NARATIV WP4

Documente similare
CRITERII DE EVALUARE PE BAZĂ DE PUNCTAJ A CADRELOR DIDACTICE

ică şi profesională (A1) Nr.crt. Domeniul activităţilor Anexa 2 la Metodologia de concurs didactic Anexa nr COMISIA ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINIS

RECTORAT

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIŞ DIN ARAD ARAD, Bd. Revoluţiei nr , tel./fax 00

Propunerile ANOSR pentru modificarea unor indicatori aferenți fiecărei arii de performanță a activității universității, parte din Metodologia de evalu

DOMENIUL MEDICINĂ

Stimati colegi,

CERERE ÎNSCRIERE

RECTORAT

FIŞA DE VERIFICARE A ÎNDEPLINIRII STANDARDELOR MINIMALE pentru ocuparea posturilor didactice de conferenţiar/profesor universitar Domeniul ARTE VIZUAL

Facultatea de Stinte si Mediu

ANEXA 1 Fișă de verificare a standardelor minime, pentru ocupare a funcției de asistent, respectiv asistent de cercetare/cercetător ştiințific Nume...

Microsoft Word - CRITERII SI BAREMURI.doc

Ministerul Educaţiei Naţionale Ordinul nr. 5110/2018 privind aprobarea standardelor naţionale minimale pentru acordarea titlului de doctor În vigoare

Facultatea de Matematică şi Informatică PLAN OPERAŢIONAL 2017 Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Cluj-Napoca, RO Tel: Fax: e-

programă şcolară pentru clasa a 11a, liceu

DEPARTAMENTUL PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII Str. Manaştur Nr. 3-5 Cod: Tel./Fax: Int FISA DE AUTO

PowerPoint Presentation

EXERCIȚIUL NAȚIONAL DE EVALUARE A CERCETĂRII (ENEC) GHIDUL UNIVERSITĂȚILOR PENTRU EXERCIȚIUL NAȚIONAL DE EVALUARE A CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Grupul de d

Grile de evaluare pentru ocuparea posturilor didactice

RAPORT DE AUTOEVALUARE perioada Februarie Februarie Datele de autentificare ale unităţii de cercetare-dezvoltare 1.1. Denumirea: INAS S

COD USAMVBT PG 001- R090 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României din Timişoara METODOLOGIE PRI

Microsoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc

Microsoft Word - Fisa standarde CNATDCU_Noi_2016.docx

PREZENTAREA BIBLIOTECII U

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII PLAN OPERAŢIONAL AL FACULTĂŢII DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII pentru anul

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României dintimişoara Organism emitent Serviciul de Management

SINTEZĂ

Intrebari frecvente PCE_Competitia O persoana care beneficiaza de o bursa postdoctorala finantata prin fonduri de coeziune (POSDRU) care se fi

Microsoft Word - PLAN OPERATIONAL SIM

Ghid studii

CV Expert evaluator CDI Datele personale Nume:* Prenume: * Titlu stiintific:* In cazul in care ati ales "altul" va rugam specificati: Titlu didactic:*

ROMÂNIA Ministerul Educaţiei Naţionale Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Str. Domnească nr. 111 T

METODOLOGIE DE DESFĂSURARE A CONCURSULUI PENTRU FUNCTIA DE DIRECTOR AL CONSILIULUI PENTRU STUDIILE UNIVERSITARE DE DOCTORAT (CSUD) DE LA I

PROCEDURĂ PRIVIND EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE LA

GHIDUL SOLICITANTULUI INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE A APLICAŢIEI ONLINE DE SOLICITARE A FINANŢĂRILOR NERAMBURSABILE PENTRU PROIECTE EDITORIALE

NUME CANDIDAT Babeş (Linte) Ramona Mădălina FIŞA DE VERIFICARE PRIVIND CONFERIREA TITLULUI DE ŞEF DE LUCRĂRI Poziţia profesională actuală PARCURSUL PR

Microsoft Word - ORDIN Nr 4843 din 1 aug 2006 IOSUD.doc

Către,

Metodologia de autoevaluare a activității Școlii Doctorale UTCN Anexa 1 - SISTEMUL DE CRITERII, STANDARDE ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ UTILIZAȚI ÎN AC

Universitatea Bogdan Vodă din Cluj-Napoca 1 Regulamentul de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului didactic REGULAMENTUL DE EVALUARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALEȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA REGULAMENT privind acordarea burselor de cercetare postdoc

Chestionar

Sesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti – Ediţia 2019

Raportul Directorului Departamentului de Ştiinţe Economice aferent anului 2015 Prof. Dr. Felix Arion 22/01/2016

C.A. Senat Avizat Aprobat, Rector, Președinte Senat Universitatea din Bucureşti Precizări privind organizarea concursului pentru

Anexa 2-RE-01

ACADEMIA DE POLIŢIE

1

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

TRADIȚIE ȘI EXCELENȚĂ FACULTATEA DE FIZICĂ Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Cluj-Napoca, RO Tel.: / Fax:

Documente de referinţă:

UNIVERSITATEA TEHNICA FACULTATEA DE AUTOVEHI CULE RUTI ERE, MECATRONI CA si MECANI CA Ghid pentru redactarea, elaborarea şi prezentarea Proiectului de

PLAN MANAGERIAL

PowerPoint Presentation

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr

Microsoft Word - Plan operational_ACE_2014.doc

Cercetarea stiintifica in Romania

DIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara 1. Context

PLAN MANAGERIAL – Angela Repanovici

Microsoft Word - MineaCV-Europass-romana.doc

ANEXA 4 - MEDICINĂ Fișă de verificare a standardelor minime, pentru ocupare a funcției de conferenţiar, respectiv cercetător ştiinţific II Nume... Pre

LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE

R E G U L A M E N T

OPIS

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa Calea Domnească nr. 127, Târgovişte - Dâmboviţa Telefon: 0245/211891; Fax: 0245/613723;

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Acreditată prin Legea Nr. 443/ Sediul central: BUCUREŞTI ROMÂNIA Str. Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, Cod poştal: 0300

REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA,FUNCŢIONAREA ŞI FINANŢAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN UNIVERSITATEA,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU -PITEŞTI 2016

PLAN OPERAȚIONAL pentru anul 2019 Departamentul de Chimie Aplicată și Ingineria Compușilor Anorganici și a Mediului (CAICAM) Planul operațional al Dep

GHIDUL

..MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I. FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Institu

Invitaţie - program

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA PROCEDURĂ-CADRU de afiliere a conducătorilor de doctorat la şcolile doctorale în ca

MISIUNE Biblioteca Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia funcționează din anul 1991, an în care s-a înființat universitatea și își desfășoară

manual_ARACIS_evaluare_experti_v5

Chestionar privind despăgubiri collective

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE Raport privind evaluarea activităţii didactice de către studenţi Facultatea de Automatică şi Calculatoare Anu

A n e x a nr

ANEXE Metodologie_ocupare_posturi_didactice _1_

Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Naț

ANUNT SELECTIE PARTENERI Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie anunta organizarea unei proceduri de selectie pentru

Microsoft Word - raport final Concurs Sofer.doc

REGULAMENT DE PARTICIPARE I. Înscriere: Simpozionul Auxiliare curriculare şi portofolii ale elevilor se organizează pe două secţiuni: 1. Auxiliare cur

REGULAMENT

ACADEMIA ROMÂNĂ,,Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu

Analiza impactului antreprenoriatului instituţional în gestionarea durabilă a pădurilor în România prin instrumente socio-economice şi de teledetecţie

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA DIDFR PROCEDURĂ SPECIFICĂ PS-DIDIFR - 04 EVALUAREA Ediţia 2 PERFORMANŢELOR Data: octombrie 2016 CADRELOR DIDACTICE DIN Pag.

rrs 4_2011.indd

REGULAMENT ADMITERE 2015 pentru site

GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din R

manual_ARACIS_evaluare_experti_v4

Microsoft Word - CONDITII INSCRIERE Limba româna

Microsoft Word - Procedura_admitere_SDG_2019_semnat.doc

ORDIN nr din 20 decembrie 2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţă

ŞCOALA GIMNAZIALĂ METEŞ JUDEŢUL ALBA PLANUL OPERAŢIONAL a) ASIGURAREA UNEI PREGĂTIRI DE NIVEL RIDICAT ŞI CREAREA UNUI CLIMAT CARE SĂ MOTIVEZ

R A P O R T A N U A L A N N U A L R E P O R T

Transcriere:

NARATIV WP4 R4.1. Criterii de selectare reviste ştiinţifice pentru training în domeniul editorial Activitatea: 4.1. Training editorial Subactivitatea: 4.1.1. Stabilirea criteriilor de selectare a 30 de reviste ştiinţifice în vederea derulării unui program de întărire a capacităţii editoriale. Stabilirea criteriilor de selectare a 30 de reviste ştiinţifice se bazează pe 3 piloni de studiu: 1. Analiza criteriilor CNCSIS de evaluare a revistelor ştiinţifice româneşti; 2. Chestionar cu cele mai reprezentative reviste româneşti din arii diverse ale ştiinţei; 3. Chestionar cu participare internaţională din partea a 3 mari actori din industria editorial-ştiinţifică. I. Istoricul metodologiilor de evaluare CNCSIS a revistelor ştiinţifice româneşti Început în 2001, procesul de evaluare a revistelor ştiinţifice româneşti a trecut, din anul 2005, de la evaluarea la nivelul comisiilor de specialitate, în urma căreia se obţinea recunoaşterea CNCSIS, la o evaluare unitară a tuturor revistelor pe baza a 10 criterii, structurate pe două seturi, de apreciere a calităţii ştiinţifice în baza căreia, pe lângă recunoaşterea CNCSIS, se obţine şi o clasificare a revistelor. Din anul 2008 pe lângă cele 10 criterii cantitative, care s-au mai rafinat pe parcurs, au fost adăugate 4 criterii calitative, câte două pentru fiecare set.

METODOLOGIE 2001-2004 2002 2001 Metodologia 2001-2004 Criterii utilizate: 1.Includerea revistei în baza de date a unui institut de evaluare scientometrică (Exemplu: ISI; ICI; IEE; IEEE etc.). 2.Includerea revistei în cataloage centralizatoare de rezumate pe domeniu (ex. Chemical Abstracts, Biological Abstracts, Physics Abstracts, Mathematical Reviews etc.). 3. Factorul de impact pe plan internaţional. 4. Difuzarea în străinătate a revistei. 5. Schimburi internaţionale. 6. Autori din strainătate. 7. Suportul unor societăţi ştiinţifice şi profesionale din ţară şi străinătate. 8.Prestigiul colegiului de redacţie; includerea unor personalităţi din străinătate în colegiul de redacţie. 9. Tradiţia apariţiei. 10. Ritmicitatea apariţiei. 11. Amploarea revistei. 12.Apariţia articolelor în limbi străine de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană). 13. Rezumate în limbi străine de circulaţie internaţională. 14. Calitatea comisiei de referenţi ai revistei. Rezultate obţinute AN COMISIA DINAMICA DE CREŞTERE TOTAL RECUNOSCUTE COMISIE GENERAL VARIAŢIA PROCENTUALĂ 1 45 45 2 56 56 3 0 0 4 34 34 185 5 20 20 6 30 30 1 0 45 2 0 56 3 0 0 4 0 34 185 0% 5 0 20 6 0 30

2004 2003 1 11 56 2 33 89 3 92 92 4 17 51 380 105.41% 5 20 40 6 22 52 1 7 63 2 27 116 3 41 133 4 14 65 499 31.32% 5 8 48 6 17 69 7 5 5 Metodologia 2005-2007 Criterii utilizate şi modalitatea de aplicare Nr.crt. Criteriu Punctaj 1 Includerea revistei în baze de date ale Institutului pentru Ştiinţa Informaţiei din Philadelphia (ISI Thomson) sau includerea în baze de date internaţionale de prestigiu care indexează rezumatele articolelor (INSPEC, VINITI, MEDLINE etc.) 2 Includerea revistei în cataloage centralizatoare de rezumate pe domeniu Revistele incluse în baze de date ISI (Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index sau Arts & Humanities Citation Index) sunt automat incluse în categoria A. Se acordă câte 20 de puncte pentru includerea revistei într-o bază de date internaţională de prestigiu care indexează rezumatele articolelor. Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare catalog centralizator de rezumate pe domeniu.

3 Difuzarea în străinătate a revistei Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare instituţie din străinătate la care se difuzează revista pe bază de abonament sau comandă. 4 Schimburi internaţionale Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare schimb internaţional de publicaţii ştiinţifice, dacă revista este inclusă în baza de date ISI. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare schimb internaţional de publicaţii ştiinţifice, dacă revista cu care se face schimbul ţine de domeniul de interes al instituţiei primitoare şi este editată de universităţi/institute de cercetare recunoscute. (maxim 15 puncte) 5 Autori din străinătate Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare articol publicat în revistă, în ultimii trei ani, care are un autor străin, dacă respectivul articol are caracter ştiinţific. 6 Prestigiul colegiului de redacţie Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare profesor universitar din străinătate sau membru al Academiei Române cooptat. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare membru al Academiilor de ramură cooptat. (la acest criteriu se pot acorda maxim 10 puncte) 7 Tradiţia apariţiei Se atribuie un număr de puncte egal cu numărul anilor de la începutul apariţiei, împărţit la 5. 8 Ritmicitatea apariţiei Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare an de apariţie cu frecvenţă declarată, în ultimii 5 ani.

METODOLOGIE 2005-2007 9 Apariţia articolelor în limbi străine de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană) 10 Rezumate în limbi străine de circulaţie internaţională Se acordă 20 de puncte dacă toate articolele sunt publicate într-o limbă de circulaţie internaţională. Se acordă 5 puncte dacă pentru toate articolele publicate există rezumate în limbi străine de circulaţie internaţională. Rezultate obţinute AN CATEGORIA DINAMICA DE CRESTERE TOTAL REVISTE CATEGORIE RECUNOSCUTE VARIATIA PROCENTUALĂ A REVISTELOR RECUNOSCUTE 2005 2006 A 6 6 B 110 110 C 164 164 D 226 226 A 1 7 B 62 173 C 27 191 280 371 32,50% 2007 D 265 265 A 4 11 B* 87 260 C 37 228 D -2 263 499 34.50% B* cuprinde şi noua subcategorie B+.

Premisele schimbării Având în vedere că, în etapa a doua, în decurs de trei ani, au obţinut recunoşterea CNCSIS acelaşi număr de 499 de reviste, s-a impus ca pentru o perioadă tot de 3 ani, 2008-2010, ridicarea baremele criteriilor în cadrul metodologiei de evaluare şi ierarhizare a revistelor de specialitate româneşti. Un alt fapt relevant, care a venit în sprijinul deciziei schimbării metodologiei de evaluare a fost distribuţia de tip "vulcanul lui Gauss" a revistelor pe categoriile CNCSIS. Metodologia 2008-2010 Criterii utilizate şi modalitate de aplicare Nr.crt. Criteriu Punctaj 1 Includerea revistei în baze de date internaţionale (BDI) Revistele incluse în urmatoarele baze de date ISI (Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index, Arts & Humanities Citation Index) vor fi automat incluse în categoria A. Se vor acorda câte 20 de puncte pentru includerea revistei într-o BDI. 2 Includerea revistei în cataloage internaţionale Se vor acorda câte 5 puncte pentru fiecare catalog internaţional.

3 Difuzarea în străinătate a revistei prin abonament/comandă 4 Difuzarea în străinătate a revistei prin schimb internaţional Se va acorda câte 1 punct pentru fiecare instituţie din străinătate la care se difuzează revista prin abonament/comandă. (maxim 15 puncte) Se vor acorda câte 3 puncte pentru fiecare schimb internaţional (în acelaşi domeniu) cu o revistă inclusă în baza de date ISI (Master Journal List), altfel 1 punct. (maxim 15 puncte) 5 Autori din străinătate Se vor acorda câte 3 puncte pentru fiecare articol ştiinţific publicat în revistă, în ultimii trei ani, care are cel puţin un autor străin. (se iau în considerare numerele revistei care formează trei ani compleţi de aparaţie: ex 2/2005-1/2008 pentru o revistă semestrială) 6 Prestigiul colegiului de redacţie Se vor acorda câte 3 puncte pentru fiecare profesor universitar din străinătate sau membru al Academiei Române. Se vor acorda câte 2 puncte pentru fiecare membru al Academiilor de ramură. (maxim 10 puncte) 7 Apariţia după 1990 Se va acorda un număr de puncte egal cu numărul anilor de apariţie de după 1990 împărţit la 3, la care se adaugă câte 1 punct pentru fiecare număr distinct apărut în ultimii 3 ani. 8 Ritmicitatea apariţiei Se vor acorda câte 5 puncte pentru fiecare an de apariţie cu frecvenţă declarată, în ultimii 3 ani. 9 Publicarea articolelor în limbi străine de circulaţie internaţională Se vor acorda 20 de puncte dacă toate articolele ştiinţifice, din ultimul număr, sunt publicate într-o limbă de circulaţie internaţională.

10 Titlurile, rezumatele şi cuvintele cheie ale articolelor în limbi străine de circulaţie internaţională Se vor acorda 10 puncte dacă toate articolele ştiinţifice, din ultimul număr, au titlurile, rezumatele şi cuvintele cheie într-o limbă de circulaţie internaţională. La cele 10 criterii cantitative au fost adăugate următoarele 4 criterii calitative: a. Citări în bazele ISI şi Scopus ale autorilor care au publicat în revistă b. Specificitatea revistei: organizaţie emitentă, domeniul specific al revistei, calitatea ştiinţifică a articolelor româneşti (se analizează cele mai bune 3 articole româneşti din fiecare an din ultimii 3) c. Responsabilizarea membrilor din colegiul redacţional prin recomandarea articolelor apărute în revistă d. Tradiţia apariţiei - se ia în considerare vechimea revistei şi activitatea acesteia de la înfiinţare până azi Se acorda câte 1 punct pentru fiecare citare în bazele ISI şi Scopus a autorilor ce au publicat în revistă. Se ia în considerare specificitatea revistei din punct de vedere al organizaţiei emitente, al editurii, al domeniului revistei şi al calităţii ştiinţifice a articolelor publicate. Se acordă puncte, conform criteriului cantitativ, pentru fiecare articol recomandat Se acordă un număr de puncte egal cu numărul anilor de activitate susţinută înainte de 1989 împărţit la 5. (perioada stabilită de comisia CNCSIS)

Rezultate obţinute: În urma aplicării acestui set de criterii a rezultat următoarea distribuţie, de tip clopotul lui Gauss : Training ELSEVIER În anul 2008 au avut loc două de instruire editorială pentru 30 de reviste româneşti cu experţi ai renumitei edituri ELSEVIER. Selecţia revistelor participante a fost realizată în două etape. În prima etapă, la nivelul biroului CENAPOSS, au fost selectate 22 de reviste. Criteriile care au stat la baza selecţiei au fost: a) vizibilitatea internaţională, calculată la evaluarea CNCSIS de criteriile 1-5; b) numărul de articole cu autori din străinătate; c) numărul de străini aflaţi în colegiul de redacţie. Baza de preselecţie a fost categoria B+. În etapa a doua, la nivelul comisiilor de specialitate CNCSIS, au fost făcute propuneri. Pe baza aceloraşi criterii au fost selectate dintre revistele propuse încă 8, care alături de cele 22 de la prima etapă, au format lotul de 30 de reviste participante la instruirea cu ELSEVIER. De remarcat că din cele 20 de reviste selectate în anul 2007, pe baza criteriilor CENAPOSS, 13 au fost indexate în ISI.

II. Analiza chestionarelor cu participare naţională şi internaţională În cadrul chestionarului cu participare naţională şi internaţională, s-au urmarit 3 capitole de întrebări: 1. Criterii de politica ştiinţei 2. Criterii de conţinut ştiinţific 3. Criterii de vizibilitate ştiinţifică Astfel, la criteriile de politica ştiinţei am chestionat intervievaţii cu privire la strategia de selectare a revistelor. Ne-a interesat în mod special părerea specialiştilor cu privire la omogenitatea sau eterogenitatea grupului de reviste. Era foarte important să stabilim dacă cele 30 de reviste vor avea un nivel ştiinţific similar sau ele vor proveni din paliere diferite de maturitate ştiinţifică. Acest lucru va decide tipul, conţinutul dar şi modalitatea de desfăşurare a sesiunilor de formare editorială. Din interviuri, s-a observat tendinţa clară de a forma un grup omogen de reviste ştiinţifice care să aibă experienţe similare, întrebări comune şi participare cât mai interactivă la aceste sesiuni. Un alt aspect de politica ştiinţei în cadrul acestor criterii a vizat posibilitatea acordării unui număr limitate de aşa-zise Wild Card -uri care să permită accesul în cadrul acestui proiect a unor reviste tinere, cu perspective reale de creare a unor programe editoriale solide, capabile să se afirme la nivel modial. Răspunsurile au variat, totuşi optându-se pentru o astfel de posibilitate, dar cu rezerva unui număr limitat (maxim 4) şi cu o selectare a acestora pe baza unui concurs de programe editoriale. Un punct de vedere interesant l-a avut Mr. Vijala Kiruvanayagam care a apreciat că aceste invitaţii speciale ar trebui acordate revistelor care dovedesc entuziasm şi motivaţie editorială, dar care au şi inclinaţii reale către noile tehnologii din domeniul publicisticii ştiinţifice ( online publishing, electronic submission, online refeering etc). În ceea ce priveşte criteriile de conţinut ştiinţific, am urmărit părerile celor intervievaţi cu privire la colectivul de redacţie, istoricul apariţiilor, frecvenţa numerelor pe an, limbile în care este redactat textul integral al articolelor, cuprinsul, cuvintele cheie, rezumatele. În ceea ce priveşte colectivul de redacţie, am încercat să definim modul concret de evaluare a calităţii acestuia şi o eventuală metodologie de diferenţiere prin punctaj. S-a remarcat faptul că este dificil să diferenţiem nominalizările formale de cele reale şi că în general invitaţii din străinătate acceptă uşor să facă parte din astfel de colective. Un mod de apreciere ar fi rezultatele ştiinţifice ale membrilor acestora, fie prin evidenţierea indicelui Hirsch al fiecăruia, fie prin prezenţa lor cu articole în reviste indexate ISI. S-a mai

evidenţiat faptul că în cazul introducerii unui sistem de punctaj al acestor colective redacţionale, interpretările pot fi subiective. De asemenea, o astfel de echipă trebuie să constituie un mix echilibrat de persoane cu înaltă ţinută ştiinţifică, prestigiu şi recunoaştere internaţională, dar şi persoane tinere, entuziaste, motivate care au dovedit abilităţi extraordinare în domeniul lor de activitate. Dacă rolul primilor va fi unul de a da credibilitate revistei şi de a atrage noi autori, referenţi şi editori asociaţi, rolul celor tineri va fi de a depune cantitatea cea mai mare de muncă, de a se forma continuu şi a implementa noi tehnologii, dar şi de a participa activ la procesul de recenzare şi investigare ştiinţifică. Istoricul apariţiilor a fost un subiect important al acestor interviuri tematice. Opiniile celor intervievaţi au fost oarecum comune, şi anume că acest criteriu trebuie aplicat cu atenţie întrucât în viaţa unui jurnal pot interveni multe aspecte care să schimbe calitatea acestuia. Simpla considerare a numărului de ani care au trecut de la prima sa apariţie nu ar fi un considerent important de selecţie şi diferenţiere. În general s-au exprimat păreri similare, şi anume aceea de a se analiza un istoric cuprinzând ultimii 3-5 ani. S-a mai evidenţiat şi faptul că unele reviste nu pot avea un număr bogat de ani de apariţie pentru simplu fapt că disciplina la care se referă nu este una de tradiţie, dar poate fi însă de mare interes în zilele noastre (ex. Data mining, biotehnologii etc). În ceea ce priveşte frecvenţa anuală a numerelor, părerile celor intervievaţi au fost împărţite. Un consens s-a realizat în ceea ce priveşte publicarea unor numere duble. Acestea ar trebui să constituie situaţii excepţionale, motivate clar (de ex. de apariţia unor evenimente ştiinţifice pe care revista le-a susţinut sau la care a participat) şi în nici un caz o practică frecventă. Dacă aceste dublete devin o obişnuinţă anuală, atunci ele vor fi considerate ca fiind un singur număr. S-a mai evidenţiat de asemenea, că în cazul revistelor medicale este de dorit ca acestea să aibă minimum 4 numere pe an. De asemenea, o opinie unanimă a fost aceea a respectării programei editoriale anunţate (datele de apariţie). Intervievaţii străini au mai evidenţiat faptul că la nivel internaţional, ţinând cont şi de tendinţele de publicare online, nu mai este atât de relevant câte numere se publică pe an şi numărul articolelor publicate în anii analizaţi. O altă întrebare a fost legată de limba de publicare a textului integral. La acest punct, s-a evidenţiat faptul că limba engleză este limba universal acceptată ca fiind mijlocul de comunicare şi vizibilitate internaţională. Persoanele chestionate din străinătate au exprimat un punct clar de vedere, susţinând ideea publicării integrale în limba engleză. Persoanele din România au adus câteva nuanţe la această întrebare, dar în general s-au pronunţat pentru crearea unui punctaj favorabil revistelor care au publicat textul integral în limba engleză. Un punct de vedere clar a fost rostit şi cu privire la mozaicul lingvistic,

combătându-se categoric unele practici existente de publicare în cadrul aceleiaşi reviste a unor articole din mai multe limbi străine, cu sau fără circulaţie internaţională. În ceea ce priveşte limba de publicare a cuprinsului, cuvintelor cheie şi a rezumatelor, s-a întrunit o unanimitate în păreri, şi anume aceea că în mod obligatoriu, acestea trebuie să fie în limba engleză. Un punct de vedere interesant l-a exprimat domnul prof. dr. Radu Sestras care a propus ca în mod suplimentar şi titlurile şi conţinutul tabelelor, dar şi al figurilor prezente într-un articol să fie traduse în limba engleză. Privitor la criteriile de vizibilitate, s-a urmărit evaluarea opiniilor cu privire la vizibilitatea colectivului de redacţie, politica de open access a revistelor, vizibilitatea web (vizibilitatea pe internet), apartenenţa la baze de date internaţionale, difuzarea revistei în străinătate, participarea cu articole a autorilor din străinătate. Vizibilitatea colectivului de redacţie s-a identificat ca un factor principal al dezvoltării revistei. În principal, opiniile experţilor străini au reflectat faptul că această vizibilitate trebuie să se extindă şi asupra editurii sau asociaţiei care susţine revista, asupra echipei de tehnoredactori şi asupra biroului editorial care va fi responsabil de primirea articolelor şi recenzarea acestora. În ceea ce priveşte opinia experţilor din România, aceştia s-au exprimat clar în favoarea luării în considerare şi a editorilor români aflaţi în străinătate şi care îşi aduc o contribuţie marcantă la dezvoltarea revistei. O altă evidenţă a experţilor străini este aceea a neintroducerii unui criteriu cantitativ de punctare a acestui aspect. Vijala Kiruvanayagam şi-a exprimat opinia că un colectiv editorial vizibil internaţional este acela care are minim 30% din membrii săi recunoscuţi în străinătate şi că eventual acesta poate fi un factor de punctaj. În ceea ce priveşte opinia experţilor români, s-a mai evidenţiat faptul că aprecierea vizibilităţii colectivului de redacţie poate fi atât subiectivă, dar şi influenţată de mijloace artificiale de atragere a persoanelor din străinătate în cadrul acestor echipe. Experţii români au înclinat către susţinerea modalităţii actuale de acordare a punctajelor CNCSIS, cu amendamentul de a fi luate în considerare doar persoanele care publică în reviste indexate ISI sau care au un indice Hirsch relevant domeniului de activitate. În ceea ce priveşte oferirea accesului liber la articole pe perioada proiectului (Open Access), în general s-a optat pentru acest tip de acces, dar pe perioada proiectului, iar fiecare revistă să aibă libertatea de a oferi accesul liber la textul integral cu sau fără o perioadă de embargou (6-12 luni). O opinie interesantă a avut-o domnul prof. univ. dr. Ion Roşca care a pledat în favoarea continuării modalităţii de acces pe care revistele o oferă în prezent, iar dacă totuşi se ajunge la accesul liber, revistele să marcheze în mod clar că oferă acces liber întrucât se află în derulare un proiect de sprijin editorial şi deschiderea

către textul integral se facă prin acest proiect. Experţii străini au arătat o rezervă în ceea ce priveşte accesul liber la articole, menţionând faptul că prin aceasta se obţine întradevăr o vizibilitate mai mare (ca urmare a citărilor), dar acest efect nu este foarte mare şi nici de lungă durată. Până la urmă continuţul ştiinţific este acela care va crea nevoia citărilor. Criteriul de vizibilitate web (pe internet) a produs unanimitate în rândul celor consultaţi. Aceştia au considerat că acesta trebuie să fie un criteriu de eligibilitate şi fiecare revistă selectată să aibă propria sa pagină de web, să ofere informaţii complete cu privire la colectivul de redacţie, la instrucţiunile pentru autori, procesul de recenzie a articolelor, rezumatul articolelor şi istoricul apariţiilor. O nuanţă a acestui criteriu a subliniat-o domnul dr. Focko van Baerkelaer care susţine ideea creării unei platforme editoriale unice în care aceste reviste să publice (sub propria apariţie) numerele de reviste. De asemenea domnul Jeremy Dougherty a menţionat importanţa publicării pe pagina web a misiunii, scopului şi obiectivelor actuale ale revistei şi cărei nevoi de informare i se adresează. Apartenenţa la bazele de date internaţionale este considerat un criteriu principal (de eligibilitate în cadrul proiectului) de către toţi cei intervievaţi, excepţie făcând domnul Focko van Baerkelaer care consideră că se pot dezvolta reviste puternice în prezent şi fără ca acestea să participe în baze de date comune. Experţii din România au menţionat şi faptul că ar trebui să existe o listă de baze de date care pot fi luate în considerare, iar această listă să fie diferită de la un domeniu la altul. O altă posibilitate ar fi aceea de a fi luate în calcul doar bazele de date care admit indroducerea de noi reviste numai după ce s-a trecut de un proces exigent de recenzie a revistei de către editorii bazei de date. În ceea ce priveşte difuzarea revistei în străinătate, experţii au considerat că acesta nu mai poate fi un criteriu principal de evaluare a revistelor, ţinând cont şi de etapa digitală prin care trece publicarea ştiinţifică. Dacă s-ar lua însă în calcul difuzarea formei tipărite a revistelor, ar trebui să se ţină cont de acordurile de schimb între instituţii şi nu de dovada expedierii numerelor acestora. Mai ales că acordurile de schimb internaţional pot funcţiona şi cu referire la varianta online a unei reviste ştiinţifice, caz în care acordul ar prevedea accesul pe baza de parolă. Criteriul articolelor cu autori străini a fost apreciat ca foarte important de către toţi experţii, cu menţiunea că ar trebui introduse câteva elemente de control. Printre acestea, cel mai important ar fi evaluarea autorilor prin prisma indicelui Hirsch sau al articolelor deja publicate în alte reviste indexate ISI. De asemenea, s-a menţionat faptul că un autor străin nu trebuie să apară de la număr la număr în cadrul aceleiaşi reviste, acest lucru subliniind mai degrabă înţelegeri artificiale între editori şi autori. S-a apreciat că un punct

de vizibilitate ştiinţifică poate fi atins cu un nivel minim de 10% autori străini în cadrul unei reviste, pe parcursul a 1 an. La chestionar au luat parte 9 respondenţi din România şi 3 din străinătate. Aceştia au fost: Nume Instituţia Revista Prof. univ. dr. Ion Gh. Roşca Prof. univ. dr. Ruxanda Gheorghe Dr. Mihai Popescu; dr. Olga Gadea; Cristina Iliescu Prof. univ. dr. Radu Purice Prof. dr. Viorel-Puiu Păun Academia de Studii Economice (rector) Academia de Studii Economice Editura Medicală Amaltea Institutul de Matematică al Academiei Române Simion Stoilow (secretar ştiinţific) Universitatea Politehnică Bucureşti Amfiteatru economic, Studii de calcul economic şi cibernetică economică Studii de calcul economic şi cibernetică economică Revista Româna de Pediatrie, Romanian Journal of Neurology, Revista Româna de Stomatologie, Revista Româna de Boli Infectioase, Revista Medicală Româna, Revista Româna de Reumatologie, Maedica, a Journal of Clinical Medicine, Practica Farmaceutică, Practica Medicală Journal of Operator Theory Materiale Plastice, Control Engineering and Applied Informatics

Prof. univ. dr. Vasile Berinde Universitatea de Nord Baia Mare Carpathian Journal of Mathematics, Creative Mathematics and Informatics Prof. univ. dr. Radu Sestras Prof. univ. dr. Jurcoane Stefana Mihaela Ionescu Dr. Focko van Baerkelaer Dr. Jeremy Dougherty Patric Jackson; Vijala Kiruvanayagam Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti Şcoala Naţională de Ştiinte Politice şi Administrative Springer Verlag Thomson Reuters Elsevier Nodulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj Napoca Romanian Biotechnological Letters Revista romănă de comunicare şi relaţii publice

3. Concluzii Pe baza datelor analizate, dar şi a istoricului evaluărilor CNCSIS cu privire la revistele româneşti, propunem următorul set de criterii pentru selectarea revistelor care vor intra în programul de sprijin editorial: 1. Criterii de eligibilitate: a. Revista să fie recunoscută CNCSIS (categorie A, B+ sau B): i. pagina web actualizată (acces la rezumatele şi cuvintele cheie din 2006-2008, şi în limba engleză); ii. respectarea ritmicităţii în ultimii 3 ani. b. Frecvenţa de minim 4 numere în 2008. c. Asigurarea accesului liber la conţinutul articolelor publicate în perioada derulării proiectului. 2. Criterii cantitative: a. Prestigiul colegiului de redacţie: se acordă 2 puncte pentru fiecare personalitate din străinătate cu publicaţii în reviste cotate ISI; nu se vor lua în calcul referenţii/recenzorii/etc. b. Includerea revistei în baze de date internaţionale de prestigiu: se acordă 10 puncte pentru o bază de date care realizează o evaluare în prealabil (ISI, Scopus, IndexCopernicus minim IC=3, Engineering Village, Medline, CSA etc.). c. Articole cu autori din străinătate: se acordă câte un punct pentru fiecare articol cu autori exclusiv din străinătate, care au mai publicat şi în reviste cotate ISI. d. Revistele editate cu sprijinul unor asociaţii/societăţi profesionale/ştiinţifice vor primi 20 de puncte. Notă: Analiza se va face pe baza datelor existente pe paginiile web ale revistelor. Perioada analizată va fi 2006 prezent. În caz de egalitate, diferenţierea se va face pe baza punctajelor obţinute la ultima evaluare CNCSIS.