Prezentarea cursului Didactica Matematicii Oana Constantinescu
Didactica este stiinta conducerii procesului de predare-invatare-evaluare. Ea studiaza procesul de invatare in ansamblul sau, pe toate treptele de scolaritate si pe toate tipurile de scoli. Metodica se ocupa de logica interna a unui obiect de invatamant. Relatia dintre didactica si metodica este una de complementaritate. Structura cursului Cerinte: ce am de facut pentru a trece cu bine de acest curs? Bibliograe
Metodica predarii matematicii se situeaza la granita intre psihologie, pedagogie, didactica si matematica. Ea studiaza: continutul invatamantului matematic elementar: metodica predarii matematicii selecteaza din matematica-stiinta conceptele, rezultatele si ideile fundamentale care vor predate elevilor. Aceasta selectie se face in functie de stadiul de dezvoltare a matematicii si perspectivele ei, de comenzile sociale pe termen scurt si lung, de legile invatarii, stabilite de psihologie; structura acestuia: invatarea matematicii se face in spirala, notiunile introduse se reiau periodic, dar li se studiaza proprietati noi, crescand gradul de dicultate sau schimband metoda de predare. Dupa ce elevii ating un anumit grad de maturitate cognitiva, se foloseste si invatarea liniara, ca in cazul structurilor algebrice si a analizei matematice; metodele adecvate de predare-invatare-evaluare Pentru o prezentare schematica a istoricului dezvoltarii metodicii predarii matematicii va invit sa studiati notele de curs: Curs 1, Obiectul metodicii predarii matematicii
Structura cursului Elemente de metodica si didactica (6 cursuri) Continutul matematicii predate in gimnaziu Elemente de proiectare didactica: programa scolara, planicare calendaristica, proiectarea unei unitati de invatare, planul de lectie (tipuri de lectii) Principiile metodicii predarii matematicii Principiul caracterului stiintic Principiul sistematizarii si continuitatii Principiul invatarii constiente si active Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale Principiul intuitiei Principiul invatarii temeinice Principiul conexiunii inverse Principiul motivatiei optime Principiul legarii teoriei de practica
Structura cursului Strategii didactice expunerea (prelegere, povestire, explicatie), conversatia, problematizarea si invatarea prin descoperire, demonstratia, exercitiul, folosirea materialului intuitiv, modelarea matematica, invatarea pe grupe mici, munca cu manualul, jocuri didactice, tema si studiul individual ciorchinele, brainstorming, metoda cubului, stiu-vreau sa stiu-am invatat, mozaicul, turul galeriei, bulgarele de zapada Moduri de a deni notiunile, tipuri de teoreme, tipuri de exercitii, tipuri de demonstratii Evaluare (tipuri de evaluare, construirea itemilor de diferite feluri, barem, matricea de specicatii) La seminarii, studentii vor prezenta planuri de lectie (din materia claselor V-IX), vor invata sa creeze diferiti itemi de evaluare, vor recapitula o parte din materia predata in clasele V-IX prin exercitii si probleme.
Structura cursului Recapitularea unor parti din materia predata in gimnaziu si din clasele a IX-a si a X-a, din punct de vedere stiintic dar si metodic (6 cursuri) Multimi de numere: N Z Q R C Functii: denitie, grac, exemple de functii studiate in clasele VII-X, cu proprietatile lor: monotonie, marginire, paritate, periodicitate, injectivitate, surjectivitate, bijectivitate Introducere in studiul geometriei plane (congruenta triunghiurilor, linii importante in triunghi si concurenta lor, paralelism, coliniaritate, asemanare, relatii metrice in triunghiul dreptunghic, cercul) O parte dintre subiecte, care nu vor putea tratate in cadrul acestui curs din lipsa de timp, vor studiate in anul III la cursul Complemente de geometrie (geometria in spatiu, relatii metrice in triunghiul oarecare, generalizarea unor teoreme de geometrie plana la geometria in spatiu, calcul vectorial). Rezolvarea de subiecte date in anii anteriori la examenele de titularizare si denitivat (2 cursuri)
Cerinte Prezenta la minim 7 cursuri si 7 seminarii. Elaborarea portofoliului, prezentarea unei lectii virtuale la seminar si compunerea unor probleme: nota N 1. Prezenta (si activitatea) la mai mult de zece cursuri si zece seminarii poate creste nota N 1 cu un punct. Examen scris ce va cuprinde exercitii si probleme din materia claselor V-IX, cu grad mediu de dicultate: nota N 2. Nota nala este media aritmetica a celor doua note N 1, N 2.
Continutul portofoliului (va predat cel tarziu in S11 ) 1. Un material ce cuprinde continuturile preluate din programa scolara, clasele V-X, pe capitole (de exemplu, multimea numerelor naturale: continuturi clasa a V-a, avi-a, etc) 2. Doua unitati de invatare (una din materia de algebra/alta din cea de geometrie, clasele VII, VIII, IX): proiectul unitatii de invatare respective, tratarea integrala a materiei subordonate (denirea notiunilor, exemple si contraexemple, demonstrarea tuturor teoremelor, seturi de probleme aplicative). 3. Doua planuri de lectie, (algebra si geometrie), pentru doua tipuri diferite de lectii, cu tot cu materialul didactic suplimentar folosit si planicarea calendaristica pentru unitatile de invatare din care fac parte cele doua lectii alese. 4. Elaborarea unui test in care sa existe toate tipurile de itemi invatati, cu barem si rezolvarea completa a exercitiilor. 5. Prezentarea a doua strategii didactice, una clasica si una moderna, exemplicand cum pot ele aplicate in cadrul unor lectii particulare. Studentii care au cinci prezente la SIDM vor pregati doar 3, 4, 5 si un set de probleme aplicative, subordonat unei unitati de invatare la alegere.
Bibliograe M. Anastasiei, Metodica predarii matematicii, Ed. Univ. AL. I. Cuza, Iasi, 1985. H. Banea, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998. D. Branzei,, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2007. Gh. A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de aritmetic, E. D. P., Bucure³ti, 1968. Gh.A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de geometrie, E. D. P., Bucure³ti, 1972. G. Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed. Atelier Didactic, Bucuresti, 2007.
E. Moise, Geometrie elementara dintr-un punct de vedere superior, E.D.P Bucuresti, 1980. R.S. Millman, G.D. Parker, Geometry: a metric approach with models, Springer-Verlag, 1982. O. Popescu, V. Radu, Metodica predarii geometriei in gimnaziu, E.D.P. Bucuresti, 1983. I. Rus, D. Varna,, Metodica predarii matematicii, E. D. P., Bucuresti, 1983. Ion Savu (etc), Ghidul profesorului de matematica, Concursul pentru ocuparea posturilor didactice - 2004, Ed. Sigma, Bucuresti 2004. I. Vaisman, Fundamentele matematicii, E.D.P Bucuresti, 1968. Programa scolara la matematica, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a ³i a VIII-a, Bucuresti, 2009. Planicari calendaristice pentru anul scolar 2014-2015. Recomandari metodologice cu privire la aplicarea programelor scolare pentru matematica, in anul scolar 2009-2010, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.