Microsoft Word - Udroiu_Mihail_Fise_de_procedura_penala_2014_PAGINAT_.doc

Transcriere

1 FIŞA nr. 1 1 Mihail UDROIU Fişe de procedură penală Noul Cod de procedură penală

2 2 Aplicarea legii penale în timp S-a născut la 20 martie 1977, în Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj. Studii: Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1999); Universitatea Bucureşti Facultatea de Drept Studii postuniversitare: Ştiinţe penale criminologie (2000), Institutul Naţional al Magistraturii (2002); doctor în drept, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept, Şcoala Doctorală (iulie 2011, teză Administrarea probelor în procesul penal, coordonarea ştiinţifică: prof. univ. dr. Nicolae Volonciu); doctorand în economie, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice (începând cu 1 noiembrie 2006); doctorand în drept penal, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice (începând cu 1 noiembrie 2008). Activitate profesională: consilier al procurorului-şef DIICOT (începând cu 1 iulie 2013); judecător la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală (2006 prezent); membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procedural penale (septembrie 2010 septembrie 2011); membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale (februarie 2010 iulie 2010); membru al Comisiei de elaborare a Proiectului Noului Cod penal şi al Proiectului Noului Cod de procedură penală (iulie ); formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii la disciplina drept procesual penal (2006 prezent). Publicaţii: autor a peste 60 de studii şi articole. Autor al lucrărilor: Drept penal. Partea generală. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck (2014); Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck (2014); Procedură penală. Partea generală. Noul Cod de procedură penală, Ed. C.H. Beck (2014); Fișe de drept penal. Partea generală, Ed. Universul Juridic (ed , ed ); Fișe de drept penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic (ed , ed ); Fișe de procedură penală, Ed. Universul Juridic (ed , ed ); Teste grilă. Drept penal și procedură penală, Ed. Universul Juridic (patru ediţii); Drept penal. Partea generală. Partea specială, Ed. C.H. Beck (ed , ed. 2 şi , ed ); Procedură penală. Partea generală. Partea specială, Ed. C.H. Beck (ed , ed , ed ); Dicţionar de drept penal şi de procedură penală, Ed. C.H. Beck (2009). Coautor al lucrărilor: Tehnici speciale de investigare în justiţia penală, Ed. C.H. Beck (2009); Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român. Tratat, Ed. C.H. Beck (2008); Convenţia europeană a drepturilor omului şi dreptul procesual penal român, Ed. C.H. Beck (2007). Premii: Premiul Simion Bărnuţiu al Academiei Române (2010) pentru lucrarea Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român. Tratat ; premiul Vintilă Dongoroz al Uniunii Juriştilor din România (2009) pentru lucrarea Dicţionar de drept penal şi de procedură penală ; premiul Ion Tanoviceanu al Uniunii Juriştilor din România (2008) pentru lucrarea Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român. Tratat ; premiul Vintilă Dongoroz al Uniunii Juriştilor din România (2007) pentru lucrarea Convenţia europeană a drepturilor omului şi dreptul procesual penal român.

3 FIŞA nr. 1 3 Mihail UDROIU FIŞE DE PROCEDURĂ PENALĂ Noul Cod de procedură penală Universul Juridic Bucureşti

4 4 Aplicarea legii penale în timp Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2014, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UDROIU, MIHAIL Fişe de procedură penală : partea generală, partea specială : Noul Cod de procedură penală / Mihail Udroiu. - Bucureşti : Universul Juridic, 2014 ISBN (498) REDACÞIE: tel./fax: tel.: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel.: DISTRIBUÞIE: fax: distributie@universuljuridic.ro

5 FIŞA nr. 1 5 M Pentru Marc M

6 Abrevieri 9 Abrevieri alin. = alineat (ul) art. = articol (ul) C.A. = Curtea de Apel C.pen. = vechiul Cod penal C.proc.pen. = vechiul Cod de procedură penală C.S.J. = Curtea Supremă de Justiţie dec. = decizia dec. pen. = decizia penală DIICOT = Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DNA = Direcţia Naţională Anticorupţie dos.inst. = dosar instanţă d.u.p. = dosar de urmărire penală Ed. = Editura I.C.C.J. = Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie JDL = judecătorul de drepturi și libertăţi JCP = judecătorul de cameră preliminară lit. = litera MAP = mandat de arestare preventivă NCP = noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) NCPP = noul Cod de procedură penală (Legea nr. 135/2010) nr. = număr(ul) O.U.G. = Ordonanţa de urgenţă a Guvernului p. = pagina pct. = punct(ul) RIL = recurs în interesul legii s. = secţia s. pen. = secţia penală S.U. = Secţiiile Unite ale I.C.C.J. Trib. = Tribunalul T.M.B. = Tribunalul municipiului Bucureşti T.S. = Tribunalul Suprem

7 Fişa nr FIŞA nr. 1 LOGICA ŞI PRINCIPIILE PROCESULUI PENAL I. PARTEA TEORETICĂ Proces penal are patru faze 1. urmărirea penală: are ca moment de debut ordonanţa de începere a urmăririi penale şi ca moment final trimiterea sau netrimiterea în judecată; Procedură penală Proces penal + proceduri în faza de executare (de exemplu: contestaţia la executare, întreruperea executării pedepsei etc.) + proceduri în cadrul căilor extraordinare de atac. 2. camera preliminară cu procedura de judecată prevăzută de noul Cod de procedură penală; 3. judecata începe la momentul începerii judecăţii, după trecerea cauzei prin camera preliminară, respectiv sesizarea instanţei cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, şi are ca moment final pronunţarea hotărârii definitive;

8 12 Logica şi principiile procesului penal 4. punerea în executare a hotărârilor: începe cu primele acte de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi se finalizează cu sesizarea organului judiciar de executare. ordinea activităţilor judiciare procesuale în cadrul fazelor procesului penal este prestabilită de lege; nu este necesar ca procesul penal să treacă prin toate cele trei faze procesuale; - fiecare fază a procesului penal are una sau mai multe etape procesuale, după cum urmează: urmărirea penală are trei etape procesuale: etapa de investigare a faptei (odată cu începerea urmăririi penale până la punerea în mişcare a acţiunii penale), cea de investigare a persoanei (după punerea în mişcare a acţiunii penale) şi rezolvarea cauzei de către procuror; camera preliminară are o singură etapă: judecata în camera preliminară; faza judecăţii cuprinde: judecata în primă instanţă şi judecata în apel (singura cale ordinară de atac), iar faza executării: punerea în executare a hotărârii penale şi, dacă este cazul, modificări ce ar putea interveni în cursul executării.

9 Fişa nr. 1 13! OBSERVAŢII: 1. în cadrul procesului penal organele judiciare îşi desfăşoară activitatea în vederea descoperirii infracţiunilor, identificării participanţilor la acestea şi tragerea lor la răspundere penală; 2. sunt organe judiciare: a) organele de cercetare penală; b) procurorul; c) judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cameră preliminară; d) instanţele judecătoreşti; 3. pe lângă organele judiciare, sunt angrenate în activitatea judiciară: părţile procesuale (inculpat, partea civilă, partea responsabilă civilmente), subiecţii procesuali principali (suspectul şi persoana vătămată), precum şi alţi participanţi (avocaţi, martori, experţi etc.). principiile procesului penal se află într-o legătură indisolubilă unele cu altele. Principiul legalităţii constituie un principiu cadru din care decurg celelalte principii. Aflarea adevărului se află, de asemenea, în legătură cu toate celelalte principii. PRINCIPII PREVĂZUTE EXPLICIT DE NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ 1. PRINCIPIUL LEGALITĂŢII [art. 2 NCPP] legiuitorul trebuie să prevadă normele procedurale în mod explicit în vederea satisfacerii exigenţei de previzibilitate; desfăşurarea întregului proces penal şi a procedurilor penale trebuie realizată cu respectarea legii (nullum iudicium sine lege, nemo iudex sine lege); se aplică atât în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, cât şi după rămânerea definitivă a hotărârii; asigurarea respectării principiului legalităţii este realizată prin instituirea unor sancţiuni procesuale (nulitatea, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate etc.), dar şi prin prevederea unor obligaţii procedurale pozitive în sarcina procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată (supravegherea urmăririi penale

10 14 Logica şi principiile procesului penal de procuror, verificarea legalităţii sesizării instanţei, a actelor procesuale sau procedurale sau a probelor din cursul urmăririi penale în cadrul procedurii de cameră preliminară, verificarea legalităţii sentinţei penale în căile de atac etc.). 2. PRINCIPIUL SEPARĂRII FUNCŢIILOR JUDICIARE (art. 3 NCPP) potrivit art. 3 alin. (1) NCPP, în procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: funcţia de urmărire penală; funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată; funcţia de judecată. 1. Funcţia de urmărire penală (de anchetă) - se realizează de procurorul şi de organele de cercetare penală; - potrivit art. 3 alin. (4) NCPP, în exercitarea acestei funcţii, procurorul şi organele de cercetare ale poliţiei judiciare strâng probele pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată a inculpatului; - în conţinutul funcţiei de urmărire penală intră: desfăşurarea investigaţiei faptei după momentul sesizării şi al începerii urmăririi penale, continuarea efectuării urmăririi penale faţă de suspect, supravegherea urmăririi penale efectuate de organele de cercetare penală de către procuror, strângerea de probe, punerea în mişcare a acţiunii penale, extinderea cercetării sau a acţiunii penale, aprecierea cu privire la necesitatea trimiterii sau a dispunerii unei soluţii de clasare ori de renunţare la urmărirea penală; - procurorul este actorul principal al funcţiei de anchetă, conducând şi supraveghind activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi ale organelor de cercetare penală speciale. 2. Funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală - se realizează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi; - asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul de drepturi şi libertăţi (cu excepţia cazurilor prevăzute de lege).

11 FIA nr. 1 1 Mihail UDROIU Fişe de drept penal. Partea specială Noul Cod penal

13 FIŞA nr. 1 3 Mihail UDROIU FIŞE DE DREPT PENAL Partea specială Noul Cod penal Universul Juridic Bucureşti

14 4 Aplicarea legii penale în timp Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2014, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UDROIU, MIHAIL Fişe de drept penal : partea specială : Noul Cod penal / Mihail Udroiu. - Bucureşti : Universul Juridic, 2014 ISBN (498) REDACÞIE: tel./fax: tel.: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel.: DISTRIBUÞIE: fax: distributie@universuljuridic.ro

16 Abrevieri 11 Abrevieri alin. art. B.C. B.C.A. C.A. C.D. C.pen. C.proc.pen. C.S.J. dec. dec. pen. Ed. I.C.C.J. ÎUP = alineat (ul) = articol (ul) = Revista Buletinul Casaţiei = Revista Buletinul Curţilor de Apel = Curtea de Apel = Culegere de decizii = vechiul Cod penal = vechiul Cod de procedură penală = Curtea Supremă de Justiţie = decizia = decizia penală = Editura = Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie = soluţie dispusă de procuror de încetare a urmăririi penale = litera lit. NCC = noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) NCP = noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) NCPP = noul Cod de procedură penală (Legea nr. 135/2010) n.n. = nota noastră nr. = număr(ul) NUP = soluţie dispusă de procuror de neîncepere a urmăririi penale O.U.G. = Ordonanţa de urgenţă a Guvernului p. = pagina pct. = punct(ul) RIL = recurs în interesul legii s. = secţia s. pen. = secţia penală sent.pen. = sentinţa penală s.n. = sublinierea noastră

17 12 Abrevieri SUP S.U. ş.a. Trib. T.M.B. T.S. = soluţie dispusă de procuror de scoatere de sub urmărire penală = Secţiiile Unite ale I.C.C.J. = şi altele/alţii = Tribunalul = Tribunalul municipiului Bucureşti = Tribunalul Suprem

18 FIŞA nr Fişa nr. 1 OMORUL I. PARTEA TEORETICĂ 1. DEFINIŢIA LEGALĂ Suprimarea cu intenţie a vieţii unei persoane (art. 188 NCP). 2. STRUCTURA INFRACŢIUNII A. Obiect 1. Juridic a. viaţa persoanei şi relaţiile sociale în legătură cu dreptul la viaţă; b. viaţa privită din punctul de vedere al justiţiei penale: i. începe: în momentul desprinderii totale a fătului de corpul mamei prin tăierea cordonului ombilical; ii. se încheie: în momentul morţii cerebrale. 2. Material - corpul persoanei în viaţă. B. Subiect 1. Activ (autor, coautor, instigator, complice) - orice persoană (fizică/juridică) cu capacitate penală.

19 14 Omorul 2. Pasiv a. persoana fizică în viaţă; persoana juridică nu poate fi subiect pasiv; b. nu este esenţial pentru reţinerea existenţei infracţiunii de omor ca victima descoperită moartă să fi fost identificată ori să fi fost descoperit locul unde infractorul a ascuns cadavrul (dacă existe probe certe că o anumită persoană a dispărut şi că omorul s-a produs); c. pluralitatea de subiecţi pasivi atrage reţinerea omorului calificat; d. sinuciderea nu este incriminată ca omor, fiind necesar ca victima infracţiunii să fie o altă persoană decât cea care suprimă viaţa; constituie însă o infracţiune autonomă determinarea sau înlesnirea sinuciderii. C. Latura obiectivă 1. Element material - uciderea unei persoane în viaţă printr-o: a. acţiune violentă sau neviolentă; b. inacţiune ilicită, când există o obligaţie legală sau convenţională de a acţiona. 2. Urmarea imediată - moartea victimei. 3. Legătura de cauzalitate - trebuie să existe şi să fie dovedită legătura dintre acţiunea sau inacţiunea subiectului activ şi moartea victimei.

20 FIŞA nr D. Latura subiectivă - numai intenţia directă sau indirectă. E. Forme 1. Acte pregătitoare - posibile, dar neincriminate. 2. Tentativă a. idonee imperfectă: este posibilă şi incriminată; b. idonee perfectă: este posibilă şi incriminată; c. cauze de nepedepsire: desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului. 3. Consumare - în momentul producerii morţii.! F. OBSERVAŢII: 1. nu constituie omor calificat, ci omor simplu: a) omorul comis în public; b) omorul comis profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra [se va reţine circumstanţa agravantă generală prevăzută de art. 77 lit. e) NCP]; c) omorul comis prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane [se va reţine circumstanţa agravantă generală prevăzută de art. 77 lit. c) NCP]; 2. se va reţine existenţa omorului şi în caz de error in personam sau de aberratio ictus; 3. dacă victima este un membru de familie al infractorului, se va reţine comiterea infracţiunii de violenţe în familie [art. 199 alin. (1) NCP]; 4. dacă fapta este săvârşită asupra unui judecător ori procuror aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau dacă fapta este comisă faţă de un judecător, procuror sau un membru de familie al acestuia în scop de intimidare sau de răzbunare în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de

21 FIA nr. 1 1 Mihail UDROIU Fişe de drept penal. Partea generală Noul Cod penal

23 FIŞA nr. 1 3 Mihail UDROIU FIŞE DE DREPT PENAL Partea generală Noul Cod penal Universul Juridic Bucureşti

24 4 Aplicarea legii penale în timp Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2014, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UDROIU, MIHAIL Fişe de drept penal : partea generală : Noul Cod penal / Mihail Udroiu. - Bucureşti : Universul Juridic, 2014 ISBN (498) REDACÞIE: tel./fax: tel.: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel.: DISTRIBUÞIE: fax: distributie@universuljuridic.ro

26 Fişa nr FIŞA nr. 1 APLICAREA LEGII PENALE ÎN TIMP I. PARTEA TEORETICĂ aplicarea legii penale nu suscită probleme când atât naşterea, cât şi stingerea raportului juridic penal (atât săvârşirea faptei, cât şi condamnarea definitivă pentru aceasta) au loc sub imperiul unei legi unice, fiind aplicabilă această lege; dacă pe durata existenţei raportului juridic penal sunt incidente mai multe legi penale succesive, se pune problema determinării legii penale aplicabile în cauză. PRINCIPII 1. PRINCIPIUL ACTIVITĂŢII LEGII PENALE (art. 3 NCP) infracţiunile sunt prevăzute în legi şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. Actele de incriminare semnifică legea penală. Legea penală se aplică tuturor infracţiunilor săvârşite în intervalul de timp cuprins între momentul intrării în vigoare şi momentul ieşirii sale din vigoare; desuetudinea nu face ca o lege iasă din vigoare; decurge din principiul legalităţii incriminării (art. 1 NCP) şi cel al legalităţii sancţiunilor de drept penal (art. 2 NCP). Intrarea în vigoare a legii penale are loc 1. la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial; 2. la data prevăzută în textul legii (ulterioară termenului de trei zile de intrare în vigoare);

27 12 Aplicarea legii penale în timp 3. la data publicării în Monitorul Oficial a ordonanţei de urgenţă a Guvernului (sub condiţia depunerii prealabile a acesteia la Camera Parlamentului competentă să fie sesizată); 4. la data prevăzută în textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului (ulterioară datei publicării în Monitorul Oficial). 1. prin abrogarea legii sau a ordonanţei de urgenţă a Guvernului; Ieşirea din vigoare a legii penale are loc 2. prin modificarea legii sau a ordonanţei de urgenţă a Guvernului; 3. prin omisiunea Parlamentului de a pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, în termen de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial; 4. prin ajungerea la termen a legii temporare sau excepţionale; 5. prin abrogarea expresă a legii temporare sau excepţionale înainte de ajungerea la termen; 6. prin încetarea condiţiilor excepţionale care au condus la adoptarea lor. Abrogarea poate fi: 1. expresă: legea/ordonanţa de urgenţă a Guvernului nou-intrată în vigoare prevede explicit că o anumită lege anterioară sau o dispoziţie este abrogată 1.1. concretă: este identificată explicit legea sau dispoziţia acesteia care va ieşi din vigoare 1.2. generică: este prevăzută abrogarea tuturor dispoziţiilor contrare

28 Fişa nr tacită: legea nouă cuprinde reglementări penale diferite şi incompatibile cu cele anterioare Abrogarea expresă sau tacită poate fi: 1) totală: a întregii legi sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului; 2) parţială: numai a uneia sau a unor prevederi ale legii sau ordonanţei de urgenţă a Guvernului (nu toate). Abrogarea chiar dacă se abrogă o dispoziţie legală, fapta poate fi în continuare incriminată într-o altă dispoziţie (alt articol din altă lege penală sau nepenală cu dispoziţii penale, altă denumire marginală etc.); abrogarea legii speciale nu echivalează cu dezincriminarea dacă fapta este incriminată în legea generală; modificarea normei completatoare a unei norme de referire/de trimitere atrage şi modificarea normei incomplete; în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, afară de cazul în care legea de abrogare dispune altfel; abrogarea normei completatoare a unei norme în alb nu echivalează cu abrogarea normei în alb, aceasta fiind însă inaplicabilă (echivalând cu o dezincriminare) până la data intrării în vigoare a unei noi norme completatoare. Dezincriminarea fapta nu mai este incriminată sub nicio formă de legislaţia naţională; se va reţine dezincriminarea şi atunci când prin legea nouă este limitat domeniul de aplicare a unei infracţiuni (de pildă, prin eliminarea uneia dintre variantele alternative a elementului material al infracţiunii).

29 14 Aplicarea legii penale în timp 1. data la care a fost comisă acţiunea infracţională, la infracţiunile comisive; Data săvârşirii infracţiunii în funcţie de care se va analiza legea penală în vigoare 1 : 2. data la care infractorul trebuia să acţioneze potrivit obligaţiilor legale pe care acesta le avea, la infracţiunile omisive; 3. data epuizării infracţiunilor continue, continuate sau de obicei; 4. data comiterii activităţii infracţionale, în cazul infracţiunilor progresive (nu cea a producerii rezultatului mai grav); 5. data producerii unei modificări a realităţii ca urmare a activităţii infracţionale, în cazul infracţiunilor de rezultat (de pildă data producerii prejudiciului în cazul infracţiunii de înşelăciune); 6. data săvârşirii faptei în cazul infracţiunilor de pericol abstract, respectiv data creării unei stări de pericol efectiv în cazul infracţiunilor de pericol concret.! OBSERVAŢII: 1. concursul de legi penale cu privire la aceeaşi faptă (aceeaşi faptă fiind incriminată şi într-o lege cu caracter general, dar şi în alta ce are caracter special) nu atrage dezincriminarea faptei prevăzute de legea generală, ci vor fi aplicate întotdeauna dispoziţiile legii speciale; 2. în cazul în care, după dezincriminarea unei fapte, intră în vigoare o nouă lege care reincriminează fapta (anterior dezincriminată), nu se va putea 1 În ipoteza participaţiei penale, prezintă importanţă numai data comiterii faptei de către autor.

30 Fişa nr proceda la tragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârşit fapta prevăzută de legea penală anterior dezincriminării; 3. faţă de caracterul indivizibil al infracţiunilor complexe, acestea vor fi supuse legii în vigoare la momentul consumării lor (cu excepţia situaţiilor în care acestea au o durată de consumare). 2. PRINCIPIUL NERETROACTIVITĂŢII LEGII PENALE legea penală dispune numai pentru viitor, neputând fi aplicată unor fapte săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare; principiul neretroactivităţii constituie un corolar al principiului legalităţii, reprezentând o garanţie importantă a dreptului la libertate al persoanei. EXCEPŢII DE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVITĂŢII LEGII PENALE: 1. Legea interpretativă mai favorabilă 2. Legile de amnistie şi legile sau decretele de graţiere 3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP): a. legea nouă nu mai prevede ca infracţiune o anumită faptă, prevăzută ca infracţiune în legea veche; b. legea nouă limitează domeniul de aplicare a unei infracţiuni. EFECTELE LEGII DE DEZINCRIMINARE 2 NUMAI PENTRU VIITOR: a. CLASAREA: dacă legea de dezincriminare intervine înainte de începerea urmăririi penale; b. CLASAREA: dacă legea de dezincriminare intervine când cauza se află în cursul urmăririi penale (începute in rem sau după continuarea efectuării urmăririi penale faţă de suspect ori după punerea în mişcare a acţiunii penale); 2 Legea nouă de dezincriminare se va aplica faptelor săvârşite sub legea veche (aplicare retroactivă), însă efectele sale se vor produce numai pentru viitor.