PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD

2016 PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD 1

CUPRINS I. Introducere 3 II. Informații generale 5 2.1 Localizarea 5 2.2 Relief 5 2.3 Caracteristicile spațiale (clima, rețeaua hidrologică, ape subterane, flora și fauna, resursele solului) 7 III. Sistemul de așezări 13 3.1 Unități administrative, componente ale regiunii, municipii, orașe, comune, sate 13 3.2 Relații transfrontaliere 13 3.3 Centre principale ale regiunii poli de creștere, poli de dezvoltare 14 Analiza SWOT Locație, Cadrul natural, Sistemul de așezări 15 Concluzii la capitolele II, III 15 IV. Economie 16 4.1 Contextul economic regional evoluția produsului intern brut regional 16 4.2 Structura întreprinderilor pe clase de mărime 18 4.3 Investiții 23 4.4 Inovare, Cercetare și dezvoltare 25 4.5 Sectoarele specifice ale economiei 26 4.5.1 Industrie 26 4.5.2 Agricultură 29 4.5.3 Turism 32 4.5.4 Servicii și comerț 35 4.6 Zonele economice libere. Parcurile industriale 36 Analiza SWOT Economie 42 Concluzii la capitolul IV 44 V. Societate, capital uman 45 5.1 Populația și structura demografică 45 5.2 Piața muncii 56 5.3 Venitul și bunăstarea populației 62 5.4 Educație 66 5.5 Sănătate 71 5.6 Servicii sociale 73 Analiza SWOT Societate, capital uman 74 Concluzii la capitolul V 76 VI. Potențialul infrastructurii 76 6.1 Infrastructura de transport și comunicații 76 6.2 Infrastructura de utilități publice 82 6.2.1 Servicii de furnizare a apei și de canalizare 82 6.2.2 Asigurarea cu gaze naturale 85 6.2.3 Asigurarea cu energie electrică şi termică 85 6.2.4 Managementul deșeurilor 86 Analiza SWOT Potențialul infrastructurii 89 Concluzii la capitolul VI 90 Anexe 93 2

I. INTRODUCERE ADR Nord este un organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care acționează în domeniul dezvoltării regionale, cooperînd în acest sens cu administrațiile publice locale, societatea civilă, mediul de afaceri, precum și cu partenerii de dezvoltare externi. Avînd drept obiectiv dezvoltarea echilibrată și durabilă în regiune, ADR Nord se implică în elaborarea și implementarea documentelor de politici, atragerea de investiții și promovarea regiunii pe plan intern și extern. Prezentul studiu a servit drept suport informational pentru elaborarea SDR Nord 2016-2020 și a avut drept obiectiv analiza privind dezvoltarea socio-economică în RDN pentru o perioadă consecutivă de opt ani, 2009-2016, cu evidenţierea diferenţelor semnificative între aspectele economice și sociale înregistrate în RDN și alte regiuni de dezvoltare, determinînd poziția pe care o ocupă regiunea în acest context pe plan național. Profilul socio-economic vizează domeniile: dezvoltarea economiei, inclusiv principalele sectoare ale economiei regionale: industria, agricultura, turismul, serviciile, domeniul cercetare-dezvolatre; demografie și piața forței de muncă; infrastructura fizică și socială regională. Pentru fiecare domeniu analizat este realizată o analiză SWOT cu identificarea punctelor forte și slabe cu care se confruntă regiunea. În cadrul analizei au fost valorificate datele oficiale statistice elaborate de Biroul Național de Statistică, precum și datele oferite de alte instituții, ministere de resort (Ministerul Economiei, Ministerul Sănătății, Agenția Turismului a Republicii Moldova). Profilul socio-economic a fost elaborat de către echipa ADR Nord în colaborare cu partenerii regionali și externi și oferă suport documentelor de politici și demersurilor de planificare strategică (proiecte de dezvoltare, investiții economice etc.), care iau în calcul datele despre situația socioeconomică din RDN. 3

Principalii indicatori socio-economici al RDN Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 Suprafaţa, km 2 10,014 10,014 10,014 10,014 10,014 Populaţia, mii persoane 1002,6 999,2 994,8 991,2 987,5 Populaţia rurală, mii persoane 646,6 642,5 637,9 634,3 630,6 Populaţia urbană, mii persoane 355,9 356,7 356,9 356,9 356,9 Densitatea populaţiei la 1 km 2 100,1 99,78 99,3 99,0 98,6 Durata medie a vieții, ani 71,8 72, 1 72,2 72,3 - Numărul de localităţi, unităţi 572 572 572 572 572 Administraţii publice locale de nivelul I, unităţi 315 315 315 315 315 Administraţii publice locale de nivelul II, unităţi 12 12 12 12 12 Produsul Intern Brut Regional, mii lei - 18381911 20519025 - - Produsul Intern Brut Regional per locuitor, mii lei - 18,44 20,66 - - Numărul de întreprinderi, unităţi 5991 6160 6271 6301 - Valoarea producţiei fabricate, milioane lei 7050,1 7282,1 8941,7 8934,6 10185,7 Valoarea producţiei livrate,milioane lei 6232,4 6180,8 8089,1 8966,6 9757,8 Investiţii în active materiale pe termen lung, milioane lei 2400,7 2828,1 3044,8 2452,1 2982,6 Rata de activitate, % 38,7 39,6 40,8 44,4 44,9 Rata de ocupare, % 36,9 38,0 39,9 42,4 43,1 Rata şomajului, % 4,6 3,9 2,4 4,5 4,0 Salariul mediu lunar, lei 2905,3 3161,4 3522,1 3871,0 4211,9 Veniturile medii disponibile, lei/pers 1412,6 1572,6 1697,2 1838,8 1844,9 Cheltuielile totale de consum medii lunare, lei/pers 1453,1 1603,8 1682,4 1908,5 1885,9 Numărul instituţiilor de învăţămînt 963 963 961 950 938 Numărul instituţiilor medico-sanitare, unităţi 155 200 217 231 - Numărul total de medici la 10 000 locuitori, unităţi 19,9 19,6 19,1 18,9 18,9 Numărul de instituţii culturale 467 467 467 459 458 Lungimea drumurilor publice, km 3390,5 3390,5 3390,5 3390,5 3390,7 Ponderea localităţilor conectate la energie electrică, % 100 100 100 100 100 Dotarea locuințelor cu apeduct rețea publică, % 38,8 39,2 39,2 39,5 40,2 Dotarea locuințelor cu sistem de canalizare public, % 23,4 21,2 21,9 21,4 20,0 Deşeuri, mii tone 773,322 731,203 803,903 2487,3 735,6 4

II. INFORMAȚII GENERALE 2.1. Localizarea RDN a Republicii Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinîndu-se cu România la vest, cu Ucraina la nord şi est şi, totodată, fiind învecinată cu Regiunea Centru (raioanele Ungheni, Teleneşti şi Şoldăneşti) la sud și cu Transnistria la sud-est (raionul Camenca). RDN are o suprafață de 10.014 km2 (echivalentul a circa 1.001.394 mii ha), reprezentînd 29,6% din suprafața totală a țării. Altitudinile maxime sînt la Lipnic (259 m), Vîsoca (348 m) şi Băxani (349 m) în partea de nord-est. 2.2. Relief Poziţia fizico-geografică a RDN a determinat variatele particularităţi ale condiţiilor ei naturale. Relieful regiunii, în mare parte, reprezintă o cîmpie deluroasă, puternic dezmembrată de văi, cu o înclinaţie generală din nord-vest spre sud-est. Din punct de vedere peisagistic RDN face parte din Zona de Silvostepă, în cadrul căreia se deosebesc trei regiuni fizico-geografice: A. Regiunea Podişurilor şi Cîmpiilor de Silvostepă a Moldovei de Nord; B. Regiunea Cîmpiilor şi Dealurilor de Stepă a Moldovei de Nord; D. Regiunea Podișului Codrilor. Unitățile peisagistice și administrative ale Regiunii de Dezvoltare Nord A. Regiunea Podişurilor şi Cîmpiilor de silvostepă a Moldovei de Nord ocupă 16,9% din teritoriul republicii. Relieful reprezintă un sistem de podişuri şi cîmpii moderat şi respectiv slab fragmentate. 5

Altitudinile maxime ating 300 350 m. Fîşia de toltre din nord-vestul regiunii creează un peisaj erozivo-carstic pitoresc. Regiunea cuprinde trei subregiuni fizico-geografice. A.1. Podişul de silvostepă a Moldovei de Nord este situat în nordul interfluviului Prut-Nistru şi ocupă 9,80% din teritoriul republicii. Se evidenţiază printr-un relief slab fragmentat cu altitudini pînă la 300 m. Pe soluri cenuşii molice, cenuşii tipice, rendzine tipice şi levigate şi cernoziomuri levigate se dezvoltă păduri de stejar cu cireş. Ponderea peisajelor silvice şi a terenurilor agricole alcătuieşte 9,2% şi respectiv 76,7% din suprafaţa totală a regiunii. A.2. Podişul de silvostepă al Nistrului ocupă interfluviul Răut-Nistru (altitudinea maximă 350 m în Dealul Vădeni) şi deţine 10,49% din suprafaţa Republicii Moldova. Pe soluri cenuşii molice, cenuşii şi cernoziomuri levigate se întîlnesc dumbrăvile de gorun şi carpen în sud şi gorun şi cireş în nord. Suprafaţa pădurilor alcătuieşte 11,0%, a terenurilor agricole 79,8% din suprafaţa totală a subregiunii. A.3.Cîmpia de silvostepă a Prutului de Mijloc ocupă segmentul de est al bazinului Prutului, de la rîul Camenca în nord şi pînă la rîul Delia în sud. Cîmpia ocupă 6,59% din suprafaţa republicii. Predomină altitudinile sub 250 m. Pe soluri cenuşii molice şi cernoziomuri levigate, în lunca largă a Prutului şi pe soluri aluviale molice şi stratificate, s-au păstrat comunităţi de stejar, salcie, plop. Terenurile agricole constituie 76,3% din suprafaţa subregiunii. Cîmpia Prutului de Mijloc, în raport cu alte subregiuni fizico-geografice, se evidenţiază prin cea mai mare pondere a pajiştilor (21,5% din suprafaţa totală a acesteia). B. Regiunea cîmpiilor şi dealurilor de stepă a Moldovei de Nord ocupă circa 11% din teritoriul republicii. Relieful este reprezentat de cîmpii slab fragmentate cu altitudini în jur de 200-220 m şi dealuri cu altitudini pînă la 350 m. Pe cernoziomuri tipice moderat şi slab humifere, îndeosebi pe versanţii afectaţi mai intens de eroziune şi alunecări de teren, este prezentă vegetaţia de stepă. Pe unele dealuri, pe soluri cenuşii molice şi cernoziomuri levigate, se întîlnesc peisaje forestiere. Terenurile agricole deţin 84% din suprafaţa regiunii, fiind ocupate de cereale, culturi tehnice şi pomicole. Regiunea include două subregiuni fizico-geografice. B.1. Cîmpia de stepă a Cuboltei Inferioare ocupă partea superioară a bazinului Răutului, cîmpie cunoscută şi sub numele de Cîmpia Bălţilor. Suprafaţa acesteia deţine 5,94% din suprafaţa republicii. Relieful reprezintă o cîmpie slab fragmentată, cu altitudinea medie 160 m. Predomină cernoziomurile tipice moderat humifere cu asociaţii de stepă (păiuş şi negară cu diferite ierburi). Terenurile agricole alcătuiesc circa 84,8% din suprafaţa subregiunii din care circa 68% revin terenurilor arabile. B.2. Dealurile de stepă ale Ciulucurilor ocupă 5,0% din suprafaţa republicii. Relieful este reprezentat de un sistem de dealuri cu altitudini pînă la 330-350 m intens fragmentate de văi şi ravene şi de multiple alunecări de teren. Ponderea terenurilor agricole este de circa 75%. 6

D. Regiunea Podișului silvic al Bîcului este reprezentata printr-un sector mic din subregiunea D.2. Podişul Bîcului de Nord, care face parte din raionul administrativ Sîngerei. Subregiunea se caracterizează cu un relief de cueste şi o largă răspîndire a hîrtoapelor (altitudinea maximă 405 m). Predomină solurile cenuşii tipice, molice, fiind prezente și solurile brune luvice, tipice şi cernoziomurile levigate pe care se dezvoltă vegetaţia forestieră, reprezentată prin asociaţii de gorun şi carpen, mai rar de fag. Ponderea terenurilor agricole alcătuieşte circa 60%. Astfel, RDN se caracterizează în ansamblu cu o diversitate apreciabilă a condițiilor peisagistice favorabile pentru diverse activități economice, care au determinat un grad înalt de exploatare a resurselor naturale cu implicații asupra stării ecologice a mediului. 2.3. Caracteristicile spațiale (clima, rețeaua hidrologică, ape subterane, flora și fauna, Clima resursele solului) Clima în RDN este de tip continental, cu veri călduroase şi secetoase şi cu ierni reci. Pentru întreaga regiune în ansamblu, intensitatea regimului termic rămîne a fi mai scăzută decît în restul teritoriul al țării. Valorile medii lunare și cele medii anuale ale temperaturii aerului diferă în funcție de latitudinea geografică. Astfel, potrivit datelor prezentate în tabelul 1 temperatura medie anuală constituie 8,2 0 C. Media lunii celei mai reci (ianuarie) este în jur de -4,3 0 C, iar media lunii celei mai calde (iulie) atinge valoare de 19,6 0 C. Extremele termice în expresie absolută, la fel, variază esenţial. În timpul valurilor de căldură, media din maximele absolute constituie 33,6 0 C ca şi în partea centrală a ţării, iar în perioada rece a anului media din minimul absolut este cel mai scăzut, atingînd valori de 21,20 0 C. Tabelul 1. Temperatura medie lunară, anuală şi extremele termice din RDN (1950-2013, st. Briceni) Temperatura medie Media temperaturii maxime absolute Media temperaturii minime absolute I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală -4,3-3,0 1,5 8,9 14,8 18,0 19,6 18,9 14,2 8,6 2,8-2,0 8,2 6,5 7,4 15,0 23,8 28,3 30,6 32,5 32,2 28,3 23,0 14,3 9,3 33,6-18,1-16,8-10,9-2,4 2,5 7,0 9,4 7,8 2,6-3,4-8,0-15,3-21,2 Precipitațiile atmosferice variază în timp și în spațiu pe teritoriul regiunii, fiind distribuite neuniform. Variațiile anuale și sezoniere sunt determinate de circulația maselor de aer și de relief. Cele mai mari cantități de precipitații cad în podișuri în perioada caldă a anului. 7

Astfel, în regiunile de podiş cele mai mari cantităţi se înregistrează în luna iulie, valoarea lor constituind 89,2 mm (Briceni). În condiţiile de cîmpie maximul pluviometric se înregistrează în luna iunie cu valori de 74,8 mm (Bălţi). Cele mai mici cantităţi se observă în luna octombrie, înregistrînd valoarile de 32,8mm în regiunile de podiș şi 27,7 mm corespunzător în regiunile de cîmpie. Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor variază între 500-620 mm. Rețeaua hidrologică Reţeaua hidrologică a regiunii cuprinde rîul Nistru (cel mai mare debit de apă din regiune), care o învecinează cu Ucraina la est, şi rîul Prut, care o învecinează cu România la vest. Bazinul hidrografic al rîului Prut include afluenţii: a) Camenca, b) Ciugur, c) Răcovăţ, d) Larga, e) Vilia, f) Draghişte, g) Gîrla Mare, h) Căldăruşa. În RDN îşi are începutul rîul Răut cel mai mare rîu intern al Moldovei, cu o lungime de aproape 300 km. El începe din partea mai înaltă a platoului din nordul Moldovei, lîngă satul Rediu Mare, de la înălţimea de 146 m deasupra nivelului mării şi se varsă în Nistru lîngă satul Ustie vizavi de oraşul Dubăsari. Printre afluenţii rîului se numără: a) Căinar, b) Cubolta, c) Camenca, d) Ciulucul Mare. Pe cursul rîului Prut (Costeşti-Stînca) se află cel mai mare lac de acumulare din regiune. Suprafaţa lacului este de 59 km², acesta fiind al doilea lac artificial ca mărime din Republica Moldova, după lacul de acumulare Dubăsari de pe rîul Nistru. Complexul hidrografic include şi hidrocentrala construită în anul 1976. Ape subterane O altă sursă de apă sunt fîntînile de mină şi izvoarele. Pe teritoriul RDN sunt 108743 de fîntîni (amenajate 93350) şi izvoare 1540 (amenajate 907). Cele mai multe izvoare sunt în raionul Soroca 519 (amenajate 261) şi cele mai puţine - în raionul Sîngerei (toate amenajate). Regiunea dispune de importante surse de ape minerale. În partea de nord predomină apele sulfatobicarbonatato-calcico-sodice (Soroca, Bălți, Gura Căinarului etc.), în partea de nord-vest apele bicarbonatato-sodice. În prezent, se exploatează sondele de apă minerală de la Soroca, ce poate fi utilizată pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi gastrointestinale, cea de la Gura Căinarului şi de la Crişcăuţi fiind îmbuteliată pentru consum curent. Apele minerale potabile au un grad de mineralizare scăzut (2-10 mg/1) şi pot fi folosite în scopuri terapeutice şi alimentare, în funcţie de compoziţia chimică. Pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Nord au fost identificate cîteva tipuri de ape minerale: ape clorosodice, cu un grad de mineralizarea de 11,8 g/1 au fost descoperite în satele Cureşniţa şi Holosniţa (Soroca); 8

ape sulfatat-hidrocarbonatat-sodico-potasico-magneziene, identificate în mai multe foraje, avînd debitul pînă la 280 l/sec şi mineralizare variată. Cu un debit maxim se caracterizează sursa din s. Criva (Briceni), apa provenind din depozite carstice; ape sulfatate sodico-magneziene puţin mineralizate, descoperite în forajele din apropierea satelor Prodăneşti (Floreşti) şi Brătuşeni (Edineţ). Flora și fauna Vegetația acestei zone este cea specifică zonei de cîmpie și anume silvostepa. Aproximativ 70% din suprafața teritoriului este ocupată de terenurile arabile. Terenurile acoperite de păduri ocupă o suprafață mult mai restrînsă decît cea destinată culturilor agricole. Actualmente, suprafaţa fondului forestier a regiunii constitue 88314,9 ha (date preluate din cadastru funciar (2013)). În profil teritorial, suprafaţa fondului forestier este prezentată în tabelul 3. Tabelul 2. Suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure şi vegetaţie forestieră Nr. ord. Municipiu / Raion Suprafaţa ha % Suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure şi vegetaţie forestieră, ha % de împădurire 1 Bălţi 7800,6 0,8 466,7 6,0 2 Briceni 81444,2 8,1 9386,6 11,5 3 Donduşeni 64412,5 6,4 5061,4 7,9 4 Drochia 99991,5 10,0 3047,0 3,0 5 Făleşti 107259,6 10,7 11812,4 11,0 6 Edineţ 93291,6 9,3 7954,8 8,5 7 Glodeni 75417,8 7,6 10504,3 13,9 8 Floreşti 110819,0 11,1 6853,8 6,2 9 Sîngerei 103370,5 10,3 11046,3 10,7 10 Rîşcani 93602,9 9,3 6063,3 6,5 11 Ocniţa 59747,0 6,0 7652,9 12,8 12 Soroca 104299,0 10,4 8465,4 8,1 Total 1001456,2 100,0 88314,9 8,8 În ceea ce priveşte procentul de împădurire a Regiunii de Nord (8,8%), constatăm că este foarte mic în comparaţie cu procentul optim (20%). În vederea asigurării echilibrul ecologic, social şi economic, este absolut necesar de a identifica noi suprafeţe pentru a fi împădurite încă 111976,0 ha. Cel mai mic procent de împădurire este în raionul Drochia (3%), municipiul Bălţi (6%), Floreşti (6,2%), Rîşcani (6,5%), iar cele mai împădurite sunt raioanele Glodeni (13,9%), Ocniţa (12,8%), Briceni (11,5%), Făleşti (11,0 %) şi Sîngerei (10,7%), dar care nu ating procentul optim. Potrivit regionării geobotanice, pădurile din RDN, fac parte din districtul dumbrăvilor cu cireş, identificîndu-se două tipuri de păduri: pădurile de stejar cu cireş şi pădurile de stejar cu mesteacăn. 9

Majoritatea terenurilor fondului forestier din RDN sunt proprietate publică a statului şi constituit 78% (68897,3 ha) din suprafaţa totală. Terenurile gestionate de unităţile administrativ-teritoriale însumează suprafaţa de 18962,7 ha (21,5%), iar 454,9 ha (0,5%) se află în proprietate privată (Tabelul 4). Comform Codului Silvic (Nr.887 din 21.06.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.4-5 din 16.01.1997), pădurile din această regiune sunt încadrate în grupa pădurilor cu funcţii speciale de protecţie. Tabelul 3. Repartizarea terenurilor fondului forestier a RDN pe deţinători Nr. Municipiu / Raion Terenuri proprietate publică a statului Suprafaţa, ha % Terenurile Total aflate în proprietate privată Terenurile proprietate publică a unităţilor administrativteritoriale 1 Municipiul Bălţi 444,0 22,7-466,7 0,5 2 Briceni 7371,5 2015,1-9386,6 10,6 3 Edineţ 6198,2 1756,6-7954,8 9,0 4 Donduşeni 3791,6 1269,8-5061,4 5,7 5 Drochia 1288,4 1758,6-3047,0 3,4 6 Făleşti 9781,4 1866,5 164,5 11812,4 13,4 7 Floreşti 5704,9 1048,4 100,5 6853,8 7,8 8 Glodeni 7017,4 3429,4 57,5 10504,3 11,9 9 Ocniţa 6368,2 1204,9 79,8 7652,9 8,7 10 Rîşcani 4230,5 1785,3 47,5 6063,3 6,9 11 Sîngerei 9319,7 1726,6-11046,3 12,5 12 Soroca 7381,6 1078,7 5,1 8465,4 9,6 Total 68897,3 18962,7 454,9 88314,9 100,0 % 78,0 21,5 0,5 100,0 Fauna RDN este relativ bogată şi variată și este specifică silvostepei. Principalele mamifere cinegetice sunt mistreţul, iepurele, căpriorul, cerbul pătat, vulpea, bursucul. Arealele de viaţă ale acestor specii sunt preponderent masivele împădurite şi în primul rînd ariile naturale protejate de stat (în special rezervaţia ştiinţifică Pădurea Domnească). Dintre mamiferele cu blană preţioasă se întîlnesc vidra, nurca, jderul de pădure, hermelina, dihorul de stepă, pisica sălbatică. În ceea ce privește fauna acvatică ea cuprinde animalele care trăiesc în rîuri, lacuri, bălți, mlaștone. Speciile de pești caracetristice regiunii sunt: carasul, carpul, bibanul, șalăul, somnul. Dintre speciile de păsări pot fi numite: ciocîrlia, progoria, prepelița, dropia, rața sălbatică, gîsca sălbatică, barza albă, stîrcul, privighitoarea, ciocănitoarea etc. 10

Resursele solului Resursa naturală principală a RDN sunt solurile cu bonitate înaltă, care permit obţinerea recoltelor înalte la culturile tehnice agricole. Spectrul zonal al învelişului de sol include solurile: cenuşii albice, tipice, molice cernoziomuri argiloiluviale, levigate, tipice moderat humifere. Învelişul de sol al regiunii de nord Bonitatea medie a solurilor este de 72 puncte (din 100 posibile). Cea mai înaltă bonitate (74 puncte) o au solurile din raioanele Edineţ, Briceni, Ocniţa. Aceste caracteristici ale solului permit obţinerea performanţelor în agricultură. Din punct de vedere agroclimateric şi a calităţii solurilor, în RDN sînt condiţii favorabile pentru creşterea cerealelor şi culturilor tehnice. În regiune sînt condiţii inadecvate și pentru creşterea culturilor cu perioada de vegetaţie mai mare. Însă degradarea şi contaminarea excesivă a solului, stimulate de predominarea practicilor agricole neprietenoase mediului, eroziune, carst şi alunecări de teren, precum şi de stocarea neadecvată a chimicalelor agricole cu termen expirat, provoacă o situaţie critică în domeniul mediului în RDN. La aceste probleme se mai adăugă şi problema gestionarii nesustenabile a deşeurilor solide şi lichide, cota foarte redusă a deşeurilor reciclate şi a emisiilor gazoase colectate. Zăcămintele subterane Existenţa şi calitatea resurselor subterane sînt determinate în mare parte de forma de relief care la rîndul său este condiţionată de istoria evoluţiei şi structura geologică a teritoriului, de activitatea proceselor exogene de modelare a reliefului. 11

Zăcămintele subterane de care dispune regiunea, în majoritatea cazurilor, sînt folosite ca materiale de construcţie. În regiunea sunt prezente următoarele tipuri de resurse ale solului: calcarele pentru construcţii sînt larg răspîndite în raioanele Ocniţa, Rîşcani, Edineţ, Briceni; nisipurile pentru fabricarea sticlei sînt localizate în Ocniţa; resursele de gips sînt localizate în Briceni, iar cele pentru construcţii în raioanele Floreşti, Glodeni, Sîngerei, Ocniţa, Soroca; argila pentru producerea cărămizii şi a ţiglei are o distribuţie spaţială largă, cele mai mari zăcămintele fiind localizate în raioanele Floreşti, Glodeni, Rîşcani, Sîngerei, Drochia, Bălţi, Ocniţa; în raionul Soroca este valorificat unicul zăcămînt de cretă tehnică din ţară, sînt exploatate zăcăminte de granit, se extrage piatră de var, au fost descoperite zăcăminte de tripoli, care pot fi utilizaţi la producerea detergenţilor, plăcilor pentru izolarea termică şi a zeoliţilor sintetici pentru dedurizarea apei. Însă valorificarea ineficientă şi insuficientă a resurselor minerale disponibile în regiune provoacă sporirea volumului şi impactului deşeurilor miniere şi a celor din activităţile de construcţie. Piatra, gresia de Cosăuţi, marnele, calcarele, nisipurile şi prundişul, toate resursele subterane sunt clasate în categoria materialelor de construcţie epuizabile. Calitatea factorilor de mediu. Schimbări climatice Principala problemă de mediu cu cel mai ridicat nivel de complexitate o constituie schimbările climatice, întricît produce implicații socio-economice importante atît la nivel național, cît și la nivel regional-local. Cea mai importantă schimbare climatică o reprezintă fenomenul încălzirii globale, care a fost pusă în evidența de creșterea temperaturii medii anuale la suprafața solului. Încălzirea globală este actualmente amplificată de gazele cu efect de seră de proveniență antropică, ceea ce determină o încălzire suplimentară a scoarței terestre, fenomen cu impact nefavorabil asupra climei, a stării ecosistemelor și a sănătății umane. Dintre emisiile în atmosferă, atît în procese naturale cît și antropice, cel mai important gaz cu efect de sera este dioxidul de carbon. În general, principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivel regional provin din activitățile de producere a energiei electrice și termice prin arderea combustibililor fosili, arderi în industria prelucrătoare, depozitarea deșeurilor, agricultura. Cercetările ce ţin de acest domeniu la nivel regional, demonstrează, că RDN se află sub influenţa maximă a încălzirii climatice. În această regiune au fost înregistrate cele mai semnificative maxime absolute de pe teritoriul republicii (+40,0 0 C în anul 2000; +40,40 0 C în anul 2007 şi +42,40 0 C în anul 2012). 12

III. SISTEMUL DE AȘEZĂRI 3.1. Unități administrative, componente ale regiunii, municipii, orașe, comune, sate Regiunea de Dezvoltare Nord, include municipiul Bălţi, 11 raioane (Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca), cu o suprafaţă totală de circa 10.014 km². Tabel 4. Organizarea administrativ teritorială a RDN la 1 ianuarie 2016 Suprafaț a totală, km 2 Pondere a în regiune, % Număr municipii Numă r orașe Localităț i din compone nța orașelor Număr sate Număr comune Total localități RDN 10.014,5 100,0 1 19 13 295 244 572 Mun. Balti 78,0 0,78 1 - - 2-3 Briceni 814,4 8,13-2 - 26 11 39 Donduseni 644,1 6,43-1 - 21 8 30 Drochia 999,9 9,98-1 - 27 12 40 Edinet 932,9 9,32-2 4 30 13 49 Falesti 1072,6 10,71-1 1 32 42 76 Floresti 1108,2 11,07-3 - 37 34 74 Glodeni 754,2 7,53-1 1 18 15 35 Ocnita 597,5 5,97-3 - 18 12 33 Riscani 936,0 9,35-2 6 26 21 55 Singerei 1033,7 10,32-2 1 24 43 70 Soroca 1043,0 10,41-1 - 34 33 68 Din regiune fac parte 315 administraţii publice locale de nivelul I, compuse din 572 localităţi, inclusiv 1 municipiu și 19 oraşe. Majoritatea populaţiei (peste 60%) locuieşte în localităţi de pînă la 5 mii de persoane, 20% în oraşe şi sate cu o populaţie cuprinsă între 5 mii şi 20 mii locuitori. Numărul total de localităţi din regiune constituie aproximativ 33,8% din numărul total pe ţară, ponderea oraşelor fiind de circa 32%. Distribuţia populaţiei urbane se clasifică astfel: (I) Pînă la 5 000 locuitori 5 oraşe; (Ghindeşti, Mărculeşti, Frunză, Costeşti, Biruinţa); (II) 5 000 15 000 locuitori 10 oraşe (Briceni, Lipcani, Donduşeni, Cupcini, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Otaci, Rîşcani, Sîngerei); (III) 15 000 25 000 locuitori 3 oraşe (Drochia, Edineţ, Făleşti); (IV) 25 000 50 000 un oraş (Soroca); şi municipiul Bălţi cu 149,7 mii locuitori. 3.2. Relații transfrontaliere În prezent RDN participă la dezvoltarea cooperării în formatul a 3 euroregiuni: Euroregiunea Euroregiunea Siret Prut-Nistru, Prutul de Sus și Euroregiunea Nistru. 13

Euroregiunea Siret Prut-Nistru a avut ca fondatori România și Republica Moldova, care la 18 septembrie 2002 au semnat la Iași Protocolul cooperării transfrontaliere a Euroregiunii Siret Prut- Nistru. La 4 decembrie 2002, la Ungheni, a avut loc reuniunea Forumului Președinților, unde a fost semnbat Statutul de funcționare a Euroregiunii Siret Prut-Nistru. În anul 2005 s-a înființat Asociația Euroregiunii Siret Prut-Nistru, organism cu personalitate juridică al cărei obiectiv principal îl reprezintă absorbția de fonduri pentru implementarea de proiecte și gestionare de fonduri. Euroregiunea Siret Prut-Nistru implică unități administrative din România și Republica Moldova, inclusiv 3 parteneri din RDN: mun. Bălți, raionele Soroca, Florești și Drochia. Ideea înființării Euroregiunii Prutul de Sus a fost înscrisă, la inițiativa părții romîne, în Tratatul privind relațiile de bună vecinătate și colaborare între România și Ucraina, semnat la 2 iunie 1997. La 22 septembrie 2000, a fost semnat la Botoșani Acordul de constituire al Euroregiunii Prutul de Sus. În 2010 Președenția Euroregiunii este exercitată de către Consiliul Județean Suceava. Euroregiunea Prutul de Sus include unități administrativ-teritoriale din România, și Ucraina Republica Modlova, inclusiv următorii parteneri din RDN mun. Bălți, raioanele Edineț, Briceni, Sîngerei, Fălești, Rîșcani, Ocnița, Glodeni, Dondușeni. Euroregiunea Nistru a fost constituită în baza unui Acord semnat la 11 aprilie 2012 de către reprezentanții administrației publice locale din Republica Moldova și Ucraina. Partenerii din RDN sunt raioanele Dondușeni, Ocnița, Soroca. Cooperările dintre RDN și țările cu care se învecinează constituie un pas important în dezvoltarea relațiilor de schimb cu acestea. 3.3. Centre principale ale regiunii poli de creștere, poli de dezvoltare Principalul polarizator economic și cel mai important centru industrial și comercial al RDN este mun. Bălți. În mare măsură toate raioanele din RDN gravitează economic și comercial către municipiul Bălţi. Municipiul Bălţi se bucură de o infrastructura relativ dezvoltată în comparaţie cu alte oraşe din regiune. Municipiul este intersectat de importantele artere de transport naţional şi international rutiere şi feroviare. Municipiul dispune şi de 2 aeroporturi: aeroportul local Bălţi-Oraş şi aeroportul Bălţi-Leadoveni. Prezenţa unui număr important de întreprinderi industriale în Bălţi serveşte ca bună premisă pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din întreaga regiune, care ar putea fi integrate în lanţurile de furnizori pentru întreprinderile mari. 14

În municipiul Bălţi îşi au sediul multe instituţii de învăţămînt superior, mediu de specialitate şi profesionale, existenţa cărora reprezintă o premisă extrem de favorabilă pentru dezvoltarea economică pe termen lung a municipiului şi sporirea competitivităţii sale. Pentru a echilibra dezvoltarea economică pe ţară, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a elaborat Propunerea de politici publice (PPP) care prevede stabilirea polilor de creştere economică într-un singur nivel. Astfel, alături de mun. Bălți, în RDN au fost identificate încă două orașe ce pot devini poli de creștere economică: Edineț și Soroca. Polii identificați dispun de un potențial semnificativ de influență la nivelul RDN. Direcționarea proiectelor investiționale și de infrastructură spre orașele poli vor crea noi produceri și servicii, noi locuri de muncă, vor avea un impact de dezvoltare asupra oraşelor mici din vecinătate, precum şi în zonele rurale adiacente, contribuind astfel la o dezvoltare economică echilibrată teritorial. Analiza SWOT Locație, Cadrul natural, Sistemul de așezări PUNCTE TARI - Așezarea RDN în vecinătatea unui stat membru al UE (România) - Apartenența la 3 Euroregiuni - Rolul municipiului Bălți în calitate de pol regional de creștere - Existența unei game diversificate de resurse ale solului și subsolului - Conectivitatea diversificată și accesibilă cu celelalte regiuni, precum și cu Romania și Ucraina OPORTUNITĂȚI - Programe naţionale de amiliorare a situaţiei în domeniul mediului şi schimbărilor climatice - Accesul la proiectele transfrontaliere. PUNCTE SLABE - Gradul redus de urbanizare ca impediment în crearea zonelor metropolitane - Degradarea calităţii mediului, contaminarea excesivă a solului şi creşterea frecvenţei eroziunilor şi alunecărilor de teren - Resurse subterane epuizabile RISCURI - Vulnerabilitate la schimbările climatice CONCLUZII LA CAPITOLELE II, III RDN are o poziție geografică avantajoasă, învecinându-se la nord cu Ucraina și la vest cu un stat membru al UE (România) ceea ce-i asigură regiunii un grad de deschidere determinant pentru viitorul său. RDN face parte din trei Euroregiuni transfrontaliere, fapt ce intensifică colaborarea cu țările vecine. Iar semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana reprezintă o posibilitate de dezvoltare a țării, respectiv a regiunii, fiind susținută de România (țară membră a Uniunii Europene). 15

Cel mai important centru industrial și comercial al RDN este mun. Bălți, fiind considerat principalul polarizator economic. Alături de mun. Bălți, în RDN au fost identificate încă două orașe ce pot devini poli de creștere economică: Edineț și Soroca, care ar contribui la atenuarea tendințelor de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunii. Regiunea dispune de o gamă largă, diversificată de resurse ale solului și subsolului, care în majoritatea cazurilor, sînt folosite ca materiale de construcţie. Însă valorificarea ineficientă şi insuficientă a resurselor minerale disponibile în regiune provoacă sporirea volumului şi impactului deşeurilor miniere şi a celor din activităţile de construcţie. Pe lingă aceasta, toate resursele subterane sunt clasate în categoria materialelor de construcţie epuizabile. Regiunea dipsune de soluri fertile cu o bonitate înaltă care permit obţinerea recoltelor înalte la culturile tehnice agricole. Însă degradarea şi contaminarea excesivă a solului, eroziunea, alunecările de teren, precum şi stocarea neadecvată a chimicalelor agricole cu termen expirat, provoacă o situaţie critică în domeniul mediului în RDN. VI. ECONOMIE 4.1. Contextul economic regional evoluția produsului intern brut regional În cele ce urmează este prezentată starea și evoluția indicatorilor economici care caracterizează situația economică a RDN, și anume: produsul intern burt, produsul intern brut pe cap de locuitor, valoarea adăugată brută pentru anii 2013 și 2014. În anul 2014, conform datelor oficiale ale BNS, Produsul Intern Brut Regional a atins nivelul de 20.519.025 mii lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 4,3%. Tabelul 5. Produsul Intern Brut Regional (PIBR) pentru anii 2013 și 2014 Regiuni de dezvoltare PIBR prețuri curente, mii lei PIBR per locuitor prețuri curente, mii lei Rata de creștere în 2014, prețuri comparabile 2013 2014 2013 2014 PIBR PIBR per locuitor Total 100 510 471 112 049 578 28,25 31,51 104,8 104,9 Mun. Chișinău 56 038 053 62 869 976 69,83 77,90 105,8 105,3 Nord 18 381 911 20 519 025 18,44 20,66 104,3 104,7 Centru 15 964 951 17 973 693 15,05 16,96 105,1 105,2 Sud 9 001 710 9 704 175 16,78 18,14 100,3 100,6 U.T.A. 2 834 781 3 064 634 17,52 18,94 101,0 101,0 Găgăuzia SIFIM -1 710 935-2 081 925 - - - - 16

RDN se află pe locul doi între regiunile de dezvoltare în ceea ce privește dimensiunea PIB și contribuie cu 18,3% la crearea PIB-lui național. La nivelul PIB-lui per locuitor, RDN, de asemenea, se situează pe a doua poziție, fiind devansată de mun. Chișinău. Repartiția PIB-lui pe regiuni de dezvoltare 3% 9% Mun. Chișinău 16% 18% 56% Nord Centru Sud U.T.A.Găgăuzia Din perspectiva evoluției PIB-lui, RDN a fost caracterizată de o creștere a acestui indicator în termeni nominali în 2014 față de 2013 cu 11,6%. 70000000 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 Evoluția pe regiuni a PIB Mun. Chișinău Nord Centru Sud U.T.A.Găgăuzia 2013 2014 Creșterea relativă în termeni reali a fost de numai 4,3% și a fost susținută parctic de toate ramurile economiei regionale (vezi Anexa 1). Analizînd ponderea pe care sectoarele de activitate o dețin în VABR, se constată că cea mai ridicată contribuție la formarea VABR o are sectorul Servicii (48,0%). În cadrul acestui sector, o pondere ridicată o deține domeniul Comerț cu ridicata și cu amănuntul (10,0%) și domeniul Învățămînt (8%). O pondere semnificativă în structura VABR o deține sectorul Agricultura, contribuțai acestuia fiind în creștere de la 29% în 2013 la 30% în 2014. 17

Industria este al treilea domeniu reprezentativ pentru regiune, cu o pondere de 20% în VABR. În cadrul acestui sector o pondere semnificativă o deține Industria prelucrătoare cu 15% în anul 2014. Contribuța sectorului Construcții la formarea VAB este nesemnificativă, dar în creștere. Astfel, în anul 2014 ponderea acestui sector în VAB a constituit 2%. Structura valorii adăugate brute, % 2013 2014 51% 29% 48% 30% 19% 20% 1% Agricultura Industrie Construcții Servicii 2% Agricultura Industria Construcții Servicii În ceea ce privește indicele de disparitate al PIB per locuitor în RM (indicele de disparitate reprezintă raportul între PIB/locuitor în RDN și PIB/locuitor la nivel național), se observă că mun. Chișinău domină, atingînd 248,14% din media națională în anul 2014. Celelalte regiuni rămîn a fi sub nivelul mediei naționale. Astfel, RDN rămîne la 65,20% din media națională, menținîndu-se practic la nivelul anului 2013 și poziționîndu-se pe locul întîi după regiuni (exclusiv mun. Chișinău). 4.2. Structura întreprinderilor pe clase de mărime Evaluarea indicatorilor de performanță arată că IMM-urile din RDN continuă să reprezinte coloana vertebrală a economiei, în 2015 ele numărînd 97% din total întreprinderi, ceea ce echivalează cu 6130 de afaceri. În ceea ce privește contribuția la ocuparea forței de muncă IMM angajeaza 57% din numărul total de salariați. Totodată, IMM-urile contribuie cu numai 37 la sută la valoarea totală a venitului din vânzări din economia regiunii. 65,27 65,2 62,02 Indicele disparității PIBR pe locuitor Total RM = 100 59,39 59,76 53,27 53,48 2013 2014 RDN RDC 57 18

Indicatorii de performanță a activității întreprinderilor, 2015 100% 80% 60% 40% 20% 0% 3% 43% 63% 97% 57% 37% Număr întreprinderi Număr salariați Venit din vînzări IMM Mari Marea majoritate a IMM, circa 70% sunt microîntreprinderi, care au mai puțin de 10 angajați. Aproximativ 24% sunt întreprinderi mici, au un număr de angajați între 10 și 49, iar numai 4% sunt întreprinderi mijlocii cu un număr de salariați cuprins între 50 și 249 persoane. Și doar 2,7% din total se situează în categoria întreprinderilor mari. Structura întreprinderilor pe clase de mărime, 2015 2,70% 3,90% 23,80% 69,60% Mari Mijlocii Mici Micro Din totalul întreprinderilor care activează în RDN, 2.426 de întreprinderi (circa 39%) sînt concentrate în mun. Bălți, fiind urmat de raionul Soroca care deține ponderea de 10%, Drochia, Râșcani și Sângerei cu o pondere de 7% fiecare. Repartizarea regională a IMM-urilor pe clase de mărime (exclusiv mun. Bălți) 500 0 Mari Mijlocii Mici Micro 19

Situația cea mai precară a dezvoltării mediului de afaceri o prezintă raionul Dondușeni și Ocnița care se situează pe ultima poziție cu o pondere de numai 3% în total întreprinderi. Urmărind evoluțiile pe perioadă 2009-2015 se constată o creștere continuă a numărului de întreprinderi. Venitul din vânzări, de asemenea, a înregistrat creștere în perioada analizată. Cel mai sever afectat a fost numărul de angajați. Astfel, concomitent cu creșterea numărului de întreprinderi, în perioada anilor 2009-2015, are loc diminuarea personalului angajat. Rezultatele din 2015, raportate la anul de referință 2009, indică pierderea a 15,8% din numărul locurilor de muncă în cadrul întreprinderilor. 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 Evoluția indicatorilor de performanță al întreprinderilor în RDN 104071 99532 88608 89508 89326 86848 87628 5492 5675 5876 5991 6160 6271 6301 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Număr IMM Număr salariați în IMM Venit din vînzări în IMM Forţa de muncă angajată. În RDN, IMM-urile din sectoarele economice sunt principalul furnizor de locuri de muncă angajând circa 57% din numărul total de salariați. Tabelul 6. Numărul de salariați pe categorii de întreprinderi Anii IMM Întreprinderi mari Total întreprinderi Pondere salariați IMM/total întreprinderi, % 2009 59782 44289 104071 57,4 2010 58538 40994 99532 58,8 2011 51032 37576 88608 57,6 2012 51053 38455 89508 57,0 2013 51971 37355 89326 58,2 2014 50176 37131 87307 57,5 2015 49740 37888 87628 56,8 Modul de distribuție a numărului de salariați pe clase de IMM-uri arată o contribuție neuniformă la crearea locurilor de muncă a celor trei clase de mărime. Cel mai mare număr de angajați este înregistrat la întreprinderile mici (44,0%), fiind urmat de cele mijlocii (32,0%) și micro (24,0%). 20

În anul 2015 comparativ cu anul 2009, se observă o evoluție mai bună, sub aspectul angajării de personal a întreprinderilor de dimensiune mică, care se detașează cu o pondere de 44% în detrimentul întreprinderilor mijlocii (32%). Structura numărului mediu de salariați în IMM-uri pe clase de mărime 2009 2015 Mijlocii 46% Micro 18% Mijlocii 32% Micro 24% Mici 36% Mici 44% Venitul din vînzări IMM-urile contribuie numai cu circa 37 la sută la valoarea totală a venitului din vînzări din economia regiunii. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică valoarea venitului din vînzări realizată de întreprinderile mari în 2015 a fost de 32.986,6 milioane lei, iar cea atribuită IMM-uri a fost de 12.233,5 milioane lei. Totodată, valoarea venitului din vînzări din IMM-uri înregistează o creștere de 60,6% în anul 2015 față de anul 2009. Tabelul 7. Distribuția venitului din vînzări pe categorii de întreprinderi Anii IMM Întreprinderi mari Total întreprinderi Pondere IMM, % 2009 7.616,1 9.945,6 17.561,7 43,4 2010 9.368,7 12.662,8 22.031,5 42,5 2011 10.805,3 14.846,9 25.652,1 42,1 2012 10.368,6 15.101,8 25.470,4 40,7 2013 11.202,1 16 159,6 27.361,7 40,9 2014 12.140,2 19 069,3 31 209,5 38,9 2015 12.233,5 20.753,1 32.986,6 37,1 În ceea ce privește repartizarea venitului din vînzări între cele trei clase de mărime ale IMM, ponderea cea mai mare o dețin întreprinderile mici (52%), microîntreprinderile având un aport mai redus față de întreprinderile de dimensiune mai mare. Această caracteristică a IMM-urilor din Regiune se păstrează pe tot parcursul perioadei analizate 2009-2015. 21

Structura venitului din vînzări pe clase de mărime în IMM-uri 2009 2014 Mijlocii 37% Micro 14% Mijlocii 34% Micro 14% Mici 49% Mici 52% Prin urmare, pe clase de mărime, întreprinderile mici au avut cea mai bună evoluție la indicatorii analizați, s-au evidențiat sub aspectul numărului de angajați și a venitului din vînzări ca fiind clasa cu cel mai mare potențial de creștere între IMM-urile regionale. Un indicator relevant pentru evaluarea gradului de dezvoltare antreprenorială reprezintă densitatea IMM, exprimată prin numărul de IMM-uri în regiune raportat la 1000 de locuitori. Evoluția acestui indicator înregistrează o creștere continuă, atingând în anul 2015 valoarea de 6,18 IMM/1000 locuitori, dar mult sub media națională (de 2 ori mai mic). Cea mai ridicată capacitatea antreprenorială o demonstrează mun.bălți, care înregistrează 15,72 IMM/1000 locuitori. Tabelul 8. Numărul și densitatea IMM-urilor în profil regional, 2015 Număr IMM Ponderea regională a IMMurilor Număr locuitori Număr ÎMM/1000 locuitori Total 49770 100,0 3 555 159 14,00 Mun. Chișinău 32288 64,87 809 563 39,88 Nord 6130 12,32 991 246 6,18 Centru 7412 14,89 1 058 669 7,00 Sud 2630 5,28 533 921 4,93 U.T.A. Găgăuzia 1310 2,63 161 760 8,10 Analiza dezvoltării antreprenoriale din punct de vedere al numărului de IMM-uri raportat la numărul populației în regiune evidențiează decalaje existente între raioanele din RDN. Cea mai ridicată valoare a indicatorului dat se întilnește în mun. Bălți, în celelalte raioane valoarea medie a densității întreprinderilor fiind mai scăzută. 22

4.3. Investiții Activitatea investițională este distribuită neuniform pe teritoriul RM, fiind concentrată cel mai mult în mun. Chișinău, unde volumul investițiilor constituie circa 65% din volumul total pe republică. RDN acestui indicator îi revin circa 15% din total investiții pe țară. Totodată dinamica investițiilor în regiune înregistrează o traiectorie ascendentă în perioada 2009-2016. Astfel, volumul investițiilor în active materiale pe termen lung realizate în RDN în anul 2016 a consituit 2982,6 mil.lei, în creștere cu 53,1% mai mult față de anul 2009. În același timp, față de anul 2014 volumul investițiilor a scăzut cu 2,0%. 25000 20000 15000 10000 5000 0 Evoluția comparativă a investițiilor în active materiale pe termen lung, mil. lei, 2009-2016 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Republica Moldova Mun. Chișinău RDN Pe elemente de structură tehnologică 1486,9 mil. lei au fost investite în lucrările de construcţiimontaj (practic de două ori mai mult decît în anul 2010), ce reprezintă 50% în strucutra investițiilor în active materiale pe termen lung. Investiții considerabile au fost efectuate pentru achiziția de mașini și utilaje 1 074,6 mil. lei (cu 61% mai mult față de anul 2010), fapt care reflectă tendinţe de modernizare a echipamentului productiv la uzinele şi fabricile din regiune. Ponderea acestora în volumul total de investiții constituie 36,04%. Structura tehnologică a investițiilor în active materiale pe termen lung, 2016 7,71% 6,41% 36,04% 49,85% Lucrări de construcții-montaj Utilaje, mașini Mijloace de transport Alte cheltuieli și lucrări 23

Următoarele direcţii de investiţii în regiune sunt: mijloacele de transport 7,71% și alte cheltuieli și lucrări 6,41%, care au înregistrat creșteri în anul 2016 față de 2010 respectiv cu 12% și 52%. Analiza structurii investiţiilor pe tipuri de mijloace fixe arată, că volumul mai mare al investiţiilor a revenit utilajelor, maşinilor şi mijloacelor de transport, cota-parte a cărora în totalul investiţiilor realizate a constituit 43,74%. Cota-parte a investiţiilor utilizate la construcţia clădirilor şi edificiilor a constituit 30,23% din volumul total al investiţiilor (din care 4% clădiri de locuit şi 16,7% alte clădiri şi edificii). Pentru construcţia locuinţelor au fost însuşite 123,3 mil. lei (cu 83,5% mai mult față de nivelul anului 2010). Structura investițiilor pe tipuri de mijloace fixe, 2016 23,82% 43,74% 2,20% 30,23% Clădiri Clădiri (fără clădirile de locuit) și edificii Utilaje, mașini și mijloace de transport Altele Pentru asigurarea necesităților investiționale în anul 2016 din contul surselor bugetare au fost utilizate 254,4 mil. lei sau 8,5% din total investiții. Restul investițiilor (91,5%) au fost însușite din alte surse (mijloace proprii ale agenților economici și populației, susrselor din străinătate, alte surse). În plan regional, mun. Bălți a beneficiat de cel mai mare flux de investiții, atingînd în anul 2016 valoarea de 1166,0 mil.lei (39%). Valori semnificative se înregistrează în Drochia (11,68%), Edineț (8,25%). Tabelul 9. Investiții în active materiale pe termen lung în plan teritorial Regiunea 2009 2016 Abaterea (+,-) mil.lei ponderea, mil.lei ponderea, mil.lei % % % Total 1948,2 100,00 2982,6 100,00 1034,4 X Mun. Bălți 545,2 27,98 1166 39,09 620,8 11,11 Briceni 126,2 6,48 195,5 6,55 69,3 0,07 Dondușeni 93,4 4,79 191,6 6,42 98,2 1,63 Drochia 176,2 9,04 348,4 11,68 172,2 2,64 Edineț 123,0 6,31 246 8,25 123 1,94 Fălești 104,6 5,37 98,6 3,31-6 -2,06 Florești 173,3 8,89 203,8 6,83 30,5-2,06 24

Glodeni 81,6 4,19 61,8 2,07-19,8-2,12 Ocnița 100,9 5,18 37,2 1,25-63,7-3,93 Rîșcani 110,6 5,68 122,8 4,12 12,2-1,56 Sîngerei 135,9 6,98 168,3 5,64 32,4-1,34 Soroca 177,4 9,11 142,5 4,78-34,9-4,33 Mai puțin atractive raioane pentru investiții în regiune sunt Ocnița și Glodeni, unde volumul investițiilor atinge respectiv 1,25% și 2,07% din nivelul regional. Separat, pe raioane, investițiile în active materiale pe termen lung sunt prezentate în Anexa 2. Regiunea de Dezvoltare Nord este cunoscută investitorilor străini și prin prezența companiilor cu capital străin precum: materiale de construcție (Knauf), sectorul alimentar (Sudzuker, Metro, Fourchette), construcția de mașini (Dräxlmaer), etc. 4.4. Inovare, cercetare și dezvoltare Ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii strategice care constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, determinînd o dezvoltare durabilă și o competitivitate economică a țării. În prezent, la nivelul Regiunii Nord există o instituție de învățămînt superior, Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți, care este acreditată în calitate de organizație din sfera științei și inovării cu toate drepturile aferente pentru a realiza activități de cercetare, inovare și transfer tehnologic la următoarele profiluri de cercetare: Fizica și tehnologia mediilor materiale; Teleologia curriculumului educațional; Filologia modernă în contextul dialogului culturilor; Fenomene lingvistice și literare în/din perspectivă diacronică și sincronică; Dimensiunea sociojuridică a integrării europene a Republicii Moldova. La nivel regional mai există un Institut de Cercetări pentru Culturile de Cîmp Selecția care are ca domeniu de activitate selectarea, producerea semințelor ameliorate și tehnologii de cultivare a cerealelor, culturilor furajere, sfeclei de zahăr și floarea soarelui. În cadrul Institului de Cercetări Selecția există un Incubator de Inovare Antreprenorul Inovativ, specializat în valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltare durabilă; biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară. Datele disponibile nu ne permit o analiză detaliată a acestui domeniu pe plan regional, sectorul dat fiind puțin investigat și este caracterizat printr-un un grad scăzut al investițiilor și o colaborare scăzută între cercetare, educaţie şi mediul de afaceri. În acest sens, universităţile ar trebui să joace un rol foarte important în stimularea creării de noi firme în domeniile bazate pe știință și înalte 25

tehnologii și să faciliteze legătura dintre cercetarea din sectorul public-privat și lumea afacerilor. Astfel de activităţi ar trebui stimulate prin reglementări mai bune în domeniul proprietății intelectuale, premii anuale, promovarea campusurilor antreprenoriale, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru studenții antreprenori etc. Toate acestea vor contribui la atragerea investițiilor pentru asigurarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării cu echipament ştiinţific modern și la creşterea volumului, calităţii şi vizibilităţii producţiei ştiinţifice regionale. 4.5. Sectoarele specifice ale economiei 4.5.1. Industrie RDN dispune de un potențial industrial bine dezvoltat, fapt datorat activității unui număr mare de întreprinderi industriale amplasate pe întreg teritoriu al regiunii. În Regiune sunt reprezentate aproape toate sectoarele industriale, cele mai productive fiind: a) industria alimentară şi a băuturilor, o contribuție majoră avînd producerea produselor lactate ( Incomlac S.A., Fabrica de unt Florești ), de pîine și panificație ( Combinatul de produse alimentare Î.S., Produse Cerealiere S.A.), producția de ulei ( Floarea Soarelui S.A.), prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, produselor de morărit, produselor obținute din prelucrarea cărnii (Basarabia Nord S.A., S.A. SoroMeteor ). RDN este exclusiv specializată în fabricarea zahărului, în această regiune fiind amplasate toate fabricile de zahăr din Republica Moldova: Î.M. Sudzucker-Moldova S.A., avînd în componența sa fabricile de zahăr din Drochia, Fălești, Alexandreni ; Magt Vest S.R.L. fabricile de zahăr din Glodeni și Dondușeni ; Krajowa Spolka Cukrowa S.A. cu fabrica de zahăr din Cupcini. Totodată RDN este caracterizată printr-o industrializare slabă în sectorul procesării producției viticole și producerii băuturilor alcoolice, din cauza climei nefavorabile de creștere a strugurilor, precum și din cauza ineficienței amplasării fabricilor vinicole în regiune. b) industria uşoară la fel prezintă o ramură prioritară în regiune, avînd potențial mare în fabricarea produselor textile; fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor; producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei. Printre principalele întreprinderi conexe se numără: Bălţeanca S.A., Î.M. Flautex-comerţ, Î.S.C. Runfelsia S.R.L., Î.M. Fashion Group S.R.L., etc.; Industria ușoară, și anume cea a textilelor și confecțiilor și-au schimbat strategia, renunţînd la producţia propriilor mărci, dar prestînd în schimb servicii de procesare externă a materiilor prime. Aceasta a permis păstrarea colectivelor de muncă ale respectivelor întreprinderi, dar a dus şi la 26

aceea că principala parte a valorii adăugate create în industria uşoară nu rămîne în regiune, ci migrează peste hotare. c) industria constructoare de maşini reprezentată de întreprinderile Moldagrotehnica S.A, specializată în producerea mașinilor agricole și ICS DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE SRL, specializată în producerea cablurilor electrice pentru industria automotive ; d) industria electronica reprezentată prin producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice) - S.A. Răut ; e) fabricarea materialelor de construcție reprezentată prin producţia din minerale nemetalifere Articole din beton armat S.A., CMC Knauf S.A., etc. Potrivit datelor BNS, la nivelul anului 2016, RDN a fabricat producție în valoare de 10.185,7 milioane lei, contribuind cu circa 21 la sută la formarea producției total fabricate pe țară. Față de anul 2009 acest indicator a crescut de 2 ori. Evoluția volumului producției fabricate în RDN 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 206,9 181,6 181,5 129,4 138,1 143,2 147,9 100,0 10185,7 8941,7 8934,6 6371 6799,2 7050,1 7282,1 4923,4 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 VPF, mil.lei Ritm de creștere, 2009=100% 250,0 200,0 150,0 100,0 50,0 0,0 Peste 30% din potențialul industrial al regiunii este concentrat în mun. Bălți, acesta contribuind cu 56% la producțiea fabricată în regiune. Un aport semnificativ la fabricarea producției industriale îl au raioanele Drochia (10,87%), Edineț (8,18%), Soroca (7,86%), Florești (6,42%). În celelalte raioane se înregistrează valori mai reduse ale producției fabricate, ponderea lor stabilindu-se în limitele 2,8%-0,43%. Cel mai slab dezvoltat industrial este raionul Ocnița, ponderea căruia în valoarea totală a producției industrial fabricate în regiune este de 0,43%. Separat, pe raioane, valoarea producției industriale este prezentată în Anexa 3. 27

Structura producției industrial fabricate în profil raional, %, 2016 0,43% 0,89% 1,00% 1,50% 2,04% 2,23% 2,83% 6,42% 7,86% 55,75% 8,18% 10,87% Ocnița (0,43%) Briceni (0,89%) Glodeni (1,00%) Sîngerei (1,50%) Dondușeni (2,04%) Fălești (2,23%) Rîșcani (2,83%) Florești (6,42%) Soroca (7,86%) Edineț (8,18%) Drochia (10,87%) Bălți (55,75%) Odată cu creșterea producției fabricate, în același ritm, crește și volumul producției livrate în perioada anilor 2009-2016. Evoluția volumului producției livrate în RDN 12000 10000 8000 6000 4000 2000 250,0 206,1200,0 189,4 170,9 150,0 132,4 131,6 130,6 119,2 100,0 8089,1 8966,6 9757,8 100,0 4734 5644,5 6265,7 6232,4 6180,8 50,0 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 VPL, mil.lei Ritm de creștere, 2010=100% 0,0 Din punct de vedere al producției industriale RDN contribuie în plan național cu: - 45% la extragerea de pietriș, prundiș, bolovani și silex (Soroca, Briceni, Edineț, Rîșcani); - 69% la producerea produselor lactate (Bălți, Florești, Rîșcani, Soroca); - 62% la producerea conservelor de legume (Soroca, Edineț, Briceni); - 50% la producerea crupelor (Bălți); - 48% la poducerea nutrețurilor pentru hrana animalelor (Florești). - 41% la producerea de sucuri de legume și fructe (Edineț, Soroca) - 34% la făină (Drochia, Fălești) 28

Principalele produse alimentare, 2016 Făină Sucuri de legume și fructe Nutrețuri pentru animale Crupe 34% 41% 48% 50% 66% 59% 52% 50% Conserve de legume și fructe Lapte și produse lactate 62% 69% 38% 31% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% RDN Restul RM Este de menționat că pe ansamblul anilor 2009-2016 a scăzut aportul regiunii în plan național la fabricarea mai multor feluri de produse alimentare, și anume: la producerea mezelurilor de la 30% în anul 2009 la 17% în anul 2016; la fabricărea făinii de la 40% pînă la 34% în perioada anilor 2009-2016; Totodată a crescut aportul la: sucuri și legume de fructe de la 21% în anul 2009 la 41% în anul 2016 prelucrea și conservarea fructelor de la 45% în anul 2009 la 62% în anul 2016. Acest fapt poate fi explicat prin diversificarea economică care se produce și în alte regiuni ale țării, fapt ce, pe de o parte slăbește avantajele competitive ale regiunii, pe de altă parte o aventajează. 4.5.2. Agricultura Agricultura reprezintă un sector important în economia regiunii. Datorită condițiilor climatice favorabile RDN are un potențial agricol semnificativ reflectat, în special, de producția și randamentele la culturile vegetale. Conform rezultatelor RGA 2011, suprafața agricolă utilizată reprezintă 95% din suprafața totală a exploatațiilor agricole din regiune (751,1mii ha) și circa 39% - la nivel de țară, fapt ce relevă potențialul deosebit de creștere a volumului producției agricole, potențial care trebuie mult mai bine valorificat. Structura pe categorii de folosinţă a suprafeței agricole utilizate situează RDN printre regiunile cu un ridicat potenţial de producţie agricolă, având în vedere ponderea terenului arabil în total suprafață agricolă utilizată (77%) avînd și cea mai mare pondere în suprafaţa a terenului arabil pe ţară (40,6%). 29

Modul de folosință al terenului agricol, în anul 2011 (recensămîntul agricol 2011), se prezintă astfel: 575301,42 ha reprezintă teren arabil (77%); 127821,42 ha reprezintă pășuni și fînețe (17%); 47948,44 ha reprezintă culturi permanente (6%). În structura de producție a ramurii agricole sectorul producției vegetale este predominant, deținînd 70 %, și 30% reprezintă sectorul producției zootehnice. Din totalul suprafeței arabile cultivate ponderea cea mai mare o dețin cerealele cu 52,65%, urmate de culturile tehnice cu 44,17%. Alte suprafețe sunt cultivate de cartofi, legume și plante de nutreț. pășuni și fînețe 17% Suprafața agricolă pe utilizări culturi permanente 6% Suprafața arabilă pe utilizări Cartofi, legume 2% Plante de nutreț 1% suprafața arabilă 77% Culturi tehnice 44% Culturi cerealier e 53% Principalele produse agricole vegetale cultivate în RDN sunt: cereale, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartoful, legume, fructe. Producția agricolă vegetală înregistrează variații calitative și cantitative de la un an la altul, din cauza randamentului sensibil la condițiile climatice și pe seama utilizării unor tehnologii învechite, neaplicării mixului adecvat de input-uri (semințe, îngrășăminte, pesticide, irigații), ceea ce afectează drastic producția agricolă. Din punct de vedere al producției agricole RDN se plasează pe locul 1 la producția de sfeclă de zahăr, cultivînd 98% din recolta globală la nivel național. De asemenea regiunea contribuie cu 96% la producția națională de soie, cu 85% la producția de cartofi și cu cîte 38% la producția națională de floarea soarelui și de culturi cerealiere. Volume semnificative a culturilor nominalizate înregistrează raioanele Drochia, Florești, Dondușeni, Briceni. Datorită solurilor fertile și climei favorabile RDN are avantaje semnificative și în cultivarea fructelor și legumelor. 30

Producția globală de fructe și pomușoare a constituit în anul 206 circa 47% din producția globală la nivel național, principalii cultivatori fiind raioanele Soroca, Briceni, Ocnița, Dondușeni, Edineț. Producția de legume de cîmp a înregistrat o pondere de 59 la sută la nivel național, cele mai mari aporturi fiind aduse de raioanele Briceni, Soroca, Ocnița și Edineț. Recolta principalelor culturi agricole, 2016 2% 4% 15% 41% 53% 62% 62% 98% 96% 85% 59% 47% 38% 38% S F E C LA D E Z A H Ă R S O IA C A R T O F I LE G U M E F R U C T E F LO A R E A S O A R E LU I C E R E A LE RDN Restul RM Sectorul zootehnic al regiunii este reprezentat prin activitatea de creștere a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor, iepurilor și albinilor. În anul 2016 față de anul 2009 efectivele de bovine, ovine și caprine au scăzut respectiv cu aproximativ 17% și 10%, iar efectivul de porcine a crescut cu circa 11%. Creșteri considerabile înregistrează efectivele de iepuri și albine, respectiv cu 72% și 43%. Cu toate acestea, creșterea bovinelor se menține printre cele mai importante activități. Performanțe obținute în sectorul zootehnic, 2016 54% 63% 70% 71% 75% 76% 46% 37% 30% 29% 25% 24% B O V IN E C A B A LIN E F A M IL I I D E A LB IN E RDN Restul RM IE P U R I P O R C IN E O V IN E Ș I C A P R IN E Cele mai mari efective de bovine se cresc în Edineț (13%), Rîșcani (11%) și Drochia (10%) din total regional; porcine în Florești (14,40%), Rîșcani (12,53%) și Briceni (12,06% ) din total regional; ovine și caprine în Fălești (20,10%), Sîngerei (15,41%) și Florești (11,16%) din total regional; iepuri în Sîngerei (26%), Soroca (11,3%), Edineț (10,8%), Rîșcani (10,1%); familii de albine în Edineț (13%). 31

4.5.3. Turism Potenţialul turistic al RDN este foarte bogat şi variat. Resursele turistice ale regiunii sunt divizate în resurse turistice de origine naturală şi antropică, ambele tipuri de resurse sunt impresionante din punct de vedere cantitativ, structural şi atractiv. Resursele turistice de origine naturală ale Regiunii de Dezvoltare Nord sunt determinate de resurse de origine geologică, climatică, hidrologică, floristică şi faunistică. Structura geologică este complexă, ceea ce determină şi un potenţial turistic geologic bogat, cu prezenţa unor obiective inedite. Aceasta este reprezentată de peşteri, recife, grote, aflorimente (deschideri geologice), obiecte paleontologice, unele dinte ele fiind unice în Europa. Cele mai importante obiective turistice sunt peşterile şi toltrele. Resursele turistice antropice se delimitează în două categorii mari: a) edificii şi instituţii cu atracţie turistică; b) activităţi şi evenimente cu atracţie turistică. Numărul total al obiectelor turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord, incluse în Registrul Monumentelor de importanţă naţională şi locală, de către Ministerul Culturii al R. Moldova, este de peste 1800, ceea ce reprezintă peste 1/3 din totalul lor pe republică. Aceste sunt repartizate pe unităţile administrativ-teritoriale ale regiunii, după cum urmează în tabelul 16. Tabelul 10. Numărul monumentelor de importanţă locală şi naţională pe unităţi administrativ-teritoriale în RDN Unităţi administrativ-teritoriale Numărul de obiecte turistice antropice 1. Briceni 192 2. Donduşeni 18 3. Drochia 128 4. Făleşti 181 5. Floreşti 193 6. Glodeni 161 7. Edineţ 263 8. Ocniţa 22 9. Rîşcani 111 10. Sîngerei 304 11. Soroca 244 Total 1817 Sursa: Registrul monumentelor de importanţă naţională şi locală din R. Moldova Acestea sunt divizate în mai multe tipuri: a) istorico-arheologic; b) religios (confesional); c) cultural şi sportiv; d) tehnico-economic; e) turistic propriu-zis; f) etnografic; g) activităţi umane (tabelul 2). 32

Tabelul 11. Potenţialul turistic antropic al RDN Tipuri de potenţial turistic antropic ISTORICO-ARHEOLOGIC RELIGIOS (CONFESIONAL) ETNO-CULTURAL ŞI SPORTIV TEHNICO-ECONOMIC Principalele elemente Aşezări arheologice, monumente istorice, tumuli, necropole cetăți, cetățui etc. Biserici, mănăstiri, sinagogi, catedrale, cimitire, troiţe Muzee, teatre, biblioteci, case memoriale, conace boiereşti, monumente şi colecţii de artă (sculpturi, picturi, statui, plăci comemorative); etnografie şi folclor (creaţie artistică populară, manifestări tradiţionale, tehnica populară), universităţi stadioane, etc. Obiective economice cu funcţie turistică: întreprinderi, apeducte, lacuri de acumulare, turnuri, sediile ale unor firme şi instituţii, expoziţii economice. TURISTIC propriu zis Parcuri de recreere, parcuri de agrement etc. Ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale; obiceiuri, port, ETNOGRAFIC jocuri şi cîntece populare; arhitectura, instalaţiile tehnice şi aşezările tradiţionale, etc. Tîrguri, expoziţii, hramuri, pelerinaje religioase, ACTIVITĂŢI UMANE festivaluri artistice, sărbători, manifestări sportive, etc. Sursa: Prelucrare după Registrul Monumentelor din R. Moldova În cele ce urmează este prezentată situația activității sectorului Turism în regiune. La nivelul anului 2016 capacitatea de cazare în regiune a fost de 4761 locuri-pat, plasîndu-se pe locul 3 în plan national, după mun. Chișinău și RDC, cu un procent de 19% din total capacitate de cazare. Privind evoluția capacității de cazare, în intervalul de timp 2009-2016, RDN a înregistrat o scădere a capacității de cazare turistică cu 399 de locuri. Capacitatea cazare turistică existentă pe regiuni de dezvoltare, locuri-pat 30000 28448 20000 10000 25241 10085 8936 5160 4761 9547 7879 2230 2228 1426 1437 0 Total pe republică Mun. Chișinău Nord Centru Sud UTA Găgăuzia 2009 2016 Orașele ce au capacitatea cea mai mare de cazare a turiștilor în RDN sunt Bălți, Sîngerei Drochia și Edineț. Este de menționat, că semnificativ a scăzut capacitatea de cazare în raionul Soroca de la 712 locuri-pat în anul 2009 la 397 locuri-pat în anul 2016. 33

Capacitatea existentă a structurilor de primire turistică cu funcții de cazare în RDN, locuri-pat 1000 800 600 400 200 0 2009 2016 Dintre cele 45 structuri de cazare, înregistrate în regiune în anul 2015, cele mai multe sunt reprezentate de hoteluri (24 hoteluri la nivel regional) și tabere de vacanță (15 unități la nivel regional). Dintre acestea, 10 structuri de cazare sunt amplasate în mun. Bălți. Unitățile de cazare aflate în minoritate sunt reprezentate de: pensiuni turistice, vile turistice, structuri de întremare, pensiuni agroturistice. În anul 2015, în unitățile de primire a turiștilor s-au înregistrat 24.479 de turiști, valoarea menționată reprezentând circa 9% din totalul național al turiștilor. Dintre aceștea, 20.571 au fost turiști rezidenți (84% din total), în timp ce doar 3.908 au fost turiști nerezidenți (16% din total). Astfel, localitățile, care au atras cel mai mare număr de turiști în anul 2015, sunt: mun. Bălți (10.354 de cazări, 42,3% din totalul celor înregistrate la nivel regional), or. Edineț (2323 de cazări, sau 9,5% din totalul celor înregistrate la nivel regional). În ceea ce privește evoluția numărului de turiști cazați în structurile de cazare, în perioada anilor 2011-2015 se remarcă o creștere a frecvenții hotelurilor și pensiunilor agroturistice, în timp ce în celelalte tipuri de structuri de primire turistică se înregistrează o scădere considerabilă. Tabelul 12. Structurile de primire turistică colective în RDN Număr turiști Ponderea, % 2011 2015 2011 2015 Hoteluri 12736 13110 46 54 Pensiuni turistice 2768 1394 10 6 Pensiuni agroturistice 14 16 0 0 Structuri de întremare 335 150 1 1 Tabere de vacanță 11284 9386 41 38 Hoteluri apartament 269 278 1 1 Vile turistice 328 136 1 1 Total 27734 24479 100 100 34

Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de circa 59% din România şi UE, 31% din Ucraina şi alte ţări CSI și câte 5% le revin vi zitatorilor din Asia și America. În topul primelor 10 țări, care generează turiști pentru RDN, după frecventarea structurilor de primire turistică, în anul 2015, se plasează: Ucraina, România, Rusia, Germania, SUA, Serbia, Italia, Polonia, Letonia, Turcia. Numărul de înnoptări ale turiștilor la structurile de primire turistică colective de pe teritoriul RDN a înregistrat în nul 2015-134 mii de înnoptări, cu 23,4% mai puțin decât în anul 2011. În ceea ce privește durata medie de ședere a unui turist, aceasta a fost, în anul 2015, de 7,9 zile/turist, fiind peste media națională (6,4 zile/turist). Durata medie de ședere a truiștilor autohtoni a fost de 8,2 zile, iar a celor străini de 2,2 zile. Prin urmare, putem afirma, că specificul regiunii este turismul de odihnă, preponderent pentru turiști autohtoni. În concluzie putem menționa, că RDN are un patrimoniu turistic de excepţie. Dezvoltarea unei infrastructuri de turism adecvate, crearea unor trasee turistice naţionale şi internaţionale, promovarea activă a obiectivelor turistice din zonă, ar atrage numeroşi turişti din ţară şi din străinătate, contribuind la dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Există multe areale care reprezintă interes turistic şi care ar putea fi valorificate dacă autorităţile locale ar avea o conexiune mai strînsă cu tur-operatorii privaţi în vederea dezvoltării ofertelor corespunzătoare. În vederea promovării turistice, este necesară, în primul rînd, sistematizarea informaţiei despre potenţialul turistic al RDN, în special în contextul posibilității de dezvoltare a unor rute turistice. 4.5.4. Servicii şi comerţ Sectorul serviciilor în regiune este în continuă creștere și este reprezentat în principal de un număr mare de companii din sectorul comerţului angro şi cu amănuntul și servicii cu plată prestate populației. Specifice pentru RDN sunt prestările de servicii în domeniile : reparaţii auto, reparații electrocasnice, frizerii, telecomuncații, servicii de transport, tîmplării, stații tehnologice de deservire a companiilor agricole, hoteluri şi restaurante, etc. În regiune este dezvoltată reţeaua de instituţii financiare, reprezentată de bănci comerciale, organizaţii de microfinanţare şi asociaţii de economie şi împrumut. În cadrul infrastructurii de suport a businessului în regiune activează asociaţii de business şi centre de training şi consultanţă. În numărul total de întreprinderi din sfera serviciilor ponderea cea mai mare o dețin companiile din sectorul Comerț cu amănuntul și ridicata, aici fiind angajat cel mai mare procent de salariați. Tot sectorul Comerțul contribuie cu cea mai mare cotă la formarea venitului din vînzări din sectorul Servicii. 35

Comerțul cu amănuntul în regiune este efecuat în baza unităților comerciale existente : magazine, gherete, farmacii, pavilioane, buticuri, stații de alimetare cu petrol. La data de 01.01.2015 în regiune activau 2900 de unități comerciale, cu 861 de unități mai puțin față de anul 2009. Tabelul 13. Numărul unităților de comerț cu amănuntul în RDN 2009 2015 Nr. unități Suprafața, mp Nr. unități Suprafața, mp Magazine 2839 185088 2226 183504 Gherete 376-289 - Farmacii 280 10781 158 8424 Pavilioane 131 3671 74 2609 Buticuri - - 122 2699 Stații de alimentare cu petrol 135-31 - Un rol important în economia regională îl au Sectoarele Transporti și comunicații, Învățămîntul, Sănătatea și asistența socială. Analiza acestor sectoare este prezentată în capitolele ce urmează. 4.6. Zonele economice libere. Parcurile industriale RDN este caracterizată de o infrastructură de sprijin a afacerilor bine dezvoltată, care include: zone economice libere, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, care oferă toată infrastructura necesară desfășurării activităților de producție și care asigură creșterea nivelului de dezvoltare a localităților unde sunt amplasate, creșterea nivelului de ocupare şi a veniturilor populației. În prezent, la nivelul RDN există 3 zone economice libere, 3 parcuri industriale funcționale și 3 incubatoare de afaceri (vezi Anexa 4). Zonele Economice Libere (ZEL). În Republica Moldova activitatea ZEL este reglementată de Legea nr.440 din 27.07.2001, potrivit căreia, ZEL sunt părți ale teritoriului vamal, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise genuri de activități de întreprinzător, în condițiile legii. Aceste zone oferă companiilor mari, orientate spre desfacerea pieței în afara țării, un șir de avantaje, acestea beneficiind de un regim fiscal și vamal special, care se caracterizează prin acordarea permanentă a unor reduceri la taxe. În prezent, pe teritoriul RDN activează 2 zone libere și o zonă cu statut special. Zona economică liberă Bălți. ZEL Bălți a fost înființată prin Legea Parlamentului RM nr.26 din 04.03.2010 pentru o perioadă de 25 de ani. Are o suprafață totală de circa 250,00 ha și este compusă din 11 subzone amplasate în toate regiunile de dezvoltare a țării (Bălți, Strășeni, Căușeni, Orhei, Cahul). În RD Nord sunt amplasate 3 subzone, cu o suprafață totală de 148,8 ha. 36

Localizare: Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova, mun. Bălţi; 130 km de la Chișinău, capitala Republicii Moldova; 65 km de la granița cu România (UE) vama Sculeni; 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Suprafața subzonei nr.1 acoperă 2,02 ha și este utilizată pe deplin de către compania DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE SRL. Subzona este dotată cu toate tipurile de utilități. Activități desfășurate: producerea cablurilor electrice pentru industria automotive. Subzona nr.2, cu o suprafață de 10,35 ha, este valorificată de către aceeași companie și furnizorii acesteia și desfășoară aceleași tipuri de activități ca și prima subzonă. Subzona nr.3 este constituită pe un teren liber cu o suprafață consolidată de 136 ha, dintre care 110 ha cu regim de zonă liberă, iar 26 ha cu regim general, ceea ce permite implementarea proiectelor investiționale complexe. Infrastructura existentă: Energie electrică 10kV, Gazoduct de presiune înaltă, Apeduct Canalizare, Rețea de fibră optică pentru transferul de date. Cu toate că ZEL Bălți este una dintre cele mai tinere zone, aceasta a reușit să-şi facă deja resimțită contribuția la nivelul întregii economii, în primul rând la numărul de locuri de muncă noi create şi investițiile efectuate, dar şi la volumul producției industriale fabricate şi a exporturilor. Tabelul de mai jos demonstrează evoluțiile indicatorilor de bază a Zonei. ZAL PP Otaci-Business ZAL PP Otaci-Business a fost creată prin Legea Republicii Moldova nr.1565-xiii de la 26 februarie 1998 Cu privire la antreprenorialul liber Parcul de producție Otaci-Business pe un termen de 25 de ani și este constituită din 2 subzone, cu suprafața totală de 32,17 ha. Localizarea: Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova, or. Otaci, r-nul Ocnița; 220 km de la Chișinău, capitala Republicii Moldova; 100 km de la mun. Bălți; 37

100 km de la granița cu România (UE) vama Sculeni; 0,5 km de la frontiera cu Ucraina, punct de trecere Vălcineț. Acces la traseul național la o distanță de 0,5 km de ZEL Otaci-Business Printre activitățile desfășurate în zona liberă sunt producerea ambalajului din plastic şi fabricarea articolelor de confecții. Pe lângă producția industrială, rezidenții practică şi genuri auxiliare de activitate (activitate de arendă, servicii comunale). Zona este dotată cu următoarele tipuri de utilități de infrastructură: Linie electrica de tensiune inalta (10kw); 4 transformatoare cu capacitatea de 630kw; 4 transformatoare cu capacitatea de 400kw; Apeduct / canalizare; Conducta gaz de presiune inalta / medie; Drumuri interioare de acces asfaltat; Iluminat stradal pe caile de acces; Cale ferata; Parcare pentru autocamioane; Retea fibra optica (Internet / telefonie fixa); Terenuri pentru constructii; Spatii de producere / oficii. Zonă cu statut special Aeroportul Internațional Liber Mărculești. Aeroportul Internațional Liber (AIL) a fost înființat prin legea Parlamentului RM nr.178-xvi din 10.07.2008 cu privire la Aeroportul Liber Internațional Mărculești. Aeroportul Liber a fost întemeiat pe termen de 25 ani în scopul accelerării dezvoltării transporturilor aeriene, serviciilor aeronautice, producerii industriale orientată spre export şi a activității comerciale externe. Suprafața aeroportului este de 265,295 ha, compus din teritoriul aerodromului (205,59457 ha) și teritoriul de dezvoltare (59,6395 ha). Localizarea: Regiunea de Dezvoltare Nord, s. Lunga - la Sud, or. Mărculești - la Est, s. Gura Căinarului, s. Prajila - la Vest 28 km de la mun. Bălți 150 km de la mun. Chișinău - capitala Republicii Moldova; 100 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni; 45 km de la frontiera cu Ucraina. 1 km de la nodul de cale ferată Mărculești 1 km de la baza petrolieră cu capacitatea de 14 000 tone 2 km de la instalații frigorifice cu capacitatea de 1 500 tone. Rezidenții Aeroportului Liber Internațional au dreptul de a efectua următoarele activități: prestarea serviciilor de deservire la sol și de transport aerian ; comerțul cu ridicata, cu excepția 38

mărfurilor excluse din circuitul civil ; producția industrială a mărfurilor ; procesarea producției agroalimentare ; sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin Aeroportul Liber. Parcuri industriale. În contextul globalizării şi a liberalizării comerțului, parcurile industriale (PI) sunt văzute ca un instrument al dezvoltării industriale la nivel local. Prin gruparea în parcuri industriale, firmele mici, mijlocii sau chiar şi cele mari pot obține o serie de avantaje de pe urma accesului la infrastructură, realizând economii la investițiile în activele corporale fixe, având acces la o piață a muncii calificată, la facilități de cercetare, educaționale şi la alte inputuri. În RDN sunt amplasate 3 Parcuri industriale, și anume: PI Răut din mun. Bălți a fost creat în baza Hotărîrii Guvernului nr.526 din 11.07.2013 Cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societății pe Acțiuni Răut pe un termen de 30 de ani. Intreprinderea adminsitratoare a parcului industrial Răut este S.A. Răut, amplasat în mun. Bălți pe un teren cu suprafaţa de 9,51873 ha, proprietate publică a mun. Bălţi. PI Răut este o platformă de dezvoltare a întreprinderilor de producere, în special, în domeniul industriei automobilistice, industriei constructoare de mașini și TIC. Întreprinderile rezidente desfășoară activități în domeniul prelucrării metalelor, echipament hidroacustic, electronic, piese din cauciuc și mase plastice, servicii. Parcul beneficiază de următoarele utilități: conducte de apă/canalizare, energie electrică, gaz, telecomunicații, salubritate/evacuarea deșeurilor. PI Edineț a fost creat în baza Hotărârii Guvernului nr.666 din 02.09.2013 cu privire la acordarea titlului de parc industrial SRL ECO-GARANT şi modificarea destinației unui teren. Parcul este amplasat în or. Edineț, pe un teren cu suprafața de 17,8989 ha, proprietate publică a or. Edineț, cu ieșire nemijlocită la drumul internațional M14 Chișinău - Cernăuți şi ieșire la drumul european E583, la distanța de 63 km până la calea ferată din Otaci, la o distanță de circa 70 km de Aeroportul International Bălţi, la o distanță de circa 98 km de Aeroportul International Liber Mărculești din apropierea or. Florești. Distanța de la terenul destinat Parcului Industrial până la Portul Liber International Giurgiulești constituie circa 463 kilometri. Pe terenul Parcului Industrial din Edineț domeniile de producție și de servicii vor fi preponderent următoarele: industria textilă şi de confecții; prelucrarea pielii şi fabricarea încălțămintei; producerea de mobilier; fabricarea de mașini şi echipamente; producerea echipamentelor electrice şi electrotehnice; industria auto; transporturi şi comunicații (depozitare, prelucrare, ambalare). 39

PI Bioenergagro, a fost creat în baza Hotărârii Guvernului nr.1172 din 21.12.2010 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societății cu Răspundere Limitată Bioenergagro. Parcul este amplasat în satul Țarigrad, raionul Drochia, pe terenul cu suprafață de 13,49 ha și este proprietate private a întreprinderii SRL Bioenergagro. Deși PI Bioenergagro a primit titlul de parc industrial, totuși, pînă în acest moment, nu s-a reușit să se atragă investiții pentru a conecta PI la utilitățile publice și a-l face funcțional. În prezent, societatea duce tratative cu partenerii privind inițierea finanțării următoarei etape a proiectului precum construirea infrastructurii tehnice și de producție. Ca spații disponibile pentru amplasarea platformelor industriale în regiune, există încă două locații pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate, privind crearea Parcului Industrial pe teritoriul întreprinderilor, și anume: S.A. Uzina de mașini de salubritate din Fălești, cu statut de parc industrial, este amplasată în zona industrială a or. Fălești cu o suprafață de circa 13,2 ha. Întreprinderea dispune de : - Bloc administrativ 615,9 m.p. - Hale de producere 41268 m.p. - Forjerie și Turnătorie 6258,6 m.p. - Depozit 3670 m.p. - 2 puncte de pompare a apei 325 m.p. - Punct de comprimare 490 m.p. - Alte încăperi auxiliare. Întreprinderea este amplasată în imediata vecinătate a drumului național R17, la 1,6km de la drumul național R16, care face legătură cu punctul de trecere a frontierei, Sculeni (33 km), și la 2,35 km de la stația Fălești a căii ferate. Pentru facilitarea activității operaționale dispune de o linie de cale ferată de 1,5 km ce face legătură cu Calea Ferată a RM. Punctul de conectare la sistemele de aprovizionare cu gaz natural se află la distanță de 1,2 km. Are acces la apă și canalizare. 40

Cu suportul financiar al Băncii Mondiale și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, pe teritoriul S.A. Uzina de mașini de salubritate din Fălești a fost elaborat studiul de fezabilitate privind crearea Parcului Industrial pe teritoriul întreprinderii. PI Zonei economice Libere Bălți. Crearea parcului industrial pe teritoriul subzonei nr.3 a ZEL Bălţi, cu o suprafață medie 2,5 5 mii m.p., la moment se află la etapa inițială de dezvoltare. Scopul creării PI în cadrul ZEL Bălţi este intensificarea atractivității investiționale în baza utilizării posibilităților existente, incluzând regimul facilitat dublu al PI şi ZEL Bălți. Parcul va avea o infrastructură proprie, care va asigura utilitățile necesare funcționării rezidenților. Incubatoare de afaceri. Alături de zonele economice libere și parcurile industriale în categoria structurilor de afaceri se includ și incubatoarele de afaceri (IA) care au rolul de a facilita progresul noilor afaceri în mod special în faza de lansare a acestora. În RDN își desfășoară activitatea 3 incubatoare de afaceri, inclusiv: IA din Soroca - instituție publică fondată de Consiliul Raional Soroca în anul 2009, având ca misiune susținerea antreprenorilor începători din regiune, oferirea rezidenților săi, în mod gratuit, instruire în domeniile de maxim interes pentru activitatea practică a antreprenorilor, consultanță în rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă şi punerea la dispoziție infrastructura de care dispune, pentru dezvoltarea mai bună a afacerii lor. Facilități de infrastructură și servicii oferite: spatii de lucru echipate cu o gamă completă de sisteme de comunicații (internet, linii de telefonie fixă, fax), inclusiv sisteme de securitate şi servicii de pază, acces la sala de conferințe, consultanță individuală, cursuri de instruire în afaceri, acces la finanțe, acces la baza de date cu clienți potențiali, facilitarea încheierii de parteneriate locale, regionale şi naționale, asistență tehnică. Producere: confecţii, producerea mobilei din lemn natural, tipografie, producerea sucului natural din legume şi fructe, producerea suvenirelor Servicii - exportul de fructe şi legume, amenajarea terenurilor aferente, publicitate, printare, foto-video, salon de fitnes, servicii juridice, editarea ziarului, lucrări de reparaţii interne şi externe, servicii în domeniul alimentaţiei publice. IA din Sângerei instituție publică fondată de Consiliul Raional Sângerei, ce oferă servicii de suport și consultanță în afaceri întreprinderilor inovatoare aflate la început de activitate. Incubatorul a fost deschis în anul 2013 cu sprijinul ODIMM în concordanţă cu priorităţile Guvernului RM de creare a infrastructurii de suport în afaceri adecvate necesităţilor mediului de afaceri, în deosebi din zonele rurale, cu suportul financiar al Uniunii Europene, în baza Matricei de Politici pentru Programul de suport Sectorial,,Stimularea Economică în Zonele Rurale. 41

Facilități de infrastructură și servicii oferite: arenda de spații la preț redus, servicii de consultanță în afaceri, contabilitate, consultanță juridică, organizarea conferințelor și seminarelor, analiza de piață pentru fezabilitatea afacerilor, suport financiar prin intermediul Fondului Revolving, acces gratuit la baza națională de informații în afaceri, match-making pentru afaceri, facilitarea accesului la clienți și parteneri, prin intermediul Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova. Firmele beneficiază de birouri dotate şi utilate, suport consultativ şi servicii de consultanță, precum şi de susținere financiară în termeni de plăți limitate pentru utilități, internet, chirie, împrumuturi financiare fără dobândă etc. IA din satul Larga, raionul Briceni - Instituție publică creată în anul 2013 în rezultatul implementării proiectului de dezvoltare regională Inaugurarea incubatorului de afaceri din comuna Larga - un factor important în activitatea privind măsurile active de ocupare a tineretului din regiune, implementat de ADR Nord din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională. În cadrul incubatorului, întreprinderile beneficiază de birouri dotate şi echipate, servicii de consultanță, precum şi suport consultativ la achiziționarea echipamentului etc. De asemenea, în cadrul incubatorului de afaceri sunt organizate instruiri, cursuri de pregătire, întâlniri cu tinerii din regiune - promovarea interesului față de deschiderea unor afaceri. Analiza SWOT Economie PUNCTE TARI Structura economiei - Evoluția demografică pozitivă a mediului de afaceri. - Infrastructura de afaceri dezvoltată și funcțională (2 ZEL, 4 PI) - Spații de producție disponibile, inclusiv condiții pentru dezvoltarea antreprenoriatului. - Evoluția pozitivă a venitului din vînzări - Creșterea productivității în toate sectoarele - Rolul ascendent al IMM in structura economica - Mun. Bălți principalul polarizator economic și cel mai important centru industrial și comercial - Creșterea potențialului semnificativ de influență la nivelul regiunii a or. Edineț și Soroca. Investiții - Creșterea investițiilor (în general) - Incubatoare de afaceri dezvoltate (Larga BR, Soroca, Balti, Sîngerei) PUNCTE SLABE - Structură economică tradițională în care domină comerțul și agricultura - Profitabilitate scăzută a întreprinderilor - Productivitate scăzută în toate ramurile, cu precădere în agricultură - Număr redus de IMM-uri în zonele defavorizate şi în mediul rural - Ponderea încă mare a sectorului agricol în economia urbană (orașele mici ar trebui să dezvolte industria de prelucrare) - Nivel scăzut al investițiilor în termeni nominali - Infrastructura fizică insuficient dezvoltata ca impediment pentru dezvoltarea regională și atragerea de investiții - Participarea slabă al autorităților locale la promovarea oportunităților investiționale - Disparitate intraregională în atragerea investitiilor 42

Inovație, Cercetare și Dezvoltare - Existenţa potenţialului ştiinţific calificat - Existența Institutului de Cercetări pentru culturile de cîmp Selecția - Existența parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare - Pregătirea tinerilor cercetători prin doctorat şi postdoctorat. Industrie - Potențial industrial relativ diversificat - Prodicţie fabricată şi realiazată în creştere - Resurse de materii prime (materiale de construcții, produse agroalimentare) - Industria de producere și prelucrătoare ca generatoare de locuri de munca Agriultura - Preponderența suprafeței agricole. Bonitatea pămîntului înaltă. - Diversitatea produselor agricole cultivate. - Existența industriei de procesare a materiei prime agricole. - RDN lider național în ponderea producției agricole Turism - Existența potențialului turistic (infrastructura hotelieră relativ dezvoltată, zone natural atractive, obiecte istorice) Servicii şi comerţ - Existența unei game largi de servicii - Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv acces la Internet - Sporirea continuă a vînzărilor de mărfuri OPORTUNITĂȚI Structura economiei - Posibilitatea dezvoltării afacerilor inovaţionale prin accesarea la diferite programe de finanţare. - Conexiunea slabă între cercetare, educaţie şi mediul de afaceri - Dotarea insuficientă a structurilor de cercetare existente cu infrastructură performantă de cercetare - Existenţa unor spaţii de producţie nefolosite. - Scăderea aportului regiunii în plan național la fabricarea mai multor feluri de produse alimentare - Degradarea pămîntului din cauza nerespectării asolomentului și tehnologiilor învechite. - Sectorul zootehnic în regres. - Uzura fizică și morală înaltă a utilajelor agricole. - Nivel scăzut de dezvoltare a turismului regional - Tarife înalte la serviciile prestate populației - Volumul insuficient de mărfuri autohtone pe piața internă de consum. - Nivelul insuficient de pregătire profesională a persoanlului încadrată în comerț şi servicii. - Preponderența sectorului Comerț RISCURI - Fiscalitatea împovărătoare - Dependența de importul resurselor energetice - Invadarea pieței cu produse de import - Piața de desfacere joasă Investiții - Politica statului orientate spre integrare europeană - Lipsa climatului investițional favorabil pentru investitori - Posibilitățile reduse ale statului în domeniul finanțării inestițiilor în infrastructură Inovație, Cercetare și Dezvoltare - Elaborarea politicii (cadrului strategic) de inovare de și transfer tehnologic în regiune - Posibilitatea participării cercetătorilor din RDN la noul program cadru pentru cercetare al UE (Orizont 2020). - Creşterea ponderii companiilor cu capital străin - Plecarea celor mai buni cercetători la Chişinău şi peste hotarele ţării - Învechirea infrastructurii de cercetare. Industrie - Piețe de desfacere UE - Utilaj invechit Agricultură 43

- Existența piețelor de capital și investiționale pentru sectorul agricol. - Posibilități de practicare a agriculturii ecologice. Turism - Existența proiectelor de asistență externă pentru dezvoltarea turismului. - Ospitalitate tradițională. - Regimul de vize. - Evenimente tursitice (sărbători naționale). - Intensificarea relaţiilor cu UE - Aplicarea tehnologiilor moderne în comerţ prin sporirea investiţiilor străine. - Dezvoltarea rețelelor de comunicații - Dezvoltarea serviciilor online Servicii și Comerț - Preţuri ridicate pentru achiziţionarea de maşini, utilaje agricole, seminţe, îngrăşăminte, lucrări agricole. - Migrația tinerilor din mediul rural - Nivel ridicat al sărăciei în mediul rural - Infrastructura de utilități (apă, canalizare, management al deșeurilor) deficitară în zonele rurale. - Infrastructura de transport neadaptată la standardele comunitare - Economia tenebră şi traficul ilicit de mărfuri; - Existența concurenței neloiale pe unele segmente de piață. - Dependența pieței intrene de importuri. - Lipsa culturii business-ului - Infrastructura calității subdezvoltată comparativ cu economiile occidentale. - Capacitățile reduse ale agenților economice de a implementa sisteme de gestiune a calității. CONCLUZII LA CAPITOLUL IV Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, RDN este considerată a fi o regiune dezvoltată cu potențial de creștere ridicat. Sectorul antreprenorial este caracterizat de un număr relativ ridicat de întreprinderi, acest indicator plasînd Regiunea pe locul trei la nivel național. IMM din RDN continuă să reprezinte coloana vertebrală a economiei regionale, ele numărând 98% dintre întreprinderile cu activitate în sectoarele economice regionale, avînd o contribuție vitală la creșterea economiei regionale. Economia Regiunii se bazează în principal pe sectorul terțiar (cu pondere mare a comerțului), pe industrie (aici fiind reprezentate aproape toate sectoarele industriale, cu preponderența industriei prelucrătoare) și pe sectorul agricol. Turismul rămîne a fi deocamdată un sector mai puțin valorificat. Cu toate acestea, întreprinderile în regiune au o productivitate a muncii redusă, inferioară mediei naționale. Cele mai scăzute productivități se înregistrează în agricultură și servicii. Productivitatea scăzută în agricultură este determinată de restructurarea lentă a acestei ramuri, de necorespunderea factorilor de producție (capitalul uman (vîrsta, pregătire), echipamente, capital). Parcul de utilaje agricole rămîne insuficient, majoritatea întreprinderilor agricole confruntîndu-se cu un grad foarte scăzut de mecanizare. Peste 30% din potențialul industrial al regiunii este concentrat în mun. Bălți. Deaceea, în evoluția viitoare a sectorului industrial, este foarte important de stimulat dezvoltarea industriei rurale în 44

regiune, care ar asigura folosirea mai completă a forţei de muncă tinere şi creşterea veniturilor populaţiei din mediul rural. Respectiv, industrializarea Regiunii va condiţiona creșterea gradului de urbanizare. Regiunea Nord este caracterizată de o infrastructură de afaceri bine dezvoltată, care include: zone economice libere, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, care ofere toată infrastructura necesară activităţilor de producţie și care asigură creşterea nivelului de dezvoltare a regiunilor unde sunt amplasate, creşterea nivelului de ocupare şi a veniturilor populaţiei. Totodată, la momentul actual multe din zonele și întreprinderile industriale din regiune nu sunt utilizate. În acest sens, este necesară adoptarea unui program regional de regenerare a zonelor industriale şi crearea în locul acestora a unei reţele de parcuri industriale moderne care să ofere toată infrastructura comunală, energetică, de transport şi telecomunicaţii necesară pentru desfăşurarea unor activităţi industriale. Astfel de parcuri pot fi create practic în fiecare raion din regiune. Pentru aceasta este nevoie în primul rînd de atratgerea investițiilor. Este de menționatm, că majoritatea investiţiilor naţionale şi străine sunt localizate în zona capitalei, în timp ce regiunile suferă de un deficit acut de investiţii. Un impediment semnificativ pentru atragerea de investiții în diferite domenii de activitate a regiunii este starea deficientă a infrastructurii, precum și participarea slabă al autorităților locale la promovarea oportunităților investiționale în diferite sectoare ale regiunii. În ceea ce privește evoluția viitoare a sectorului terțiar, accentul ar trebui să fie pus mai puțin pe comerț și mai mult pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoaștere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adăugata brută. V. SOCIETATE, CAPITAL UMAN 5.1. Populația și structura demografică Numărul populației Cunoaşterea evoluţiilor numărului şi structurilor populaţiei, ale fenomenelor şi proceselor demografice, atît la nivelul întregii ţări, cît şi pe regiuni de dezvoltare, este esenţială pentru identificarea dezechilibrelor şi proceselor cu impact negativ sau pozitiv asupra dezvoltării economice şi sociale. Orice studiu demografic începe cu determinarea numărului populației totale. La 1 ianuarie 2016 populația stabilă în RDN a fost de 987.475 locuitori, reprezentînd circa 27,8% din populația totală a țării. 45

Distribuția populației în Republica Moldova pe regiuni de dezvoltare, 2016 4,56% 29,75% 14,99% 22,91% 27,79% Mun. Chișinău Nord Centru Sud UTA Găgăuzia Cel mai mare număr de populație în regiune, circa 15% (150.739 locuitori), se concentrează în mun. Bălți și 10% (100.078 locuitori) în r-ul Soroca. În timp ce în r-ul Dondușeni locuiesc numai 4,3% (4.852 locuitori) din numărul total al populației regiunii. Distribuția populației în profil raional este în mare măsură determinată de nivelul de dezvoltare a acestora. Ritmul de creștere a populației Pe ansamblul anilor 2009-2016 regiunea marchează un trend descendent al populației, înregistrînd o scădere cu 26,2 mii persoane, cea mai mare în profil regional. Modificarea numărului populației pe regiuni de dezvoltare, 2009-2016, persoane 40000 30000 28547 20000 10000 0-10000 -20000-30000 1976 Mun. Chișinău Nord Centru Sud UTA Găgăuzia Total -8098-10639 -14456-26242 În cele ce urmează este redată rata de creștere a populaţiei la nivel regional total și pe medii, fiind calculată pentru fiecare an în parte raportat la numărul populației din anul 2008. 46

1 0-1 -2-3 -4-5 -6 Evoluția ratei de creștere a populației pe medii de reședință 2009-2016 raportat la 2008 (%) 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 0,39-2,99-4,81 Total populație Urban Rural Din graficul de mai sus se poate observa că rata de creștere a populației pe total regiune ia valori negative pe tot parcursul perioadei analizate. Pe medii de reședință descreșterea este mai mare în mediul rural (cu 4,81%), ca urmare a migrației interne și externe. În timp ce în mediul urban are loc o ușoară creștere cu 0,4%, datorită migrației intra-regionale dinspre rural spre urban. Evoluţia populaţiei în această perioadă a fost negativă pentru toate unităţile administrativ-teritoriale cuprinse în regiune, cu excepția mun. Bălți, unde numărul populației a crescut cu 2639 locuitori (sau cu 1,78%). Cea mai mică rată de creştere se regăseşte la nivelul r-lui Donduşeni (-6,64%). Tabelul 14. Evoluția populației RDN în profil teritorial, persoane 01.01.2009 01.01.2016 Abaterea 2016/2009, (+,-) Ritm de creștere 2016/2009, % RDN 1013717 987475-26242 97,41 Mun. Balti 148100 150739 2639 101,78 Briceni 76201 72893-3308 95,66 Donduseni 45902 42852-3050 93,36 Drochia 91000 87437-3563 96,08 Edinet 83600 80719-2881 96,55 Falesti 93102 91490-1612 98,27 Floresti 91000 87556-3444 96,22 Glodeni 62502 59649-2853 95,44 Ocnita 56502 53978-2524 95,53 Riscani 70900 67929-2971 95,81 Singerei 93800 92155-1645 98,25 Soroca 101108 100078-1030 98,98 Densitatea populației Densitatea populației în regiune respectă evoluția generală a populației, fiind în descreștere față de anii precedenți. Astfel, în anul 2016 densitatea populației atinge valoarea de 98,6 loc/kmp față de 101,2 loc/kmp în anul 2009. 47

Cel mai ridicat nivel al densității îl deține mun. Bălți cu 1932,4 loc/kmp, datorită menținerii ritmului de dezvoltare care a afectat în mod deosebit evoluția municipiului. Cel mai scăzut nivel al densității este în r-ul Dondușeni - 66,5 loc/kmp, aici fiind înregistrată și cea mai mare scădere a indicatorului, unde diferența dintre densitatea înregistrată în anul 2016 și cea din anul 2009 a fost de 4,8 loc/kmp. Pe tot parcursul perioadei analizate (2009-2016) densitatea populației regiunii se plasează sub media existentă la nivel național, deși mun. Bălți înregistrează valori peste cele naționale în perioada de referință. Structura populației pe medii de reședință și pe sexe Din punct de vedere al distribuției pe cele două medii de reședință la nivelul RDN în anul 2016 se constată o diferență mare între populația urbană (36,14%) și populația rurală (63,86%), fapt explicat prin gradul scăzut de urbanizare în regiune. Ponderea populației urbane în regiune s-a situat sub media națională (42,53%). În ceea ce privește structura populației pe sexe se constată o stabilitate pe parcursul ultimilor şase ani, și anume ponderea populației masculine este mai scăzută decît ponderea populației feminine, situație similară pentru toate raioanele regiunii. Prin urmare, populația masculină constituie 47,68% față de populația feminină care reprezintă 52,32%. Cea mai mare discrepanţă de gen se observă în municipiul Bălţi și r-ul Donduşeni, unde la 1000 bărbaţi revin respectiv 1.182 și 1.166 de femei. Structura populației RDN în funcție de mediul de reședință, 2016 Structura populației pe sexe în RDN, 2016 100% 100% 80% 57,47% 63,86% 80% 51,90% 52,25% 60% 60% 40% 20% 42,53% 36,14% 40% 20% 48,10% 47,75% 0% nivel național Urban nivel regional Rural 0% nivel național Bărbați nivel regional Femei Structura populației pe grupe de vîrstă Analizînd structura populaţiei pe grupe de vîrstă, la nivelul anului 2016 se constată că populaţia cu vîrsta aptă de muncă cuprinsă intre 15-57/62 ani reprezintă segmentul majoritar in regiune, constituind 62,34% din total populație. 48

Ponderea aferentă grupei de vîrstă 0-14 ani se situează în jurul valorii 16,67%. Iar populația în vîrstă de peste 57/62 ani acoperă circa 21% din totalul populației regionale situîndu-se peste media națională (16,82%). Este de remarcat că, RDN are procentul cel mai redus de populaţie în vîrstă de muncă (62,34%), avand cel mai mare procent de vîrstnici la nivel național (20,99%). 120,00% 100,00% 80,00% 60,00% 40,00% 19,22% 19,26% 19,30% 19,58% 19,89% 20,24% 20,62% 20,99% 62,51% 62,89% 63,24% 63,28% 63,23% 63,04% 62,71% 62,34% 20,00% 0,00% 18,27% 17,85% 17,46% 17,13% 16,88% 16,73% 16,67% 16,67% 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Prin urmare, în RDN structura pe vîrstă a populației relevă tendințe caracteristice procesului de îmbătrînire demografică, datorat în special scăderii natalității care a determinat reducerea populației tinere (pînă la 15 ani) și creșterea populației vîrstnice (de 60 ani și peste). Nu în ultimul rînd modificarea structurii a fost influențată și de procesele migraționiste. Fenomenul îmbătrînii populației se evidențiază pe tot parcursul perioadei analizate (2009-2016), numărul persoanelor sub limita vîrstei de muncă și a persoanelor în limita vîrstei de muncă fiind în scădere, în timp ce numărul persoanelor cu vîrsta de peste 60 ani este în creștere. Astfel, populația tînără sub 15 ani s-a micșorat în anul 2016 faţă de 2008 cu aproximativ 14,04%, în timp ce populația cu vîrsta de peste 62 ani a crescut cu 6,29%. 10,00 5,00 Structura populației pe grupe de vîrstă în RDN, 2009-2016, % 0-14 15-57/62 57/62+ Evoluția ratei de creștere a populației pe grupe de vîrstă 2009-2016 raportat la 2008 (%) 0,00-5,00 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016-10,00-15,00-20,00 0-14 15-57/62 57/62+ 49

În structura pe vîrste a populaţiei în profil teritorial transformările s-au manifestat la fel prin micşorarea numărului populației tinere si creşterea ponderii populaţiei vîrstnice. Localităţile cu cel mai înalt nivel de îmbătrînire (ponderea pensionarilor în totalul populaţiei depăşeşte 20%) sunt: Dondușeni, Drochia, Edineț, Briceni, Rîșcani și Ocnița, Glodeni, Florești. Tabelul 15. Structura populației pe grupe de vîrstă în RDN la data de 01.01.2016 Numărul populaţiei, Sub vîrsta aptă de muncă În vîrsta aptă de muncă Peste vîrsta aptă de muncă total, pers. pers. % pers. % pers. % Nord 987.475 164.600 16,67 615.631 62,34 207.244 20,99 Mun. Bălți 150.739 22.481 14,91 100.217 66,48 28.041 18,60 Briceni 72.893 11.764 16,14 44.417 60,93 16.712 22,93 Dondușeni 42.852 6.692 15,62 25.256 58,94 10.904 25,45 Drochia 87.437 14.260 16,31 51.953 59,42 21.224 24,27 Edineț 80.719 13.270 16,44 48.321 59,86 19.128 23,70 Fălești 91.490 17.227 18,83 56.945 62,24 17.318 18,93 Florești 87.556 15.226 17,39 54.514 62,26 17.816 20,35 Glodeni 59.649 10.547 17,68 36.734 61,58 12.368 20,73 Ocnița 53.978 7.766 14,39 34.000 62,99 12.212 22,62 Rîșcani 67.929 11.446 16,85 41.013 60,38 15.470 22,77 Sîngerei 92.155 18.031 19,57 57.806 62,73 16.318 17,71 Soroca 100.078 15.890 15,88 64.455 64,40 19.733 19,72 Îmbătrînirea populației ridică probleme complexe asupra evoluției raportului de dependență demografică (dependență demografică este raportul dintre persoanele neapte de muncă (persoane de sub 15 ani și peste 60 ani) și populația în vîrstă de muncă exprimat la 100 de persoane). Astfel, în anul 2016 indicele sarcinii demografice în RDN a înregistrat cel mai ridicat nivel (54,8 de persoane dependente la 100 de persoane în vîrstă de muncă), depășind media pe țară (48,5). Indicii sarcinii demografice pe regiuni de dezvoltare (numărul copiilor în vîrstă de 0-14 ani şi bătrînilor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 persoane în vîrstă de 15-59 ani), 2016 60 50 40 30 20 10 0 48,5 Total țară 40,3 Mun. Chișinău 54,8 49,2 48,6 50,6 Nord Centru Sud Găgăuzia În profil teritorial, cel mai ridicat raport de dependență din regiune se înregistrează în r-ul Dondușeni, unde la 100 de persoane în limita vîrstei de muncă revin 63,1 de persoane dependente. 50

Cel mai scăzut raport de dependență economică este în mun. Bălți, situat sub media regiunii (42,8 de persoane dependente la 100 de persoane în vîrstă de muncă). Indicii sarcinii demografice în profil raional, 2016 Dondușeni Drochia Edineț Rîșcani Briceni Glodeni Fălești Florești Sîngerei Ocnița Soroca Mun. Bălți 45,5 50 63,6 61,9 60,9 59,3 58,1 56,7 55,4 55,2 53,6 53,2 0 10 20 30 40 50 60 70 Mișcarea naturală a populației Indicatorul care sintetizează mişcarea naturală a populaţiei este sporul natural, calculat ca difierenţă între numărul născuţilor vii şi numărul deceselor dintr-o perioadă de referinţă. Rata sporului natural la nivelul RDN a fost preponderent negativă pe toată perioada analizată (2009-2016), înregistrînd în anul 2016 nivelul de -2,1 față nivelul național de -0,3. Mun. Bălți și r-ul Sîngerei sunt singurele regiuni care au marcat un spor natural pozitiv în anul 2016 (respectiv de 1,1 și 2,1 ). Principalii indicatori demografici în RDN, 15 10 13,9 14,1 13,2 13,1 13 13 13,1 12,6 11 10,8 10,4 10,5 10,2 10,7 10,8 10,5 5 0-5 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016-2,9-3,3-2,8-2,6-2,8-2,3-2,3-2,1 rata natalității rata mortalității rata sporului natural Trendul negativ al sporului natural a fost determinat de scăderea continuă a ratei natalității și nivelul ridicat al ratei mortalității. 51

În perioada anilor 2009-2016 rata natalității relevă o fluctuație nesemnificativă la nivelul RDN, valoarea maximă atingîndu-se în anul 2009 (11 ), iar cea minimă în anul 2013 (10,2 ). În profil raional, cea mai mare rată a natalității a fost înregistrată în raionul Sîngerei (12,9 ) și cea mai mică valoare în raionul Ocnița (8,2 ). Evoluţia comprataivă a ratei de natalitate RDN şi RM 2009-2016, 11,5 11 10,5 10 9,5 11,4 11,4 11 11,1 10,9 10,9 10,6 10,5 11 10,8 10,7 10,8 10,4 10,5 10,5 10,2 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 nivel național nivel regional Principalul factor care influențează natalitatea este fertilitatea populației. În ultimii ani rata totală de fertilitate marchează o traiectorie descendentă, și în anul 2016 atinge nivelul de 1,41, superioară nivelului național. Totodată valoarea acestui indicator se află sub limita nivelului critic (1,5). Este de menționat, că pentru o înlocuire simplă a generației părinților de către copii rata de fertilitate trebuie să constituie 2,2. Evoluţia comparativă a ratei generale de fertilitate RDN şi RM, 2009-2016 1,5 1,4 1,3 1,2 1,45 1,41 1,33 1,31 1,35 1,36 1,34 1,27 1,28 1,24 1,4 1,43 1,41 1,28 1,3 1,28 1,1 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 nivel național nivel regional Mortalitatea la nivelul regiunii a fost superioară natalității pe tot parcursul perioadei 2009-2016, determinînd un spor natural negativ, situație întîlnită și la nivel de țară. De asemenea se constată, că regiunea are o rată a mortalității cu mult mai mare decît rata la nivel național ( în 2016-12,6 față de 10,8 la nivel național), plasînd-o pe primul loc în țară. Cea mai mare rată a fost înregistrată în r-ul Dondușeni (16,4 decedați la 1000 persoane) și cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în mun. Bălți (8,5 decedați la 1000 persoane). 52

Evoluția comparativă a ratei mortalității generale RDN şi RM 2009-2016, 15 14 13 12 11 10 13,9 14,1 11,8 13,2 13,1 13 13 13,1 12,3 12,6 11 11,1 11,1 11,2 10,7 10,8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 nivel național nivel regional Structura mortalității pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (60,9%) au drept cauză bolile aparatului circulator urmate de tumori (15,7%), bolile aparatului digestiv (7,3%), accidente, intoxicații și traumatismele (6,2%). Tabelul 16. Decedați pe principalele clase ale cauzelor de deces la 100.000 locuitori, 2016 Total pe cauze de deces Boli ale aparatului circulator Tumori maligne Boli ale aparatului degestiv Accidente, intoxicații și traume RDN 1262,59 768,63 197,87 92,03 78,44 Mun. Balti 851,03 453,66 199,35 60,93 49,67 Briceni 1431,13 864,18 213,29 83,94 100,45 Donduseni 1645,45 1061,81 215,64 63,29 96,1 Drochia 1391,5 777,27 235,36 106,77 83,81 Edinet 1371,36 895,61 195,02 90,68 89,44 Falesti 1274,6 810,31 185,06 117,17 52,56 Floresti 1405,8 909,3 181,17 105,49 96,32 Glodeni 1242,02 737,82 169,75 90,76 85,71 Ocnita 1412,07 799,99 262,32 117,21 78,14 Riscani 1446,17 917,34 208,28 116,7 97,49 Singerei 1075,4 683,26 155,34 77,12 76,04 Soroca 1242,45 758,67 186,92 94,96 77,97 Mortalitatea înaltă în cazul bolilor aparatului circulator, este determinată de structura pe vîrste a populaţiei din regiune, unde este mare ponderea persoanelor de vîrstă înaintată. Unul dintre indicatorii nelipsiți din publicațiile interne și internaționale de profil, fiind considerat un indice al bunăstării și nivelului cultural al unui popor, este mortalitatea infantilă (numărul copiilor decedați în vîrstă sub un an). Pe ansamblul anilor 2009-2016 mortalitatea infantilă în regiune marchează o fluctuaţie evidentă, cel mai înal nivel fiind înregistrat în anul 2011 (12,7 ) şi cel mai mic nivel în anul 2016 (8,7 ), după care urmează o uşoară descreştere, astfel în anul 2016 fiind atins nivelul de 8,7. 53

Evoluţia comparativă a ratei de mortalitate infantilă în RDN şi RM 2009-2016, 14 12 10 8 6 4 2 0 12,1 12 12,7 11,711,3 10,9 11,4 9,8 10,2 9,4 9,4 9,6 9,7 9,1 9,4 8,7 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 nivel național nivel regional În profil raional cel mai ridicat nivel a mortalității infantile se înregistrează în r-ul Glodeni (14,4 ), iar cel mai scăzut în r-ul Briceni (2,9 ). Durata medie de viaţă Durata medie de viaţă rămîne a fi unul dintre indicatorii cei mai utilizați pentru măsurarea stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare al unui popor. În anul 2015 durata medie de viață în regiune a fost de 72,3 ani, fiind superioară nivelului național (71,5 ani). Durata medie de viață pe regiuni de dezvoltare, 2015 76 74 72 70 68 66 74,6 72,3 71,5 72,0 70,5 69,5 Total țară Mun. Chișinău Nord Centru Sud U.T.A. Găgăuzia În ceea ce priveşte evoluţia duratei medii de viaţă, în intervalul 2010-2015, aceasta a crescut cu 2,2 ani. Evoluţia duratei medii de viaţă în perioada 2010-2015 în RDN, ani 80 75 70 74,6 70,1 75,7 75,8 76,2 76,4 76,4 71,3 71,8 72,1 72,2 72,3 65 60 67 67,7 68 67,9 68,2 65,7 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Ambele genuri Bărbați Femei 54

Graficul de sus ne indică de asemenea existenţa diferenţei între bărbaţi şi femei. Astfel, în medie pe regiune femeile trăiesc mai mult decît bărbații cu 8,2 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Migrația Informaţiile statistice despre fenomenul migraţiei externe sunt relativ limitate, numărînd doar populaţia înregistrată statistic. În realitate, dinamica acestui fenomen este mult mai amplă, o mare parte din persoanele plecate din ţară nu apar în statistici. În cele mai multe cazuri este vorba de persoanele plecate în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce privește migrația externă, la nivelul anului 2016, din numărul total al populației regiunii 86,9 mii persoane (8,8%) au fost plecate în străinătate. Față de 2009 acest indicator a înregistrat o creștere cu 17,6%. Totodată față de 2014 numărul celor plecați în cautarea locurilor de muncă scade cu 14,4 mii persoane. Analizînd destinația persoanelor plecate, se constată că direcțiile prioritare de emigrare în anul 2016 au fost Rusia (68,0%) și Italia (6,8%). Această situație este caracteristică pentru toată perioadă de analiză. Alte țări de destinație sunt Ucraina, Portugalia, Israel și Grecia. Tabelul 17. Populatia de 15 ani si peste, plecata la lucru sau in cautare de lucru, peste hotare mii persoane 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Toate 86,4 89,7 93,0 98,0 101,6 101,3 97,6 86,9 țările Rusia 71,1 73,1 79,3 85,5 84,2 85,3 81,2 68,0 Italia 6,3 8,6 6,3 5,8 5,8 5,7 6,2 6,8 Cel mai mult afectați de fenomenul migrației sunt persoanele cu vîrsta cuprinsă între 25-44 ani și 25-44 ani. Aceste grupe reprezintă circa 67,8% din totalul populației plecate peste hotare. Populația plecată pe grupe de vîrstă, mii persoane, 2016 40 30,8 30 20 21,9 22,5 15,6 20,621,4 17,8 14,6 10 0 3,4 4,3 0,2 0,2 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani peste 65 ani 55

În ceea ce privește repartiția pe sexe a persoanelor plecate în străinătate, nivelul predominant îl înregistrează bărbații cu 62,2% față de 24,8% pentru femei (anul 2016). Aceasta situație se pastrează pe toată perioada analizată 2009-2016. Schimbările social-economice din țară au determinat o intensă mobilitate teritorială a populației, caracterizată prin fenomenul migrației interne. Importante mișcări a populației la nivel intraregional au loc în regiune, mai ales se constată o migrare a populației tinere rurale către oraș. Acest fenomen este determinat în mare măsură de unii factori social-economici, precum: oportunități mai mari pe piața muncii în mediul urban, nivel de salarizare mai atractiv, concentrarea unităților școlare în mediul urban. În anul 2015 la nivelul RDN, se înregistrează un sold negativ în ceea ce privește migrația internă. Diferența este de 1235 de persoane în favoarea celor plecați față de cei sosiți. De menţionat, că soldul migratoriu este negativ pentru toată perioada analizată. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, 2011-2015 15000 10000 5000 0-5000 2011 2012 2013 2014 2015 Sosiți Plecați Sold migrator În profil raional, numai în mun. Bălți se constată un sold pozitiv al migrației interne, datorită atracției pe care o exercită municipiul în regiune. 5.2. Piața muncii În cadrul acestei părţi a studiului au fost analizati indicatorii precum: populaţia activă, populaţia ocupată, şomajul, împreună cu ratele afernte. De semenea, a fost analizată populaţia în funcţie de principalele sectoare de activitate. Populația activă Din punct de vedere economic, populația activă reprezintă acea parte din populație care furnizează forță de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzînd populația ocupată și șomerii. Rata de activitate a populației proporția populației active de 15 și peste în populația totală de aceeași categorie de vîrstă. 56

340,9 334,8 345 340,3 354,6 356,1 384 389,7 341,5 389,7 344,1 197,5 1272,8 La nivelul anului 2016, RDN dispunea de un total de 389,7 mii persoane active, constituind 30,6% în numărul total al populației active pe țară. Rata de activitate a populației a reprezentat 44,9%, depășind nivelul național (42,6%) și plasîndu-se pe locul doi în republică, după mun. Chișinău. Populațiea activă și rata de activitate pe regiuni de dezvoltare, 2016 1500 1000 42,60% 49,70% 44,90% 41% 33,80% 60,00% 40,00% 500 20,00% 0 Total republică Chișinău Nord Centru Sud 0,00% Persoane active, mii pers. Rata de activitate Pe ansamblul anilor 2009-2016 numărul total al populației economic active în regiune a cunoscut o creștere cu 48,8 mii persoane sau cu 14,3%. Rata de activitate a populației active marchează aceeași tendință în perioada analizată, atingînd în anul 2016 cel mai înalt nivel - 44,90%. Evoluția populației active și a ratei de activitate în RDN 400 380 360 340 320 300 44,40% 44,90% 40,80% 38,70% 39% 39,60% 38,70% 37,80% 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Populația activă, mii pers. Rata de activitate, % 46,00% 44,00% 42,00% 40,00% 38,00% 36,00% 34,00% În totalul populației economic active atît femeile, cît și bărbații dețin ponderi aproximativ egale pe tot parcursul perioadei analizate (2009-2014), cu o ușoară preponderență a femeilor în numărul total al populației active. Structura populației active pe sexe, 2009-2016, % 100% 80% 60% 40% 20% 0% 50,51 50,69 51,3 52,22 50,51 50,4 51,7 51,3 49,49 49,34 48,7 47,78 49,49 49,6 48,3 48,7 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Bărbați Femei 57

322,9 315,6 326,9 324,5 340,9 347,4 366,7 374 Popualția ocupată Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care desfășoară efectiv o activitate economică sau socială în economie. Analiza populației ocupate la nivelul RDN reflectă în anul 2016 existența a 374,0 mii persoane ocupate. Ca pondere în numărul total al populației ocupate a țării, RDN vine cu o contribuție de 30,7%. Pe ansamblul anilor 2009-2016 evoluția populației ocupate reflectă dinamica populației active, avînd o tendință de creștere de aproximativ 15,8%, de la 322,9 mii persoane în anul 2009 la 374,0 mii persoane în anul 2016. Rata de ocupare la fel înregistrează o ușoară creștere în perioada analizată majorîndu-se de la 36,60% în anul 2009 la 43,10% în anul 2016. Evoluția populației ocupate și a ratei de ocupare în RDN 380 360 340 320 300 280 42,40% 43,10% 39,90% 36,60% 35,60% 38% 37% 36,90% 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Populația ocupată, mii pers. Rata de ocupare, % 46,00% 44,00% 42,00% 40,00% 38,00% 36,00% 34,00% 32,00% 30,00% În pofida înregistrării unor progrese ratele de ocupare atît la nivel regional, cît și la nivel național sunt în continuare cu mult mai scăzute față de media UE (69%). În ceea ce privește împărțirea populației ocupate pe grupe de vîrstă, situația se prezintă relativ constantă pe parcursul anilor 2009-2016. Ponderea cea mai mare (26%) o dețin persoanele cu vîrsta cuprinsă între 35-44 ani, urmate de persoanele cu vîrsta de 45-54 ani (23%). Structura populației ocupate pe grupe de vîrstă, 2016 55-64 ani 16% 65 ani + 5% 15-24 ani 8% 25-34 ani 22% 45-54 ani 23% 35-44 ani 26% 58

Din distribuția populației după activitățile din economia regională rezultă, că cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură (49,2%), servicii (33,1%), industrie (10,4%). Distribuția populației ocupate pe sectoare ale economiei regionale, 2016 4,38% Agricultura 3,80% 16,15% 49,33% Industrie Construcții 13,75% Comerț 2,67% 9,92% Transport și comunicații Administrație publică. Îmvățămînt. Sănătate Alte În agriculută RDN prezintă o pondere semnificativ mai mare față de nivelul national (31,7%). Acest aspect reprezintă un punct slab important, deoarece în populația ocupată în acest domeniu figurează în special lucrători pe cont propriu, lucrători familiali, cei care produc bunuri agricole destinate consumului propiu si/sau vînzării, și mai puțin salariați. Procentul populației ocupate în servicii este inferior celui national și constiuie 33% cele mai multe persoane activînd în administrația publică, învățămînt și sănătate (17,0%) și în comerț (12,3%). În industrie procentul înregistrat este la fel inferior celui national (12%), cea mai mare parte a persoanelor activînd în industria prelucrătoare. Șomajul În anul 2016 rata șomajului BIM în RDN a fost de 4%, cea mai mică rată înregistrată la nivel naţional. Nivelul șomajului pe regiuni de dezvoltare, 2016 60 50 40 30 20 10 0 5,70% 4,20% 4,00% 4,20% 53,3 1,80% 19,5 15,7 14,5 3,6 Total republica Chișinău Nord Centru Sud 6,00% 5,00% 4,00% 3,00% 2,00% 1,00% 0,00% Șomeri, BIM Rata șomajului BIM 59

Evoluția ratei șomajului înregistrează un trend fluctuant în perioada 2009-2016, reducîndu-se de la 5,3% în anul 2009 pînă la 2,4% în anul 2014, după care a urmat o ușoară creștere pînă la 4,0% în anul 2016. Declinul brusc a fost determinat de nivelul redus al ratei de activitate. În condițiile unei rate scăzute de participare nivelul relativ scăzut al șomajului este explicat de emigrația de la piața internă a forței de muncă la cea externă. Numărul șomerilor înregistrați a avut o evoluție asemănătoare ratei șomajului. Numărul cel mai înalt de șomeri a fost înregistrat în anul 2010 (19,2 mii persoane), iar cel mai scăzut în anul 2014 (8,6 mii persoane). Evoluția numărului de șomeri şi a ratei şomajului în RDN 25 20 15 10 5 0 5,70% 5,30% 5,20% 4,60% 4,50% 3,90% 4,00% 2,40% 18 19,2 18,1 15,8 17,4 13,7 15,7 8,6 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Nr. șomeri, mii pers. Rata șomajului, % 6,00% 5,00% 4,00% 3,00% 2,00% 1,00% 0,00% În ceea ce priveşte distribuţia şomajului pe sexe, se observă că rata șomajului pentru bărbați este mai mare decît în cazul femeilor și această situație se păstrează pe parcursul ultimilor 8 ani. Distribuția ratei șomajului pe sexe, % 8 7 6 5 4 3 2 6,8 7 5,5 5,5 5,3 4,9 4 4,5 5 2,8 3,8 3,8 3,7 3,8 3,2 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2,1 2015 2016 Bărbați Femei Chiar dacă valoarea șomajului în regiune se situează sub media națională de 4,20%, șomajul constituie totuși una dintre principalele probleme cu care se confruntă regiunea, în special în rîndul tinerilor. Persoanele din segmentul cel mai tînăr al forței de muncă (15-24 ani) se confruntă cu un risc dublu de șomaj față de celelalte segmente de vîrstă. 60

% În anul 2016 rata șomajului a tinerilor în vărstă de 15-24 de ani a fost de 12,8%, circa de 3 ori mai mare decît rata șomajului pe regiune, care a constituit 4,0%. După cum rezultă din figura de mai jos, rata șomajului în rîndul tinerilor este în scădere dar totuși rămîne la un nivel de ridicat. 16 14 12 10 8 6 4 2 0 14 Evoluţia ratei șomajului pe grupe de vîrstă, % 15,2 4,6 13,2 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 5,3 5,7 5,2 4,6 3,9 2,4 4,5 4 15-24 ani 14 15,2 4,6 13,2 10,4 7 14,2 12,8 25-34 ani 5,4 7,4 4,9 5 6 3,1 6,4 4,9 35-44 ani 4,6 4,4 6,1 5,1 3,7 2,7 3,8 3,1 45-54 ani 4,8 4,9 4,9 3,3 1,9 1,8 3,3 3,6 55-64 ani 3 1,8 5,8 1,6 1,8 0,4 1,7 1,6 10,4 7 14,2 12,8 Printre cauzele care afectează angajarea tinerilor în cîmpul muncii pot fi remarcate: lipsa experienței profesionale, lipsa încrederii din partea angajatorilor, calitatea proastă a instruirii profesionale pe care o obțin tinerii. Numărul salariaților Numărul salariaților în regiune la sfîrșitul anului 2016 a constituit 147.990 persoane, fiind în descreștere cu 9502 de persoane (6%) față de anul 2011. Reducerea a avut loc în toate raioanele regiunii, numai în r-ul Donduşeni indicatorul dat a înregistrat o creștere cu 106 persoane. Dinamica efectivului de salariați în RDN în perioada 2011-2016 200000 150000 100000 50000 0 157492 153886 150909 149623 147990 145929 87461 85061 82472 82749 82485 81889 70031 68825 68438 66874 65505 64039 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total Bărbaţi Femei 61

Cît privește distribuția salariaților pe sexe, numărul mediu al salariaților în regiune în 2016 era constituit procentual din 43,88% bărbați și 56,12% femei. În raport cu datele statistice, RDN se situează sub media națională, în ceea ce privește nivelul veniturilor salariale atingînd în anul 2016 nivelul de 4211,9 lei, cu 61,6% mai mult față de anul 2011. Evoluţia comparativă a salariul mediu lunar brut RDN şi RM, lei 4997,8 5000 4538,4 4089,7 4211,9 4000 3042,2 3386,2 3674,2 3871 3522,1 3161,4 3000 2000 1000 2607 2905,3 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 nivel național nivel regional În ceea ce privește mărimea salariului în profil teritorial, mun. Bălți prezintă un nivel mai semnificativ față de valorile înregistrate în alte raioane și față de nivelul regional. Media cîștigurilor anuale în mun. Bălți a demonstrat o creștere în perioada 2011-2016 cu 60,5%, înregistrînd în anul 2016 valoarea de 5166,7 lei. 5.3. Venitul și bunăstarea populației Veniturile gospodăriilor Sursele de venit ale populaţiei determină nemijlocit statutul socio-economic al persoanei, dar şi nivelul ei de securitate economică şi socială. La nivelul RDN veniturile medii disponibile pe o persoană în anul 2016 au constituit 1844,9 lei lunar, situîndu-se sub media pe țară (2060,2 lei). Tabelul 18. Veniturile medii disponibile pe o persoană, pe regiuni de dezvoltare, lei 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2016 față 2009, % Total 1166,1 1273,7 1444,7 1508,8 1681,4 1767,5 1956,6 2060,2 176,7 Chișinău 1716,2 1749,7 2031,2 2083,1 2321,0 2292,6 2578,3 2800,3 163,2 Nord 1037,2 1194,9 1320,9 1412,6 1572,6 1697,0 1838,8 1844,9 177,9 Centru 990,1 1086,5 1254,4 1317,2 1437,9 1564,3 1732,4 1809,1 182,7 Sud 973,6 1106,7 1208,1 1247,2 1419,1 1526,6 1704,8 1846,4 189,6 62

În ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, se poate remarca faptul, că în anul 2016, cele mai mari venituri s-au înregistrat în mun. Chișinău (2800,3 lei/persoană) și cele mai scăzute în Regiunea Centru (1809,1 lei/persoană). Structura veniturilor disponibile după principala sursă de venit, 2016, % 27,04% 23,16% 31,07% 12,23% Activitatea salariată Activitatea individuală agricolă Activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate 6,40% Prestații sociale 0,10% Alte venituri Principala sursă de formare a veniturilor este activitatea salariată (31,07%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale 27,04% (din care pensiile contribuie la formarea veniturilor cu 23,18%). Alte venituri au o pondere de 23,16%, remitențele constituind 19,26%. Activitatea agricolă la fel este una din sursele de venit pentru o bună parte a populaţiei, dar veniturile generate din aceste activităţi nu sunt semnificative, fapt ce subminează rolul acestora în formarea veniturilor gospodăriilor. Cheltuielile totale ale gospodăriilor În cea mai mare parte, structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor este influenţată de nivelul veniturilor disponibile. În RDN cheltuielile de consum medii lunare pe o persoană au fost de 1885,9 lei, situîndu-se sub media pe țară (2116,8 lei). Tabelul 19. Cheltuielile totale ale gospodăriilor pe regiuni, ani 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2016 față 2009, % Total 1217,4 1371,7 1534,1 1598,6 1775,8 1816,7 2048,5 2116,8 173,88 Chișinău 1748,2 1921,8 2168,3 2243,2 2401,9 2374,7 2757,7 2860,9 163,65 Nord 1096,1 1215,3 1372,0 1453,1 1603,8 1682,4 1908,5 1885,9 172,06 Centru 1076,2 1198,1 1362,5 1396,6 1604,2 1650,6 1781,2 1900,6 176,60 Sud 985,1 1215,6 1271,0 1343,2 1521,9 1578,7 1787,2 1869,9 189,82 63

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt orientate pentru acoperirea necesarului de consum alimentar (42,62%) după care urmează cheltuielile pentru întreținerea locuinței (18,91%), îmbrăcăminte, încălțăminte (11,98%). Celelalte cheltuieli au avut drept destinație îngrijirea medicală și sănătatea (7,55%), dotarea locuinței (3,92%). 3,92% 0,43% 0,73% 2,84% 4,26% 7,55% 18,91% Structura cheltuielilor de consum, 2016, % 0,69% 4,66% 11,98% 42,62% 1,40% produse alimentare băuturi alcoolice îmbrăcăminte, încălțăminte întrețienrea locuinței dotarea locuinței îngrijire medicală transport comunicații agrement învățămînt hoteluri, restaurante diverse Este de menţionat, că în dinamică, faţă de nivelul anului 2009, crește ponderea cheltuielilor pentru întreținerea locuinței cu 2 puncte procentuale. Condițiile de trai Condiţiile de locuit reprezintă un indice important al bunăstării populaţiei, acestea oferind persoanei satisfacerea necesităţilor de ordin biologic, psihologic, social şi familial. Dotarea locuinţei cu principalele comodităţi reflectă gradul de confort al fondului locativ. În ultimii cinci ani dotarea gospodăriilor în RDN cu principalele utilități a cunoscut o evoluție pozitivă. Astfel, iluminarea electrică este accesibilă pentru 100% din gospodării. 40,2% din gospodării au acces la instalașiile de alimentare cu apă, 47,6% au instalație de canalizare, 27,9% dispun de grup sanitar în interiorul locuinței, 37,5% au baie sau duș, 41,0% sunt concetate la rețeaua de gaze. Tabelul 20. Dotarea gospodăriilor cu principalele utilități, % 2009 2014 2016 Iluminare electrică 99,9 100,0 100,0 Apeduct rețea publică 28,5 39,1 40,2 Apă caldă 16,3 26,4 32,3 Apă caldă sistem public - - - Apă caldă sistem propriu 16,3 26,4 32,3 Încălzire centrală 8,3 8,0 7,8 Sistem termic propriu de încălzire 11,6 11,6 12,0 Alt tip de instlație de 80,0 80,5 80,2 64

încălzire Gaze din rețea 27,7 35,9 41,0 Grup sanitar în interiroul 22,4 25,7 27,9 locuinței Sistem de canalizare 32,5 42,4 47,6 Sistem de canalizare public 20,9 21,9 20,0 Sistem de canalizare propriu 11,6 20,5 27,6 Baie sau duș 26,3 33,2 37,5 Telefon 81,5 84,0 86,1 Este de menționat, că în regiune există un anumit decalaj în dezvoltarea socio-economică a raioanelor, inclusiv cu referire la nivelul de dezvoltare al infrastructurii acestora. În acest context, există discrepanţe enorme între infrastructura mun. Bălți şi celelalte raioane ale țăii. Astfel, cea mai mare parte a gospodăriilor din mediul urban beneficiază de un şir de utilităţi în interiorul locuinţei (reţele de apă caldă, încălzire, gaze din reţea, grup sanitar, canalizare, etc.), ceea ce nu este specific mediului rural. Dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată Condiţiile de trai ale gospodăriilor sunt determinate şi de nivelul de dotare al gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată. Din analiza înzestrării gospodăriilor cu bunuri materiale de folosință îndelungată rezultă că bunurile de primă necesitate, precum televizor, aragaz, frigider, se regăsesc în dotarea majorităţii gospodăriilor. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată, bucăți la 100 gospodării Biciletă Autoturism Cuptor cu microunde Computer Mașină mecanică de spălat Mașină automat de spălat Aspirator de praf Frigider Televizor 8 14 21 17 20 8 42 9 35 39 34 17 47 38 93 81 102 96 0 20 40 60 80 100 120 2016 2009 În general, nivelul de dotare al gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată s-a îmbunătăţit în ultimii 7 ani. Tot mai multe gospodării dispun de frigidere: în anul 2016, în medie la 100 gospodării 65

revin 93 frigidere, faţă de 81 în 2009. La fel, a crescut ponderea gospodăriilor care au în posesie o maşină de spălat rufe automat (34 unităţi la 100 gospodării faţă de 17), aspirator de praf (47 faţă de 38) şi computer (42 faţă de 9). Totodată, se conturează o tendinţă de diminuare a înzestrării gospodăriilor cu biciclete. Consumul produselor alimentare, kg Pîinea, laptele, ouăle şi legumele sînt produsele alimentare consumate cel mai mult de populația regiunii. Conform datelor BNS în anul 2016 în medie, o persoană a consumat 116,3 kilograme de pîine şi produse de panificaţie, circa 217,2 de litri de lapte şi produse lactate, 174,8 de ouă şi 116,6 kilograme de legume. Tabelul 21. Consumul principalelor produse alimentare, 2016 Produse Medii anuale pe o persoană Piine si produse de panificatie 116,3 Carne si preparate din carne 41,9 Lapte si produse din lapte, litri 217,2 Ulei vegetal, litri 13,0 Oua, bucati 174,8 Zahar si produse de cofetarie 17,2 Peste si produse din peste 14,9 Cartofi 52,8 Legume si bostanoase 116,6 Fructe si pomusoare 46,8 Printre produsele care se regăsesc în cantităţi mai mici, în regimul alimentar al populației, se numără carnea, peştele şi produsele din peşte, fructele. Prin urmare, o persoană din regiune consumă în medie circa 41,9 de kilograme de carne pe an, 14,9 kilograme de peşte şi 46,8 kg de fructe. Totodată, consumul de calorii zilnice se ridică, în medie, la 2419,2 de calorii. Potrivit normelor FAO, consumul caloric la limita minimă a normalităţii, pe persoană, într-un climat temperat şi pentru condiţii medii de efort fizic şi intelectual este de 2 700 calorii. 5.4. Educația În ceea ce privește educația la nivelul RDN, se constată existența instituțiilor de învățămînt de toate formele: preșcolar, primar și gimnazial, liceal, profesional, superior. Regiunea deține 32,6% din numărul total de instituții de învățămînt existent la nivel național. În anul de studii 2016/2017 în RDN funcționau 938 instituții de învățămînt, inclusiv 487 preșcolare, 421 primare și secundar generale, 16 secundar profesionale, 13 colegii și 1 instituții de învățămînt superior. Comparativ cu anul de studii 2009/2010 s-a redus numărul instituțiilor de 66

învățămînt primar și secundar general, a instituțiilor de învățămînt secundar profesional și a instituțiilor de învățămînt superior. Creșteri au înregistrat numai instituțiile de învățămînt preșcolar. Tabelul 22. Situația comparativă a numărului de instituții de învățămînt pe unități de educație și a nivelului de participare la procesul de educație, 2016 Instituții preșcolare Instituții de învățămînt primar și secundar general Instituții de învățămînt secundar profesional Colegii Instituții de învățămînt superior Număr instituții de învățămînt Total RM 1469 1289 45 41 30 RDN 487 421 16 13 1 Număr copii/elevi/studenți Total RM 150177 332691 18980 29811 74726 RDN 37513 86143 6157 6681 4691 Nivelul de participare la procesul de educație este determinat de situația demografică din țară. În prezent RDN deține 23% din totalul populației școlare la nivel național. În anul de învățămînt 2015/2016 au fost înregistrate 141185 de persoane în toate nivelurile de educație, cu 25965 persoane mai puțin față de anul 2009/2010, inclusiv: - cea mai mare pondere de elevi este în învățămîntul primar și secundar general 61,01%; - ponderea învățămîntului preșcolar este 26,57%; - ponderea învățîmîntului secundar profesional și mediu de specialitate este semnificativ mai mică 9,09%; - învățămîntul superior înregistrează cea mai mică pondere 3,32%. Învățămîntul preșcolar În ultimii opt ani s-a îmbunătățit situația privind accesul copiilor la învățămîntul preșcolar. Pe ansamblul anilor 2009-2016 au fost deschise/redeschise 48 de grădinițe, astfel către anul 2016 în RDN numărul instituțiilor preșcolare a constituit 487 unități. În profil teritorial cele mai multe grădinițe au fost deschise/redeschise în raioanele Florești (12 unități), Ocnița (8 unități), Fălești (7 unități), Soroca (6 unități). Tabelul 23. Informația priind instituțiile de educație timpurie în RDN Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Instituții 439 444 450 465 473 477 484 487 preșcolare Număr copii, 32243 32629 33682 35102 36143 36831 37771 37513 pers. Copii la 100 locuri 76 77 78 80 81 82 84 82 67

Personal didactic, pers. Copii la un cadru didactic 3186 3194 3265 3305 3216 3281 3362 3362 10 10 10 10 11 11 11 11 Numărul copiilor cuprinși în învățămîntul preșcolar în anul 2016 a fost de 37513 de copii, cu 16,3% mai mult față de anul 2009. În profil teritorial cea mai mare creștere a fost înregistrată în raionul Ocnița (cu 53%). În celelalte regiuni numărul copiilor a înregistrat o creștere mai lentă. Această situație este condiționată de ritmul de creștere a copiilor de vîrstă preșcolară. În medie, pe total regiune în anul 2016, la 100 de locuri în instituții preșcolare revin 82 de copii față de 76 de copii în anul 2009, cele mai aglomerate fiind grădinițele din mun. Bălți (113 copii la 100 locuri). Totodată, la un educator revin în medie 11 copii. Învățămîntul primar și secundar general În rezultatul optimizării rețelei școlare, în perioada anilor 2009-2016 s-a înregistrat o reducere a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general cu 70 unități (14,3%). Cele mai multe școli șiau încheiat activitatea în raioanele Soroca (15 unități), Fălești (13 unități), Sîngerei (9 unități), Florești (6 unități). Numărul elevilor din instituțiile de învățămînt primar și secundar la fel a fost în descreștere în ultimii 8 ani cu 23% și a constituit 86143 elevi la începutul anului de studii 2016/2017. În medie la 10 mii locuitori au revenit 876 de elevi față de 1062 elevi în anul 2010. Raportul elevi/cadru didactic a fost 11 persoane la un cadru didactic. În condițiile scăderii efectivului populației școlare sunt înregistrate tendințe de reducere a numărului de personal didactic în instituțiile de învățămînt primar și secundar general. În anul de studii 2016/2017 în cadrul acestor instituții au activat 8096 de persoane, sau cu 25% mai puțin decît în 2010/2011. Tabelul 24. Informația privind învățămîntul primar și secundar general în RDN Indicatori 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/ 2013 2013/ 2014 2014/ 2015 2015/ 2016 2016/ 207 Școli primare și secundare 491 482 476 457 449 446 433 421 generale Elevi 111946 106929 102797 97950 93529 89222 86874 86143 Elevi la 10000 locuitori - 1062 1025 980 940 900 880 876 Cadre didactice - 10813 10451 9722 8994 8688 8246 8096 Elevi la un cadru didactic - 10 10 10 10 10 11 11 68

În ultimii ani s-a îmbunătățit considerabil situația privind asigurarea instituțiilor de învățămînt primar și secundar general cu calculatoare. Astfel, număr de elevi la un calculator s-a micșorat pe parcursul ultimilor 8 ani și a constituit 16 de elevi la un calculator în anul 2016/17 față de 25 de elevi în anul 2009/10. O astfel de situaţie este determinată preponderent de scăderea populaţiei şcolare în regiune, dar şi de creşterea gradului de dotare al instituţiilor respective cu calculatoare în ultimii ani. Învățîmîntul secundar profesional și mediu de specialitate Învăţămîntul secundar profesional asigură pregătirea profesională a cadrelor de muncitori calificaţi şi se realizează în şcoli profesionale. În anul de învățămînt 20016/2017 rețeaua unităților din învățămîntul secundar profesional a fost formată din 16 de școli profesionale, cu 12 unități mai puține față de anul de studii 2009/2010. Distribuţia teritorială a instituţiilor ce oferă pregătire profesională relevă faptul că majoritatea raioanelor au cel puţin o instituţie abilitată în instruirea profesională a populaţiei. Cel mai bine este dezvoltată reţeaua unităţilor de învăţămînt secundar profesional în mun. Bălți și raionul Florești, unde funcţionează respectiv 5 şi 2 instituţii de învăţămînt secundar profesional. Numărul elevilor de asemenea relevă o tendință de descreștere, fiind cu 1843 de elevi mai puțini față de anul 2009/2010. Totodată, față de anul 2015/2016 numărul elevilor a înregistrat o creștere cu 839 copii. Învățămîntul secundar profesional este solicitat mai mult de către băieți, ponderea acestora fiind de 71% în anul de studii 2016/2017. O explicaţie ar fi că băieţii optează pentru studii de o durată mai scurtă, pentru ca eventual mai repede să se integreze pe piaţa muncii. Numărul persoanelor înmatriculate, la fel ca și numărul absolvenților a fost în descreștere, respectiv cu 43% și 70%. Tabelul 25. Informația privind învățîmîntul secundar profesional în RDN Indicatori 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/ 2013 2013/ 2014 2014/ 2015 2015/ 2016 2016/ 2017 Școli 28 28 24 23 23 21 16 16 profesionale Elevi 8000 7558 6905 6745 6027 5637 5318 6157 Înmatriculați 4504 4764 4229 3942 3535 3373 3039 2580 Absolvenți 4186 4713 4169 3453 3544 3134 2879 1254 Învățămîntul mediu de specialitate - asigură pregătirea profesională cu nivel mediu de calificare a specialiştilor şi se realizează în colegii. 69

Pe tot parcursul perioadei analizate 2009-2016 numărul instituților de învățămînt mediu de specialitate au scăzut cu 2 unități, și numărul de elevi de asemenea a înregistrat o scădere cu s-a majorat cu 44 de persoane și a constituit în anul 2016/2017-6681 de persoane. În cazul înmatriculării la fel se constată o micșorare a numărului de elevi, în anul 2016 fiind înmatriculați doar 1859 de elevi, cu 239 elevi mai puțin față de 2009. Numărul absolvenților a constituit 1745 de persoane, înregistrînd o creștere față de 2009 cu 365 de persoane. Distribuția în profil teritorial a colegiilor relevă că cel mai mare număr este concentrat în mu. Bălți (5 unități) și Soroca (3 unități). Tabelul 26. Informația privind învățîmîntul mediu de specialitate în RDN Indicatori 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012 /2013 2013/ 2014 2014/ 2015 2015/ 2016 2016/ 2017 Colegii 15 15 15 15 15 15 15 13 Elevi 7125 7355 7432 7442 7041 7144 7086 6681 Înmatriculați 2098 2183 2248 2177 1823 2100 1986 1859 Absolvenți 1380 1424 1530 1614 1671 1565 1613 1745 Învățămîntul superior În RDN rețeaua învățămîntului superior este formată dintr-o instituții superioare de învățămînt de stat (Universitatea de Stat Alecu Russo ) cu 2 instituții de învățămînt mai puțin față de perioadele anterioare. Pe ansamblul ultimilor 8 ani numărul de studenți în cadrul instituțiilor de învățămînt a fost în descreștere și a constituit 4691 de persoane în anul 2016/2017 față de 7836 de studenți în anul 2009/2010 (cu 40% mai puțin). 52 la sută din studenți își fac studiile în bază de contract, față de 70% în anul 2009. Tabelul 27. Informația privind învățămîntul superior în RDN Indicatori 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/ 2013 2013/ 2014 2014/ 2015 2015/ 2016 2016/ 2017 Instituții de 3 3 3 3 3 2 2 1 învățămînt superior Studenți 7836 7359 6783 6351 6050 5626 5354 4691 În bază de 5457 4803 4353 4034 3770 3349 3069 2464 contract Înmatriculați 1771 2198 1913 1969 1741 1627 1802 1542 În bază de 1014 1353 1130 1025 893 783 983 765 contract Absolvenți 2970 2426 1838 1834 1544 1425 1516 1381 În bază de contract 2510 1982 1182 1040 922 788 898 697 70

Oferta educaţională a instituţie de învăţămînt superior din mun. Bălţi este axată pe specialităţile din cadrul domeniilor educaţiei, drept și ştiinţe economice. La fel este posibilă obţinerea studiilor superioare şi la alte specialităţi din următoarele domenii: asistenţă socială, ştiinţe sociale, ştiinţe umanistice, ştiinţe exacte, ştiinţe politice, etc. 5.5. Sănătate Din punct de vedere social și economic, sănătatea reprezintă o problemă majoră și complexă cu însemnătate pentru dezvoltarea generală economică și umană. În RDN serviciile de sănătate publică sînt prestate în cadrul instituțiilor medico-sanitare, care activează în cele 12 unități administrativ-teritoriale de nivelul II din regiune (11 raioane și municipiul Bălți). RDN se situează pe locul doi (după RDC) în ceea ce privește numărul de unități medicale, deținînd 14% din totalul unităților medicale la nivel național. La nivelul anului 2015 în Regiune funcționau 14 spitale, 217 de instituții de asistență medicală primară și specializată, din care 112 instituții private de asistență medicală. În profil teritorial, cele mai multe unități medicale sunt concentrate în mun. Bălți (22%). Tabel 28. Rețeaua instituțiilor medicale în RDN Spitale 2009 2015 inclusiv Spitale instituții private de asistență medicală Instituții de asistență medicală primară și specializată Instituții de asistență medicală primară și specializată inclusiv instituții private de asistență medicală RDN 14 132 106 14 217 112 Mun. Bălţi 2 43 40 3 49 46 Briceni 2 9 6 1 12 6 Donduşeni 1 5 3 1 7 3 Drochia 1 11 9 1 22 8 Edineţ 1 14 12 1 16 13 Făleşti 1 11 9 1 14 5 Floreşti 1 9 7 1 16 5 Glodeni 1 4 2 1 13 3 Ocniţa 1 7 5 1 13 8 Rîşcani 1 5 3 1 16 5 Sîngerei 1 6 4 1 18 4 Soroca 1 8 6 1 21 6 Pe parcursul ultimilor 8 ani numărul medicilor din sistemul regional de sănătate reflectă o ușoară traiectorie descendentă, înregistrînd 1857 de medici în anul 2016 față de 2063 medici în anul 2009 (cu 206 mai puțin). În medie la 10 mii locuitori revin circa 19 medici. 71

Asigurarea cu personal medical mediu relevă aceeași tendință pe parcursul anilor 2009-2016. În medie, 10 mii locuitori sunt deserviți de 54,9 personal medical (cu 4,7 persoane mai puțin față de anul 2009). Tabelul 29. Asistență medicală oferită în RDN Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total medici 2063 2038 2023 1987 1949 1894 1866 1857 La 10000 locuitori 20,4 20,2 20,2 19,9 19,6 19,1 18,9 18,9 Total personal 6022 5989 5963 5907 5832 5665 5574 5399 medical mediu Personal medical 59,6 59,5 59,5 59,1 58,6 57,2 56,4 54,9 mediu la 10000 locuitori Numărul de paturi în 4109 4109 4115 4115 3841 3740 3292 3280 spitale Numărul de paturi în 40,7 40,8 41,0 41,2 38,6 37,7 33,3 33,3 spitale la 10000 locuitori În plan teritorial, cea mai bună situație este în mun. Bălți, unde 32 de medici, respectiv 78 de personal medical revin la 10 mii locuitori. La polul opus se află raioanele Fălești și Sîngerei cu 11 medici și 45 personal medical la fiecare 10 mii locuitori, respectiv 13 medici și 45 personal medical la 10 mii locuitori. În ceea ce privește numărul de paturi în spitale RDN în anul 2016 se situa printre primele regiuni din țară cu 17% din total național. În perioada 2009-2016 a avut loc o evoluție descrescătoare a numărului de paturi în spital de la 4109 locuri în 2009 ajungînd la 3280 locuri în 2016. Numărul de paturi la 10 mii locuitori în anul 2016 a constituit 33,3 paturi, în scădere cu 7,4 unități față de anul 2009. Sistemul medical de urgenţă este asigurat de Stația Zonală Nord a serviciului de urgență, care are fialiale raionale a serviciilor de urgență. În anul 2014 în municipiul Bălți a fost creat un serviciu SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare), grație finanțării oferite de Guvernul Romîniei. Finanțarea insuficientă în sistemul de sănătate se reflectă şi în situaţia sistemului medical de urgenţă. Sistemul medical de urgenţă este supraîncărcat şi cu cazuri care nu necesită în mod necesar tratament de urgenţă. La momentul actual infrastructura spitalicească este intr-o situaţie precară, majoritatea spitalelor care necesită reabilitare fiind mai vechi de 30 sau chiar 40 ani. Majoritatea clădirilor instituțiilor medico-sanitare, precum şi echipamentele medicale sînt într-o stare deplorabilă, necesitînd investiţii importante pentru a oferi populaţiei servicii la nivelul standardelor minime în domeniu. Serviciile de sănătate se confruntă cu probleme operaţionale şi ca urmare a echipamentelor şi utilităţilor depăşite tehnic şi moral din camere igienă personală, spălătorii, bucătării, şi din alte 72

infrastructuri conexe care asigură funcţionarea spitalului, acestea fiind mai vechi de 25 ani în multe cazuri. Majoritatea absolută a instituțiilor medico-sanitare din regiune sînt în proprietate de stat. Clădirile se află în patrimoniul administrațiilor publice locale de nivelul II (consiliilor raionale/municipale), acestea avînd obligaţia de a le întreţine şi reabilita, iar coordonarea resurselor materiale şi umane se realizează la nivelul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Echipamentele sînt achiziţionate din bugetul de stat, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii. 5.6. Servicii sociale Una din priorităţile Republicii Moldova la etapa actuală este promovarea unei politici sociale coerente şi consecvente ajustate la condiţiile decente de trai, precum şi la standardele europene din domeniu. În RDN sunt prestate servicii de ocrotire rezidenţială pentru persoane în vîrstă şi persoane cu dizabilităţi în 3 instituţii pentru persoane adulte cu dsabilităţi mintale (profil psihoneurologic), amplasate în mun. Bălți, r. Soroca și r. Edineț, cu asigurarea servicilor socio-medicale, cazare (pe termen nedeterminat), îngrijire, alimentaţie, asigurarea cu îmbrăcăminte şi încălţăminte, terapie ocupaţională, activităţi culturale, kinetoterapie, asistenţă medicală etc. Finanţarea instituţiilor se efectuează din contul bugetului de stat, a mijloacelor şi fondurilor speciale constituite din sumele oferite de sponsori, organizaţii filantropice, neguvernamentale şi religioase, persoane fizice şi juridice şi cota parte a venitului persoanelor cazate. Conform datelor BNS numărul pensionarilor aflați la evidența organelor de protecție socială în anul 2016 a constituit 213768 persoane sau cu 751 persoane mai mult față de anul 2009. Din ei 76,2% reprezintă pensionarii pentru limită de vîrstă. 250000 200000 150000 Evoluția numărului pensionarilor în RDN 213017 211748 213140 213445 213350 213768 213788 214346 161476 160131 161343 161729 162156 162823 163421 164609 100000 50000 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 pensionari total pensionari pentru limita de vîrstă 73

Mărimea medie a pensiei lunare pentru limită de vîrstă în anul 2016 a fost de 1241,5,7 lei, fiind în creștere cu 60% față de anul 2009. 1500 1000 Mărimea medie a pensiei lunare pentru limita de vîrstă în RDN 774,9 807,7 868,4 947,9 1006,3 1063,7 1139,2 1241,5 500 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Deoarece pensia nu acoperă nici cheltuielile pentru strictul necesar, 19,2% din pensionarii pentru limita de vîrstă sunt angajați în cîmpul muncii. Este de remarcat, că ponderea acestora în perioada 2009-2016 s-a mărit cu 1,3 puncte procentuale. Una din problemele sociale cu care se confruntă regiunea este existența unui număr mare de copii cu părinții plecați la muncă peste hotare. Plecarea părinţilor la muncă peste hotarele republicii a creat condiţii de instituire a tutelei, pe cînd aceşti copii au de fapt părinţi. Evidenţa copiilor orfani sociali este dificilă, deoarece situaţia este în schimbare permanentă, iar servicii sociale pentru această categorie de copii sunt mai puţin dezvoltate în regiune. Analiza SWOT Societate, Capital uman PUNCTE TARI - Existența zonelor cu creșterea populației - Creşterea duratei medii de viaţă - Oferta diversificată pe pieța muncii - Creșterea ratei de ocupare. Demografie PUNCTE SLABE - Scăderea continuă a populației. - Sporul natural negativ. - Ponderea înaltă a populației vîrstnice - Migrația masivă (externă și internă). Piața muncii, venitul și bunăstarea populației - Procentul cel mai redus de populaţie în vîrstă de muncă la nivel naţional - Rata de ocupare scăzută - Rata ridicată a șomajului în rîndul tinerilor. - O treime din populația ocupată se află în grupa de vîrstă 45-54 ani. - Ponderea ridicată a populației ocupate în agricultură, asociată cu accentuarea procesului de îmbătrînire demografică și ponderea scăzută a populației ocupate în industrie. - Nivelul foarte scăzut al veniturilor gospodăriilor. - Ponderea relativ ridicată a cheltuielilor necesare acoperirii consumului alimentar în total cheltuielil de consum. Educație 74

- Existența a 3 instituții universitare. - Creșterea numărului de copii în învățămîntul preșcolar - Raport elev/cadru didactic în învățămînt primar și secundar stabil - Speranța de viață înaltă comparativ cu alte regiuni de dezvoltare - Creșterea speranței de viață - Scăderea numărului de paturi de spital - Centre sociale funcționale pentru diferite categorii de beneficiari (grupuri defavorizate) - Funcționarea în Primării a serviciului Asistenţă socială OPORTUNITĂȚI - Promovarea unor programe sociale orientate către familie și copil - Acces la centre prietenoase a tinerilor și familiilor - Programe de motivare a tinerilor specialiști în stimularea dezvoltării activității antreprenoriale. - Crearea centrelor profesionale. - Posibilitatea de formare continuă a cadrelor didactice. - Oportunitatea de a accesa fonduri/participa la mobilități. - Cooperarea cu organisme internaţionale în domeniul medical şi social. - Atragerea fondurilor de ajutor social din din interior/exterior - Schimbul de experienţă în cadrul vizitelor de studiu în ţările europene - Oferta educațională nu este adaptată nevoilor de calificare viitoare neexistînd mecanisme de prognoză și de identificare a nevoilor viitoare - Diminuarea numărului total de elevi la toate nivelurile de educație, exclusiv învățămîntul preșcolar Sănătate - Mortalitatea infantilă foarte ridicată - Rata mortalității ridicată - Reducerea numărului de personal calificat de îngrijire a sănătății Servicii sociale Demografie - Număr insuficient de lucrători sociali Insuficienţă de informare - Sistemul integrat de servicii sociale slab dezvoltat RISCURI - Menținerea scăzută a nivelului de trai - Schimbarea valorilor în familie Piața muncii, venitul și bunăstarea populației Educație Sănătate - Decalaj între formarea profesională și oferta pieței muncii. - Exodul/fluctuaţia specialiștilor calificați. Lipsa motivării tinerilor specialiști. - Migrația tot mai accentuată a forței de muncă în Rusia și UE. - Fluctuaţia cadrelor - Imbătrînirea cadrului didactic - Neacoperire financiară pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt - Continuarea procesului de scădere a populației șolare, efect direct al reducerii sporului natural - Deficit de resurse financiare pentru întreţinerea infrastructurii medicale. - Creşterea numărului de pensionari faţă de populaţia aptă de muncă. - Creșterea nivelului de boli cardio-vasculare în perspectivă Servicii sociale - Creșterea numărului de beneficiari a grupurilor social vunerabile - Instabilitatea politică - 75

CONCLUZII LA CAPITOLUL V Situaţia demografică în regiune continuă să fie critică. Rata în scădere a natalității și a fertilității, nivelul înalt al mortalităţii, emigrarea populației în vîrstă de muncă determină o reducere continuă a numărului populaţiei, dar şi o dezechilibrare a structurii pe vîrste a populaţiei, ceea ce conduce la o îmbătrînire demografică accentuată. Pe parcursul anului 2016 pe piaţa muncii s-a păstrat tendinţa pozitivă a indicatorilor principali ai pieţei forţei de muncă. Se observă o stabilizare a ratei de activitate și a ratei de ocupare în jurul nivelului de 40%. În pofida înregistrării unor progrese, ratele de ocupare rămîn a fi în continuare foarte scăzute. S-a menținut tendința de diminuare a numărului de șomeri înregistrați. Totuși, șomajul în rîndul tinerilor înregistrează valori extrem de mari. La nivel regional principalele priorități strategice, în acest sens, care ar trebui urmate pentru a atenua declinul demografic, este diminuarea procesului migraționist și sporirea ponderii populației cu vîrstă aptă de muncă. Aceste priorități pot fi atinse prin îmbunătățirea mediului de afaceri în regiune și stimularea activității antreprenoriale pentru atragerea investițiilor străine. Aceasta trebuie să implice, de asemenea, o modernizare a infrastructurii sociale și fizice a regiunii. Un alt instrument ar fi adaptarea curriculei de instruire în univesrități, colegii și școli profesionale la necesitățile pieței forței de muncă, precum şi implicarea mai activă a tinerilor în toate domeniile vitale de dezvoltare ar trebui să fie răspunsul la provocările demografice cu care se confruntă regiunea. Se cer a fi implementate la nivelul fiecărui raion programe de integrare socio-profesională a tinerilor. ATOFM împreună cu societatea civilă ar reuși să facă față problemelor demografice. De altfel, investițiile și ritmul dezvoltării economice vor scădea din intensitate sau chiar vor evita regiunea, dacă nu se întreprind măsuri de redresare a situației demografice. Un rol important în creșterea competitivității zonei o are existența instituțiilor superioare de învățămînt, medii de specialitate, profesional-tehnice, care servesc o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii regiuni. VI. POTENȚIALUL INFRASTRUCTURII 6.1. Infrastructura de transport și comunicații RDN este accesibilă prin toate căile celor patru tipuri de transport: aerian, auto, fluvial şi feroviar. Rețeua și infrastructura rutieră. RDN este deservită de mai multe drumuri magistrale şi republicane, care formează baza reţelei de drumuri a regiunii și asigură circulația internațională și intra-regională. 76

Conectivitatea regională şi locală este asigurată de drumurile locale gestionate de Administraţia de Stat a Drumurilor, precum şi de drumurile ce se află în responsabilitatea administrațiilor publice locale. În RDN există 3.390,5 km de drumuri gestionate de ASD și aproximativ 7.800 km de drumuri, căi de acces și străzi aflate în responsabilitatea APL. În total conectivitatea și accesibilitatea în regiune este asigurată de 11.190 km de drumuri și străzi. Tabelul 30. Lungimea rețelei de drumuri în RDN (conform PRS în domeniul drumurilor regionale și locale pentru RDN) Tipul drumului Lungime, km Drumuri naționale, din care: 1.060,6 - drumuri magistrale 273,9 - drumuri republicane 7.86,7 Drumuri locale ASD 2.329,9 Drumuri locale - APL 7.797,1 TOTAL 11.187,6 Informația de mai jos reflectă starea rețelei de drumuri publice (după tipul de îmbrăcăminte) în RDN, aflate în gestiunea ASD la nivelul anului 2013. Drumuri naționale: Drumuri locale: beton - 77,93 km beton asfaltic 897,02 tratament bituminos 34,83 km pietriș 50,82 km pămînt 0 km TOTAL - 1060,6 km 3% 5% 7% 85% beton beton asfaltic tratament bituminos pietriș beton - 1,25 km beton asfaltic 1134,47 km tratament bituminos 91,46 km pietriș 984,45 km pămînt 118,27 km TOTAL - 2329,9 km 42,25% 5,08% 3,92% 0,05% 48,70% beton beton asfaltic tratament bituminos pietriș pămînt Tipurile de îmbrăcăminți pe drumurile publice în RDN, 2013 (conform PRS în domeniul drumurilor regionale și locale pentru RDN) Din punct de vedere al tipului de acoperămînt în structura rețelei de drumuri naționale s-au înregistrat 92% de drumuri modernizate (în proporție de 85% drumuri îmbrăcate cu beton asfaltic și 7% drumuri îmbrăcate cu beton de ciment) și numai 8% de drumuri pietruite și cu tratament 77

bituminos. În ceea ce privește starea drumurilor locale, aceasta este mai deplorabilă, 47,73% din drumuri fiind nemodernizate (pietruite sau acoperite cu pământ). Densitatea drumurilor publice în RDN este de 34 km per 100 km 2, comparativ cu 31 km per 100 km 2 în regiunea Centru și 28 km per 100 km 2 în regiunea Sud. Orașul Bălți dispune de cea mai densă rețea de drumuri în regiune - 51 km drumuri la 100 km 2. Densitatea drumurilor publice în RDN, km/100km 2, 2016 50 40 30 31 27 31 33 33 34 34 34 35 35 37 39 20 10 0 În ceea ce privește exploatarea drumurilor disponibile RDN se plasează pe locul întîi după cantitatea de mărfuri transportate (3,0 mii tone per km) și pe ultimul loc după cantitatea de pasageri transportați (3,8 mii pasageri per km), în profil regional. Nivelul de exploatare a drumurilor în municipiul Bălți este mai înalt, comparativ cu restul raioanelor. Raportat la lungimea drumurilor disponibile mun. Bălți înregistrează peste 185,4 mii pasageri per km de drum și 100,5 mii tone mărfuri per km, transportați pe parcursul anului 2016. Tabelul 31. Volumul transportat de mărfuri și pasageri per 1 km de drumuri pe zone statistice / regiuni de dezvoltare, 2016 Mii pasageri per km Mii tone mărfuri per km mun. Chișinău 618,9 108,0 Nord 3,8 3,0 mun. Bălți 185,4 100,5 Centru 5,5 2,3 Sud 4,2 0,6 U.T.A. Găgăuzia 5,2 2,4 Cu referire la raioane trebuie remarcat discrepanțele majore în exploatarea drumurilor, cît și specificul în transportare. Astfel, în RDN centrul de conexiune major în transportul de pasageri sunt raioanele Edineț, Soroca. În schimb liderul în transportarea de mărfuri sunt raioanele Soroca, Edineț, Sîngerei. 78

Mii tone per km Mii pasageri per km 5 4 3 2 1 0 0,5 1,3 1,4 1,7 1,7 2,4 2,4 2,6 2,6 3,3 4,3 6 5 4 3 2 1 0 1 1,6 1,7 1,8 1,9 2 2 2,7 3 4,1 4,9 Volumul transportat de mărfuri și pasageri per 1 km de drumuri pe raioane, 2016 Conectivitatea RDN este traversată doar de un singur traseu rutier internaţional: Coridorul Giurgiuleşti-Briceni (GBC), cu o lungime de 460 km, și care este nefuncţional (nefinalizat) şi două trasee naţionale: M14 şi M2. Legăturile de transport rutier de importanţă internaţională şi naţională care trec prin RDN sînt: - Direcţia Nord, spre oraşele Cernăuţi-Jitomir-Lvov-Varșovia: М14 pînă la hotarul cu Ucraina şi în continuare pe traseul E583. - Direcţia Nord-Est, spre oraşele Vinița-Kiev: М2 pînă la hotarul cu Ucraina şi, în continuare, pe traseul A253 şi E95. - Direcţia Sud, spre oraşele Chişinău-Cahul-Galaţi-Tulcea-Constanţa-Varna-Istanbul: M14 pînă la hotarul cu Ucraina şi drumul European E80. - Direcţia Sud-Est, spre oraşele Chişinău-Odesa-Nicolaev-Herson-Ialta: M2 şi R30 pînă la frontiera cu Ucraina şi mai departe pe drumul European E581. - Direcţia Vest, spre oraşele Botoşani-Suceava-Cluj-Oradea-Budapesta: Drumul European E581. Crearea, în perspectivă, încă a unui traseu auto internaţional pe porţiunea de drum R7, cu construcţia podului peste Nistru la Soroca (Moldova)-Iampoli (Ucraina) va fi cel mai scurt drum spre Statele Balcanice, Rusia și Ţările Baltice. Reţeaua de drumuri interregionale. Legătura cu Regiunea de Dezvoltare Centru se efectuează spre municipiul Chişinău (traseele М14, M2 şi R13, R14, R17). Legătura cu Regiunea de Dezvoltare Transnistria se realizează prin satul Sănătăuca, pe traseul naţional R19. Drumul M14 intersectează RDN de la nord la sud. Intensitatea circulaţiei este de 1200-5400 unităţi de transport pe zi în ambele direcţii. Cele mai intense sectoare sînt în apropierea oraşelor Edineţ şi Bălţi, unde intensitatea 79

acestora constituie peste 5000 unităţi în 24 ore. Drumul M2 asigură conexiunile spre direcţia Nord- Est. Intensitatea circulaţiei variază de la 1180 pînă la 12250 unităţi de transport pe zi, cele mai aglomerate sectoare fiind intrările în orașul Soroca şi intersecţia spre orașele Floreşti-Bălţi. Reţeaua de drumuri intraregionale. Distanţele dintre punctele extreme sînt de cca 170 km pe direcţia nord-sud şi de cca 130 km pe direcţia vest-est. În medie, centrele raionale din RDN sînt amplasate la o distanţă de 55,3 km faţă de municipiul Bălţi. Legăturile dintre oraşele Regiunii sînt asigurate de o reţea densă de drumuri naţionale. Principalele centre urbane au legături de transport directe Bălţi-Sîngerei (R14); Bălţi-Edineţ-Briceni (M14); Bălţi-Glodeni (R15); Soroca-Drochia-Rîşcani-Coşteşti (R7); Soroca-Otaci (R9) Ocniţa-Briceni (R11) şi Soroca-Floreşti (M2)-Bălţi (R13)-Făleşti (R17), sau prin centrul regional Bălţi, care asigură funcţii de tranzit între raionale din partea de nord şi cele din partea de sud. Traseele internaţionale şi naţionale sînt în stare satisfăcătoare, cu unele porţiuni deteriorate. Reţeaua de transport existentă asigură legături de transport suficiente. Reţeaua de drumuri locale. Lungimea totală a drumurilor publice în RDN constituie circa 3,82 mii km sau 36,2% din lungimea totală a drumurilor pe republică. Dintre acestea, 31% sînt drumuri naţionale, toate acoperite cu îmbrăcăminte rigidă. Ponderea drumurilor locale este de 39,4%, dintre care 94% sînt acoperite cu îmbrăcăminte rigidă. Densitatea drumurilor publice din Regiuna Nord este de 33,6 km/100 km2; la acest indicator regiunea se plasează pe primul loc la nivel național, şi media acestui indicator este mai mare decît media naţională. Cea mai mare densitate a căilor de transport este în raioanele Briceni, Soroca şi Ocniţa. La extrema opusă se plasează raioanele Drochia şi Glodeni. În sectorul DRL a fost elaborat un PRS care are ca obiectiv stabilirea direcţiei unui Program de drumuri regionale şi locale destinat pentru dezvoltarea în viitor al acestui sector în comunitățile RDN. Obiectivul general - stabilirea direcţiei unui Program de drumuri regionale şi locale destinat pentru dezvoltarea în viitor al acestui sector în comunitățile RDN. Obiective specifice: Sporirea capacităților APL-urilor în elaborarea proiectelor de drumuri durabile la nivel regional, în baza cărora acestea pot parcurge de la CPP la CPV și dezvoltate pînă la punc-tul în care sunt gata pentru finanțare de către diferite instituții și donatori; Crearea tuturor condițiilor necesare pentru elaborarea unui portofoliu de proiecte în sectorul DRL; Elaborarea proiectelor în conformitate cu cadrul de politici și legal relevant, strategic în vigoare; 80

Inițierea unei abordări comprehensive, transparente și repetabile de planificare regională în sectorul drumurilor. Viziunea. Sectorul drumurilor locale şi regionale va deveni o infrastructură rutieră modernă oferind un sistem de transport eficient şi durabil, care va asigura accesibilitatea şi conecti-vitatea regională, condiţii de trafic sigure şi confortabile, contribuind la o dezvoltare socio-economică echilibrată a RD Nord, cu un impact redus asupra mediului. Transportul aerian. RDN e unica regiune care dispune de oportunitatea accesului aerian prin două aeroporturi Aeroportul Internaţional Bălţi şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti. Însă ambele aeroporturi sînt utilizate la capacităţi minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne şi, ocazional, zboruri externe. Aeroportul din Bălți este civil, iar cel din Mărculesti (raionul Floreşti) este mixt (militar şi civil). Ambele dispun de statut de aeroport internaţional. Aeroportul din Bălţi este certificat şi deschis pentru transporturile de călători şi mărfuri, dar, în prezent, este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. Pista de decolare-aterizare are lungimea de 2 240 m şi lăţime de 42 m, cu o suprafaţă totală de 2 640 m2, poate suporta exploatarea regulată a avioanelor de tipul IL-18, AN-12, YAC-42 şi TU-134 şi cele din clase mai mici. Aeroportul din Mărculești a fost certificat de Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile şi a devenit de curînd cel mai mare aeroport de transport de mărfuri din regiune. Aeroportul ocupă o suprafață de 265,2 ha, dispune de o pistă de decolare-aterizare, drum de manevre, peron, mijloace de radionavigare, care permit exploatarea diferitor nave aeriene, inclusiv de tip IL-76, TU-154, Boeing, Airbus şi marfare de mare tonaj, cu efectuarea zborurilor pe orice timp de zi sau noapte şi în condiţii meteorologice dificile. Transportul feroviar. Densitatea reţelelor de căi ferate în RDN este cea mai mică din republică şi constituie 2,1 km /100 km2, fiind sub media republicană de 3,3 km/100 km2. Principalele noduri de cale ferată în regiune sunt municipiul Bălţi şi orașul Ocniţa. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinaţii: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Cernăuţi, Ivano-Frankovsk etc.). Rutele de cale ferată internaţională sînt: Chişinău-Ungheni-Bălţi-Ocniţa (punct de control şi trecere a frontierei). Rutele de importanţă regională sînt ramificaţiile: Bălţi-Rîbniţa, Bălţi-Glodeni, Bălţi-Slobodka şi Bălţi- Cupcini. Principalele probleme care afecteaza căile ferate din regiune sunt legate de condițiile proaste în care se găsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cît și a condițiilor de confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane. 81

Transport fluvial. Pe teritoriul Regiunii activează două puncte navale de trecere a frontierei, care sînt utilizate la capacităţi minime, atît pentru transportul de mărfuri, cît şi pentru transportul de pasageri: podul plutitor Soroca-Ţekinovka şi podul plutitor Cosăuţi-Yampol. Din cauza limitei adîncimii şi albiei rîurilor Nistru şi Prut, pe sectoarele navigabile se exploatează doar nave marfare de mic tonaj şi vase mici de pasageri. 6.2. Infrastructura de utilități publice Infrastructura de utilități publice include serviciile de furnizare a apei potabile, sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate, rețeaua de distribuire a gazelor naturale, rețeaua de furnizare a energiei electrice și managementul deșeurilor. 6.2.1 Servicii de furnizare a apei și de canalizare Infrastructura de aprovizionare cu apă și servicii de canalizare implică abordări specifice în dezvoltarea economică şi socială a RDN. Conform datelor BNS densitatea reţeleor de apă constituie de 3,6 1 localități per sistem, care este de circa trei ori mai mică decît în RDS (1,2) şi RDC (1,9), respectiv şi cu o mai mică pondere a gospodăriilor casnice conectate la sistem. Totodată, în RDN este cea mai densă rețea de canalizare -10,2 localități per sistem, comparabil cu RDC (10,6), şi RDS (11,8). În ceea ce privește rata de funcționalitate a apeductelor în RDN constituie 86,8% şi a sistemelor de canalizare este de 71,1%. Totodată se atestă un dezechilibrul în dotarea localităţilor urbane şi rurale cu sisteme de apeducte. În RDN oraşele au o densitate de apeducte aproape dublă față de localităţile rurale, pe cînd în celelalte regiuni de dezvoltare situația este inversă. Tabel 32. Densitatea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare** și nivelul de funcționalitate a acesteia, pe regiuni de dezvoltare, 2013 Densitatea sistemelor de apeduct Densitatea sistemelor de canalizare Nord Centru Sud UTAG mun. Chișinău mun. Bălți Total 0,21 0,25 0,31 0,41 3,5 5,6 Urban 0,13 0,07 0,08 0,16 3,4 5,4 Rural 0,08 0,18 0,23 0,25 0,1 0,2 Total 0,06 0,05 0,03 0,03 2,0 3,1 Urban 0,05 0,04 0,03 0,03 1,9 3,0 Rural 0,004 0,01 0,002 0,01 0,04 0,1 Sursa: Biroul Național de Statistică ** Exprimat prin lungimea rețelelor per km 2 de teritoriu 1 Nivelul scăzut al indicatorului exprimă o cantitate (densitate) mai mare a rețelelor 82

Conform datelor BNS dotarea fondului locativ cu servicii centralizate de aprovizionare cu apă și canalizare se remarcă printr-un nivel scăzut de dotare, care variază între 16% și 28% (în mun. Bălți și 99%). Accesul la rețele publice de apeduct constituind 39,2% de gospodării conectate. Accesul la sisteme de canalizare este de 41,3%. În urma analizei situaţiei în sectorul AAC din RDN, în procesul elaborării PRS cu suportul GIZ în cadrul proiectului MSPL, toate localitățile urbane (100%) și aproximativ 27% din localitățile rurale ale RDN au sisteme centralizate de alimentare cu apă, furnizînd apă potabilă doar la 73% din populație urbană și 14% din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de apă în RDN este estimată la aproximativ 34%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 54%. Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în RDN este prezentată în figura de mai jos. Rata de acoperire estimată a serviciilor de alimentare cu apă în RDN Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013 Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparație cu sistemele de alimentare cu apă. Toate localitățile urbane (100%) și doar 3% din localitățile rurale ale RDN au sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 46% din populația urbană și aproximativ 0-1% din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de canalizare în RDN este estimată la aproximativ 16%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 30%. Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de canalizare în RDN este prezentată în figura de mai jos. Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. În ultimii ani, cu suportul financiar provenind de la agențiile internaționale de finanțare, bugetul și fondurile de stat, precum și beneficiind de ameliorarea economiei naționale și bunăstarea individuală (datorită remitențelor), în contextul regional al expansiunii Uniunii Europene, s-a observat o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum și calitatea serviciilor de 83

alimentare cu apă pentru majoritatea localităților urbane. Orașele care au beneficiat de suportul donatorilor: Soroca (BERD, BM), Rîșcani (GIZ), Bălţi (BERD, BM), Florești (BERD, BM), Edineț (DANCEE), ceea ce a adus la îmbunătățirea substanțială a infrastructurii AAC existente în orașele respective. Totuși, unele segmente ale rețelelor de distribuție nu mai pot fi renovate, necesitînd o înlocuire urgentă. Rata de acoperire estimată a serviciilor de canalizare în RDN Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013 Optimizarea hidraulică a rețelelor de alimentare cu apă existente este necesară pentru a se conforma la cerințele actuale. Sistemele de canalizare rămîn subdezvoltate și necesită investiții substanțiale pentru extinderea rețelelor de colectare, reabilitarea stațiilor de pompare a apelor uzate, precum și a stațiilor de epurare. Lungimea rețelelor de apă și de canalizare existente sunt prezentate în figura de mai jos. 300 250 200 150 100 50 0 265,2 145,6 Lungimea rețelelor de apă și canalizare în RDN, km, 2013 141,2 118,2 70,5 75,3 41,4 34,9 41,8 50,5 47,1 40,5 36,6 31 18,2 20,7 9,4 52,7 30,1 15,5 45,5 33,3 53,4 4,1 Lungimea Rețelelor de apă, km Lungimea rețelelor de canalizare, km Sursa: www.amac.md Obicetivele și viziunea regională privind sectorul AAC Pînă în anul 2020, Regiunea de Dezvoltare Nord va avea 47% din populație conectată la sisteme de apă și 42% din populație va fi conectată la sisteme de canalizare îmbunătățite, ambele tipuri de 84

sisteme fiind organizate în grupuri de aglomerări logice, oferind un serviciu suportabil din puncte de vedere al costurilor, durabil și prietenos cu mediul. 6.2.2 Asigurarea cu gaze naturale Asigurarea cu gaze naturale a localităţilor RDN este prevăzută de la conductele de gaze magistrale cu presiune înaltă, ce vin din Ucraina: Ananiev-Kotovsk-Floreşti-Drochia-Edineţ-Alexeevka (Ucraina) şi conducta Moghiliov-Podolski- Ocniţa-Bogorodceni. În anul 2010, ponderea localităţilor din regiune, conectate la gazoduct, constituia 30%, fiind sub media naţională de 35%. Cea mai mare pondere a localităţilor conectate la reţeaua de gaz o au municipiul Bălţi, raioanele Ocniţa şi Briceni. Raioanele cu cea mai mică pondere a localităţilor conectate la reţeaua de gaz sînt: Soroca, Sîngerei şi Făleşti. RDN dispune de oportunităţi de stocare a gazelor naturale în galeriile subterane şi mine. Aceste oportunităţi nu sînt valorificate. 6.2.3 Asigurarea cu energie electrică şi termică Alimentarea cu energie electrică. Sectorul energetic în Republica Moldova funcţionează aproape în totalitate (98%) pe baza resurselor energetice importate. Se importă atît electricitate, cît şi combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice. Alimentarea cu energie electrică în RDN se efectuează prin intermediul reţelelor de distribuţie care aparţin Întreprinderii de Stat Reţelele Electrice Nord şi Întreprinderii de distribuire a energiei electrice SA RED Nord-Vest. Toate localităţile din regiune sînt conectate la reţelele electrice. Fiecare consumator de energie electrică are încheiat contract individual cu companiile de distribuţie. În municipiul Bălţi este amplasată Centrala Electrotermică Nord, cu o putere electrică stabilă 24,0 Mwt şi cu o capacitate de producere a energiei electrice de 57700 mii kwt/h, însă această centrală deserveşte doar mun. Bălţi. În raionul Rîşcani funcţionează staţia hidro-electrică Costeşti- Stînca, care produce în jur de 83 mln. kwt/h. Menţionăm, însă, că aceste resurse sînt net insuficiente pentru necesităţile regiunii. O soluţie în acest sens ar putea fi soluționarea litigiului legat de activitatea centralei electrice de la Naslavcea (24,0 Mwt). În condiţiile absenţei resurselor energetice proprii şi dependenţa tot mai mare de importurile resurselor energetice, o soluţie pentru sectorul energetic, precum şi pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu, ar fi implementarea pe larg a tehnologiilor inovaţionale şi utilizarea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară, biomasă), asigurînd astfel fiabil economia RDN şi populaţia cu energie şi combustibil în cantităţi necesare şi la preţuri rezonabile. Alimentarea cu energie termică reprezintă o problemă comună la nivel regional. Din toate localităţile regiunii doar municipiul Bălti este asigurat cu energie termică de la Centrala electrotermică Nord. În celelalte localităţi, centralele termice municipale nu funcţionează. Din cele 894 85

cazangerii de pe teritoriul RDN, 226 activează pe bază de combustibil solid (cărbune), 20 pe bază de păcură/motorină şi 641 pe gaze naturale, 7 cazangerii din numărul total au fost lichidate pe parcursul anului 2010. Astfel, locuitorii blocurilor locative din localităţile gazificate şi-au construit cazangerii autonome, unii au construit sobe în blocuri, iar alţii folosesc diverse mijloace electrice pentru generarea căldurii în anotimpul rece al anului. Specialiştii de resort nu prea agreează faptul că, în blocurile locative, regimul termic este foarte divers de la apartament la apartament, ceea ce influenţează gradul de uzură al pereţilor blocurilor. Situaţia este similară şi în instituţiile publice, care, şi-au construit fie cazangerii autonome, fie sobe. Sectorul particular (casele pe pămînt) atît în mediul urban, cît şi în mediul rural utilizează ca sursă de încălzire sobele. Sursele de energie sînt lemnele şi cărbunii. Problemele principale ale acestui sector se referă la lipsa resurselor pentru aprovizionarea cu energie termică şi pierderi mari de energie din cauza sistemelor termice uzate. 6.2.4 Managementul deșeurilor În RDN infrastructura şi managementul de gestionare a deşeurilor menajere solide este foarte slab dezvoltat. La nivel regional se atestă un grad înalt de poluare a solurilor, apelor şi aerului, poluare cauzată preponderent de lipsa sistemelor de management integrat al deşeurilor şi infrastructura slab dezvoltată de colectare a deşeurilor solide şi lichide, inclusiv a celor toxice. În RDN volumul deşeurilor colectate, depozitate nu se înregistrează, deoarece nu se efectuează o cîntărire sau monitorizare a acestora în mod organizat şi permanent, astfel, volumul şi tipurile de deşeuri colectate sau reciclate din fiecare localitate, raion şi regiune nu sunt cunoscute. Serviciile de salubrizare utilizează metoda de eliminare a deşeurilor pe sol, la depozitele existente, care în majoritatea cazurilor nu sunt autorizate şi reprezintă o sursă majoră de poluare a solului şi a apelor subterane. Aceste locuri de depozitare a deşeurilor nu întrunesc standardele moderne de mediu în ceea ce priveşte amplasarea, proiectarea, construcţia şi exploatarea lor. Deşeurile depozitate nu sunt compactate sau acoperite cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor şi răspîndirii mirosurilor neplăcute. Nu există nici un control al calităţii şi cantităţii deşeurilor în locurile de depozitare, nu există nici un program naţional pentru captarea gazelor de depozit sau pentru colectarea recuperarea/tratarea levigatului, căile de acces spre locurile de eliminare a deşeurilor nu sunt întreţinute, vehiculele şi alte echipamente nu sunt curăţate, locurile de eliminare a deşeurilor nu sunt îngrădite, păzite şi marcate. Aproape fiecare comunitate are propriul depozit de deşeuri, ceea ce împînzeşte comunităţile din RDN cu deşeuri şi fracţii uşoare purtate de vînt. 86

Serviciile de salubrizare Întreprinderile municipale de salubrizare din RDN prestează servicii de colectare şi transportare a deşeurilor menajere la depozitele existente din localităţi. Aceste întreprinderi sunt create în conformitate cu prevederile legislaţiei privind administraţia publică locală şi serviciile publice de gospodărie omunală, alte acte normative în acest domeniu. Nivelul de calitate al serviciilor prestate în diferite localităţi este diferit, însă o evaluare a acestora nu se efectuează de către APL sau alte autorităţi, deoarece nu există acte normative elaborate referitor la criteriile de performanţă a serviciilor. Evacuarea deşeurilor din localități la depozite este organizată cu diferită frecvență, în dependenţă de dotarea serviciului cu tehnica necesară pentru colectare şi unităţi de transport disponibile în fiecare localitate. Întreprinderile municipale de salubrizare sunt responsabile de asigurarea tehnologiei de compactare şi depozitare a deşeurilor, de asigurarea stării ecologice a depozitelor conform prevederilor de exploatare a acestor obiecte, însă aceasta nu se realizează din lipsa de resurse financiare şi tehnica. Conform rezultatelor inventarierii efectuate în RDN au fost identificate circa 25 de servicii de salubrizare, dintre care 15 în mediul urban şi 10 în mediul rural, ceea ce constituie o acoperire cu servicii de salubrizare a mediului urban de 75%, iar a mediului rural cu circa 1,8%. Aceste întreprinderi de prestare a serviciilor au funcţii de colectare, transportare şi eliminare a deşeurilor la un depozit local, într-un mod organizat. Întreprinderile date activează în bază de contract cu generatorii individuali de deşeuri. Circa 392 de depozite existente de eliminare a deşeurilor nu corespund standardelor internaţionale de mediu, cu excepţia a 2-3 depozite. Problemele cu care se confruntă serviciile de salubrizare din RDN sunt: Insuficiență de capital în sector Capacități insufieciente de management și administrative Incapacitatea / nedorința comunităților de a plăti serviciile DMS Activitățile de management a deșeurilor nu respectă ierarhia de gestionare a deșeurilor PRS în domeniul MDS, aprobat de CRD Nord în anul 2014 se concentrează pe atingerea țintelor de dezvoltare a sectorului pe termen scurt și mediu, iar pe termen lung vor fi atinse prin utilizarea infrastructurii deja construite în această perioadă. Colectarea deșeurilor, recuperarea resurselor, colectarea separată a ambalajelor, deșeurilor electronice și echipamentelor electrice (DEEE), uleiului uzat, anvelopelor uzate și bateriilor / acumulatorilor utilizați în conformitate cu principiul răspunderii extinse a producătorului, iniţiativă la nivel naţional. Obiectivele specifice a PRS : 87

Consolidarea cadrului politic, legal şi regulator pînă în 2018 pentru a asigura crearea şi operarea sistemului regional de gestionare a deşeurilor; Consolidarea şi dezvoltarea cadrului instituţional, ţinînd cont de gestionarea întregului sistem regional de gestionare a deşeurilor; Dezvoltarea infrastructurii de management a deşeurilor la nivelul regiunii ţinînd cont de toate elementele necesare pentru operarea sistemului regional; Informarea, sensibilizarea publicului privind necesitatea gestionarii deşeurilor la nivel regional. Ţintele PRS în MDS pe termen scurt (pînă în 2017): - Dezvoltarea sistemului de salubrizare şi de colectarea deşurilor aproximativ 100% în zonele urbane şi 75 % în zonele rurale din RDN. Ţintele PRS în MDS pe termen mediu (2018-2022): - Dezvoltarea sistemului de salubrizare şi de colectarea deşurilor aproximativ 100% în zonele rurale din RDN. Ţintele PRS în MDS pe termen lung (după anul 2023): - Acoperirea cu servicii de colectare a deşeurilor 100% în zonele urbane şi rurale din RDN Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitorizare a factorilor de mediu afectaţi de prezenta deşeurilor. Zona 1: Sîngerei, Fălești, Florești, Bălți, Glodeni, Rîșcani, Soroca, Drochia 88

Zona 2: Ocnița, Dondușeni, Edineț, Briceni Zonele de management al deșeurilor conform PRS pentru MDS în RDN În concluzie se poate conchide, că problema deşeurilor în Regiunea de Nord, nu poate fi soluţionată fără organizarea unui management adecvat al deşeurilor, care prevede crearea infrastructurii complete privind gestionarea tuturor fluxurilor de deşeuri. Succesul managementului deşeurilor (MD) depinde de realizarea procesului managerial care are menirea să asigure interdependenţa aspectelor ecologice şi economice a deşeurilor. Organizarea MD va permite soluţionarea complexă a mai multor probleme: economică (utilizare în calitate de materii prime a circa 2/3 din cantitatea totală de deşeuri menajere solide (DMS) şi a unor deşeuri industriale (care conţin componente preţioase), ecologică (reducerea esenţială a poluării tuturor componentelor de mediu din municipiu şi diminuarea impactului asupra biocenozelor), şi socială (crearea infrastructurii pentru managementul deşeurilor va asigura multe locuri de muncă în localităţile studiate). Analiza SWOT Potențialul infrastructurii PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Infrastructura de transport și comunicații - Infrastructura transportului diversificată și ramificată (rețea densă de drumuri, căi ferate, 2 aeroporturi). - Traseu rutier internaţional și două trasee naţionale - Rețea de drumuri interregionale și drumuri intraregionale dezvoltată - Densitatea rutieră relativ înaltă raportată la populație - Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv acces la Internet - Existența surselor de apă de suprafaţă - Rata inaltă a accesului la apa și canalizare în Infrastructura de utilități publice - Calitatea slabă a rețelei de drumuri locale, cu îmbunătățiri foarte lente - Valorificarea insuficientă a potenţialului celor 2 aeroporturi - Nivelul scăzut de conștientizare a populației în domeniul MDS, AAC, DLR 89

zonele urbane - Rețele de electricitate dezvoltate și accesibile - Acces la rețele dezvoltate de gaz natural - Numărul în creştere de instituţii publice asigurate cu surse alternative de energie regenerabilă - Rata scăzută a localităților rurale ce au dezvoltat sisteme centralizate de alimentare cu apă - Ponderea totală a populației conectate la sisteme de apă în regiune sub media națională - Ponderea relativ redusă a populației conectate la sistemele de colectare și tratare a apelor uzate - Ponderea foarte scăzută a stațiilor de tratare a apelor uzate - Lipsa stațiilor de epurare în majoritatea localităților - Utilaj uzat la stațiilor hidro și termo electrice - Creșterea rapidă a cantității de deșeuri - Recuperarea limitată a deșeurilor, depozitaea este dominantă. OPORTUNITĂȚI RISCURI Infrastructura de transport și comunicații - Posibilitatea de atragere a investițiilor în domeniu - Atragerea surselor financiare din fondurile naționale și UE - Dezvoltarea capacităților specialiștilor APL în scrierea proiectelor și atragerea investițiilor - Preluarea experienței din țările UE - Derularea proiectelor ce vizează lucrări de reabilitare/extindere/construcție a rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, stații de epurare prin POR 2013-2015 - Grad insuficient de întreținere pentru drumurile reabilitate Infrastructura de utilități publice - Nevalorificarea fondurilor externe - Iresponsabilitatea autorirăților - Capacitatea scăzută a populației din regiune de a suporta costurile de utilizare și întreținere a infrastructurii reabilitate, modernizate sau nou construite datorită nivelului de sărăcie existent CONCLUZII LA CAPITOLUL VI Infrastructura de transport și comunicații în RDN este destul de diversificată și ramificată. Regiunea este conectată la piețile europene și cele din Est prin intermediul unui traseu rutier internaţional și două trasee naţionale. În același timp, rețeaua de drumuri intraregională asigură o mobilitate ridicată de la Nord la Sud si de la Est la Vest pentru mobilitatea forţei de muncă, cât şi desfacerea produselor agricole în centrele urbane. Iar densitatea rutieră relativ înaltă raportată la populație (cea mai înaltă în profil regional) creează toate premisele pentru circulația mărfurilor și traficului de pasageri, ceea ce într-un final va duce la creşterea indicilor de dezvoltare socio-economică. Totuși infrastructura subdezvoltată a drumurilor continuă să fie o barieră în dezvoltarea și creșterea economică a regiunii. Astfel, la nivelul anului 2013, RDN se constată cu 47% de drumuri locale 90

sunt pietruite sau acoperite cu pămînt. Acest fapt reprezintă un obstacol al dezvoltării oraşelor mici şi mijlocii şi satelor din regiune, acestea avînd acces redus la activități economice productive, limitând astfel mobilitatea forţei de muncă, cât şi desfacerea produselor agricole în centrele urbane. Prin urmare, reabilitarea și modernizarea rețelei naționale și locale de drumuri creează premise pentru promovarea unei dezvoltări omogene, echilibrate la nivel teritorial. Și nu în ultimul rînd se apreciază relația slabă între volumul de transportare a mărfurilor și cel al pasagerilor pe raioane, existînd raioane specializate în transportarea mărfurilor și altele în al pasagerilor. Astfel, politicile de dezvoltare regională urmează să țină cont de specificul fiecărui raion în ceea ce privește exploatarea drumurilor, în unele raioane eforturile trebuie canalizate spre modernizarea infrastructurii de transport de pasageri, în altele de mărfuri. Avantaje semnificative la capitolul infrastructura de transport și comunicații ar putea veni din utilizarea celor 2 Aeroporturi: de la Bălți și Mărculești. Din diferite cauze potențialul de de infrastructura de transport aerian este valorificat insuficient. Impulsionarea activității cel puțin a unuia din aeroporturi ar reseta RDN din punct de vedere economic și strategic. Referitor la starea infrastructurii AAC existente, aceasta variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. Dacă localitățile urbane au sisteme centralizate de alimentare cu apă în proporție de 100%, în mediul rural cifra este de aproximativ de 3 ori mai mică. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de apă în regiune se plasează sub media națională. Sistemele de canalizare rămîn subdezvoltate și necesită investiții substanțiale pentru extinderea rețelelor de colectare, reabilitarea stațiilor de pompare a apelor uzate, precum și a stațiilor de epurare. Pentru următorii ani este necesar de concentrat eforturile către sporirea accesului la servicii de alimentare cu apă și sporirea accesului la servicii de canalizare. Creșterea rapidă a cantității de deșeuri se datorează ratei scăzute de acoperire cu servicii de salubrizare, în special a mediului rural, dar și nivelului scăzut de conștientizare a populației în acest domeniu. Un număr mare de depozite existente de eliminare a deşeurilor nu corespund standardelor internaţionale de mediu. Optimizarea și regionalizarea serviciilor de salubritate este privită drept soluție în îmbunătățirea situației în domeniul MDS. Crearea întreprinderilor CIC a demonstrat că acestea devin fezabile din punct de vedere economic și au capacitatea de a presta serviciul constant și calitativ. Cooperarea Inter-Comunitară trebuie să devină o tendință în prestarea tuturor utilităților publice. Alimentarea cu energie termică reprezintă o problemă comună la nivel regional. Din toate localităţile regiunii doar municipiul Bălti este asigurat cu energie termică de la Centrala electrotermică Nord. În celelalte localităţi, centralele termice municipale nu funcţionează. În același timp în regiune din ce în ce mai mult se implementează proiecte de eficiență energetică. 91

RDN dispune de resurse considerabile de materie primă pentru energia regenerabilă. Implementarea pe larg a tehnologiilor inovaţionale şi utilizarea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară, biomasă), asigurînd astfel fiabil economia RDN şi populaţia cu energie şi combustibil în cantităţi necesare şi la preţuri rezonabile. În concluzie menționăm, că este nevoie de o infrastructră de utilităţi publice corespunzătoare pentru ca RDN să atragă investiții și să rămînă competitivă pentru crearea de noi întreprinderi. De asemenea, acestea ar putea contribui la crearea unor locații mai atractive, a unor locuri de muncă și a unor condiții de trai mai bune, îndeosebi în zonele rurale. 92

Anexa 1 Structura Produsului Intern Brut Regional în RDN pentru anii 2013 și 2014 Activităţi economice PIBR Structura PIBR 2013 2014 2013 2014 A Agricultură, silvicultură şi pescuit 4.383.730 5.137.942 23,85 25,04 B Industria extractivă 120.512 127.173 0,66 0,62 C Industria prelucrătoare 2.184.300 2.688.751 11,88 13,10 D Producţia şi furnizarea de energie 507.420 443.765 2,76 2,16 electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 124.446 155.507 0,68 0,76 F Construcţii 225.494 304.949 1,23 1,49 G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 1.503.108 1.751.543 8,18 8,54 întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor H Transport şi depozitare 863.360 1.008.873 4,70 4,92 I Activități de cazare și alimentație 122.853 115.065 0,67 0,56 publică J Informaţii şi comunicaţii 379.758 395.641 2,07 1,93 K Activități financiare și de asigurări 467.978 473.727 2,55 2,31 L Tranzacţii imobiliare 737.572 849.619 4,01 4,14 M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 224.663 227.198 1,22 1,11 tehnice N Activităţi de servicii administrative 69.803 69.176 0,38 0,34 şi activităţi de servicii suport O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii 839.091 914.048 4,56 4,45 P Învăţământ 1.315.911 1.355.698 7,16 6,61 Q Sănătate şi asistenţă socială 1.033.260 1.038.499 5,62 5,06 R Artă, activități de recreere și de agrement 106.279 112.835 0,58 0,55 S Alte activităţi de servicii 108.660 146.954 0,59 0,72 T Activităţi ale gospodăriilor private 44.281 47.568 0,24 0,23 în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu TOTAL valoarea adăugată brută, 15.362.479 17.364.530 83,57 84,63 inclusiv nealocat Impozite nete pe produse 3.019.432 3.154.494 16,43 15,37 PIBR 18.381.911 20.519.025 100,0 100,0 93

Anexa 2 94

Anexa 3 95

Anexa 4 Infrastructura de sprijin a afacerilor în RDN 96