1 REGULAMENT INTERN Salariaţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în raport cu drepturile şi obligaţiile ce le revin potrivit legii precum şi contractelor individuale de muncă şi deciziilor de numire în funcţii publice, au obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile stabilite în prezentul Regulament intern, întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările ulterioare, Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autorităţile si instituţiile publice, Legii nr. 188/1999 - Statutul funcţionarilor publici, Legea nr. 7/2004 Codul de conduită al funcţionarilor publici şi a altor acte care reglementează activitatea în cadrul autorităţi: H.G. nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările în vigoare, Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi combaterea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii; Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 securităţii si sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicare; O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare - republicare şi Legea nr. 16/1996 Legea Arhivelor Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1 (1) Prezentul regulament se aplică tuturor salariaţilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, indiferent de locul de muncă, natura contractului de muncă şi felul muncii. (2) Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii ca urmare a detaşării sau delegării lor, au obligaţia să respecte regulile de disciplină din Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe toată durata detaşării sau delegării. (3) Studenţii care fac practică în cadrul agenţiei vor respecta pe toată durata acesteia, regulile de disciplină a muncii, înscrise în prezentul regulament. Art. 2 Salariaţii agenţiei, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ca urmare a detaşării sau delegării lor, precum şi studenţii care efectuează stagii de practică în cadrul agenţiei vor fi instruiţi de către şefii ierarhici asupra prevederilor din prezentul Regulament intern, sub semnătură de luare la cunoştinţă şi conformare, înainte de începerea activităţii.
2 Art. 3 Salariaţii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură care sunt delegaţi sau detaşaţi la alte unităţi, sunt obligaţi să respecte, pe această perioadă şi regulile de disciplină a muncii ale acestor unităţi. Art. 4. Însuşirea şi respectarea Regulamentului intern este obligatorie pentru întregul personal - indiferent de funcţia ocupată în cadrul instituţiei, necunoaşterea prevederilor regulamentului nefiind opozabilă în raporturile de muncă sau de serviciu. Art. 5 Prezentul regulament, emis prin consultarea salariaţilor din toate structurile organizatorice ale agenţiei, va fi aprobat prin decizie a preşedintelui. Regulamentul va produce efecte numai după ce toţi angajaţii agenţiei vor lua la cunoştinţă, sub semnătură, de prevederile acestuia. Compartimentul resurse umane va aduce la cunoştinţa noilor angajaţi, sub semnătură, prevederile Regulamentului intern. Art. 6 (1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe. Art. 7 Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare. CAPITOLUL II DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONDUCĂTORULUI AUTORITĂŢII Art. 8 Conducătorul autorităţii are, în principal, următoarele drepturi : a) să stabilească organizarea şi funcţionarea instituţiei ; b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii ; c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) să numească şi să elibereze din funcţie, în condiţiile legii, personalul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. f) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii şi Regulamentului intern. Art. 9 Conducătorului autorităţii îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă ; b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă ; c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractele individuale de muncă şi din deciziile de numire în funcţii publice ;
3 d) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora ; e) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii ; f) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege; g) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului ; h) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor ; i) să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă; j) să asigure salariaţilor acces periodic la formarea profesională; k) asigurarea repartizării judicioase a forţei de muncă, organizarea selecţionării forţei de muncă în vederea încadrării în muncă, în vederea promovării personalului în funcţie de capacitatea profesionala şi în vederea orientării profesionale, astfel: 1) încadrarea personalului contractual se face prin încheierea contractelor individuale de muncă în structurile prevăzute de legislaţia în vigoare; 2) numirea în funcţiile publice se face prin decizie a preşedintelui, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; l) stabilirea condiţiilor privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul agenţiei, săvârşite de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul ministerului; CAPITOLUL III DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR Art. 10 Salariatul are, în principal următoarele drepturi : a) salariu de baza corespunzător funcţiei prevăzute în statul de funcţii, precum şi drepturile complementare acordate de lege (indemnizaţie de conducere, sporuri, premii, compensări concediu de odihnă etc.); b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal ; c) concediu de odihnă anual, concedii medicale, concedii fără plată, conform legislaţiei în vigoare; d) dreptul la egalitatea de şanse şi de tratament ; e) dreptul la demnitate în muncă ; f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă ; g) dreptul la acces la formarea profesională ; h) dreptul la opinie; i) dreptul la informare şi consultare ; j) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; k) dreptul la protecţie în caz de concediere ; l) dreptul de a participa la acţiuni colective ; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat; n) dreptul de a beneficia de prezumţia de bună-credinţă, în condiţiile art. 4 lit. h) din Legea nr. 571/2004, până la proba contrară; o) dreptul de a beneficia de prezenţa presei şi a unui reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale, la şedinţele comisiei de disciplină sau ale altor organisme
4 similare, pentru cazurile în care funcţionarul este cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare; p) dreptul de a-i fi ascunsă identitatea, în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public îi este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a prestaţiilor sale profesionale; q) dreptul de a depune sesizări privind încălcarea prevederilor Codului de conduită a funcţionarilor publici sau ale Codului de conduită a personalului contractual la comisia de disciplină şi/sau instituţia abilitată să urmărească aplicarea şi respectarea acestora (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici). r) indemnizaţie pentru cheltuieli de întreţinere şi deplasare în cazul efectuării delegaţiilor în interesul serviciului; s) concedii de maternitate şi lăuzie pentru salariatele unităţii; t) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii; u) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; v) drepturi de asigurări sociale; w) dreptul la pensie; x) dreptul de a beneficia de asistenţa medicală, de proteze şi de medicamente; y) salariatele care sunt gravide, au născut recent sau care alăptează, beneficiază de toate drepturile prevăzute în O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; z) alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare. Art. 11 Salariaţilor le revin, în principal, următoarele obligaţii: (1) Obligaţii cu caracter permanent, aplicabile tuturor salariaţilor (de conducere şi de execuţie): a) obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce le revin conform fişei postului sau, după caz, de a realiza norma de muncă astfel încât să asigure un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor; b) obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice; c) obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării, prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul individual de muncă sau în ordinele de numire pe funcţii publice şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, cu respectarea eticii profesionale; d) obligaţia de a respecta disciplina muncii şi de a execute la timp şi în mod corespunzător sarcinile de serviciu prevăzute în fişa postului, precum şi alte sarcini încredinţate de şefii ierarhici superiori, cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale şi de a folosi corespunzător bunurile agenţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor funcţiei deţinute; e) să respecte programul de lucru,; f) să înştiinţeze şeful ierarhic imediat ce constată existenţa unor deficienţe sau abateri în activitatea proprie locului de muncă, propunând măsuri concrete pentru prevenirea sau remedierea acestora; g) să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a fondurilor publice, în conformitate cu prevederile legale şi să menţină ordinea, disciplina şi curăţenia la locul de muncă;
5 h) obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate aduce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia; i) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; j) obligaţia de a nu exprima public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea agenţiei, cu politicile şi strategiile acestuia, ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; k) obligaţia de a nu face aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care ministerul are calitatea de parte; l) obligaţia de a nu dezvălui informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege; m) obligaţia de a nu dezvălui informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile agenţiei sau ale unor funcţionari, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice; n) obligaţia de a nu acorda asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului ori a agenţiei; o) obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor agenţiei; p) obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate, de a avea o atitudine conciliantă şi a evita generarea conflictelor datorate schimbului de păreri; q) obligaţia de a respecta, când participă la activităţi sau dezbateri publice, limitele mandatului de reprezentare încredinţat de preşedinte;; r) obligaţia de a nu afişa, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora; s) obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale; t) obligaţia de a avea un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate, în relaţiile cu personalul agenţiei, persoanele fizice şi juridice; u) obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul agenţiei, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin: 1)-întrebuinţarea unor expresii jignitoare; 2)-dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private; 3)-formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase; v) obligaţia de a respecta principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin: 1)-promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt; 2)-eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte; w) obligaţia de a promova, în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional, a unei imagini favorabile ţării şi agenţiei; x) obligaţia de a nu-şi exprima, în relaţiile cu reprezentanţii altor state, opiniile personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale; y) obligaţia ca, în deplasările externe, să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol, fiindu-le interzisă încălcarea legilor şi a obiceiurilor ţării gazdă;
6 z) obligaţia de a nu solicita/accepta cadouri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii; aa) obligaţia de a nu uza de prerogativele funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege; bb) obligaţia de a nu impune altor funcţionari să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale; cc) obligaţia de a asigura ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a agenţiei, de a evita producerea oricărui prejudiciu, acţionând ca un bun proprietar; dd) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; ee) obligaţia de a respecta secretul de serviciu ; ff) să-şi completeze cunoştinţele cu noutăţile în domeniu; gg) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, fie în cadrul instituţiei, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop; să promoveze raporturi de colaborare cu colegii şi subalternii, cât şi raporturi de respect faţă de şefii ierarhici, evitând comentariile şi aprecierile referitoare la activitatea altor compartimente; hh) să aducă la cunoştinţa Compartimentului resurse umane, modificările intervenite în situaţia personală (căsătorie, divorţ, naştere, schimbarea domiciliului etc.); ii) să anunţe cât mai urgent seful ierarhic despre imposibilitatea prezentării la serviciu datorită stării de sănătate sau unor probleme personale etc.; jj) să-şi însuşească şi să aplice dispoziţiile privind redactarea, semnarea şi circuitul corespondenţei, precum şi expedierea acesteia; (2) Obligaţii cu caracter permanent, aplicabile salariaţilor de conducere: a) obligaţia de a asigura egalitatea de şanse şi de tratament cu privire la dezvoltarea carierei în serviciul public; b) obligaţia de a examina şi aplica cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare; c) obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţie pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a celor angajaţi pe bază de contract. (3) Obligaţiile menţionate la alin. (1) literele g) - h) se menţin pentru o perioadă de 2 ani de la încetarea raporturilor de serviciu/muncă, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene. (4) Obligaţii ce trebuie îndeplinite de către toţi salariaţii în termen de 5 zile de la angajare: a) obligaţia de a depune jurământul (se aplică doar funcţionarilor publici); b) obligaţia de a completa Declaraţia de avere şi Declaraţia de interese; c) obligaţia de a se prezenta la responsabilul cu protecţia muncii în vederea efectuării instructajului la angajare; d) prezentarea tuturor documentelor ce compun Dosarul profesional, conform legii. Art. 12 Pentru funcţionarii publici, drepturile şi obligaţiile stipulate la art. 8 şi art. 9 se completează cu cele prevăzute prin actele normative care reglementează funcţia publică şi funcţionarii publici.
7 CAPITOLUL IV TIMPUL DE MUNCĂ ŞI DISCIPLINA MUNCII Art. 13 Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Art. 14 Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Art. 15 Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus, sâmbăta şi duminica. Art. 16. Programul de lucru în aparatul propriu al agenţiei se desfăşoară zilnic, în intervalul 8,30 16,30. Art. 17 Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Art. 18 Pentru activitatea care se desfăşoară în cadrul Centrului operativ permanent pentru situaţii de urgenţă, organizată în schimburi, durata zilnică a timpului de muncă de 12 de ore va fi urmată de o perioadă de repaus conform legii. Art. 19 Pentru anumite activităţi, conducătorul autorităţii poate dispune încadrarea unor salariaţi cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de 4 ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, conform legii. Art. 20 La solicitarea salariaţilor, conducătorul autorităţii poate stabili programe individualizate de muncă, în care respectivii salariaţi îşi aleg orele de sosire şi plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic. Art. 21 Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, este considerată muncă suplimentară. Art. 22 (1) La solicitarea conducătorului autorităţii sau a şefului ierarhic, salariaţii pot efectua muncă suplimentară cu respectarea prevederilor art.15. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor alin.(1) este interzisă. Art. 23. Munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite, diferenţiat, pentru personalul contractual şi pentru funcţionarii publici, conform legislaţiei în vigoare. Art. 24. Nu se plătesc şi nu se compensează cu timp liber activităţile desfăşurate de salariaţi în afara timpului de muncă, dacă acestea se desfăşoară ca urmare a restanţelor nejustificate sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu. Art. 25 Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Art. 26 (1) Salariaţii au obligaţia de a utiliza integral programul normal de muncă, conform fişelor posturilor sau a sarcinilor proprii de muncă. (2) Abaterile de la program se consideră acte de încălcare a disciplinei şi se sancţionează în funcţie de gravitatea faptei, conform legislaţiei în vigoare. Art. 27 (1) Munca prestată între orele 22,00 6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Durata normală a muncii de noapte nu va depăşi 8 ore într-o perioadă de 24 de ore. Art. 28 Salariaţii care efectuează muncă de noapte beneficiază de un spor ce se acordă în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare. Art. 29 (1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte.
8 (2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte. Art. 30 (1) Pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. (2) Salariul este confidenţial, conducerea autorităţii având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. (3) Salariul se plăteşte în bani, o dată pe lună, la data de 12 a fiecărei luni. Art. 31 (1) Salariaţii au dreptul, opţional, la pauză de masă de 30 de minute care nu se va include în durata zilnică normală a timpului de muncă. (2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate. Art. 32 Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Art. 33 (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. Art. 34 (1) Salariaţii au dreptul anual la un concediu de odihnă plătit. (2) Durata acestuia şi condiţiile de acordare sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, cu modificările ulterioare. (3) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Art. 35 (1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. (2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2007 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007. Art. 36 (1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată. (2) Durata concediului fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale se va stabili prin acordul părţilor. Art. 37 (1) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională. (2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Art. 38 (1) Accesul personalului la informaţiile clasificate este permis numai în baza autorizaţiei scrise, conform modelului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, emise conform legislaţiei în vigoare. (2) Este interzisă scoaterea din incinta agenţiei a informaţiilor clasificate fără aprobarea conducătorului instituţiei. (3) Salariaţii cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligaţi să asigure protecţia acestora, potrivit legii şi să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate. Art. 39 (1) Intrarea şi ieşirea din agenţie în timpul programului de lucru şi după terminarea acestuia se face în conformitate cu Regulamentul privind accesul persoanelor în sediul agenţiei, aprobat de conducătorul instituţiei.
9 (2) Salariaţii au acces în incinta instituţiei pe bază de legitimaţii de serviciu prevăzute cu fotografii, vizate semestrial, precum şi pe bază de carduri de identificare. (3) Salariaţilor care au pierdut legitimaţiile de serviciu sau cardurile li se vor elibera documente provizorii de acces, până la emiterea unora noi. (4) La încetarea raporturilor de serviciu, respectiv de muncă, legitimaţia de acces şi cardul vor fi predate la compartimentul de resurse umane, respectiv administrativ. Art. 40 La terminarea programului de lucru toate încăperile vor fi încuiate, asigurându-se: a) păstrarea în deplină siguranţă a documentelor ; b) închiderea ferestrelor, întreruperea energiei electrice şi întreruperea funcţionării calculatoarelor din dotare. Art. 41 (1) În incinta agenţiei fumatul este permis doar în spaţii special amenajate pentru fumat unde sunt prevăzute scrumiere şi sunt instalate inscripţii LOC PENTRU FUMAT, astfel încât orice persoană să poată fi avizată de faptul că numai în acel spaţiu se poate fuma. (2) Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. (3) Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. CAPITOLUL V PROTECŢIA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ Art. 42. (1) Conducătorul autorităţii are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor. (2) Conducătorul autorităţii are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. Art. 43 (1) Conducătorul autorităţii răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. (2) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă conducătorul autorităţii se consultă cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Art. 44 Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii. Art. 45 (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor. (3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii. (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei. Art. 46 Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor.
10 CAPITOLUL VI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ Art. 47 (1) Încălcarea cu vinovăţie de către salariat, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz. (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici. Art. 48 (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica conducătorul autorităţii în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt prevăzute în Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul contractual şi în Legea nr 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţionarii publici. (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune Art. 49 Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor ; b) absenţe nemotivate de la serviciu ; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal; d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu ; e) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter ; f) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu ; g) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor ; h) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii ; i) exprimarea sau desfăşurarea în timpul programului de lucru, a unor opinii sau activităţi publice cu caracter politic ; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi ; k) alte fapte care contravin eticii profesionale, demnităţii umane şi ordinii de drept. Art. 50 Conducătorul autorităţii stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele: a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită ; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta. Art. 51 Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite, audierea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de el în apărare. Art. 52 (1) Conducătorul instituţiei dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termenul şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (2) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în termenul prevăzut de actele normative în vigoare şi produce efecte de la data comunicării. (3) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Art. 53 (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului contractual în conformitate cu prevederile Codului muncii sunt: a) avertismentul scris;
11 b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile ; c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă (2) - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica funcţionarilor publici conform Legii nr. 188/1999 modificată si completată sunt: a) mustrare scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani; d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an; e) destituirea din funcţia publică. Art. 54. Răspunderea penală sau patrimonială nu exclud răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită, dacă aceasta constituie o încălcare a obligaţiilor de serviciu sau a normelor de comportare a salariatului în cauză. Art. 55 Pentru salariaţii detaşaţi, care săvârşesc abateri disciplinare, sancţiunile se aplică de către instituţia la care aceştia sunt detaşaţi, cu excepţia desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă, pentru personalul contractual, sau a destituirii din funcţie, pentru funcţionarii publici, sancţiuni care vor putea fi aplicate numai de unitatea care i-a detaşat. Art. 56 Abaterile disciplinare săvârşite de salariaţii din aparatul propriu al instituţiei în timpul delegării în altă unitate se sancţionează de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. CAPITOLUL VII REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARĂ Art. 57 Sancţiunea disciplinară se stabileşte în raport cu gravitatea faptei disciplinare săvârşite, avându-se în vedere următoarele: a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare; b) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; c) gradul de vinovăţie a salariatului; d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală a salariatului în serviciu / conduita funcţionarului public; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta/existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile legii. Art. 58 (1) Nici o sancţiune, cu excepţia avertismentului scris (pentru personalul contractual) şi mustrare scrisă (pentru funcţionarii publici) - care poate fi dată de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile a faptei comise şi a împrejurărilor în care a avut loc aceasta, prin convocarea salariatului în cauză, cât şi a altor persoane care pot participa constructiv la edificarea completă asupra evenimentului produs. (2) Procedura privind efectuarea cercetării disciplinare şi a aplicării sancţiunii este cea prevăzută de art. 267-268 din Codul muncii, pentru personalul contractual şi de art. 77
12 80 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de prevederile H.G. nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările în vigoare, Art. 59 Împotriva sancţiunilor disciplinare se poate face plângere la instanţa judecătorească competentă în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei de sancţionare. Art. 60 Persoanele care au făcut o avertizare în interes public se pot adresa instanţei de judecată pentru a cere : a) anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate acestora, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credinţă. b) verificarea proporţionalităţii sancţiunii aplicate pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii. CAPITOLUL VIII RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII Art. 61 (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare. (2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale. Art. 62 Conducătorul agenţiei are obligaţia să asigure drepturi egale tuturor salariaţilor, în următoarele domenii: a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă sau de serviciu; b) stabilirea şi modificarea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului; c) acordarea drepturilor sociale, altele decât cele ce reprezintă salariul; d) formarea, perfecţionarea, reconversia şi promovarea profesională; e) aplicarea măsurilor disciplinare; f) dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta; g) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare. CAPITOLUL IX SOLUŢIONAREA PETIŢIILOR SALARIAŢILOR Art. 63 (1) Salariaţii au dreptul de a formula în scris petiţii în nume propriu. (2) Petiţiile se depun la secretariatul agenţiei şi se soluţionează, conform legii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Art. 64 Conducerea autorităţii va dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.
13 Art. 65 Pentru rezolvarea temeinică şi legală a petiţiilor, acestea vor fi îndrumate către compartimentele de specialitate, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului. Art. 66 Salariaţii au dreptul de a depune sesizări cu privire la încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, conform art. 4 lit. h) din Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii. Art. 67 Sesizarea prevăzută la art. 63 poate fi făcută, alternativ sau cumulativ: a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale; b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul; c) comisiei de disciplină sau organismului similar din autoritatea sau instituţia publică din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale; d) organelor judiciare; e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor; f) comisiilor parlamentare; g) mass-media; h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale; i) organizaţiilor neguvernamentale. Art. 68 În temeiul prevederilor Codului muncii şi al prezentului regulament, în realizarea drepturilor lor, salariaţii pot formula cereri pentru: j) concediul de odihnă anual; k) concedii pentru formare profesională; l) concedii fără plată; m) alte concedii prevăzute de legislaţia în vigoare; n) învoiri; o) schimbarea locului de muncă; p) schimbarea felului muncii; q) modificarea contractului individual de muncă; r) alte situaţii prevăzute de lege. Art. 69 Fiecare salariat are dreptul de a adresa conducerii agenţiei petiţii formulate în nume propriu. Pentru soluţionarea legală a petiţiilor ce sunt adresate, conducerea instituţiei va dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate. Art. 70 Unitatea are obligaţia să comunice petiţionarului, în termenul de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă. Când aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită conducătorul unităţii poate prelungi termenul de soluţionare cu încă 15 zile. Art. 71 Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează la numărul iniţial, făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns. Art. 72 Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi vor fi clasate. Art. 73 În cazul în care prin petiţie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluţionată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia. Art. 74 (1) Fiecare salariat al agenţiei poate face o avertizare în interes public, în această situaţie beneficiind de prezumţia de bună credinţă, potrivit căreia este ocrotită persoana care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constitute o încălcare a legii şi de principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi
14 sancţionate, ulterior sesizării, persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare (2) În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea. CAPITOLUL X MODALITĂŢI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIŢII LEGALE SAU CONTRACTUALE SPECIFICE I. Accesul altor persoane în sediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură Art. 75 (1). Salariaţii agenţiei se legitimează atât la intrarea în agenţie (când li se solicită acest lucru), cât şi pentru accesul în alte instituţii, cu legitimaţia de serviciu eliberată de Compartimentul resurse umane. (2) Accesul pentru persoanele din afara agenţiei, venite in vizita se vor consemna de către portar intr-un registru de intrări/ieşiri datele personale ale vizitatorului si departamentul unde merge. II. Dispoziţii privind activitatea de corespondenţă internă şi externă Art. 76 (1) Prezentul Regulament intern instituie obligativitatea întocmirii şi ţinerii de registre de corespondenţă intrări/ieşiri în scopul optimizării activităţii de corespondentă internă şi externă. (2) Registrele de corespondenţă vor cuprinde obligatoriu numere de înregistrare internă şi indicativele de identificare ale fiecărui compartiment funcţional implicat şi rubrici de predare şi de primire în interiorul cărora persoanele direct implicate vor semna pentru predarea, respectiv primirea documentelor. Art. 77 (1) Adresele interne vor fi întocmite în două exemplare, din care unul va rămâne la compartimentul emitent şi celalalt care va fi transmis destinatarului. Prevederile anterioare se aplică în mod corespunzător adreselor externe ce vor fi transmise prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciile de poştă specială, cu menţiunea că acestea din urmă vor fi înregistrate şi cu număr de registratură generală. Evidenţa confirmărilor de primire a scrisorilor recomandate transmise se va ţine de către compartimentul care a solicitat expedierea acestora. (2) Registrele de corespondenţă vor fi păstrate corespunzător, acestea având putere probantă deplină în cadrul instituţiei. III. Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente Art. 78 (1) Toate structurile din cadrul agenţiei sunt obligate să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite. (2) Anual, documentele se grupează în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă al agenţiei.
15 (3) Documentele se depun la depozitul de arhivă, în al doilea an de la constituire, pe bază de inventar şi proces-verbal de predare-primire, întocmite potrivit anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 16/1996 - Legea Arhivelor Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. IV. Reglementări privind activitatea publică Art. 79 (1) Relaţia personalului cu mijloacele de informare în masă se asigură de către persoanele desemnate în acest sens de către preşedinte. (2) Salariaţii desemnaţi sa participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de şefii ierarhici. (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, salariaţii pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. CAPITOLUL XI DISPOZIŢII FINALE Art. 80 Regulamentul intern va putea fi modificat sau completat, ori de câte ori legislaţia sau alte necesităţi o impun. Art. 81 Regulile stabilite în prezentul Regulament se întregesc cu toate regulile de disciplină stabilite prin acte normative, ordine sau instrucţiuni. Art. 82 După aprobare, prezentul Regulament va fi afişat la loc vizibil, spre a putea fi consultat de către toţi cei interesaţi.