Capitolul 2 PREZENTAREA GENERALĂ BAZINULUI/SPAȚIULUI HIDROGRAFIC Delimitarea Spaţiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunării si Apelor Costiere Spaţiul

Transcriere

1 Capitolul 2 PREZENTAREA GENERALĂ BAZINULUI/SPAȚIULUI HIDROGRAFIC Delimitarea Spaţiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunării si Apelor Costiere Spaţiul Hidrografic Dobrogea, Delta Dunării si Apele Costiere, reprezentate in Figura 2.1, sunt situate in partea de sud-est a ţării, fiind delimitate astfel: - Spaţiul Hidrografic Dobrogea: la nord si nord est de Delta Dunării, la est de apele costiere ale Mării Negre, la sud de graniţa cu Bulgaria, iar la vest de Fluviul Dunărea; - Delta Dunării: la nord de graniţa cu Ucraina, la est de Marea Neagră, la sud si vest de Spaţiul Hidrografic Dobrogea; - Apele Costiere: la nord de graniţa cu Ucraina, la est de Marea Neagra, la sud de graniţa cu Bulgaria iar la vest de Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Delta Dunării. Din punct de vedere administrativ, Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Delta Dunării cuprind teritoriul a două judeţe, respectiv: Constanţa şi Tulcea. Populaţia totală este de circa locuitori, densitatea populaţiei fiind de 62 loc./km 2. Principalele aglomerări urbane sunt: Constanta, Tulcea, Medgidia si Mangalia. Apele costiere româneşti ale Mării Negre sunt reprezentate de apele de suprafaţă situate între uscat şi distanţa de 1 milă marină faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază (linia de bază este definită prin 9 puncte situate în marea teritorială a României, fiind precizate în Legea nr. 17/1990 cu modificările şi completările ulterioare), fiind localizate între Chilia şi Vama Veche. Hidrografie Bazinul hidrografic al Dunării ocupă circa 10% din suprafaţa continentului. Prin lungimea de km, suprafaţa bazinului hidrografic de peste km 2 şi prin debitul mediu multianual de aproximativ m 3 /s, Dunărea, după Volga, este al doilea fluviu din Europa. 97,4% din suprafaţa României este situată în bazinul hidrografic al Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa bazinului Dunării, fiind ţara cu cea mai mare suprafaţa în bazinul Dunării. Datorită repartiţiei elementelor fizico-geografice cât şi caracterului regimului hidrologic, Dunărea se împarte în trei sectoare: Dunărea superioară (izvor Viena), Dunărea mijlocie (Viena Baziaş) şi Dunărea inferioară (Baziaş Marea Neagră). Dunărea inferioară strabate teritoriul României pe o lungime de km, de la intrarea în ţară până la vărsarea în Marea Neagră şi este împărţită în cinci sectoare caracteristice din punct de vedere morfo-hidrografic: - Sectorul defileelor carpatice; - Sectorul sud-pontic; - Sectorul pontic oriental cu bălţi; - Sectorul nord dobrogean; - Sectorul deltei. Cursul inferior al Dunării inferioare formează graniţa de stat a României cu Serbia şi Bulgaria. Delta Dunării se întinde pe o suprafaţă de km 2, reprezentand o pondere de 2% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică existentă în Delta Dunării este reprezentată de cele trei braţe ale Fluviului Dunărea, cu o lungime totală de 290 km şi o densitate medie de 0,06 km/km 2. Înafara celor trei braţe ale Fluviului Dunărea, există o reţea de canale, gârle, sahale, japşe şi 1

2 periboine, necadastrate, ce fac legătura între lacurile deltaice şi cele trei braţe ale Fluviului Dunărea. 2

3 Figura 2.1 Fluviul Dunărea, Delta Dunării, Spațiul Hidrografic Dobrogea și Apele Costiere 3

4 Suprafaţa totală a Spaţiului Hidrografic Dobrogea este de km 2 reprezentând o pondere de 4,5% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 16 cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 542 km şi o densitate medie de 0,16 km/km 2. Apele costiere ale Mării Negre sunt reprezentate de apele tranzitorii marine (Chilia- Periboina) şi apele costiere propriu-zise (Periboina- Vama Veche). Caracteristicile unice ale Mării Negre sunt reprezentate de: suprafaţa platoului continental este de km 2 ceea ce reprezintă aprox. 25% din suprafaţa totală; direcţia predominantă a curenţilor marini este N-S; absenţa curenţilor verticali şi a mareelor; volum majoritar anoxic (90%); variabilitate mare temporală şi spaţială a proprietăţilor fizicochimice; creşterea accentuată a densităţii apei între 0-200m adâncime datorită inexistenţei amestecului vertical între straturile superficiale şi cele adânci. Relief În Delta Dunării se disting pe de o parte forme pozitive de relief, constituite din promontoriile platoului Bugeacului, grindurile fluviale, formaţiunile de acumulare litorală formate prin juxtapunerea a numeroase cordoane litorale vechi (grindurile marine) şi cordoanele litorale actuale, iar pe de altă parte formele negative de relief acoperite de apă, care alcătuiesc reţeaua hidrografică a Deltei. Circa 20,5% din arealul Deltei Dunării se află situat sub nivelul mediu al Mării Negre. Restul arealului deltei cuprinde suprafeţe cu altitudini pozitive între 0 şi 1 m, în proporţie de 54,5% şi respectiv cu altitudini între 1 şi 2 m, pe circa 18 % din areal. Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferenţele teritoriale ale spaţiului deltaic sunt reflecţia particularităţilor circulaţiei apei. Relieful Spaţiului Hidrografic Dobrogea este caracterizat de următoarele forme geomorfologice: Masivul Dobrogei de nord şi Podişul Dobrogei de sud. Grupa Măcinului, din Masivul Dobrogei de nord reprezintă cea mai înalta formă de relief, atingând 467 m în culmea Pricopan. Podisul Casimcea, cu topografia cea mai înalta a zonei reprezentată de dealul Alah Bair ( m) reprezintă nodul orografic de unde apele se răsfiră spre sud-vest, sud şi sudest. Pe sectorul Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă Podişul Tortomanului, care ocupă o fâşie lată de cca. 30 km, delimitat la vest de culoarul Dunării, iar la est de Marea Neagră. Înălţimile acestuia sunt cuprinse între 10 m şi 200 m. Sectorul vestic al Dobrogei de sud este compartimentat astfel: Podişul Topraisar situat la sud de Constanţa până la graniţa cu Bulgaria, se înscrie morfologic în relief printr-o denivelare de 20 4 m faţă de Podişul Cobadin. Altitudinea medie a podişului este de m. Podişul Cobadin ocupa partea centrală a Dobrogei de sud şi prezintă cote cuprinse între m cu înclinare spre est şi sud. Relieful submarin al Mării Negre îl reprezintă un platou continental întins până la sute de kilometri în larg. Acesta este limitat de izobata de 120 m şi are lăţimea de 250 km în nord şi 110 km în sud, pantele fiind de 3 la nord şi respectiv 4 la sud. În zonele din apropierea ţărmului pantele sunt mai accentuate cu valori între Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 244 km (între braţul Musura şi Vama Veche) reprezentând 6% din lungimea totală a ţărmului Mării Negre, cuprinzând 128 km de apă tranzitorie marină şi 116 km de apă costieră. Ţărmul românesc prezintă cca. 80% ţărmuri cu altitudine joasă - plaje şi cca. 20% ţărmuri înalte faleze, sectorul nordic reprezentând 68%, iar cel sudic 32%. Principalele unităţi de relief sunt reprezentate în Figura 2.2 4

5 Figura 2.2 Principalele unități de relief 5

6 Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului Spaţiului Hidrografic Dobrogea este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie: 20,33% păduri, 1,02% păşuni, 71,09% terenuri arabile, 2,49% luciu de apă, etc. În Delta Dunării pădurile ocupă un procent de 11,66%, păşunile 1,3%, terenul arabil 12,70%, iar luciul de apă reprezintă cel mai mare procent, 73,14%. Figura 2.3. Utilizarea terenului 6

7 Geologie Formaţiunile geologice din Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Delta Dunării sunt foarte variate din punct de vedere petrografic în funcţie de relief. Din punct de vedere geologic, arealul Spaţiului Hidrografic Dobrogea este caracterizat de următoarele structuri: Dobrogea de sud, Dobrogea centrală şi Dobrogea de nord separate prin faliile Capidava - Ovidiu şi Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din teritoriul Dobrogei apar la zi rocile silicioase. Clima Având în vedere aşezarea ţării noaste în arealul climatului temperat continental, Delta Dunării, Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere sunt caracterizate de acest climat cu următoarele influenţe: - Precipitaţiile medii la nivelul Mării Negre sunt de 290 mm/an (cele mai mici în nordvest, cele mai mari în est). Evaporaţia medie este de 807 mm/an (cu variaţii de 20% pe suprafaţa marii); - Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca ore, iar radiaţia solară globală însumează anual kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din ţară; - Cele doua mari bazine acvatoriale, Marea Neagră şi Fluviul Dunărea, între care este situat Spaţiul Hidrografic Dobrogea, influenţează cantitatea precipitaţiilor din zonă, acestea înregistrând valori cuprinse între mm/an. Temperatura medie multianuală înregistrată este de 11 o C. Resurse de apă Resursele totale de apă de suprafaţă la nivelul Fluviului Dunărea (sectorul Chiciu Isaccea), Deltei Dunării şi Spaţiului Hidrografic Dobrogea însumează cca ,4 mil.m 3 /an, din care resursele utilizabile sunt cca ,8 mil.m 3 /an. Acestea reprezintă cca. 12,71% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de Fluviul Dunărea. În Spaţiul Hidrografic Dobrogea există 4 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km 2 ), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 24,45 mil.m 3. Raportată la populaţia Deltei Dunării şi Spaţiului Hidrografic Dobrogea, resursa specifică utilizabilă este de m 3 /loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la m 3 /loc/an. Resursele de apă cantonate în Spaţiul Hidrografic Dobrogea pot fi considerate reduse şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din Spaţiul Hidrografic Dobrogea sunt: 0,486 mc/s Taiţa, 0,632 mc/s Casimcea, 0,305 mc/s Topolog, etc. Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate la nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic Dobogea şi Apelor Costiere, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 6%. În Spaţiul Hidrografic Dobrogea resursele subterane sunt estimate la 2.090,818 mil.m 3, din care 372,27 mil.m 3 provin din surse freatice şi 1.718,548 mil.m 3 din surse de adâncime. Prezentarea detaliată a caracteristicilor la nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării şi Spaţiului Hidrografic Dobrogea se află în Planul de Management al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi Apelor Costiere şi poate fi consultată la adresa de internet: 7