Legea 211/2011. În vederea eliminării impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane în cadrul proiectului au fost prevăzute măsuri stricte cu privire la modul de gospodărire, depozitare, gestionare şi transport a deşeurilor rezultate din activităţile desfăşurate. Prezentul proiect, prin soluţiile de proiectare alese respectă reglementările aplicabile în vigoare care transpun Directivele Consiliului Uniunii Europene. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 46

49 X. Lucrări necesare organizării de şantier Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier; Organizarea de şantier va fi alasată şi dotată de către constructor, în ampriza lucrării pe malul drept, accesul fiind asigurat din DN 6B Craiova Hurezani. Se propune o organizare de şantier împrejmuită 50 ml, cu dimensiunile de S=15x10=150 m 2 ce va cuprinde: - 1 baracă tip birou, pentru şef şantier şi pentru Inginer; - 1 baracă pentru muncitori; - o structură metalică acoperită, provizorie, uşoară (tip şopron) - zona depozitare materiale; - 2 toalete ecologice; - 3 pubele pentru deşeurile municipale; - containere pentru deşeurile colectate selectiv (DP,DMA, DI) rezultate în urma activităţii desfăşurate; - un punct de intervenţie împotriva incendiilor; - un grup electrogen; - parcare auto. Spaţiul ales pentru organizarea de şantier va cuprinde urmātoarele amenajāri: - imprejmuirea spaţiului amenajat pentru organizarea de şantier; - decopertarea şi nivelarea terenului; - asigurarea suprafeţelor de teren necesare pentru amplasarea depozitelor de materiale, baracamentelor şi utilajelor; Construcţiile din cadrul organizārii de şantier vor fi de tip container (cabine modulare). Aceste containere modulare se realizeazā din plāci duble de poliester armat cu fibrā de sticlā între care este injectat poliuretan. Podeaua din beton este fixatā pe un cadru metalic. Construcţia este izolatā fonic şi termic, fiind dotatā cu întrerupātor, siguranţā de 16 A, prizā, lampā. Alimentarea cu apă se va realiza cu apă îmbuteliată de la un distribuitor autorizat, în lipsa unei surse de apă în incinta. Iluminatul se va realiza prin racordare la reţeaua existentă în zonă sau cu ajutorul grupului electrogen din incinta organizării Dupā terminarea lucrārilor se vor lua māsuri pentru desfiinţarea organizārii de şantier. Se vor încārca pe trailer cabinele modulare dupā care zona se va reface, astfel încât terenul sā fie redat proprietarilor conform folosinţei iniţiale sau conform parametrilor ceruţi prin înţelegerea încheiatā cu acesta. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 47

50 XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile Beneficiarul are obligaţia de a reface terenul afectat la starea pe care acesta a avut-o anterior executiei lucrărilor. Înainte de retrocedarea terenului, către proprietari, se vor efectua următoarele operaţiuni, în vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior: - răspandirea uniformă a stratului de sol vegetal; - discuire; - fertilizare cu îngrăşaminte naturale. XII. Anexe - Piese desenate: Anexate XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele Nu este cazul. Prezentul proiect nu intra sub incidenţa acestui articol neaflându-se în apropierea sau în interiorul vreunei arii protejate. XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informaţii, preluate din planurile de management bazinale, actualizate 1. Localizarea proiectului: Bazinul hidrografic; Amplasamentul lucrărilor se află în localitatea Hurezani, judeţul Gorj, în Bazinul Hidrografic Jiu. Cursul de apă: denumirea şi codul cadastral; Râul Amaradia, cod cadastral VII corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod. Amaradia - izvor - cf. Jiu şi afl. Grui, Inoasa, Holdun, Gornac, Zlast, Budieni, Sasa - Cod : RORW7.1.26_B34 Amaradia II - izvor - cf. Ploştina II şi afl. Strâmba, Negreni, Plopul, Valea Hartanului, Gagai, Amărăzuia, Orga, Slăvuţa, Plosca - Cod : RORW _B122 Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 48

51 Amaradia II - izvor - cf. Ploştina II şi afl. Strâmba, Negreni, Plopul, Valea Hartanului, Gagai, Amărăzuia, Orga, Slăvuţa, Plosca - Cod : RORW _B Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă. Conform Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Jiu actualizat, corpurile de apă de suprafaţă au: Amaradia - izvor - cf. Jiu şi afl. Grui, Inoasa, Holdun, Gornac, Zlast, Budieni, Sasa - Cod : RORW7.1.26_B34 - Starea ecologică: Bună - Starea chimică: Bună Amaradia II - izvor - cf. Ploştina II şi afl. Strâmba, Negreni, Plopul, Valea Hartanului, Gagai, Amărăzuia, Orga, Slăvuţa, Plosca - Cod : RORW _B122 - Starea ecologică: Medie - Starea chimică: Bună Amaradia II - izvor - cf. Ploştina II şi afl. Strâmba, Negreni, Plopul, Valea Hartanului, Gagai, Amărăzuia, Orga, Slăvuţa, Plosca - Cod : RORW _B122 - Starea ecologică: Medie XV. Criteriile prevăzute în Anexa nr. 3 la Legea nr. 292 din - Privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III-XIV. 1. Caracteristicile proiectului Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special, în ceea ce priveşte: a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect Pentru rezolvarea problemelor apărute în urma inundaţiilor, lucrările de intervenţie recomandate de expert sunt lucrari de refacere a apararilor de mal deteriorate, ce au o lungime totala de 800 m, precum si refacere riberma mobila la trecerea prin vad pe o lungime de 40 m. Secţiunile de aparare de mal sunt alcătuite din: - prism din saci de geotextil umpluti cu material local care se protejeaza cu un prism din piatra bruta - L = 200 m. Prismul din piatra bruta se aseaza pe o saltea din geotextil cu caroiaje de fascine cu grosime de 30 cm ; - prism din saci de geotextil umpluti cu material local - L = 400 m; - prism din anrocamente piatra bruta - L = 200 m, amonte si aval de prag. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 49

52 Refacere rizberma mobila la trecerea prin vad pe o lungime de L = 40 m se realizeaza din anrocamente piatră brută. b) Cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate Pentru moment nu există alte proiecte cu care să aibă o relaţie, dar va fi benefică realizarea lui pentru viitoarele proiecte Impactul generat în zona amplasamentului, este nesemnificativ, în zona neexistând semne de afectare a factorilor de mediu. În concluzie noul obiectiv nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte activităţi existente în zona şi va respecta toate obiectivele privitoare la protecţia mediului (apă, aer, sol, subsol, sănatate publică, biodiversitate etc). c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii; În vederea executării lucrărilor propuse se folosesc următoarele resurse naturale: nisip, balast, piatră spartă. Pentru realizarea lucrărilor proiectate de protecție se utilizează materiale locale pentru umplerea geocontainerelor, respectiv anrocamente pentru praguri și protecții de mal. Anrocamentele pot fi achiziționate din cariera de la Porceni Bumbești, jud. Gorj (cc. 80 km de amplasamentele lucrărilor), unde se exploatează granite roci cu proprietăți fizico-mecanice și la gelivare superioare. Efectele asupra mediului produse de introducerea în operă a acestor resurse sunt reduse, deoarece acestea sunt compatibile cu terenul natural unde se folosesc. Solul vegetal de pe amplasament unde se vor construi principalele obiecte ale proiectului rezultat din lucrările de decopertare se va depozita în incinta organizării de şantier, constituind depozitul de sol vegetal ce va fi ulterior folosit la redarea terenurilor in circuitul iniţial. d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate; Substanţele reziduale - fecaloide - rezultate din toaletele ecologice amplasate în incinta organizării de şantier, vor fi vidanjate şi transportate la staţia de epurare care deserveşte zona. Deşeurile menajere vor fi colectate selectiv în pubele şi evacuate la rampa ecologică de gunoi care deserveşte zona prin grija beneficiarului. Evidenţa gestiunii deşeurilor este ţinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecţia mediului al beneficiarului. e) poluarea şi alte efecte negative; Sursele potenţiale de poluare în faza de construcţie pentru sol, subsol şi ape de suprafaţă, pot fi reprezentate de: - Scurgeri accidentale de carburanţi, lubrifianţi; - Gospodărirea incorectă a deşeurilor. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 50

53 Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, având ca durată: cca 10 zile, 10 ore/zi utilajele terasiere folositre la amenajarea terenului; În perioada de funcţionare nu se produce zgomot. Sursele potenţiale de poluare pentru aer În perioada lucrărilor de construcţii-montaj, principalele surse de poluare a aerului le reprezintă utilajele din sistemul operaţional participant (buldozere, sapatoare, autocamioane de transport), echipate cu motoare termice omologate, care în urma arderii combustibilului lichid, evacuează gaze de ardere specifice, (gaze cu conţinut de monoxid de carbon, oxizi de azot şi sulf, particule în suspensie şi compuşi organici volatili metalici) în limitele admise de normele în vigoare. f) riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice; Riscuri naturale Riscul la cutremur Din punct de vedere seismic, perimetrul de interes se încadrează în macrozona de intensitate seismică 71 (Conform SR /1/93 Zonare seismică MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI ), iar potrivit normativului P 100/1/2013 valorile de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare cu IMR=225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani este de ag = 0,20 g iar perioada de colţ de Tc = 0,7 sec. Zonarea teritoriului României în funcţie de valorile de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR=225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 51

54 Zonarea teritoriului României în funcţie de indicii 1 si 2 corespunzatori unei perioade de revenire de 50 de ani si respectiv de 100 de ani (minimum). Zonarea teritoriului României în funcţie de perioada de colţ ( T c ) a spectrului de rǎspuns Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 52

55 Riscul la inundaţii şi la alunecări de teren Procesele geomorfologice actuale se manifestă pe fondul energiei ridicate de transport și erozionale a râului Amaradia. Procesele geomorfologice actuale cele mai active în zona cercetată sunt procesele de albie care generează o mare mobilitate a talvegului și o continuă modelare a albiei minore. Se pot astfel evidenția: eroziunile laterale care provoacă masive prăbușiri de maluri; aluvionări și colmatări intense care generează plaje extinse de nisip (înnisipări) și insule de prundiș. La nivelul luncii se recunosc acumulări aluvionare, sufozii, afuieri. Râul Amaradia realizează în zona cercetată două coturi ample unul către dreapta în amonte, respectiv către stânga în aval. În aceste zone au fost proiectate lucrări de regularizare. Râul Amaradia prezintă între zonele afectate menționate mai sus, un curs orientat NV SE, afectat de variații ale deschiderii secțiunii de curgere (și ale patului albiei minore), de despletiri, meandrări, praguri submerse. Aceste fenomene se petrec pe fondul eroziunilor și aluvionărilor intense Riscul la condiţii meteorologice deosebite Lucrările proiectate nu sunt influenţate de condiţiile meteorologice din zona amplasamentului, deci nu există riscuri privind stabilitatea în perioade cu condiţii meteorologice deosebite (secetă, temperaturi foarte scăzute etc.). g) Riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. Sănătatea şi securitatea muncii. Apărare împotriva incendiilor Sistemul de pază şi apărare al obiectivelor Securitatea obiectivelor se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu, pe două planuri: - securitatea obiectivelor; - preîntâmpinarea poluărilor accidentale. Paza obiectivelor este asigurată conform planului de pază realizat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Asigurarea fluxului continuu si prevenirea poluarilor accidentale se realizeaza în conformitate cu: - OUG nr. 195/2005 privind Protectia Mediului modificata si completata cu OUG nr. 164/2008; - Legea nr. 319/ Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; - HG nr. 1091/ Hotarâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă; - HG nr. 1425/ modificată şi completată cu HG 955/2010 Hotarâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 53

56 Prevederile tuturor actelor normative specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate locală şi naţională, indiferent de forma de organizare în care se desfăşoară activitatea. Conform normativelor în vigoare este necesară respectarea şi asigurarea următoarelor: - măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii; - măsuri operative urgente de intervenţie în cazuri periculoase; - măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. In perioada de construcţie se va face instructajul prealabil tuturor celor care acţionează în zona de lucru, insistându-se în special asupra următoarelor: - manevrarea corecta a utilajelor de construcţii si instruirea muncitorilor ce lucreaza în raza de activitate a utilajelor (masini de sapat, de împrastiat, de compactat, etc.). - instructajul special pentru persoanele care acţionează în raza utilajelor actionate termic. Pe toată durata execuţiei, şantierele vor fi dotate cu panouri speciale pentru avertizarea lucrătorilor, specifice operaţiilor de lucru, iar personalul de conducere al punctului de lucru va verifica dacă se respecta aceste indicaţii. Când apar probleme deosebite, pe şantier se va solicita proiectantului elaborarea de prevederi speciale privind sănătatea şi securitatea muncii, pentru ca execuţia să se desfăşoare fără pericol de accidente materiale sau umane. Instrucţiuni de lucru privitor la sănătatea si securitatea în muncă În cadrul obiectivului sunt elaborate instructiuni proprii privind sănătatea şi securitatea muncii pentru prevenirea pericolelor ce pot să apară în activitate, măsuri suplimentare cu privire la sănătate şi securitate în muncă, necesare condiţiilor de lucru, precum şi măsuri de prim ajutor în caz de accidente. Aceste instrucţiuni specifice au fost aduse la cunostinţa salariaţilor, care au obligaţia să le cunoască şi să le aplice, conform regulamentului de ordine interioară al societăţii. In toate etapele vor fi respectate cerinţele cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă, şi anume: - dotarea lucrătorilor cu echipament de protecţie corespunzător locului de muncă; - cunoaşterea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire; - respectarea instrucţiunilor proprii de sănătate şi securitate în muncă cu privire la locul de muncă unde lucrătorii îşi desfăşoară activitatea. 2. Amplasarea proiectelor Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce priveşte: a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor; Terenul ocupat de lucrările de regularizare, este situat în tarlaua 26 din extravilanul comunei Hurezani şi este proprietate publică aflată în administrarea Adnimistraţiei Bazinale de Apă Jiu şi are categoria de folosinţă : ape. Documentaţie proprietate intelectuală S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti - Departament Protecţia Mediului Pagina 54

57

58 Ministerul Mediului Agenlia Na{io nald, pentru Proteclia Mediului Agen(ia pentru Protec(ia Mediului Gorj Decizia etapei de evaluare initials Nr Ca urmare a solicitdrii depuse de Administra{ia Bazinald de Apd Jiu reprezentatd de director [/larin TalSu cu sediul in municipiul Craiova, strada N. Romanescu, nr.54 jude{ul Dolj, pentru proiectul,,regularizare rau Amaradia pe tronsonul Bustuchin - Melinegti, judelul Gorj pe raza localitetii Hurezani" propus a fi amplasat in comuna Hurezani, extravilan, judetul.gorj, inregistratd la APM Gorj cu nr.947 /30.01., - in urma analizdrii documentaliei depuse, a localizdrii amplasamentului in planul de urbanism 9i in raport cu pozitia fata de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restriclii de construil, zona costierd; avdnd in vedere cd.. proiectul intrd sub incidenta Legii nr 'lb privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice gi private asupra mediului, fiind incadrat in Anexa nr.2, pct.'lo- Proiecte de infrastructurd, lit. f) construc{ia cdilor navigabile interioare, altele decat cele prevdzute in anexa nr.1, lucrdri de canalizare Qi lucrdri impotriv, o proiectul propus nu intrd sub incidenla art.28 din O.U.G. nr privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei 9i faunei sdlbatice, cu modificarile qi completdrile ulterioare;. proiectul propus intri sub incidenla prevederilor art, 48 qi 54 din Legea apelor nr , cu modificdrile si completdrile ulterioare, APM Gorj decide: Necesitatea declangdrii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul,,regularizare riu Amaradia pe tronsonul Bustuchin - Melinegti, judeful Gorj pe raze localitdtii Hurezani" propus a fi amplasat in extravilanul localita{ii Hurezani, judetul Gorj. a) memoriul de prezentare, completat conform continutului-cadru prevdzut in anexa nr. 5E la Legea nr privind evaludrea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului precum gi coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, prezentate sub formd de vector in format digital cu referinld geograficd, in sistem de proiectie nalionald Stereo 1970, pe suport de hdrlie gi electronic; b) dovada achitarii tarifului de 400 lei, aferent etapei de incadrare, in contul RO31TRE XXX la Trezoreria municipiului Tg-Jiu, Cod fiscal APM Gorj : $EF SERVTCTU AV IZE, ACO RDU RI, AUTORIZATI I Dr. Ing Ina-Liliana BLIDEA DIRECTOR EXECUTIV D r. i n g. Nr"p-le"_", O RG I,,Clll:;hoii'")x /- AGI-i]N'T IA PIIN'I] RI] P RO'I' E C'I' IA MED IULUI GO RJ Str. Unin, Nr. 76,'fg--fiu, Clorj, cod lr-mail: office(eapn.ql.anprn.ro;.jiel: ; Fax:

59 R'MANTA JUDETUL GORJ PRIMARIA COMUNEI HUREZANI Nr din F.6 (Pae' 1) CERTIFICAT DE URBANISM Nr.32 din in scopul: "REGULARIZARE nau AMARADIA PE TRONSONUL BUSTUCHTN - MELINE$TI, JUDETUL GORJ - PE RAZA LOCALITATII IIUREZANI iw nnetu on unentvri Ca urmare a cererii adresate de ADMINISTRATIA BAZINALA nb APA JIU, reprezentati de director MARIN TALAU, cu domiciliul / sediul in judetul municipiul / orasul / comuna CRAIOVA, satul sectorul cod postal. str. N. ROMANESCU, nr.54, telefon / fax , e-ma11..., CUI RO , inregistrata lanr din , pentru imobilul - teren qi/sau construc{ii -, situat in judetul GORJ, municipiul/orasul/comuna HUREZANI, satul..., sectorul..., cod postal , str.... nr..., bl...., sc...., et..,..., &p...., sau identificat prin: extras de plan cadastral emis de O.C.P.I. GORJ, scara 1/10000, nr / in temeiul reglementarilor Documentatiei de urbanism rtr , fazapuglpijzlpud, aprobata prin hotar6rea Consiliului Local HUREZANInr.9l3l si prelungit prin Hotararea Consiliului Local Hur ezari nr. 27 I , in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autoizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modifi carile si completarile ulterioare, SE CERTIFICA: 1. REGIMUL JURIDIC: Terenul este sifuat in tarlaua 26 din extravilanul comunei Hurezani, jud. Gorj ;i este proprietate publicd aflatd, in administrarea ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA JlU. Terenul nu este inclus pe lista zonelor de proteclie a monumentelor istorice. 2. REGIMUL ECONOMIC: Folosinta actual6: ape Destinalia zonei dupd PUG: ape Reglementarile fiscale sunt impuse de de H.C.L. m

60 F.6 (pae.2) 3. REGIMUL TEHNIC: Terenul in suprafaf d de 4400 mp reprezintd necesarul pentru executarea lucrdrilor solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv de REGULARIZARE nau air,leradia pe TRONSONUL BUSTUCHIN - MELINE$TI, JUDETUL GORJ. PE RAZA LOCALITATII HUREZANI. in REGIM DE URGENTA. Accesul la teren se face de pe drumurile existente cu acordul administratorului acestora sau de pe terenurile proprietate pivatd, cu acordul delindtorilor (dacd este cazul). Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utllizat in scopul declarat pentru/intrucat: *REGULARIZARE NAU AMARADIA PE TRONSONUL BUSTUCHIN _ MELINE$TI, JUDETUL GORJ'' _ PE RAZA LOCAIJITATII HUREZANI IN REGIM DE ARGENTA Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire/desfiintare si nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii 4. OBLIGATII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM: in scopul elaborarii documentatiei pentru autoizareaexecutarii lucrarilor de constructii - de construire/de desfiintare - solicitantul se va adresa autoritatii competente pentru protectia mediului: AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GORJ Strada Unirii, n r.76,tg-jiu,judetul Gorj,Cod in aplicarea Directivei Consiliului ICEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata prin Directiva Consiliului 97/lllcE si prin Directiva Consiliului si Parlamentului European CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul si modificarea, cu privire la participarea publicului si accesul la justitie, a Directivei CEE si a Directivei 96l6llcE, prin certificatul de urbanism se comunica solicitantului obligatia de a contacta autoritatea teritoriala de mediu pentru ca aceasta sa analizeze si sa decida, dupa caz, incadrarea,/neincadrarea proiectului investitiei publice/private in lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului. In aplicarea prevederilor Directivei Consiliului /CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara dupa emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentatiei pentru autoizareaexecutarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente. in vederea satisfacerii cerintelor cu privire ia procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste mecanismul asigurarii consultarii publice, centrahzarii optiunilor publicului si formularii unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investitiei in acord cu rezultatele consultarii publice. ln aceste conditii: Dupa primlrea prezentului certificat de urbanism, titularuf are onliqatia de a se prezenta fa aut.oritatea competenta pentru protectia mediului 1n vederea evaluarii initiale a investitiei si stabifirii demararii procedurii de evafuare a impactului asupra mediului si/sau a procedurii de evafuare adecvata. in urma evafuarii initiafe a notificarii privind intentia de reafj-zare a proiectufui se va emite punctuf de vedere af autoritatii competente pentru rotectia mediufui n situatia in care autoritatea competenta pentru protectla mediului stabifeste efectuarea evafuarii impactului- asupra mediufui si/sau a evaluarii adecvate, soficitantuf are obligatia de a notifica acest fapt autorltatii administratiei publice competente cu privire fa mentinerea cererii pentru autorizarea executarii fucrarlfor de constructiin situatia in care, dupa emlterea certificatufui de urbanism ori pe parcl,rsuf derufarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediufui, solicitantul renunta fa intentia de reafizare a investitiei, acesta are obligatia de a notifica acest fapt autoritatii adminlstratiei publice competente.

61 F.6 (pae. 3) 5. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIREiDESFIINTARE VA fi insotita de urmatoarele documente: a) certificatul de urbanism (copie); b) dovada titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat Ia zi si extrasul de carte funciara de informare actualizatla zi, in cazul in care legea nu dispune altfel (copie legaltzatil) c) documentatia tehnica - D.T., dupa caz (2 exemplare originale): lxl D.T.A.C. [] D.T.O.E. I I D. T.A. D. d) avizele si acordurile de amplasament stabilite prin certificatul de urbanism: d.l ) avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura (copie): al-imentare cu apa canali zare alimentare cu energie electrica alimentare cu energie termica Af te avt-ze / acorduri gaze naturale-encie ROMANIA telefoni zare-telekom SA salubritate transport urban d,.2) avlze si acorduri privind: tl securitatea la incendiu tl protectia civifa ll sanatatea populatiei d.3 ) avizelacorduri specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora (copie) d.4 ) studii de specialitate (1 exemplar original) txi \ZERIFICATOR PROIECT E) PUNCTUL DE VEDERE/ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITATII COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI (COPIE); g) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe (copie) Prezentul certi sm are valabilitate de 6luni de la data emiterii. Secretar, D TACONESC, *r""ryelr cra rnspector H^^r.^, """"ffilffi Achitat taxa de: SCUTIT conform art.269 din Codul fiscal Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data de

62 F.6 (pag.4) in conformitate cu prevederile Legii nr. 50li 9gf privind autoizareaexecutarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modifi carile si completarile ulterioare, se prelungeste valabilitatea Certifi catului de urbanism de la data de... p0na la data de Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism. Primar, cirsrna GHEoRGHtr Secretar, DTAcoNESCU uanalrna FELIcrA Inspector Urbanism, DICULESCU ILEANA Data prelungirii valabilitatii : Achitat taxa de:. lei, conform Chitantei ff.... din Transmis solicitantului la data de...,. direct/prin posta *) Se completeaza, dupa caz: - Consiliului judetean; - Primaria Municipiului Bucuresti; - Primaria Sectorului... al Municipiului Bucuresti; - Primaria Municipiului... ; - Primaria orasului... ; - Primaria Comunei... ; **) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizadri solicitantului, formulata in cerere x**) Se completeaza, dupa caz: - presedintele Consiliului judetean - primarul general al municipiului Bucuresti - primarul sectorului... al municipiului Bucuresti - primar. x***) Se va semna, dupa caz, de catre arhitectul-sef sau "pentru arhitectul sef' de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenqaii teritoriului si urbanismului precizandu-se functia si titlul profesional.

63 ..{ -/' / / --a "y'." ;') / '/ -+t.)<"' ; /V/r /-...-( 3.( $. "a. 1 () (/t, { 3g -J o..-. o -i o -j G * * \ () As \ci,/ e q 6q Pd.t --'-/ n 4)/ dflv { (.-- ),// q q + :lg,[ // u) ls : =< V+ o : a -3-0zt-rf-t i-'-$= i /# Fit * &::/ d v'= tt t--.< t! q d d i// e// q r( (t CJ { s \a ct! / {D a ID () o (! \n o 7.e oqq o og hl F s q- o r/./ Ar

64 1 2 3 PLAN DE INCADRARE scara 1:25000 A A Re B gu B iza lar re rad ma r.a ia riu Am aradia HUREZANI C C Coordonator C.T.E. Ing. Gheorghe Bratianu REVIZIE: DATA: MODIFICARE (CAUZA): Contract nr. Denumire proiect: Proiectant: S.C. AQUAPROIECT S.A. Regularizare rau Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melinesti, jud. Gorj - pe raza localitatii Hurezani Proiect nr. Beneficiar: Administra D Intocmit: ing. Radu Marinescu Desenat: ing. Adina Anghel Verificat: ef proiect: 1 Scara: 4772/ Jiu Denumire obiect: Faza D.A.L.I. 1: Pl. nr. Titlu plan ing. Dana Zaiu Data: : AD.1 PLAN DE INCADARE IN ZONA Revizia nr x ing. Radu Marinescu 2 D

65 1 2 3 D S1 ică A ALINI AMEN T 50 m SEC T IUNE TIP 2 Pu nt ab ALIN D2 IUNE TIP 2 il N bil a SECT IAM E r.ama radia NT 15 0m Ar B A tal e em Ar B il ab Ar S2 Ni sip nt n eto ALINIAM C SECTIU NE TIP 1 ENT 200 m il ab Ar r stă iș in dd Lă riș stă Lă ag Pr riș Lă stă Lă e b va il ab Ar C riș iș tăr s Lă iș r stă p isi stă te xis Lă N S5 ALINIAMEN D3 T ( S4 S3 )m il ab SECTIUNE TIP 4 Re R sip Ni D6 iș tăr s D7 ri ș stă Lă nie o ep D D4 fac eer sz Ri g ra p l a ma r e riș stă Lă D ALINIAMENT 200 m sip Ni Lă b S D va S7 Ar D8 SECTIUNE TIP 3 iș D5 sip Ni r stă 4 Lă 0 0. riș S8 7 stă Lă il ab Ar iș r stă Lă tă ăs S9 riș L E E Drum tehnologic s Lă Drum tehnologic Lă r stă iș tăr iș iș tăr s Lă Lă Co nd tă uc Ø = 70 0 stă riș Ni sip mm F sip m r.a a Ni d ra ia F Ni Ni G sip sip G Coordonator C.T.E. Ing. Gheorghe Bratianu REVIZIE: DATA: MODIFICARE (CAUZA): Denumire proiect: Proiectant: S.C. AQUAPROIECT S.A. Regularizare rau Amaradia pe tronsonul Bustuchin-Melinesti, jud. Gorj - pe raza localitatii Hurezani Contract nr. 1832/018 Proiect nr. H 4772/ Beneficiar: Administraţia Bazinală de Apă Jiu Intocmit: ing. Radu Marinescu Desenat: ing. Adina Anghel Scara: Denumire obiect: Faza PT 1:500 Pl. nr. AP.1 Titlu planşă: Verificat: ing. Dana Zaiu Șef proiect: ing. Radu Marinescu PLAN DE SITUATIE Data: 20 Revizia nr x1155 H