28.2.2019 L 60/3 REGULAMENTUL (UE) 2019/335 AL COMISIEI din 27 februarie 2019 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea băuturii spirtoase Tequila ca indicație geografică COMISIA EUPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului ( 1 ), în special articolul 17 alineatul (8), întrucât: (1) Consejo Regulador del Tequila (denumit în continuare solicitantul ), un organism mexican înființat în conformitate cu dreptul mexican, a solicitat înregistrarea băuturii Tequila ca indicație geografică în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul respectiv. Tequila este o băutură spirtoasă produsă în mod tradițional în Statele Unite Mexicane prin distilarea sucului extras din Agave tequilana F.A.C. Weber (varietatea albastră). (2) În conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia a analizat cererea de înregistrare a denumirii Tequila transmisă de solicitant. (3) După ce a concluzionat că cererea este conformă cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia a publicat specificațiile de bază ale dosarului tehnic pentru denumirea Tequila în ( 2 ), conform articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, în scopul procedurii de opoziție. (4) În conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei ( 3 ), Unión Española del Licor din Spania și Vinum et Spiritus din Belgia au depus, în intervalul de timp specificat, declarații de opoziție cu privire la înregistrarea denumirii Tequila ca indicație geografică. Comisia a considerat că ambele declarații de opoziție sunt admisibile în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013. S-au mai primit informații suplimentare de la Unión Española del Licor și de la Vinum et Spiritus și o declarație de opoziție din partea Unión de Licoristas Cataluña, dar acestea au fost considerate inadmisibile, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013, deoarece nu au fost depuse în intervalul de timp stabilit în articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008. (5) Prin scrisoarea din 4 aprilie 2017, Comisia a comunicat solicitantului cele două declarații de opoziție admisibile și l-a invitat să își prezinte observațiile în termen de două luni, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013. Solicitantul și-a transmis observațiile în termenul solicitat, la 3 iunie 2017. (6) În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013, Comisia a comunicat celor doi autori ai declarațiilor de opoziție observațiile solicitantului prin scrisorile din 31 iulie 2017, oferindu-le două luni pentru a prezenta eventuale comentarii în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare respectiv. Comisia a primit răspunsul din partea Unión Española del Licor la data de 22 septembrie 2017. (7) Declarațiile de opoziție formulate de Unión Española del Licor și Vinum et Spiritus sunt legate de cerințele obligatorii stabilite în standardul oficial NOM-006-SCFI-2012 (Băuturi alcoolice Tequila Specificații) publicat în Diario Oficial de la Federación la 13 decembrie 2012 ( 4 ) (denumit în continuare Standardul mexican oficial ) și menționate în dosarul tehnic pentru Tequila cu privire la: (a) cerințele de etichetare referitoare la informațiile ( 1 ) JO L 39, 13.2.2008, p. 16. ( 2 ) JO C 255, 14.7.2016, p. 5. ( 3 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (JO L 201, 26.7.2013, p. 21). ( 4 ) NORMA Oficial Mexicana NOM-006-SCFI-2012, Bebidas alcohólicas Tequila Especificaciones, standard publicat în Diario Oficial din Mexic, la data de 13 decembrie 2012.
L 60/4 28.2.2019 comerciale și sanitare și la numerele de referință ale producătorilor autorizați; (b) restricțiile asupra aranjamentelor comerciale dintre furnizori și îmbuteliatori cu privire la autorizația de a folosi mărci înregistrate și alte semne distinctive, care reduc posibilitatea îmbuteliatorilor de a-și procura produsul mexican și limitează comercializarea băuturii Tequila după îmbuteliere la anumite mărci autorizate, împiedicând astfel comercializarea sub marca proprie a operatorilor fără o autorizație specifică; (c) normele privind autorizarea operatorilor din Uniune cărora li se permite să îmbutelieze băutura Tequila și cerințele aplicabile procedurilor de îmbuteliere; (d) cerințele de control aplicate îmbuteliatorilor autorizați pe teritoriul Uniunii, precum și consecințele descrise în Standardul mexican oficial pentru cazurile de neconformitate; (e) interzicerea comerțului în vrac cu produsul Tequila, categoria combinație (unde până la 49 % din zaharurile reducătoare totale provine din alte surse decât zaharurile obținute din Agave tequilana F.A.C. Weber, varietatea albastră) pe teritoriul Uniunii și interzicerea procurării în vrac din țări terțe a produsului Tequila, categoria combinație; și (f) o cerință potrivit căreia Tequila, categoria 100 % din agavă, trebuie să fie îmbuteliată într-o unitate administrată de producătorii autorizați aflați în zona geografică delimitată din Statele Unite Mexicane. Autorii declarațiilor de opoziție afirmă că aceste cerințe eludează conceptele de comerț liber și liberă concurență în comercializarea băuturii Tequila în statele membre, fiind incompatibile cu acestea și încălcând în special articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008. (8) Solicitantul afirmă că declarațiile de opoziție ar trebui respinse ca fiind inadmisibile, deoarece autorii declarațiilor de opoziție nu au folosit în scopul declarațiilor depuse formularul solicitat la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 și nu au demonstrat care dintre condițiile specifice de înregistrare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 110/2008 nu sunt îndeplinite. Solicitantul susține că principalul obiectiv al sistemului de control al îmbutelierii, comercializării și distribuției este acela de a garanta trasabilitatea și, ca atare, autenticitatea băuturii Tequila. În plus, solicitantul mai susține că orice operator care dorește să îmbutelieze Tequila în vrac o poate face cu condiția să obțină certificatul de aprobare din partea îmbuteliatorului de Tequila și să încheie o convenție de coresponsabilitate pentru marca înregistrată sau alt semn distinctiv. (9) Mai mult, solicitantul consideră că niciuna dintre observațiile ce pun în discuție aplicarea Standardului mexican oficial nu constituie un motiv de opoziție în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, dat fiind faptul că denumirea Tequila are deja caracter obligatoriu conform dispozițiilor Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite Mexicane din data de 27 mai 1997 privind recunoașterea reciprocă și protecția denumirilor de băuturi spirtoase (denumit în continuare acordul din 1997 ) ( 5 ), care stipulează, la articolul 4 alineatul (2), că denumirea protejată Tequila nu se poate utiliza pe teritoriul Uniunii decât în condițiile prevăzute de actele cu putere de lege și actele administrative ale Statelor Unite Mexicane. (10) În ceea ce privește argumentul legat de forma declarațiilor de opoziție, invocat de solicitant, Comisia a considerat că declarațiile de opoziție prezentate de Unión Española del Licor și Vinum et Spiritus sunt admisibile, deoarece respectă cerințele stipulate la articolul 13 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013, având în vedere că toate informațiile solicitate în formularul Cerere de opoziție privind o indicație geografică, prevăzut în anexa III la regulamentul de punere în aplicare respectiv, au fost furnizate în declarațiile de opoziție. (11) În privința aplicabilității normelor conținute în Standardul mexican oficial, deoarece acesta este un act administrativ aparținând unei țări terțe, Comisia consideră că el nu are un efect extrateritorial direct în Uniune. Cu toate acestea, în specificațiile de bază ale dosarului tehnic pentru denumirea Tequila, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt menționate explicit anumite norme din Standardul mexican oficial, care se presupune, în consecință, că se aplică și produsului destinat exportului. Printre acestea se numără cerințele privind producția, dispozițiile de etichetare și normele privind îmbutelierea băuturii Tequila, categoria 100 % din agavă, care sunt descrise sau menționate în respectivele specificații publicate în. Regulamentul (CE) nr. 110/2008 nu poate proteja un sistem ce permite operatorilor sau autorităților dintr-o țară terță să împiedice distribuția unui produs pe piața unică într-o manieră incompatibilă cu principiile dreptului Uniunii după importarea acestuia. (12) În ceea ce privește relația cu Acordul din 1997, care a acordat protecție denumirii Tequila pe teritoriul Uniunii, se reamintește că posibila protecție în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 urmează un regim juridic diferit, independent de cel stabilit prin Acordul din 1997. Dat fiind faptul că solicitantul a decis să solicite protecția individuală a indicației geografice Tequila în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008, pe lângă protecția în baza Acordului din 1997, ar trebui clarificat faptul că protecția conform celor două instrumente se aplică potrivit normelor specifice ale fiecărui instrument. (13) Comisia a analizat argumentele și elementele de probă prezentate de autorii declarațiilor de opoziție și de solicitant și a concluzionat că denumirea Tequila ar trebui să fie înregistrată ca indicație geografică în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, având în vedere următoarele considerații. ( 5 ) JO L 152, 11.6.1997, p. 15. Acordul din 1997 a fost pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 936/2009 al Comisiei (JO L 264, 8.10.2009, p. 5).
28.2.2019 L 60/5 (14) În ceea ce privește cerințele de etichetare la care se face referire la litera (a) din considerentul 7, articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 prevede că statele membre pot stabili norme suplimentare mai stricte decât cele din anexa II la regulamentul respectiv privind producerea, desemnarea, prezentarea și etichetarea, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii. Articolul 6 alineatul (1) din regulamentul respectiv trebuie să se aplice mutatis mutandis normelor stabilite de autoritățile țărilor terțe. Potrivit Standardului mexican oficial și secțiunii 9 din specificațiile de bază ale dosarului tehnic pentru denumirea Tequila, se pare că Statele Unite Mexicane impun norme mai stricte privind etichetarea tuturor produselor Tequila, pe lângă cele impuse de Regulamentul (CE) nr. 110/2008. Normele respective se referă la informații comerciale și sanitare, precum și la numerele de referință, numele și adresele pentru identificarea producătorului sau îmbuteliatorului autorizat. Aceste cerințe nu sunt incompatibile cu normele Uniunii privind etichetarea și, în special, nici cu cele din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ). Cerința ca operatorii să fie identificați printr-un număr de referință sau prin nume și adresă este justificabilă din motive de transparență și trasabilitate și, așadar, nu este o cerință nerezonabilă. Din aceste motive, Comisia consideră că motivele de opoziție referitoare la cerințele de etichetare nu sunt întemeiate și trebuie respinse. (15) Restricțiile asupra aranjamentelor comerciale dintre furnizori și îmbuteliatori menționate la litera (b) din considerentul 7 și normele referitoare la autorizarea îmbuteliatorilor din Uniune și la procedurile aplicabile autorizării respective, menționate la litera (c) din considerentul 7, sunt justificate prin prisma nevoii de a asigura trasabilitatea și a preveni frauda. Normele se aplică în mod expres etichetării produsului destinat exportului, astfel cum se precizează în al doilea paragraf al secțiunii 9 din specificațiile de bază ale dosarului tehnic pentru denumirea Tequila, publicate în, în care se face referire la utilizarea termenului Tequila și a mărcilor înregistrate sau a oricăror altor semne distinctive conform convenției de coresponsabilitate înregistrate pe lângă Institutul Mexican pentru Brevete și Mărci (Instituto Mexicano de la Propriedad Industrial). Comisia consideră că aceste norme și aranjamente sunt proporționate și justificate în măsura în care se aplică utilizării termenului Tequila pe teritoriul Uniunii și că motivele de opoziție nu sunt întemeiate și trebuie respinse. (16) Cu privire la cerințele de control aplicate îmbuteliatorilor autorizați pe teritoriul Uniunii și la consecințele descrise în Standardul mexican oficial pentru cazurile de neconformitate, menționate la litera (d) din considerentul 7, articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 stabilește dispoziții privind verificarea conformității cu specificațiile înainte de introducerea produsului pe piață (dispoziții care, în cazul băuturii Tequila destinate comercializării către consumatori, includ activități de îmbuteliere) și impune în mod explicit ca verificarea conformității să fie asigurată de autoritățile publice ale țării terțe sau de unul sau mai multe organisme de certificare a produselor, în cazul produselor originare dintr-o țară terță. Comisia remarcă faptul că procedurile de verificare și măsurile în caz de neconformitate sunt justificate prin prisma necesității de a asigura trasabilitatea și a preveni amestecurile și frauda, care sunt dificil de detectat pentru acest produs. În măsura în care Standardul mexican oficial prevede o verificare a conformității cu specificațiile din dosarul tehnic înainte de introducerea băuturii Tequila spre comercializare către consumatori pe piața Uniunii, normele în cauză sunt conforme cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008. Din aceste motive, Comisia consideră că motivele de opoziție referitoare la cerințele de control nu sunt întemeiate și trebuie respinse. (17) În ceea ce privește pretinsa interdicție de a comercializa în vrac pe teritoriul Uniunii produsul Tequila, categoria combinație, interdicție menționată la litera (e) din considerentul 7, Comisia remarcă faptul că specificațiile de bază ale dosarului tehnic pentru denumirea Tequila, publicate în, precizează doar norma specifică privind interzicerea comerțului în vrac cu produsul Tequila, categoria 100 % din agavă, fără a exista vreo referire la interzicerea comercializării în vrac pe piața unică a produsului Tequila, categoria combinație, odată ce a fost importat în Uniune. (18) În ceea ce privește pretinsa interdicție de procurare în vrac din țări terțe a produsului Tequila, categoria combinație, rezultată din cerința de a încheia o convenție de coresponsabilitate înregistrată pe lângă Institutul Mexican pentru Brevete și Mărci pentru furnizarea de produs în vrac, și în vederea necesității de a asigura trasabilitatea și a preveni frauda, Comisia consideră că se justifică obligația ca achiziția de produs în vrac din afara Uniunii să se poată face doar de la producători din țara de origine. Din aceste motive, Comisia consideră că motivele de opoziție referitoare la restricțiile legate de produsul în vrac nu sunt întemeiate și trebuie respinse. ( 6 ) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).
L 60/6 28.2.2019 (19) În ceea ce privește motivul de opoziție potrivit căruia cerința de îmbuteliere obligatorie în aria geografică delimitată aplicabilă produsului Tequila, categoria 100 % din agavă, cerință menționată la litera (f) din considerentul 7, nu este conformă cu dreptul Uniunii, trebuie remarcat faptul că, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013, orice restricții referitoare la îmbutelierea băuturilor spirtoase în aria geografică delimitată trebuie să fie justificate în dosarul tehnic, întrucât astfel de restricții constituie o potențială restricționare a libertății de circulație a mărfurilor și a libertății de a presta servicii pe piața unică. Dreptul Uniunii nu se aplică pentru a stabili dacă o țară terță poate sau nu să restricționeze îmbutelierea pe teritoriul său, însă se aplică pentru a preveni restricțiile privind reîmbutelierea sau îmbutelierea produsului în vrac pe teritoriul Uniunii, dacă respectivul produs în vrac a fost exportat din țara terță în Uniune. Astfel de restricții pot fi permise numai dacă sunt necesare, proporționate și adecvate pentru a proteja reputația indicației geografice ( 7 ). (20) În secțiunea 7 din specificațiile de bază ale dosarului tehnic, solicitantul afirmă că scopul restricției de îmbuteliere este acela de a conserva complexitatea organoleptică mai mare a produsului, care ar putea fi periclitată de transportul în vrac, deoarece nu se adaugă alte zaharuri în afara celor derivate din Agave tequilana F.A.C. Weber (varietatea albastră). Solicitantul mai afirmă că un alt motiv pentru restricția de îmbuteliere este acela de a menține reputația produsului Tequila, categoria 100 % din agavă, bazată, în esență, pe caracteristici specifice și, într-un plan mai general, pe calitatea produsului, care este determinată la rândul ei de cunoștințele producătorilor locali autorizați și poate fi afectată de riscul de amestecare și fraudă, care sunt dificil de detectat. Cerința în cauză trebuie considerată compatibilă cu dreptul Uniunii în ciuda efectului său restrictiv, dacă se dovedește că aceasta este necesară și proporționată și că poate susține reputația considerabilă și incontestabilă de care se bucură denumirea mexicană Tequila în rândul clientelei. Din informațiile conținute în dosarul tehnic reiese că restricția de îmbuteliere se limitează la o singură categorie de Tequila, ea nereprezentând un obstacol în calea importării în Uniune a produsului Tequila, categoria combinație (ce conține până la 49 % zahăr din alte surse decât materia primă) în vrac, căreia nu i se aplică această restricție. Domeniul teritorial de aplicare al restricției se limitează la zona geografică delimitată pentru produsul Tequila, care este restrânsă la cinci state mexicane. Elementele de probă furnizate de solicitant arată că această restricție se justifică, fiind o măsură proporționată și adecvată pentru a menține garanția compoziției produsului și reputația sa în rândul consumatorilor. Mai mult, nu au fost indicate măsuri alternative mai puțin restrictive care să poată menține un nivel corespunzător de control. Așadar, justificarea necesară a restricției privind îmbutelierea obligatorie a produsului Tequila, categoria 100 % din agavă, este conformă cu articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013. (21) Din motivele de mai sus, Comisia consideră că justificările furnizate în declarația de opoziție la înregistrarea indicației geografice Tequila în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 privind îmbutelierea obligatorie în zona geografică delimitată aplicabilă produsului Tequila, categoria 100 % din agavă, nu sunt întemeiate și trebuie respinse. (22) Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 17 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia consideră că cererea de înregistrare a denumirii Tequila ca indicație geografică îndeplinește condițiile prevăzute în regulamentul respectiv. Așadar, denumirea Tequila ar trebui să fie protejată și înregistrată ca indicație geografică în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008. (23) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 110/2008 ar trebui modificat în consecință. (24) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru băuturi spirtoase, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 În anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, la categoria de produse Alte băuturi spirtoase, se adaugă următoarea intrare: Tequila Statele Unite Mexicane Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în. ( 7 ) Considerentul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013.
28.2.2019 L 60/7 Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 27 februarie 2019. Pentru Comisie Președintele Jean-Claude JUNCKER