Direcția Generală Comunicare Direcția Relații cu cetățenii Unitatea Monitorizarea opiniei publice Bruxelles, 19 aprilie 2011 EB special 75.1 Eurobarometrul Parlamentului European Europenii și energia (partea a II-a) SINTEZĂ ANALITICĂ Aria de acoperire: Populație: Metodologie: Munca de teren: UE 27 (26 574 cetățeni europeni) Europeni cu vârsta de și peste 15 ani Față în față (CAPI) 9 februarie - 6 martie 2011, efectuată de TNS Opinion CUPRINS INTRODUCERE 3 1. ECONOMISIREA ENERGIEI 8 A. Cum economisesc europenii energie? 8 B. Cum se pot scădea facturile la energie? 10 C. Cum se poate atinge obiectivul unor economii de energie de 20%? 12 2. PRECARITATEA ENERGETICĂ 14 A. Tarife specifice la energie pentru cetățenii expuși riscului de sărăcie și excluziune? 3. O REȚEA ENERGETICĂ INTEGRATĂ ȘI O COMUNITATE EUROPEANĂ A ENERGIEI 16 A. Care ar fi avantajele unei viitoare rețele energetice europene integrate? 16 B. O Comunitate Europeană a Energiei? 17 ANEXA 1: Eurostat 19
2
INTRODUCERE Acest Eurobarometru al Parlamentului European dedicat energiei este continuarea unui prim sondaj* publicat în ianuarie 2011, înaintea Consiliului European din 4 februarie (EB standard 74.3). Sondajul s-a referit la aprovizionarea cu energie, precum și la cooperarea și solidaritatea în domeniul energiei. Având în vedere noile luări de poziție ale Parlamentului European, acest nou sondaj se concentrează asupra unor teme mai specifice, dar extrem de importante pentru dezvoltarea unei politici energetice a Uniunii: modalitățile de economisire a energiei, problemele legate de aprovizionarea cu energie, integrarea rețelelor și Comunitatea Europeană a Energiei. Munca de teren a fost efectuată de TNS Opinion între 9 februarie și 6 martie 2011. Pentru fiecare sondaj, este foarte important să se țină seama de contextul în care s-a derulat. De exemplu, în cadrul acestui sondaj, respondenții au fost chestionați într-o perioadă în care întreaga Europă trebuia să facă față unei ierni grele. În plus, tensiunile datorate creșterii prețurilor la toate materiile prime se făceau simțite deja. Înainte de a dezvolta fiecare temă a acestui ultim studiu, este important de reamintit faptul că ambele sondaje au un punct comun: rezultatele demonstrează din nou modul în care cultura energetică și situația energetică proprie fiecărui stat membru al UE influențează răspunsurile cetățenilor chestionați. Trebuie reținute două aspecte socio-demografice ale prezentului sondaj: pe de o parte, se constată, cu câteva excepții, puține diferențe între răspunsurile bărbaților și cele ale femeilor; pe de altă parte, rezultatele arată un real vid între generații, atât în comportament, cât și în percepția problemelor energetice. În ceea ce privește modalitățile de economisire a energiei, cetățenii europeni preferă măsurile fără impact financiar. Europenii au fost chestionați cu privire la economiile de energie pe care le-au făcut în cursul anului anterior sondajului. Între 2006, data ultimului EB pe această temă, și 2011, comportamentul lor a evoluat uneori în mod contradictoriu. - În privința anumitor aspecte ale acestei întrebări, cetățenii din statele membre pre-2004 și post-2004/2007 au avut pe alocuri atitudini total diferite. Astfel, primii au redus mai mult consumul de căldură (+ 10 puncte procentuale) față de cei din urmă. De asemenea, au utilizat mai puțin autoturismul personal (+ 9 puncte procentuale). În schimb, cetățenii din statele post-2004/2007 și-au izolat locuința cel mai mult în anul care s-a scurs (+ 7 puncte procentuale). - Se observă, de asemenea, o ușoară diferență între bărbați și femei (+/- 4 puncte procentuale) în ceea ce privește unele dintre opțiunile de răspuns propuse. Femeile sunt mai sensibile la măsurile care le afectează gospodăria (care sunt gratuite), în timp ce bărbații menționează mai mult măsurile care implică lucrări (cum ar fi de izolație) sau o utilizare mai puțin frecventă a autoturismului. 3
Prioritate acordată economiilor domestice Europenii și-au schimbat comportamentul față de consumul de energie cel mai mult la nivelul gospodăriei lor. De fapt, mai mult de 24 de puncte procentuale separă aceste măsuri de toate celelalte. Astfel, europenii și-au redus iluminatul și utilizarea aparatelor electrice de uz casnic cu 5 (48% în 2006), reducând în același timp consumul de căldură sau aer condiționat cu 43% (același procent ca în 2006). Astfel, tabelul cu rezultate (p. 9) arată că cetățenii care și-au adaptat cel mai mult comportamentul provin din anumite țări din sud și din nord. Înseamnă aceasta că țările sudice sunt mai înclinate să recupereze întârzierile în ceea ce privește economiile de energie, în timp ce țările nordice ar dori să-și continue eforturile depuse deja? Un context nefavorabil pentru măsurile costisitoare S-ar putea crede că diversele măsuri de stimulare fiscală întreprinse în mai multe state membre ar fi influențat profund comportamentul energetic al europenilor. Dimpotrivă: rezultatele arată că actuala criză financiară, economică, socială și monetară a atenuat puternic efectele acestor stimulente. De fapt, izolarea locuinței nu se regăsește decât în 19% dintre răspunsuri (20% în 2006), iar achiziția unui vehicul mai ecologic în doar (8% în 2006). Se observă încă o dată diferențe mari între statele membre. - Cetățenii din statele baltice figurează printre cei care și-au izolat cel mai mult locuințele, la fel și cetățenii din Slovenia și Slovacia, comparativ cu cetățenii din unele țări sudice care doar și-au modificat puțin comportamentul în acest sens. Această diferență geografică ridică problema dacă clima joacă sau nu un rol în decizia persoanelor de a-și izola mai bine locuința. - În ceea ce privește schimbarea autoturismului, cetățenii statelor continentale sunt cei care, de data aceasta, se situează peste media UE. Un număr semnificativ de europeni nu au schimbat nimic în comportamentul lor pentru a economisi energie. În urmă cu un an, 17% dintre respondenți au declarat că nu au făcut nimic pentru a economisi energie. Când li s-a pus aceeași întrebare în 2006, numărul lor a fost mai ridicat (22%). După cum s-a constatat în cazul economiilor domestice, o analiză a tabelului cu rezultate (p. 9) arată că, în comparație cu ultimul sondaj, țările care au făcut cele mai mari eforturi sunt unele țări din sud. Totuși, aceleași țări se situează încă deasupra mediei UE în ceea ce privește lipsa unei acțiuni destinate economisirii de energie. 4
Prioritate pentru contoarele de energie inteligente 1 în vederea scăderii facturii la energie Europenii au fost chestionați în legătură cu diferitele măsuri (două răspunsuri posibile) propuse de Parlamentul European în vederea reducerii facturii la energie. Măsurarea zilnică a consumului de energie În iulie 2009, Parlamentul European a votat în favoarea utilizării la scară largă a contoarelor inteligente. Uniunea Europeană a stabilit pentru statele membre obiectivul de a instala contoare inteligente în 80% din gospodăriile europene până în 2020 și în proporție de 100% până în 2022. Această directivă europeană 2 ar fi trebuit să fie transpusă în legislația națională a fiecărui stat membru până în martie 2011. Această răspândire a contoarelor inteligente este considerată o prioritate de 47% dintre respondenți. Paisprezece țări o plasează în vârful priorităților. Italia și Suedia, țări în care contoarele inteligente sunt deja utilizate, apar în vârful listei, cu 59% fiecare. În favoarea stimulentelor fiscale și creării de condiții pentru promovarea concurenței între furnizori - Pentru a-și reduce factura la energie, 40% dintre europeni consideră că stimulentele fiscale (reducerea impozitelor) vor contribui la îmbunătățirea eficienței energetice a gospodăriei lor și le vor permite să economisească energie. Este prioritatea numărul 1 în șapte țări. - Tot în vederea reducerii facturii la energie, 3 dintre europeni sunt în favoarea concurenței între furnizorii de energie, precum și a posibilității consumatorilor de a putea schimba cu ușurință operatorul. Această măsură se află și ea în vârful priorităților în alte șapte țări. Pentru o transparență a facturilor De multe ori, consumatorii și asociațiile de consumatori acuză lipsa de transparență a facturilor pe care le primesc. Pentru o mai mare transparență, 23% dintre respondenți doresc o simplificare a facturilor care să le facă mai ușor de înțeles și mai clare. Astfel, europenii vor fi ajutați în comportamentul lor în calitate de consumatori. Impunerea obligativității obiectivului de reducere cu 20% a consumului de energie În 2007, Uniunea Europeană a stabilit un triplu obiectiv pentru 2020: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea cu 20% a eficienței energetice și creșterea 1 Răspândirea instalării contoarelor de energie inteligente în fiecare gospodărie, adică a unor contoare de energie care permit utilizarea mai eficientă a energiei prin alegerea energiei mai ieftine și reglarea consumului de energie (dispozitive electromagnetice, sisteme de control pentru încălzirea de la distanță etc.). 2 Această directivă europeană se înscrie în cadrul obiectivelor 20/20/20 propuse de Comisia Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice: creșterea cu 20% a proporției surselor regenerabile; reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); creșterea cu 20% a eficienței energetice până în 2020. Comisia Europeană consideră că prin folosirea contoarelor inteligente se poate atinge o reducere a cheltuielilor energetice cu 10%. 5
ponderii de surse regenerabile cu 20%. Aceste obiective nu au un caracter obligatoriu, dar statele membre trebuie să încerce să le concretizeze. Referitor la întrebarea legată de reducerea cu 20% a consumului de energie, 80% dintre europeni consideră că acest obiectiv trebuie să devină obligatoriu. Printre aceștia, 33% au răspuns cu siguranță da, iar 48% probabil că da. Lupta împotriva precarității energetice Conform Eurostat, 116 milioane de cetățeni europeni erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2008 (anexa 1). De aceea, anumite măsuri tarifare specifice în domeniul energiei ar putea contribui la evitarea acestei situații. 68% dintre europeni au fost de acord cu introducerea acestor măsuri. De fapt, 38% au răspuns probabil că da, iar 24% cu siguranță da. Doar cetățenii din patru țări au răspuns nu la această întrebare, cu peste 50%. Se poate observa că 67% dintre statele din afara zonei euro par să agreeze aceste măsuri tarifare, comparativ cu 58% pentru zona euro. Atuurile unei rețele energetice europene integrate La ora actuală, Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de rețele naționale. Ce avantaje vor avea cetățenii europeni prin crearea unei rețele energetice europene integrate? Aceștia aveau să își exprime o primă și o a doua preferință. Potrivit răspunsurilor lor, cetățenii europeni consideră că o rețea energetică europeană integrată ar avea drept rezultat: O scădere a costului energiei (59% dintre respondenți) Dacă această măsură este considerată de europenii din 21 de state membre ca fiind primul avantaj al unei rețele europene, există încă o diferență de 41 de puncte între cele două țări care văd în această măsură avantajul cel mai mare, respectiv, cel mai mic. Trei țări din sud au obținut procentele cele mai ridicate, iar trei țări din nord pe cele mai scăzute. O mai bună utilizare a diferitelor tipuri de energie (în special regenerabilă) reprezintă un atu pentru aproape un european din doi (47%). Șase țări plasează acest aspect în vârful priorităților lor. Încă o dată, diferențele între statele membre sunt destul de ridicate, atingând 30 de puncte procentuale. De data aceasta, două țări nordice consideră că aceasta reprezintă cel mai important avantaj, în timp ce două state baltice o consideră ca fiind cel mai puțin important. 3 dintre respondenți au menționat o furnizare mai sigură a energiei (o diferență de 36 de puncte). 28% au menționat o mai mare capacitate a UE de a negocia contracte majore cu partenerii săi externi (o diferență de 25 de puncte). 2 au menționat o solidaritate sporită în rândul statelor membre ale UE (o diferență de 29 de puncte). 6
Un sprijin masiv pentru instituirea unei Comunități Europene a Energiei Ce cred europenii despre dorința exprimată de Parlamentul European la 25 noiembrie 2010 cu privire la crearea unei Comunități Europene a Energiei? 3 Aceasta ar trebui să permită UE să vorbească cu o voce mai puternică pe scena internațională, să își intensifice cooperarea în materie de rețele energetice și să favorizeze o finanțare europeană a tehnologiilor în domeniul energetic. Trei sferturi dintre respondenții europeni sunt categoric în favoarea creării unei asemenea Comunități Europene a Energiei: 78% sunt de acord cu această propunere. Dintre aceștia, 5 tind să fie de acord, iar 27% sunt complet de acord. * * * 3 Președintele Parlamentului European, dl Jerzy Buzek, și fostul președinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, s-au declarat în favoarea creării Comunității Europene a Energiei, o nouă CEE, la 5 mai 2010. 7
* A se vedea EB 74.3 al Parlamentului European, publicat la 31 ianuarie 2011, având ca temă aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene. Principalele aspecte analizate au fost: Pentru europeni, coordonarea politicilor energetice este mai importantă decât măsurile naționale Europenii sunt în favoarea solidarității între statele membre în eventualitatea unor dificultăți de aprovizionare În ceea ce privește cooperarea în domeniul energiei, prioritățile europenilor sunt puternic influențate de situația națională în domeniul energiei Stabilitatea prețurilor la energie, prima prioritate a respondenților (29%) Energiile regenerabile, a doua prioritate a respondenților (27%) Garantarea aprovizionării cu energie, a treia prioritate a respondenților (20%) Eficiența energetică, a patra prioritate a respondenților (1) NB: Cititorii sunt atenționați că rezultatele sondajului reprezintă estimări, a căror exactitate se bazează pe dimensiunea eșantionului și procentul observat, caeteris paribus. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri (mărimea eșantionului utilizat, de obicei, la scara unui stat membru), procentul real, adică în cazul în care toată populația ar fi fost intervievată, variază între următoarele limite de încredere: Procente observate 10% sau 90% 20% sau 80% 30% sau 70% 40% sau 60% 50% Marjă de eroare +/-1,9 puncte +/- 2,5 puncte +/- 2,7 puncte +/- 3,0 puncte +/- 3,1 puncte 8
1. ECONOMISIREA ENERGIEI A. Cum economisesc europenii energie? Q16. În anul care s-a scurs, ați efectuat una dintre acțiunile următoare pentru a economisi energie? (Mai multe răspunsuri posibile) Evoluție: Întrebare adresată în aprilie-mai 2006 1. Media europeană: Un număr tot mai mare de cetățeni europeni iau măsuri pentru a economisi energie. Individual measures aimed at saving energy Cut down on lighting and the use of domestic electrical appliances 48% 5 Cut down on heating or/ and air conditioning 43% 42% Insulated your house (walls, windows, etc.) 19% 20% Used your car less 19% 2 Used public transport more Reduced your driving speed Took initiatives to save energy at work 7% 8% 14% 13% 12% 1 EB 75.1 EB 65.3 Changed your car to another one which uses less fuel 8% Other (SPONTANEOUS) 2% None 17% 2 DK 2% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Reducerea iluminatului rămâne pe prima poziție și câștigă 7 puncte (de la 48% la 5). Reducerea consumului de căldură ocupă a doua poziție și câștigă un punct (de la 42% la 43%). 9
Celelalte măsuri propuse rămân sub 20% și sunt toate în scădere comparativ cu 2006, cu excepția transportului în comun, care crește de la 13% la 14%. Răspunsul niciuna, adică niciuna dintre măsurile propuse pentru a economisi energie, a evoluat ușor (de la 2 la 17%, adică -4 puncte procentuale în 5 ani). 10
2. Rezultate naționale: EB 65.3 aprilie - mai 2006 / EB 75.1 februarie - martie 2011 Măsuri individuale de economisire a energiei Am redus iluminatul și utilizarea aparatelor electrice de uz casnic EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am redus consumul de căldură sau/și aer condiționat EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am folosit autoturismul mai puțin EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am izolat termic locuința (ziduri, ferestre etc.) EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 EB 75.1 Niciuna Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am folosit mai mult transportul în comun EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am redus viteza la volan EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Am avut inițiative pentru a economisi energie la locul de muncă EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 Mi-am schimbat autoturismul cu un altul care consumă mai puțin combustibil EB 75.1 Dif. EB 65.3 EB 75.1 UE27 5 +7 43% +1 19% -2 19% -1 17% -4 14% +1 12% -4 7% -1-2 BE 48% +1 50% -5 22% -2 29% +4 14% +2 1-1 18% -7 10% +1 1 +4 BG 53% - 4-10% - 19% - 19% - 1-2% - - 2% - CZ 4 +6 30% +3 14% -1 30% -6 20% -3 14% 0-3 -1-4 DK 64% +4 38% +2 19% +2 23% -1 17% -1 12% -1 13% -3 13% +3 14% +3 DE 64% +9 59% 0 2-10 1-4 1 +1 1-3 18% -9 8% -1 1-1 EE 5 +10 18% +5 17% +3 40% -7 12% -3 17% +2 +1 10% +2-8 IE 5 +16 52% +11 24% +6 24% +9 18% -10 10% 0 13% +1 9% +1 7% +2 EL 5 +27 50% +17 22% +10 7% -8 24% -17 10% -6 8% +3 4% +3 2% 0 ES 58% +13 38% +11 1 +8 0 2-16 1 +6 1 +6 +2 2% 0 FR 4-3 4-10 2-4 2-5 1 +6 13% 0 23% -13 7% -2-4 IT 49% +13 33% -3 14% -2 1 +5 20% -2 10% +1-4 -2 +1 CY 67% +12 5 +2 20% -1 13% +5 19% -3 3% -1 8% -12-2 0 LV 6 +13 8% +1 1 +3 23% -5 22% -3 12% 0 4% 0 +1 4% -2 LT 62% +26 10% +2 12% +5 30% +2 18% -15 14% +3 4% +2 8% +4-1 LU 62% +13 57% -3 30% +5 2-4 8% -6 30% +6 2 +1 13% +4 13% -2 HU 6 +17 42% +14 13% +4 2 +4 1-15 12% +1 +1 4% +1-5 MT 87% +16 68% +21 1 +2 +1 3% -12 1 +6 1 0 19% +9 7% 0 NL 4-6 4-7 20% -3 18% -10 1 0 1 +4 13% -7 9% 0 7% -1 AT 50% +12 40% +16 2-1 18% -6 18% -7 18% -2 13% +2 10% +1-6 RO 54% - 33% - 9% - 28% - 23% - 10% - 3% - - 2% - PL 6 +12 30% +7 9% 0 20% -2 1-8 9% +3-1 +2-1 PT 7 +30 33% +8 1 +2 1 +8 12% -24 4% -2 4% -2 +1 2% 0 SI 70% +37 53% +26 22% +8 3 +17 10% -26 1 +7 17% +7 10% +6 10% +2 SK 4-7 42% -8 1-4 37% 0 18% +3 7% -2 4% -1 8% -1-1 FI 53% +8 3-5 24% -4 1 0 19% -1 1 +1 10% 0 4% -2 7% -2 SE 63% +19 32% -5 2 +4 1-1 10% -12 29% +11 1 +4 13% +6 14% -1 UK 50% -3 50% +1 24% -2 2-1 1-1 2 +2 14% -2 10% -2 9% -1 Legendă Procentul cel mai ridicat Procentul cel mai scăzut 11
3. Diferențe socio-demografice: Opțiunile de răspuns propuse au fost menționate mai mult de către respondenții cu vârste de și peste 25 de ani, dar și mai mult de către cei de 40 de ani și mai mult. La polul opus, răspunsul niciuna a fost ales cel mai mult de către cei cu vârsta între 15 și 24 de ani. Acest lucru se poate explica prin faptul că, în general, tinerii nu posedă o locuință sau un autoturism propriu, astfel că impactul lor asupra acestor măsuri de economisire a energiei este mai redus (și, de asemenea, asupra facturii conexe). B. Cum se pot scădea facturile la energie? Q18. Potrivit dvs., în calitate de consumator de energie, care două dintre următoarele măsuri v-ar permite să scădeți facturile la energie? 1. Media europeană: Measures to decrease energy bills Max. 2 answers Widespread the installation of smart energy meters in each household, meaning energy meters that allow for more efficient use of the energy by using energy when it is cheaper, permitting users to regulate their energy consumption. 47% Tax breaks for consumers who improve the energy efficiency of their household (solar panels, innovative materials, heat insulation of windows and doors, etc.) 40% Creating the conditions for different energy providers to compete and giving the possibility for consumers to easily change their energy provider 3 Making energy bills simpler and easier to understand 23% Other (Sp.) 2% DK 4% 12
Măsuri care permit scăderea facturii la energie 2. Rezultate naționale: Instalarea la scară largă a contoarelor de energie inteligente în fiecare Facilități fiscale pentru Crearea de condiții pentru gospodărie, adică a unor consumatorii care diferiți furnizori de energie să contoare de energie care îmbunătățesc eficiența concureze și oferirea Simplificarea facturilor de permit utilizarea mai eficientă Altele energetică a gospodăriei lor posibilității pentru consum pentru a le face mai NSP a energiei atunci când aceasta (Sp.) (panouri solare, materiale consumatori de a-și schimba ușor de înțeles este mai ieftină, permițând inovatoare, izolarea termică a cu ușurință furnizorul de utilizatorilor să își regleze ferestrelor și ușilor etc.) energie consumul de energie (aparate casnice, încălzirea de la distanță etc.) UE27 47% 40% 3 23% 4% 2% IT 59% 34% 29% 17% 2% 2% SE 59% 5 37% 20% 2% 2% DK 58% 5 29% 27% 3% CY 57% 64% 37% 19% 2% 0% AT 54% 4 29% 33% 3% SI 54% 57% 3 20% 2% NL 52% 59% 20% 18% 3% 4% PT 52% 22% 42% 1 2% CZ 5 3 4 2 2% IE 49% 42% 3 2 9% FR 49% 53% 33% 14% EL 48% 4 4 27% 2% 2% HU 48% 43% 33% 23% 2% 2% DE 47% 39% 49% 28% 2% LU 47% 54% 32% 1 2% BE 4 40% 42% 32% 2% SK 4 30% 5 19% 2% 2% FI 4 5 39% 19% 3% UK 44% 39% 20% 27% 8% 2% EE 42% 27% 42% 2 9% 2% BG 4 29% 42% 4 PL 4 34% 3 22% 7% 0% ES 40% 3 3 2 2% MT 37% 59% 3 23% 4% 13 RO 37% 32% 44% 24% 8% LT 3 37% 54% 1 3% 3% LV 33% 43% 52% 1 Legendă Procentul cel mai ridicat Procentul cel mai scăzut
C. Cum se poate atinge obiectivul unor economii de energie de 20%? Q17. UE și statele sale membre au fixat ca obiectiv reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020. Pentru a realiza acest lucru, credeți că acest obiectiv trebuie să fie obligatoriu în toate statele membre ale UE? 1. Media europeană: Peste 80% dintre europeni consideră că obiectivul unor economii de energie de 20% trebuie să devină obligatoriu în statele membre (48% Probabil că da și 33% Cu siguranță da ). OBJECTIVE OF REDUCING ENERGY USE OF 20% BY 2020 The EU and its Member States have set an objective to reduce energy use by 20% by 2020. To do so, do you think that this objective must be compulsory in all the EU Member States? European weighted average Total "Yes" : 8 33% 10% Yes, definitely Yes, probably No, probably not 48% 4% Total "No" : 14% No, definitely not DK 14
2. Rezultate naționale: OBJECTIVE OF REDUCING ENERGY USE OF 20% BY 2020 Differences between Member States Total 'Yes' Total 'No' DK LU 9 8% SI 90% 9% CY 89% BE 88% 1 FR 87% 9% 4% SE 8 12% 3% NL 8 14% MT 8 10% PT 84% 10% ES 84% 9% 7% EL 84% 14% 2% DK 84% 14% 2% SK 83% 14% 3% PL 82% 1 7% EU UE27 8 14% FI 80% 19% IT 80% 1 4% HU 78% 1 RO 77% 12% 1 LT 77% 1 7% UK 7 19% IE 7 1 13% DE 7 20% 4% BG 7 8% 1 AT 7 22% 3% LV 7 2 4% EE 7 20% CZ 7 2 4% 15
3. Diferențe socio-demografice: Respondenții care au studiat mai mult par să agreeze mai mult această afirmație. Într-adevăr, există o diferență maximă de 7 puncte procentuale. La nivel socio-profesional, managerii (8), șomerii și studenții (82% în total) se exprimă cel mai mult în favoarea caracterului obligatoriu al obiectivului de 20%. 2. PRECARITATEA ENERGETICĂ A. Tarife specifice la energie pentru cetățenii expuși riscului de sărăcie și excluziune? 1. Media europeană: Q20. 116 milioane de cetățeni europeni (adică aproape un sfert din toată populația europeană) sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune. Credeți că măsurile tarifare specifice în domeniul energiei ar putea contribui la evitarea căderii acestor persoane în sărăcie și excluziune? SPECIFIC ENERGY TARIFF MEASURES European weighted average Yes, definitely Yes, probably No, probably not No, definitely not DK 3 22% Total "No" : 32% 10 Total "Yes" : 62% 24% 16
2. Rezultate naționale: SPECIFIC ENERGY TARIFF MEASURES Differences between Member States Total 'Agree' Total 'Disagree' DK MT 83% 12% UK 78% 17% CY 78% 18% 4% BE 78% 2 RO 74% 14% 12% PT 73% 2 LT 7 24% FR 7 2 3% PL 68% 22% 10% LV 67% 32% EL 67% 30% 3% IE 6 17% 18% SK 64% 33% 3% HU 62% 33% EU27 62% 32% LU 6 38% BG 6 2 13% ES 59% 3 AT 58% 37% IT 58% 3 SI 54% 40% CZ 53% 43% 4% EE 5 42% 7% SE 50% 44% FI 4 52% 2% NL 4 5 3% DE 4 54% DK 3 50% 14% A se vedea anexa 1: Eurostat 190/2010 În UE 27, 116 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în 2008 17
3. Diferențe socio-demografice: 67% dintre respondenții care s-au confruntat cu aceste dificultăți financiare (dificultăți la plata facturilor) se declară în favoarea acestor măsuri tarifare. 3. O REȚEA ENERGETICĂ INTEGRATĂ ȘI O COMUNITATE EUROPEANĂ A ENERGIEI B. Care ar fi avantajele unei viitoare rețele energetice europene integrate? Q19. Dat fiind faptul că există 27 de rețele naționale, UE nu dispune de o rețea energetică integrată. În opinia dvs., care ar fi principalele avantaje ale creării unei astfel de rețele? În primul rând? Dar în al doilea rând? 1. Media europeană: Main assets of a European integrated energy network Firstly? + And secondly? Firstly? Decrease in energy costs 3 59% Better use of varying types of energy, particularly use of renewables 20% 47% Safer delivery of energy 1 3 Greater capacity for the EU to negotiate major contracts with countries outside its borders or with regional networks as the Mediterranean or Baltic networks 10% 28% Increased solidarity among the EU Member States 8% 2 Other (Sp.) 2% DK 9% 9% 18
2. Tendințe socio-demografice: Respondenții care au studiat mai puțin sunt cei care optează cel mai des pentru scăderea costurilor energiei și o mai bună utilizare a energiilor regenerabile. Respondenții care declară că au dificultăți la plata facturilor (uneori sau de cele mai multe ori) sunt cei care au menționat cel mai des scăderea costurilor la energie. B. O Comunitate Europeană a Energiei? Q21 Parlamentul European intenționează să instituie o Comunitate Europeană a Energiei. În acest caz, vă rog să îmi spuneți în ce măsură sunteți sau nu de acord cu următoarea afirmație: Instituirea unei Comunități Europene a Energiei ar permite UE, printre altele, să aibă o voce mai puternică pe scena internațională în ceea ce privește chestiunile energetice. 1. Media europeană: EUROPEAN ENERGY COMMUNITY European weighted average Total "Disagree" : 13% 4% 9% 9% 27% Total "Agree" : 78% Totally agree Tend to agree Totally disagree Tend to disagree DK 5 19
2. Rezultate naționale: EUROPEAN ENERGY COMMUNITY Differences between Member States Total 'Agree' Total 'Disagree' DK 94% 3% 3% EL 89% 8% 3% 89% 10% MT 88% 2% 10% 84% 10% DK 84% 12% 4% 83% 1 SK 82% 12% 82% 10% 8% SE 8 14% 80% 14% IT 79% 13% 8% 78% 1 7% PL 78% 9% 13% 78% 7% 1 EU27 78% 13% 9% 77% 18% DE 77% 1 7% 7 18% LT 7 13% 1 7 19% IE 7 19% 73% 18% 9% PT 73% 1 1 73% 17% 10% EE 73% 1 1 72% 9% 19% CZ 72% 2 7% 20
ANEXA 1: Eurostat În UE 27, 116 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în 2008 190/2010-13 decembrie 2010 21
Unitatea Monitorizarea opiniei publice SuiviOpinionPublique@europarl.europa.eu Jacques Nancy (+32 2 284 24 85) Elise Defourny (+32 2 284 11 23) Trifot Jonas (+32 2 284 06 45) Said Hallaouy (+32 2 284 60 73) Etienne Christelle (+32 2 284 14 21) Chiesa Alice (+32 2 284 11 74) Petrescu Camelia (+32 2 284 11 74) 22