Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative din Braşov Program de studiu: Drept Examen licenta sesiunea iulie 2019 DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ 1. Normele juridice penale prohibitive spre deosebire de cele onerative prevăd: a. obligaţia de a nu face b. obligaţia de a face c. incriminarea omiterii săvârşirii faptei. 2. Legea penala se aplica: a) tuturor infractiunilor, chiar daca, ulterior comiterii faptei, o fapta nu mai este prevazuta ca infractiune de legea penala noua; b) infractiunilor savârsite în timpul cât ea se afla în vigoare; c) tuturor infractiunilor, chiar daca, la data comiterii o fapta nu era incriminata dar, ulterior, aceasta a fost prevazute de legiuitor ca infractiune 3. Precizaţi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea principiului teritorialităţii, prevăzut de articolul 8 Cod Penal. a. infracţiunile săvârşite pe teritoriul României b. infracţiunile săvârşite de către un cetăţean roman în spaţiul Uniunii Europene. c. infracţiunile săvârşite de un cetăţean străin sau fără cetăţenie împotriva statului roman sau a unui cetăţean roman. 4.Precizaţi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea principiului realităţii legii penale, prevăzut de articolul 10 alin 1, Cod Penal: a. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului pe care se afla.. b. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie contra unui cetăţean român,a unei persoane fizice sau juridice române sau contra statului roman c. Infracţiunile săvârşite pe teritoriul ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului roman ori contra unui cetăţean român ori a unei persoane fizice sau juridice române. 5. Care sunt cazurile în care legea penala romana se aplica în virtutea principiului universalitătii: a) s-a savarşit o infracţiune pe care statul roman şi-a asumat obligatia să o reprime în temeiul unui tratat internaţional, indiferent dacă este prevăzuta sau nu de legea penală a statului pe al cărui teritoriu a fost comisa; b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzata. c) infractiunile să fie săvârsite pe teritoriul tării de către un cetătean strain sau o persoana fara cetatenie.
6. Infractiunea este fapta prevazute de legea penala care: a) este savârsita cu vinovatie; b) prezinta pericol social; c) este savârsita cu vinovatie, nejustificata, si imputabila persoanei care a savârsit-o. 7. O fapta prevazuta de legea penala este savârsita cu vinovatie atunci când: a) fapta a fost comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita; b) rezultatul socialmente periculos s-a produs din vina faptuitorului; c) fapta a fost savârsita cu intentie. 8. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă atunci când autorul: a. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. b. prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. c. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce 9. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie indirectă atunci când autorul: a.prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte b. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui c. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă. 10. Infracţiunea este săvârşită din culpă, forma cu uşurinţă, atunci când autorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă c) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui 11. Ne aflam în prezenta intentiei depasite (preterintentiei) atunci când: a) fapta penala a fost savârşita cu intenţie, autorul urmarind sa produca o anumita urmare periculoasa, la care s-a adaugat culpa autorului, ca un element de agravare a formei iniţiale de vinovaţie şi care, în final, agraveaza şi urmarea, facând-o mai grava decât cea pe care autorul se aştepta s-o produca fapta sa. b) fapta a fost savârsita cu intentie, autorul urmarind atingerea unui rezultat socialmente periculos, acesta depasind însa, în gravitate intentia initiala a faptuitorului. c) fapta a fost savârsita cu intentie, dar autorul a apreciat, fara temei ca rezultatul socialmente periculos nu va fi de o gravitate foarte mare.
12. Obiectul juridic special al infracţiunii îl reprezintă: a) valoarea socială concretă împotriva căreia se îndreaptă nemijlocit fapta infracţională b) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală c) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general 13. Obiectul juridic complex al infracţiunii cuprinde: a) două valori diferite ocrotite prin aceeaşi normă penală, un obiect direct şi unul indirect. b) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general c) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală 14. Există tentativă atunci când: a) urmarea materială nu s-a produs din motive independente de voinţa autorului. b) urmarea periculoasă nu s-a produs din voinţa făptuitorului c) s-au produs urmari materiale nesemnificative. 15. Infracţiunea este săvârşită din culpă, forma fără prevedere, atunci când autorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă c) prevede rezultatul faptei sale şi îl urmăreşte 16. In cazul infractiunii consumate: a) urmarea imediata consta din vatămarea efectiva a valorii sociale protejata prin norma de incriminare b) urmarea imediata consta numai in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata c) rezultatul (urmarea periculoasa), nu se produce. 17. Prin ce se caracterizeaza infractiunile continuate: a. elementul material este alcatuit dintr-o pluralitate de acte, savârșite la anumite intervale de timp, dar în realizarea acelorasi urmari, a unor actiuni sau inactiuni ce prezinta, fiecare în parte, continutul aceleiasi infractiuni. b. actiunea ce constituie elementul material este susceptibila de prelungire si dupa momentul consumarii c. sunt realizate atunci cand, dupa savarsirea continutului de baza al unei infractiuni, rezultatul acesteia se amplifica de la sine.
18. Prin desistare se întelege: a) situatia în care rezultatul socialmente periculos nu se mai produce, din motive independente de autor. b) situatia în care autorul întreprinde demersuri în vederea savârsirii unei fapte incriminate de legea penala însa rezultatul acesteia nu se produce din cauza modalitatii în care s-a încercat comiterea sa. c) situatia în care executarea acţiunii incriminate de legea penala a început dar nu este dusa pâna la capat din iniţiativa proprie a autorului. 19. Latura obiectiva a infractiunii este alcatuita din: a) elementul material, urmarea periculoasa si forma de vinovatie ceruta de lege; b) elementul material si urmarea periculoasa; c) elementul material, urmarea periculoasa şi raportul de cauzalitate. 20. Precizati tipurile unitatii legale infractionale: a) Infractiunea continuata b) Infractiunea complexa c) Infractiunea progresiva si infractiunea de obicei d) Infractiunea continua 21. Formele pluralitatii de infractiuni sunt: a) concursul de infracţiuni b) recidiva c) pluralitatea intermediara de infractiuni 22. Există concurs real de infracţiuni atunci când: a) două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. b) una dintre infracţiuni a fost comisa pentru săvarsirea sau ascunderea altei infractiuni. c) o acţiune sau o inacţiune savarsită de o persoana, din cauza imprejurarilor în care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni 23. Elementul material al infractiunii consta în: a) mijlocul fix utilizat de inculpat la savârsirea infractiunii; b) consta din acţiunea sau inacţiunea incriminata; c) totalitatea materialelor folosite de inculpat în cazul comiterii unei infractiuni. 24. Există concurs formal de infracţiuni atunci cand: a) o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurărilor în care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni. b) una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni c)două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, in baza aceleiasi rezolutii infractionale
25. Condiţiile de existenta a concursului de infractiuni: a) savarşirea a două sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana b) cel puţin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea penala a faptuitorului c) cel puţin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea penala a faptuitorului 26. La stabilirea starii de recidiva nu se ţine seama de hotararile de condamnare privitoare la: a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala; b) infractiunile amnistiate; c) infractiunile savarşite din culpă. 27. Precizati formele participatiei penale proprii: a) Autoratul b) Instigarea c) Complicitatea 28. Precizati care sunt cauzele justificative: a) Legitima apărare b) Starea de necesitate c) Iresponsabilitatea d) Minoritatea făptuitorului 29.Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate: a) Excesul neimputabil b) Iresponsabilitatea c) Intoxicaţia d) Consimtamantul persoanei vatamate 30.Precizati care sunt cauzele justificative: a) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii b) Constrangerea fizica si constrangerea morala c) Eroarea d) Excesul neimputabil 31. Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate: a) Cazul fortuit b) Intoxicatia c) Excesul neimputabil d) Legitima aparare
32. Amnistia, retragerea plangerii prealabile, impacarea, lipsa plangerii prealabile reprezinta: a) Cauze care inlatura raspunderea penala b) Cauze justificative c) Cauze de neimputabilitate 33.Dupa felul lor,pedepsele sunt clasificate in: a) Pedepse principale b) Pedepse accesorii c) Pedepese complementare d) Detentiunea pe viata 34. Pedepsele principale in dreptul penal roman( articolul 53 din Codul Penal) sunt: a) Detentiunea pe viata b) Inchisoarea c) Amenda d) Sanctiunea contraventionala cuprinsa intre 300 lei si 200000 lei 35. Regimul inchisorii reprezinta : a) Privarea de libertate pe durata determinata, cuprinsa intre 15 zile si 30 ani b) Privarea de libertate pe durata determinata cuprinsa intre 30 zile si 25 ani c) Privarea de libertate pe durata determinata intre 15 zile si 25 ani. 36. Amenda consta in suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca condamnatului. Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor amenda.precizati care este suma corespunzatoare unei zile amenda si care este numarul zilelor amenda: a) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 500 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 30 400 de zile b) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 30 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 15 300 de zile c) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 20 40 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 40 400 de zile 37. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice sunt: a) Interzicerea exercitarii unor drepturi, degradarea militara, publicarea hotararii definitive de condamnare; b) Internarea într-un centru de detenţie c) Amenda
38. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii execitării unor drepturi se dispune: a) in cazul tuturor sentintelor date de instanta judecatoreasca; b) dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanta constata că, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, această pedeapsă este necesară ; c) doar la solicitarea procurorului de sedinta. 39. Constituie circumstante atenuante legale conform prevederilor articolului 75 din Codul Penal urmatoarele imprejurari: a) Depasirea limitelor legitimei aparari b) Depasirea limitelor starii de necesitate c) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii d) Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului 40.Circumstantele atenuante judiciare: a) Sunt obligatorii, codul penal prevăzând prevederi exprese in acest ses; b) Au un caracter facultativ, reprezentând un atribut al judecătorului de a stabili dacă le va aplica sau nu; c) Prin aplicarea lor pedeapsa aplicata este mai mare. 41. Constituie circumstante agravante: a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna b) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate,datorata varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze c)imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului d) Depasirea limitelor starii de necesitate 42.Cadrul masurilor de siguranta este prevazut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de siguranta sunt: a) obligarea la tratament medical b) internarea medicala c) interzicerea exercitarii unor drepturi 43.Cadrul măsurilor de siguranţă este prevăzut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de siguranţă sunt: a) interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii b) confiscarea speciala
c) confiscarea extinsa d) dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice 44. Durata masurii de siguranta: a) incepe de îndata ce a fost dispusa si se aplica pe durata nedeterminata, durand pană la insanatosirea faptuitorului b) incepe deindata ce a fost dispusa si se aplica pe durata determinata, dar nu mai mult de doi ani c) incepe dindata si se aplica pe durata determinata, dar nu mai mult de 1 an 45. Interzicerea ocuparii unei functii sau profesii ca si masura de siguranta se ia fata de persoana care a savarsit fapta prevazuta de legea penala urmare a : a) incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii b) exercitarii abuzive, voit ilegale a profesiei, functiei c) urmare a aplicarii unei pedepse cu inchisoarea cuprinsa intre un an si cinci ani 46.Minorii cu varsta cuprinsa intre 14-16 ani : a) raspund penal b) nu raspund penal. c) răspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu vinovătie, respectiv au avut discernamant 47.Sunt masuri educative neprivative de libertate: a) stagiul de formare civică b) supravegherea c) internarea într-un centru educativ 48.Sunt masuri educative neprivative de libertate: a) consemnarea la sfarsit de săptamana; b) asistarea zilnica. c) internarea într-un centru de detentie. 49. Sunt masuri educative privative de libertate a) internarea într-un centru educativ; b) supravegherea; c) asistarea zilnica. d) consemnarea la sfarsit de saptamana;
50. Sunt masuri educative privative de libertate: a) internarea intr-un centru de detenţie. b) asistarea zilnica. c) supravegherea; d) consemnarea la sfarsit de saptamana; 51. Conform art. 133 C. pen., masurile educative: a) nu atrag interdictii, decaderi sau incapacitati b) atrag interdictii, decaderi sau incapacitati c) atrag doar interdictii 52. Precizaţi tipurile unităţii naturale ale infracţiunii: a. Unitatea simplă infracţională b. Infracţiunea continuă c. Infracţiunea deviată d. Infracţiunea complexă 53.Precizaţi care dintre pedepsele menţionate mai jos,reprezintă pedepse complementare aplicabile persoanei juridice: a. Amenda b. Suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani c. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani; d. Înterzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani; 54.Precizaţi care sunt cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei: a)graţierea b)prescripţia executării pedepsei c)retragerea plângerii penale d)împăcarea 55.Precizaţi care sunt cauzele care înlătură consecinţele condamnării: a)reabilitarea de drept b) Reabilitarea judecătorească c) Amnistia d) Graţierea
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ 1. Pedeapsa: a. poate fi hotarata de judecator chiar daca legea nu prevede, daca fapta este foarte grava si aduce atingere unor valori sociale foarte importante b. nicio pedeapsa nu poate fi stabilita şi aplicata in afara limitelor legii c. poate fi hotarata de instanta si atunci cand legea nu prevede, insa numai de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie 2. Ca regula generala, infractiunea savarsita la bordul unei aeronave romanesti care survoleaza spatiul aerian al Japoniei: a. nu va constitui infractiune daca legea penala japoneza nu incrimineaza fapta b. se considera savarsita pe teritoriul Japoniei c. se considera savarsita pe teritoriul Romaniei 3. In ipoteza in care un cetatean roman sustrage bunuri, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in mai multe state ale Uniunii Europene, se va aplica legea penala romana daca: a. numai dacă primul act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in tara b. chiar daca numai un singur act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in Romania c. numai daca infractorul este pe teritoriul tarii noastre 4. In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila: a. intotdeauna b. daca instanta apreciaza in acest sens c. daca faptuitorul a avut o buna conduita dupa savarsirea faptei 5. Exista praeterintentie (intentie depasita): a. cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionată produce un rezultat mai grav, care se datoreaza culpei faptuitorului b. cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar socoteste fara temei ca nu se va produce c. cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si trebuia sa prevada ca actiunile sale vor duce la un rezultat ce va depasi limitele de siguranta impuse de lege 6. Care din urmatoarele este cauza justificativa: a. starea de necesitate b. constrangerea fizica c. excesul neimputabil 7. Obiectul juridic al infractiunii este complex daca: a. fapta prevazuta de legea penala pune in pericol sau vatama doua sau mai multe valori sociale
b. fapta prevazuta de legea penala aduce atingere unei valori sociale de importanta deosebita c. pentru savarsirea infractiunii faptuitorul se foloseste de mijloace deosebit de sofisticate 8. In cazul minorului sub 14 ani: a. exista o prezumtie absoluta ca nu raspunde din punct de vedere penal b. exista o prezumtie relativa ca nu raspunde din punct de vedere penal c. raspunde din punct de vedere penal, dar numai in cazul infractiunilor savarsite cu intentie 9. Nu poate fi subiect activ al infractiunii: a. minorul de 16 ani b. femeia insarcinata c. statul 10. Poate fi subiect pasiv al infracţiunii: a. numai o persoana fizica b. numai o persoana juridica c. persoana fizica si persoana juridica 11. Care din urmatoarele este pedeapsa complementara: a. interzicerea dreptului de a alege b. amenda penala c. tinerea in catuse pe perioada executarii pedepsei 12. In ce consta principiul umanismului legii penale? a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte 13.Ce se intelege prin interpretarea legii penale? a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor 14. Este in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a: a. salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane
b. indeplini o obligatie impusa de autoritatea competenta c. inlatura un atac direct, material, imediat si injust 15. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale? a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala c. se va pronunta achitarea 16. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii? a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala b. se va pronunta clasarea c. se va pronunta achitarea 17. Ce fel de act este extradarea? a. administrativ, bilateral, politic b. bilateral, juridic, civil c. politic, juridic, bilateral 18. Ce se intelege prin verbum regens"? a. mobilul infractiunii b. scopul infractiunii c. elementul material al laturii obiective a infractiunii 19. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal? a. infractiunilor formale b. infractiunilor formale de atitudine c. infractiunilor de rezultat 20. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa? a. la infractiunile continuate b. la infractiunile omisive c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta 21. Complicele este persoana care: a. cu intentie sau din culpa, ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala b. promite, dupa savarsirea faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita c. cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
22. Ce este starea de necesitate? a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei b. este o cauza care inlatura raspunderea penala c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei 23. Ce se inlatura prin constrangerea morala? a. caracterul penal, deoarece fapta nu mai constituie infractiune b. raspunderea penala c. executarea pedepsei 24.Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata? a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective, se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni 25. Care este momentul consumarii infractiunii progresive? a. momentul epuizarii rezultatului b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale specifice laturii obiective c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni 26. Cand exista eroarea de fapt? a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o infractiune b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite consecinte grave c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei 27. Obiectul material in cazul infractiunii de omor este reprezentat de: a. corpul victimei in viata b. obiectul folosit de faptuitor (arma) c. infractiunea de omor este lipsita de obiect material intrucat viata nu se poate concretiza intr-o valoare materiala 28. Omorul calificat cu premeditare [art. 189 alin. 1 lit. a) C.pen.]: a. implica o simpla chibzuire anterioara asupra faptei b. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii c. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite infractiunea si savarşirea acesteia, chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregatit-o
29. Fapta lui A de a-i furniza lui B o cantitate de otrava, cunoscand ca B o va folosi pentru a-l ucide pe C, rezultat ce s-a produs, poate reprezenta: a. instigare la infractiunea de omor b. complicitate materiala la infractiunea de omor c. coautorat la infractiunea de omor 30. Subiect pasiv al infractiunii de omor poate fi: a. un cadavru b. o persoana juridica c. o persoana care mai are de trait doar cateva minute 31. Uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane: a. constituie o infractiune de ucidere din culpa, in varianta agravata b. constituie infractiune de omor calificat c. constituie atatea infractiuni de ucidere din culpa cati subiecti pasivi sunt 32. Subiectul activ la infractiunea de lovire sau alte violente: a. nu este circumstantiat de norma de incriminare b. poate fi reprezentat si de un functionar public care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu c. poate fi reprezentat si de victima, in ipoteza automutilarii 33. Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de vatamare corporala: a. se poate savarsi numai din culpa b. se poate savarsi numai cu intentie directa c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta 34. A il loveste pe B cu o teava metalica in zona capului, de peste 6 ori, survenind leziuni grave si fiind necesare peste 90 de zile de ingrijiri medicale se va retine: a. tentativa la infractiunea de omor b. infractiunea de vatamare corporala c. infractiunea de vatamare corporala in varianta agravata 35. Care din următoarele enunturi este corect cu privire la subiectul activ al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: a. subiect activ poate fi si o persoana juridica b. participatia este posibila numai in forma complicitatii c. subiect activ poate fi orice persoana fizica cu raspundere penala 36. In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: a. se poate savarsi si din culpa b. se poate savarsi numai cu intentie directa calificata prin scop c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta
37. Situatia premisa in cazul infractiunii de evadare (art. 285 C. pen.) consta in: a. existenta unei hotarari judecatoresti de condamnare b. existenta starii legale de retinere sau detinere c. existenta unui mandat de executare a pedepsei 38. Care din urmatoarele actiuni pot constitui infractiune de amenintare? a. amenintarea cu o actiune in justitie b. amenintarea cu razbunarea divina c. amenintarea cu loviri sau alte violente 39. In cazul infractiunii de amenintare: a. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni b. infractiunea se va retine numai daca faptuitorul a luat hotararea sa savarseasca infractiunea sau fapta cu care se ameninta c. tentativa nu este posibila 40. In cazul nerestituirii unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a unei persoane se va retine: a. infractiunea de inselaciune b. infractiunea de abuz de incredere c. nu va exista o fapta penala 41. In cazul infractiunii de viol: a. tentativa este posibila doar in forma intrerupta b. elementul material poate consta numai intr-un raport sexual, nu si intr-un act sexual c. fapta se poate comite si din culpa 42. Poate fi obiect material al infractiunii de furt: a. un autovehicul b. un bun imobil prin natura lui c. un lucru abandonat 43. Daca faptuitorul ameninta victima ca va publica unele fotografii ale concubinei sale daca nu ii da o suma de bani, se va putea retine infractiunea de: a. amenintare b. santaj c. nu constituie fapta penala 44. Subiect activ al infractiunii de luare de mita poate fi: a. orice persoana cu raspundere penala b. paznicul de la o societate comerciala c. un ofiter de politie
45. Infractiunea de fals intelectual se consuma in momentul: a. finalizarii intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu b. folosirii inscrisului falsificat c. in care functionarul transmite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit 46. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare: a. decat pedeapsa aplicata autorului b. decat pedeapsa aplicata autorului, in urma reducerii, ca efect al circumstantelor atenuante c. decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor 47. Fapta de a condamna o persoana stiind ca este nevinovata constituie: a. represiune nedreapta b. cercetare abuziva c. supunere la rele tratamente 48. Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului, ca urmare a multiplelor plagi muscate: a. constituie infractiune de omor b. constituie infractiune de ucidere din culpa c. constituie infractiune de loviri cauzatoare de moarte 49. In cazul in care victima infractiunii de omor este o femeie gravida, iar faptuitorul nu cunostea starea de graviditate a acesteia se va retine: a. infractiunea de omor b. infractiunea de omor calificat (asupra unei femei gravide) c. infractiune de omor in concurs cu infractiunea de vatamare a fatului 50. In cazul in care talharia a avut ca urmare moartea victimei se va retine: a. infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de omor b. infractiunea de omor calificat c. niciuna dintre variante 51. Obiectul material al infracţiunii de uz de fals (art. 323 C. pen.) poate fi: a) doar un înscris oficial; b)doar un înscris sub semnătură privată; c)un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată 52.Conform legislaţiei române, suprimarea vieţii unui bolnav aflat în fază terminală, la rugămintea acestuia: a)reprezintă infracţiunea de omor; b)uciderea la cererea victimei; c)nu reprezintă infracţiune, dacă a fost în prealabil aprobată de organele abilitate.
53.La infracţiunea de violare de domiciliu (art.224 C.pen): a)actele pregătitoare nu sunt incriminate; b)tentativa este incriminată; c)urmarea imediată constă într-un rezultat material. 54.Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este frate, prin constrângerea acestuia sau profitând de imposibilitatea lui de a se apăra, constituie: a)infracţiunea de viol (art. 218 C. pen); b)agresiunea sexuală (art. 219 C. pen); c)concurs formal între infracţiunea de viol şi agresiune sexuală. 55. Intr-o cauză penală, dacă un martor face declaraţii mincinoase cu scopul de a determina zădărnicirea urmăririi penale, se întrunesc condiţiile săvârşirii infracţiunii de: a)mărturie mincinoasă; b)favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă; c) favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă şi falsul în declaraţii. DREPT PROCESUAL CIVIL NOTA : RĂSPUNSUL POATE CONTINE UNUL DOUA SAU TREI ENUNTURI CORECTE 1. În ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă materială: A. Poate fi invocată exclusiv de către părţi, dar numai până la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe; B. Poate fi invocată de către părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţei, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului; C. Poate fi invocată direct în faţa instanţei de recurs; 2. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in procesul civil? A. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii părților; B. este necesar ca părțile să se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii C. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii. 3. Dacă minorul parte litigantă, împlineşte în timpul procesului vârsta de 14 ani, atunci: A. Reprezentarea legală se transformă în asistare; B. Minorul va fi citat persoanal; C. Reprezentarea legală se transformă în asistare, urmând a fi citat părintele sau tutorele;
4. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al judecatorului? A. îndatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces; B. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc; C. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt mentionate in cerere sau intampinare 5. Cererea prin care reclamantul solicită instanţei judecătoreşti să se constate că a intervenit prescipţia extinctivă a dreptului pârâtului de a obţine executarea silită a unui debit este: A. Inadmibibilă în toate cazurile; B. Admisibilă numai dacă nu s-a declanşat executare silită cu privire la debitul respectiv ; C. Admisibilă în toate cazurile; 6. Arătarea titularului dreptului, ca formă de intervenţie forţată a terţilor în procesul civil: A. Poate fi formulată atât de reclamant, cât şi de pârât, dar nuami în faţa primei instanţe; B. Se poate formula numai în cazul cererilor (proceselor) prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real; C. Presupune pronunţarea, de către instanţa de judecată a unei încheieri judecătoreşti de încuviinţare sau de respingere în principiu a acesteia; 7. Intervine nulitatea cererii de chemare în judecată: A. Dacă lipseşte semnătura reclamantului, cu condiţia ca partea care invocă nulitatea să probeze şi vătămarea; B. Dacă lipseşte obiectul cererii de chemare în judecată, vătămarea fiind prezumată; C. În cazul neindicării domiciliului sau reşedinţei pârâtului, vătămarea fiind prezumată de lege; 8. În ceea ce priveşte decăderea: A. Intervine în cazul nerespectării termenelor judecătoreşti; B. Intervine dacă nu există o derogare expresă de la sancţiunea decăderii; C. Aceasta sancţionează neexercitarea în termen legal peremptoriu a drepturilor procedurale recunoscute de lege părţilor şi procurorului; 9. Cererea prin care se solicită înfiinţarea sechestrului judiciar: A. Se soluţionează în toate cazurile de instanţa în raza căreia se află bunul ce urmează a fi pus sub sechestru; B. Se soluţionează de urgenţă, fără citarea părţilor; C. Se soluţionează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare;
10. În cazul asigurării dovezilor: A. Dacă există urgenţă, această procedură poate fi utilizată pentru a se constata mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri, sau pentru a se dobândi recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept; B. Întâmpinarea este obligatori; C. În toate cazurile, procedura de asigurare a dovezilor se realizează cu citarea părţilor; 11. Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect: A. Despăgubiri pentru accidente de muncă; B. Pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; C. Despăgubiri în caz de moarte dacă despăgubirile s-au acordat sub forma unei sume fixe; 12. Citarea prin publicitate se dispune: A. în cazul în care pârâtul, domiciliat în străinătate, nu îşi îndeplineşte obligaţia de alegere a domiciliului în România; B. atunci când în cursul procesului partea îşi schimbă domiciliul şi nu aduce la cunoştinţa instanţei această împrejurare; C. când comunicarea actelor de procedură nu se poate face datorită faptului că s-a dărâmat clădirea, spaţiul a devenit de nelocuit sau din alte motive asemănătoare. 13. Cum se atacă hotărârea ce constituie regulatorul de competenta? a. poate fi atacata numai odata cu fondul; b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare; c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare. 14. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta? a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura; b. va suspenda din oficiu orice alta procedura; c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege. 15. Care sunt participantii in procesul civil? a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si aparatorii; b. organul de executare, procurorul; c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii 16. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei? a. supletiv; b. imperativ; c. dispozitiv. 17. Proba îndeplinirii procedurii de citare se face: a. numai cu dovada de primire, sau, după caz, cu procesul-verbal întrocmit protrivit dispozițiilor legale, proba cu martori nefiind admisibilă; b. prin martori dacă nu există dovadă de primite sau proces-verbal întocmit în acest sens c. prin prezumții legale relative atunci când agenrul procedural nu a întocmit o dovadă de îndeplinire a procedurii de citare,
18. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principală? a. în fața primei instante, pana la inceperea dezbaterilor; b. numai în fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor; c. în fata instantei de apel cu invoirea partilor. 19. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil? a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei; b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in acest termen prin posta recomandat; c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care serviciile instantei functionează; 20. Nulitatea unui act de procedură atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente? a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat; b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel; c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul. 21. De cine trebuie justificată calitatea procesuala? a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea procesuala pasiva; b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva. 22. În ce formă se face cererea de interventie principala? a. se face printr-o simpla petitie; b. se face în forma cerută pentru cererea principala; c. are cuprinsul stabilit expres de lege. 23. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise? a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă si norme de executare silită b. norme de executare silită directă si indirectă c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si pentru procedurile specia 24. Cererea prin care se solicită înființarea sechestrului judiciar: a. se soluționează în toate cazurile de instanța în raza căreia se află bunul ce urmează a fi pus sub sechestru; b. se soluționează de urgență, fără citarea părților; c. se soluționează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare. 25. Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația: a. agentul procedural va afișa citația pe ușa locuinței celui citat, încheind proces-verbal în acest sens;
b. agentul procedural face proces verbal și instanța va dispune citarea prin publicitate; c. agentul procedural va face mențiune despre refuzul de primire, va restitui în întregime citația instanței, care va judeca procesul fără alte formalități relative la citare; 26. În cazul renunțării la judecată: a. dacă reclamantul renunță la judecată în intervalul dintre introducerea acțiunii și comunicarea eu către pârât, renunțarea produce efectele specifice, fără acodrul pârâtului, reclamantul putând fi obligat la cerere la cheltuielile de judecată; b. dacă reclamantul renunță la judecată în intervalul dintre introducerea acțiunii și comunicarea ei către pârât, renunțarea produce efectele specifice, cu acordul pârâtului, reclamantul neputând fi însă obligat la cheltuielile de judecată; c. dacă renunțarea intervine după ce s-a comunicat pârâtului cererea de chemare în judecată, dar înainte de a se intra în dezbaterea fondului, dacă legea nu prevede altfel, renunțarea produce efectele specifice, fără a fi necesar acordul pârâtului, dar la solicitarea acestuia, reclmantul poate fi obligat la cheltuieli de judecată. 27. În cazul în care se admite contestația în anulare, sunt posibile următoarele soluții: a. dacă s-a reținut că partea nu a fost legal citată la termenul când a avut loc judecata, se va anula hotărârea atacată și se va proceda la rejudecarea cauzei; b. dacă s-a constatat necompetența absolută a instanței care a pronunțat hotărârea atacată, se va anula această hotărâre și se va proceda la rejudecarea cuzei evocându-se fondul; c. dacă hotărârea atactă este rezultatul unei greșeli materiale se desființează hotărârea pronunțată în recurs și calea de atac se rejudecă. 28. Constația în anulare de drept comun este admisibilă: a. dacă motivele au fost invocate în recurs și aceastea au fost respinse ca neîntemeiate; b. dacă pricina s-a judecat de către o instanță necompetentă material, partea a invocat aceasta în motivele de recurs, dar recursul a fost respins ca tardiv; c. partea nu a fost legal citată la judecarea apelului, a formulat recurs invocând acest motiv, dar recursul s-a perimat; 29. În procedura specială a divorțului, hotărârea judecătorească a primei instanțe: a. este supusă apelului în toate cazurile; b. nu se motivează dacă una dintre părți solicită instanței aceasta; c. va dispune desfacerea căsătoriei în cazul de culpă comună a soților, chiar dacă pârâtul nu a fostmulat cerere reconvențională, dacă prin probele administrate reiese că amândoi soții sunt vinovați de destrămarea căsătoriei.
30. Cererea reconvențională: a. se soluționează de instanța competentă se judece cererea principală chiar dacă a fost disjunsă; b. trebuie să cuprindă pretenții ce se întemeieiază pe acelașii raport juridic cu cele din cererea principală; c. trebuie depusă cel mai târziu până la prima zi de înfățișare sub sancțiunea decăderii; 31. Debitorul poate invoca în cadrul contestației la executare motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului dacă: a. executare silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești; b. executarea silită se face în temeiul unei hotărâri arbitrale; c. executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. 32. Cererea pârâtului de a se constata perimarea cererii de chemare în judecată: a. se poate ridica în orice fază a pricinii; b. nu influențează soarta cererii reconvenționale, care se va judeca în continuare; c. se va admite chiar dacă, după ultima zi a termenului de perimare dar înainte de înregistrarea cererii de constatare a perimării, reclamantul a efectuat un act de procedură. 33. În cazul renunțării la dreptul subiectiv pretins: a. este necesar consimțământul pârâtului dacă s-a intrat în dezbaterea fondului; b. nu afectează cererea de intervenție principală sau cererea reconvențională; c. se poate face în fața primei instanțe, a instanței de apel sau a instanței de recurs. 34. Suspendarea legală de drept intervine: a. când amândouă părțile o cer; b. în cazul ivirii unui conflict de competență; c. când, după o amâanare a judecății în temeiul învoielii părților, acestea nu stăruie în judecată. 35. În cazul în care apelul nu este motivat: a. instanța anulează apelul; b. instanța se pronunță în fond pe baza celor invocate la prima instanță; c. Instanța respinge apelul ca inadmisibil.
36. Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere: a. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe; b. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești; c. Când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate. 37. Decizia instanței de recurs este obligatorie în caz de rejudecare: a. cu privire la necesitatea administrării unor probe; b. cu privire la problemente de drept dezlegate; cu privire la interpretarea probelor administrate; 38. Într-un proces de partaj judiciar: a. Intervenția principală este inadmisibilă; b. Intervenția principală este admisibilă dar trebuie făcută până la pronunțarea încheierii de admitere în principiu; c. Intervenția principală este admisibilă dat trebuie făcută până la închiderea dezbaterilor în primă instanță; 39. Cheltuielile de judeată: a. pot fi acordate și din oficiu, dacă se referă la tzxele judiciare de timbru, onorariile de experți sau despăgubirea martorilor; b. asupra cărora instanța a omis să se pronunțe, pot fi obținute pe calea cererii de completare a hotărârii; c. pot fi acordate, la cerere, dacă reclamantul a renunțat la judecată după comunicarea acțiunii dar înainte de primul termen de judecată; 40. Reprezintă titlu executoriu fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de învestire cu formulă executorie: a. cambia, cecul sau biletul la ordin; b. actele autentificate de notarul public constând într-o creanță certă, lichidă și exigibilă; c. hotărârilor arbitrare. 41. Nulitatea sau neregularitatea unui act de procedura: a) constand necompetenta instantei de insolventa poate fi ridicata oricand; b) constand in citarea viciata la primul termen de judecata la care s-a declinat competenta atrage nulitatea hotararii declinatorii; c) constand in neluarea juramantului martorului trebuie invocata in sedinta ce urmeaza neregularitatii respective; d) constand in necompetenta teritoriala a instantei sesizata cu o actiune in stabilirea pensiei de intretinere trebuie invocata de reclamant cel mai tarziu la prima infatisare.
42.Sunt participanti in procesul civil a instanta si părtile b martorii, expertii,interpretii,aparatorii c organul de executare,procurorul 43.Normele care prevad compunerea instantei au caracter a supletiv b imperativ c dispozitiv 44.Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate intr un proces daca a obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comună b.drepturile și obligațiile lor au cauză comună c se dispune astfel prin lege 45.Coparticiparea procesuală este întotdeauna a facultativă b obligatorie c obligatorie,dacă dispune legea 46.cererea de intervenție voluntară într-un proces poate fi făcută a numai de un terț interesat b de una din părți c.de instantă,din oficiu 47.actele procesuale de dispoziție pot fi făcute de mandatar a dacă are procură generală b.dacă are procură generală iar mandantul nu are domiciliul și nici reședința în țară c.numai în baza unei procuri speciale pentru exercitarea acestor drepturi 48.Mandatul dat pentru reprezentare în proces încetează a prin moartea celui ce l a dat b dacă cel ce l a dat a devenit incapabil c.prin retragerea kui de către moștenitori sau de către reprezentantul mandantului incapabil 49.cererile pentrurepararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procese penale sunt de competența a judecătoriei b tribunalului c InalteiCurti de Casație și Justiție 50. cererea de chemare în judecată se poate introduce a la instanța domiciliului pârâtului,dacă acesta are domiciliul cunoscut b la instanța reședinței din țară a pârâtului,dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut
c.la instanța domiciliului sau reședinței reclamantului,dacă domiciliul sau reședința pârâtului nu sunt cunoscute 51. cererile privitoare la executarea,anularea,rezolutiunea sau rezilierea unui contract se pot introduce a la instanța de la domiciliul pârâtului b la instanța locului unde s-a incheiat contractul c la instanța locului prevazut în contract pentru executare 52.cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de a instanța de la domiciliul părătului b instanța de la locul de plecare c.instanța de la locul de sosire 53. Este reglementată prin norme imperative a.recuzarea b abtinerea c incompatibilitatea 54.Instanța hotărăște asupra recuzării a.în ședințăpublică bnumai în prezența părților c.ascultând obligatoriu judecătorul recuzat 55.Recuzarea se soluționează de a.instanța la care funcționează și judecătorul recuzat b instanța ierarhic superioară când privește toți judecătorii unei instanțe c.inalta Curte de Casație și Justiție DREPT PROCESUAL PENAL 1. In cadrul procesului penal: a. Se exercită cinci funcții judiciare b. Funcția de urmărire penală se realizează doar de procuror, în toate cazurile c. În principiu, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte funcții judiciare 2. Prezumția de nevinovătie: a. Este o prezumtie absolută in toate cazurile b. Operează până la pronunțarea hotărârii în prima instanță c. Presupune faptul că suspectul nu este obligat să își dovedească nevinovăția
3. În cadrul procesului penal: a. Funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată este compatibilă cu funcția de urmărire penală b. funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în cursul urmăririi penale se poate realiza și în faza de judecată, în mod excepțional c. exercitarea funcției de urmărire penală nu este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată 4. În ceea ce privește dreptul la libertate și siguranță : a. Este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranță b. Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată într-un termen lăsat la aprecierea organelor judiciare si numai in limba romană asupra motivelor arestării c. Orice persoană arestată nu are dreptul de a formula contestație împotriva dispunerii măsurii 5. Partea civilă a. Poate fi doar o persoană fizică b. Se poate constitui ca parte in proces până la terminarea cercetării judecătorești c. Se poate constitui ca parte în procesul penal până la începerea cercetării judecătorești 6. Renunțarea la pretențiile civile: a. Poate fi doar totală și definitivă b. Chiar dacă este parțială, nu se va putea reveni asupra renunțării c. Se poate face până la terminarea cercetării judecătorești 7. Partea civilă: a. Poate îndrepta erorile materiale din cererea de constituire ca parte civilă și după începerea cercetării judecătorești până la terminarea acestora b. Poate solicita în orice stadiu al procesului micșorarea întinderii pretențiilor, chiar și în căile extraordinare de atac c. Este obligată să exercite funcția de acuzare a inculpatului, altfel nu va putea recupera prejudiciul suferit din infracțiune, în nicio situație 8. Până la terminarea cercetării judecătorești partea civilă poate: a. Mări sau micșora întinderea pretențiilor civile b. Solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, chiar dacă repararea în natură este posibilă c. Să introducă cererea de constituire ca parte civilă 9. Partea responsabilă civilmente: a. Poate fi introdusă in cauza la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile b. Poate fi introdusă și de către instanță, din oficiu c. Poate fi introdusă de orice persoană pentru soluționarea favorabilă a cauzei