Programul de Cooperare Teritorială în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina Proiect co-finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ PAS CU PAS SPRE COLECTAREA SEPARATĂ A DEȘEURILOR SOLIDE GHID DE COLECTARE Proiect implementat de Consiliul raional Fălești
Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide Ghid de colectare
CUPRINS Despre proiect... 3 Informații generale... 4 Colectarea separată a deșeurilor... 5 Ce este colectarea separată a deșeurilor?... 5 Cei 4R Reduce, Refolosește, Reciclează, Regândește... 5 Cum se colectează separat deșeurile?... 6 Reguli de colectare separată a deșeurilor... 7 Deșeurile reciclabile... 7 Plastic... 8 Hârtie și carton... 8 Sticlă... 9 Deșeurile biodegradabile... 10 Deșeurile reziduale... 12 Reciclarea deșeurilor... 13 Ce este reciclarea deșeurilor?... 13 Cum se reciclează deșeurile?... 13 Plasticul... 14 Hârtia și cartonul... 16 Sticla... 18 De ce este importantă reciclarea deșeurilor?... 19 Compostarea deșeurilor... 20 Cum compostezi?... 22 Ce probleme pot apărea?... 23 Când este gata compostul?... 23 Ce beneficii are compostul?... 23 Îndrumări pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor organice: gospodării şi ferme mici... 24 Managementul deșeurilor municipale în Uniunea Europeană... 26 Dicționar explicativ al simbolurilor ECO care ne ajută să reciclăm... 30 Surse bibliografice... 32 DESPRE PROIECT Colectarea separată a deșeurilor solide reprezintă o problemă majoră pentru Republica Moldova și Ucraina, în special pentru orașele mici și zonele rurale, deoarece nu există perspective clare privind realizarea colectării selective a acestora. Proiectul transfrontalier Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide este implementat în două țări Moldova (raionul Fălești) și Ucraina (orașul Novoselitsa, regiunea Cernăuți), pe o perioadă de 14 luni (13 decembrie 2017 12 februarie 2019). Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea soluțiilor durabile pentru colectarea, gestionarea și reciclarea deșeurilor. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Dezvoltarea soluțiilor noi pentru colectarea deșeurilor în zonele rurale din raionul Fălești și sectorul locativ individual din orașul Novoselitsa; Reducerea volumului deșeurilor solide la depozitele de deșeuri din regiunile țintă ale proiectului prin promovarea colectării separate și reciclarea acestora; Sporirea nivelului de sensibilizare și implicare a publicului în managementul deșeurilor în regiunile țintă ale proiectului; Promovarea cooperării transfrontaliere în domeniul managementului deșeurilor. Proiectul urmărește atingerea principalelor rezultate: Starea mediului în raionul Fălești (MD), în orașul Novoselitsa (UA) și în regiunea vecină îmbunătățită; Studiile privind metodele de colectare a deșeurilor în zonele rurale din raionul Fălești și în sectorul locativ individual din orașul Novoselitsa elaborate și discutate cu populația din regiunile respective; Volumele de deșeuri municipale solide reduse, inclusiv a deșeurilor biodegradabile; Sensibilizarea sporită a publicului din raionul Fălești (MD) și regiunea Cernăuți (UA) privind impactul cauzat de depozitarea neadecvată a deșeurilor municipale solide, inclusiv privind utilizarea durabilă a materiei prime secundare, precum sunt recipientele din sticlă și PET-uri. Prin proiectul pilot populația primăriei rurale selectate (s.sărata Veche) din raionul Fălești și populația orașului Novoselitsa a avut posibilitatea să aleagă cea mai eficientă metodă de colectare separată a deșeurilor solide. Pentru a lua o decizie corectă au fost organizate: sondaj public, întâlniri cu populația, training-uri, conferințe, mese rotunde cu APL. Totodată, populația celor două localități din Moldova și Ucraina a fost informată referitor la avantajele și dezavantajele fiecărei metode de colectare separată a deșeurilor solide, fapt care i-a permis cetățeanului să determine obiectiv metoda cea mai eficientă din punctul său de vedere. Proiectul este implementat de Consiliul raional Făleşti în parteneriat cu: Consiliul local Novoselitsa (regiunea Cernăuți, UA), Centrul Regional de Mediu Moldova (REC Moldova), Asociația Obștească CUTEZĂTORUL din or. Făleşti (MD) și Organizația Obștească Agenția de Dezvoltare Economică și Colaborare Transfrontalieră din Novoselitsa (regiunea Cernăuți, UA). Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina. 3
INFORMAȚII GENERALE Deșeul poate fi o substanță, obiect sau produs care nu mai este folosit și pe care deținatorul îl aruncă sau are intenția și/sau obligația să îl arunce. Managementul deșeurilor cuprinde activități de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Colectarea separată a deșeurilor presupune colectarea diferențiată a deșeurilor (pe tipuri de deșeuri: plastic, hârtie-carton, sticlă, metale sau sortimente de materiale), a deșeurilor menajere sau a altor tipuri de deșeuri. Reciclarea reprezintă procesul de valorificare a deșeurilor prin care acestea sunt transformate în produse, materiale sau substanțe noi pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Compostarea reprezintă un proces biologic accelerat, unde microorganismele produc căldură, dioxid de carbon și apă, prin care materia organică moartă este convertită într-un material omogen asemănător humusului numit compost. Deșeuri municipale totalitatea deșeurilor produse de gospodării, fiind asimilabile deșeurile generate de firmele comerciale, birouri și instituții publice. Deșeuri menajere deșeurile rezultate în mod obişnuit din activitatea casnică, resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, unităţi de alimentaţie publică, instituţii de învăţământ și alte instituţii publice în care activitatea sau prezenţa oamenilor poate produce reziduuri cu compoziţie similară reziduurilor din gospodărie. Deșeuri reciclabile deșeuri provenite din activități casnice sau asimilabile cu acestea și cuprind deșeuri de hârtie-carton, sticlă, plastic, metal sau sortimente de materiale. Deșeuri biodegradabile sunt biodeșeurile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul și compatibile cu deșeurile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare. Deșeuri reziduale reprezintă orice deșeu care nu a putut fi colectat nici la deșeuri reciclabile și nici la deșeuri biodegradabile. Deoarece nu conțin materiale care pot fi reciclate, aceste deșeuri ajung, in principal, să fie depozitate. PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat, material extrem de răspândit în industria alimentară. Acesta este folosit la îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet şi nu numai, fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri și reciclabil. COLECTAREA SEPARATĂ A DEȘEURILOR Ce este colectarea separată a deșeurilor? Colectarea separată a deșeurilor este una din etapele esențiale ale unui management modern al deșeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor, precum hârtia, cartonul, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă și apoi de valorificare a acestora. Un prim-pas în soluționarea problemelor ce țin de deșeurile municipale solide ar fi aplicarea aşa-numitei Reguli 4R. Regula celor 4R presupune: REDUCE REFOLOSEȘTE RECICLEAZĂ REGÂNDEȘTE Reduce! Alimentele sau celelalte produse pe care le cumpărăm sunt învelite în material sau ambalaj, necesar pentru a le proteja și promova. Trebuie să ne asigurăm că alimentele pe care le cumpărăm dispun de ambalaj atât cât le este necesar și că ulterior acesta poate fi reutilizat sau reciclat. Să nu luăm ambalaj în plus! (pentru care, apropo, tot noi plătim!) Refolosește! Soluția pentru a reduce cantitatea de deșeuri pe care o trimitem la groapa de gunoi/stația de sortare este aceea de a găsi modalități de reutilizare a acestora. Se pot da la schimb, se pot dărui celor ce au nevoie sau pot fi folosite în alte scopuri. Reciclează! Când reciclăm, luăm materialele care nu mai pot fi folosite, lucruri pe care le considerăm deșeu și le transformăm în produse noi. Reciclarea ține deșeurile departe de groapa de gunoi și salvează resurse naturale prețioase, precum și energie și bani. 4 5
Regândește! Trebuie să fim atenți ce lucruri utilizăm și cum le utilizăm. Înainte de a utiliza sau de a achiziționa un produs, și nu după, trebuie să analizăm rentabilitatea acestuia din mai multe perspective. Regândirea acțiunilor noastre și optarea pentru produse ecologice zi de zi ar salva planeta de invazia deșeurilor. Nu uita!!! - Colectarea separată a deșeurilor este primul pas în procesul reciclării! - Colectarea separată a deșeurilor la sursă este cea mai eficientă și durabilă! Cum se colectează separat deșeurile? Ce poți face tu? Identifică deșeurile de ambalaje din locuința ta. Presează deșeurile de ambalaje din plastic, hârtie sau carton, înainte de depozitare pentru a economisi spațiul. Depozitează deșeurile de ambalaje separat de gunoiul menajer. Depune deșeurile colectate separat în pubela/containerul galben (plastic), verde (sticlă), albastru (hârtie-carton) și negru (deșeurile care nu pot fi reciclate)! Apoi, deșeurile colectate separat și depuse în pubela/containerul galben, verde și albastru sunt preluate și transportate, prin grija administrațiilor publice locale, la punctele de selectare, unde se face trierea și livrarea la firmele de prelucrare (reciclare). Frecvența de colectare poate să difere în funcție de tipul deșeurilor. Astfel, în cazul deșeurilor menajere, frecvența poate fi relativ ridicată, cel puțin o dată pe săptămână, iar frecvența de colectare a deșeurilor reciclabile (plastic, hârtie-carton, sticlă) poate fi mai redusă, o dată la două săptămâni sau chiar numai o dată pe lună. Reguli de colectare separată a deșeurilor Deșeurile reciclabile Colectarea separată a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturor și presupune efort minim din partea populației în depunerea deșeurilor reciclabile în locuri special amenajate și ușor accesibile cetățenilor, de obicei în pubela/containerul galben verde albastru. Separarea deșeurilor reciclabile de restul deșeurilor înseamnă că doar o fracție relativ redusă din totalul deșeurilor ajunge la depozitele de deșeuri, iar valorificarea (refolosirea, reciclarea) și tratarea ulterioară a deșeurilor reciclabile este mut mai ușoară, aceste deșeuri având o calitate superioară. Nu uita!!! - Deșeurile reciclabile nu trebuie aruncate împreună cu alte deșeuri, acestea trebuie colectate separat! 6 7
Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul GALBEN? PLASTIC Ce deșeuri poți colecta? Recipiente din plastic pentru băuturi (PET-uri); Pungi de plastic; Cutii pentru alimente de plastic; Caserole de plastic, tăvițe de polistiren pentru carne; Veselă de plastic puțin murdară; Folie de plastic protectoare; Cutii din plastic de la lapte și sucuri; Recipiente din plastic de la cosmetice, detergenți și produse de curățat. Ce deșeuri NU poți colecta? Capacele recipientelor care nu sunt din plastic; Folie de plastic contaminată cu deșeuri menajere; Dosare de plastic, bobliorafturi; Ambalaje din plastic în care au fost substanțe inflamabile (de exemplu combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu seringi), toxice, corozive; Produse mixte (combinații de plastic și metal), de exemplu cabluri. Sfaturi utile: - Goliți și curățați recipientele din plastic înainte de a le introduce în pubelă sau container. Îndepărtați alte materiale de pe acestea: capace și inele metalice, hârtie și carton. - Presați ambalajele din plastic pentru a reduce volumul acestora. Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul ALBASTRU? HÂRTIE și CARTON Ce deșeuri poți colecta? a) Deșeuri de ambalaj de hârtie și carton: Ambalaje de hârtie și carton curate; Cutii de carton de la diverse materiale și produse (de la electrocasnice și mobilier, de la detergenți și cosmetice, de la produse alimentare și băuturi etc.); Cartoane de ouă; Veselă de unică folosință din carton puțin murdară; Tuburile de la hârtie igienică și prosoape de bucătărie; Pungi de hârtie și hârtie de împachetat. b) Deșeuri de hârtie, tip maculatură: Ziare, reviste, cărți, pliante, broșuri; Hârtie tipărită și corespondența (documente, scrisori, plicuri vechi); Caiete și agende folosite. Ce deșeuri NU poți colecta? Deșeuri de hârtie și carton contaminate cu ulei și alte resturi de mâncare sau vopsele (șervețele de bucătărie folosite, veselă de unică folosință foarte murdară, ambalaje de hârtie foarte murdare); Hârtia cerată sau plastificată (se identifică prin rupere, dacă rămâne o peliculă de plastic care împiedică ruperea hârtiei); Hârtia cu capse; Hârtia deteriorată prin putrezire; Hârtia igienică; Pungile din hârtie impermeabilă; Produse mixte (hârtie cu metal), de exemplu cartonul laminat. Sfaturi utile: - Îndepărtați alte materiale de pe hârtia și cartonul folosit (de exemplu folii din plastic lipite de cartoane sau hârtii, bucăți de polistiren, cleme metalice etc.). - Pliați ambalajele de hârtie și carton înainte de a le introduce în pubelă sau container. În cazul în care, după pliere, ambalajele încă depășesc gabaritul gurii pubelei/containerului, așezați ambalajul alături de acestea. - Nu aruncați ambalajele de hârtie în pungi de plastic. Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul VERDE? STICLĂ Ce deșeuri poți colecta? Sticle de orice culoare (albă, cafenie sau verde) - fără dop; Borcane - fără capac; Ambalaje din sticlă de la produse cosmetice (de exemplu sticle de parfum). Ce deșeuri NU poți colecta? Geamuri, parbrize și oglinzi sparte; Resturi de porțelan și ceramică (de exemplu farfurii sparte); 8 9
Recipiente de cristal; Lustre, becuri și lămpi; Vata de sticlă; Ambalaje din sticlă în care au fost substanțe inflamabile (de exemplu combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu sânge), toxice, corozive. Sfaturi utile: - Goliți și clătiți recipientele din sticlă înainte de a le întroduce în pubelă sau container. - Îndepărtați alte meteriale de pe acestea: capace, etichete, inele metalice sau din plastic, orice altă parte metalică, din plastic sau lemn. - Nu aruncați ambalajele din sticlă în pungi de plastic. Atenție!!! În Pubele / Containere NU se colectează: - Produse combinate din: metal și plastic (de exemplu cabluri) sau din hârtie și metal (de exemplu cartonul laminat); - Cutii de vopsea, diluanți sau alte substanțe chimice periculoase; - Baterii uzate și acumulatori; - Deșeuri medicale (de exemplu seringi folosite); - Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). DEȘEURILE BIODEGRADABILE Deșeurile biodegradabile sunt biodeșeurile sau deșeurile organice provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul și compatibile cu deșeurile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare. Unde le poți colecta? într-un recipient pus undeva în bucătărie (să-ți fie la îndemână), de exemplu o căldare. La ce trebuie să ai grijă? deșeurile biodegradabile pe care le colectezi să nu fie ambalate. Nu arunca uleiul rămas de la gătit sau alte lichide în recipientul în care colectezi deșeurile biodegradabile. Ce deșeuri poți colecta? Resturi de mâncare gătită; Resturi de fructe și legume; Coji de ouă și coji de nuci; Resturi de ceai și zaț de cafea; Resturi de conserve (fără ambalaje); Alimente stricate (fără ambalaje); Iarbă, flori și frunze uscate; Plante de cameră fără ghiveci; Șervețele de hârtie; Pământ de flori degradat. Ce deșeuri NU poți colecta? Orice fel de ambalaj; Lichide, cum ar fi resturi de supă sau de lapte; Ulei folosit sau alte grăsimi lichide; Mucuri de țigări; Orice alte deșeuri care nu sunt resturi alimentare. Ce faci cu ele? aceste deșeuri pot fi compostate în grădină. Important!!! - Deșeurile biodegradabile pe care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil (compost) pentru flori, gazon, spații verzi, grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului făcute de construcții-demolări, de alunecări de teren sau eroziune. 10 11
DEȘEURILE REZIDUALE Deșeurile reziduale (amestecate) reprezintă orice deșeu care nu a putut fi colectat nici la deșeuri reciclabile și nici la deșeuri biodegradabile. Deoarece nu conțin materiale care pot fi reciclate, aceste deșeuri ajung, in principal, să fie depozitate. Unde le poți colecta? într-un recipient pus undeva în bucătărie (să-ți fie la îndemână), recipient în care pui un sac de plastic. Ce deșeuri poți colecta? Deșeuri care nu pot fi reciclate sau valorificate; Scutece de unică folosință/tampoane; Reziduurile de la animalele de casă; Conținutul sacului de la aspirator; Resturi de carne și pește, inclusiv oase; Resturi de produse lactate (unt, brânză, iaurt, smântână etc.); Mucuri de țigară; Șervețele folosite și ambalaje foarte murdare; Cioburi de ceramică (de la veselă spartă); Veselă de unică folosință foarte murdară. Ce deșeuri NU poți colecta? Orice fel de deșeu care poate fi reciclat sau valorificat; Pământ și pietre; Ambalaje contaminate cu substanțe periculoase; Ace de seringă și alte deșeuri medicale. Ce faci cu ele? aruncă-le în recipientele negre (pubele sau containere). RECICLAREA DEȘEURILOR Ce este reciclarea deșeurilor? Reciclarea presupune reintroducerea deşeurilor în circuitul economic şi transformarea acestora în resurse valoroase. Bunăoară, materiale ca hârtia-cartonul, plasticul, sticla și metalul sunt colectate, separate şi reciclate în produse noi. Acest fapt permite conservarea energiei şi a materiei prime. Atenție!!! - Când nu mai putem reduce sau refolosi, cel mai bine este să reciclăm! - Reciclarea este acea metodă de valorificare a deșeurilor, care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. - Rolul tău este cel mai simplu trebuie doar să colectezi separat! TU ești cea mai importantă parte în acest proces! Cum se reciclează deșeurile? Deşeurile municipale solide conţin o mare parte de hârtie-carton, sticlă şi plastic, acestea fiind materiale care pot fi reciclate şi reutilizate. Colectarea separată a acestor deşeuri nu este complicată, fiind necesară doar crearea unor condiţii minime şi manifestarea unui efort minim din partea populaţiei. În acest scop trebuie utilizate containere/ pubele/ saci de gunoi pentru colectarea separată a acestor deşeuri şi respectarea unui şir de sfaturi utile, pe care le expunem succint în continuare. 12 13
- Refolosește containerele și pungile de plastic în măsura posibilităţilor; - Obiectele de plastic de care nu mai avem nevoie, cum ar fi, de exemplu, jucăriile vechi, pot fi transmise şcolilor-internat şi caselor de copii; - Cumpără produse, de dorit, marcate cu simbolul reciclării. Optimală este totuşi procurarea produselor în recipiente de sticlă. PLASTICUL În ultimii 10 ani, omenirea a produs un volum de materiale din plastic egal cu întreaga producție din secolul trecut. Totodată, 50% din plasticul pe care îl folosim, îl utilizăm doar o singură dată și doar 5% din masele plastice sunt reciclate eficient. Potrivit raportului din 2015 a organizației neguvernamentale Ocean Conservacy, în fiecare an se aruncă peste 8 milioane de tone de deşeuri de plastic în oceanele lumii (aproximativ un camion de gunoi în fiecare minut). Mai mult de jumătate dintre acestea provin din cinci țări din Asia: China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam. Şi dacă nu se face nimic, până în 2025 vor fi 250 milioane de tone de deşeuri de plastic acumulate în apele globului. Anual aproximativ 500 miliarde pungi de plastic sunt folosite în lume, peste un milion de pungi sunt folosite în fiecare minut. Pungile de plastic nu sunt biodegradabile, iar odată ajunse în ocean, acestea pot determina moartea animalelor marine care se încurcă în ele sau le înghit. Nici PET-urile nu sunt biodegradabile, ceea ce are ca efect creşterea constantă a gropilor de gunoi. Reciclându-le, contribuim la reducerea impactului negativ pe care acest material îl are asupra mediului. PET-urile reciclate pot fi utilizate pentru a fabrica noi produse: covoare, machete, material pentru tricouri, încălţăminte, pulovere şi jachete, genţi, umplutură pentru haine de iarnă, saci de dormit, jucării, noi ambalaje - PET-uri alimentare și nealimentare (de exemplu cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc). Știați că? - Industria producerii maselor plastice folosește 8% din producția mondială de petrol? - O tonă de plastic reciclat înseamnă o economie de 700-800 kg de petrol? - Aproximativ 30% din plasticul produs este folosit pentru ambalare? - Prin reciclarea unei singure sticle din plastic se poate economisi suficientă energie pentru a lumina un bec de 60W timp de 6 ore? - Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau 1m 2 de covor? - Din 50 PET-uri se poate face un pulover? Sfaturi utile: - Folosește pungile din pânză, în locul celor de plastic; - Evită procurarea, pe cât posibil, a articolelor de unică folosinţă, în special a veselei; 14 15
- Renunţă pe cât posibil la cumpărarea produselor care se aruncă după folosire; - Abonează-te la ziare, reviste în comun cu cineva; - Colectează maculatura şi depune-o în pubele/containere speciale sau transporteaz-o la centrele de colectare a maculaturii; - Transmite revistele vechi către centrele medicale, saloanele de frumuseţe etc.; - Utilizează cutiile de carton pentru depozitarea şi aranjarea lucrurilor. Atenţie!!! - Nu poate fi reciclată hârtia care a fost în contact cu produsele alimentare, hârtia cerată şi cartonul laminat. HÂRTIA și CARTONUL În urma activitaţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt deşeuri de hârtie. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie. Scopurile în care este folosită hârtia sunt următoarele: 48% din consumul total de hârtie pentru ambalaje; 30% pentru tipărit şi scris; 12% în presă; 6% în igienă și menaj. Hârtia reciclată permite economisirea a circa 25% din cantitatea de energie electrică și a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea deșeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar pentru producerea hârtiei albe și se reduce semnificativ poluarea aerului. Procesul de reciclare a hârtiei presupune următoarele acțiuni principale: Depozitarea hârtiei în pubele/containere albastre cu destinația hârtie și carton; Transportarea hârtiei colectate la centre de colectare; Spălarea și tratarea hârtiei; Rafinarea, înâlbirea și decolorarea hârtiei; Crearea hârtiei sau cartonului. Știați că? - Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie? - Ziarele conțin hârtie reciclată în proporție de 50%? - Hârtia și cartonul pot fi reciclate de doar 10 ori? - O tonă de hârtie reciclată poate salva: 17 copaci; 1436 litri de benzină; 780 litri de apă; 4000 de kw de energie, aproximativ cât consumă o locuință medie, timp de 6 luni. Sfaturi utile: - Utilizează la maxim foile de hârtie, scriind pe ambele părţi sau folosind hârtiile scrise pe o parte în calitate de ciornă; 16 17
- Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisește 1,2 tone de materii prime (sodă, nisip etc.) și energie în proporție de 25%? - Reciclarea unui borcan de sticlă economisește energia suficientă pentru alimentarea unui bec de 100W timp de 4 ore? - Recipienții de sticlă pot fi refolosiți în medie de 25-30 de ori înainte de a se sparge, fiind apoi reciclați în recipienți noi, aproape la infinit? STICLA Reciclarea sticlei este o istorie fără de sfârşit. Spre deosebire de materialele de plastic sau hârtie, sticla aruncată poate fi reciclată la nesfârşit fără a-și pierde calitatea. Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice și materii prime. Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% și poluarea aerului cu 14-20%. Sticla incoloră (cea mai valoroasă) recuperată se folosește la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Acesta este motivul pentru care este recomandat ca sticla să fie separată pe culori. De ce este importantă reciclarea deșeurilor? Reciclarea reduce cantitatea de deșeuri care trebuie depozitată; Reciclarea reduce cantitatea de agenți poluanți din aer și apă; Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de CO 2 emisă prin extragerea și prelucrarea materiilor prime; Reciclarea ajută la protejarea resurselor naturale; Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversității și previne eroziunea solului; Se folosește mai puțină energie prin reciclare față de cea necesară producerii din materii prime: 95% în cazul aluminiului, 70% pentru plastic, 60% în cazul oțelului, 40% în cazul hârtiei și 40% pentru sticlă. Nu uita!!! - Reciclarea ține deșeurile departe de depozitul de gunoi! - Putem să reciclăm aproape orice, important este să reciclăm! Sfaturi utile: - Procură, dacă este posibil, produse în recipiente de sticlă; - Procurarea băuturilor în sticle returnabile înseamnă economisirea banilor Dvs. şi a producătorilor de sticlă; - Înainte de a pune sticlele în containere speciale, trebuie înlăturate în primul rând capacele de plastic, dopurile de plută, etichetele şi decoraţiunile de aluminiu sau plumb. Aceste materiale contaminează sticla, creând dificultăţi în procesul de reciclare. Atenţie!!! - Nu pot fi reciclate cristalul, sticla refractară, tuburile luminiscente, sticla armată, lămpile incandescente şi vata de sticlă. Știați că? - Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucățele mici? - Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să-și piardă din calități? 18 19
COMPOSTAREA DEȘEURILOR Deșeurile biodegradabile colectate separat - resturi de mâncare (fără carne și produse lactate), resturi vegetale din curte (frunze, crengi, plante) și gunoiul de grajd din gospodărie pot fi compostate. Prin compostarea acestora, se produce compostul - un îngrășământ natural pentru grădină rezultat din descompunerea resturilor organice. Compostarea se poate face la scară mică în gospodăriile cetăţenilor în compostoare, sau la o scară mai mare, implicând întreaga comunitate pe platforme de compostare. Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil și igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca și îngrășământ natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a i îmbunătăți proprietățile acestuia din urmă. Adăugarea de compost pe sol este considerată ca fiind un mod natural de a i crește fertilitatea și de a i reface calitatea. Ce deșeuri poți composta? Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite; Resturi de pâine și cereale; Zaț de cafea și resturi de ceai; Păr și blană; Găinaț și bălegar de cal, vacă, porc, capră, oaie, iepure; Haine vechi din bumbac sau lână mărunțită; Coji de ouă mărunțite; Coji de nucă; Cenușa de la sobe (când se arde numai lemn); Rumeguș, fân și paie; Resturi vegetale din curte (frunze, crengi, nuiele, flori); Plante de casă; Bucăți de lemn mărunțite; Ziare și hârtie mărunțite; Carton moale mărunțit. Atenție!!! - Cojile fructelor exotice sunt deșeuri mai puţin potrivite pentru compostare, deoarece conţin multe substanţe chimice pentru a putea fi proaspete mai multă vreme. - Hârtia tipărită cu una sau mai multe culori nu se recomandă pentru compostare din cauza substanţelor chimice conţinute în vopsele. 20 21
Ce deșeuri NU poți composta? Resturi de carne și pește, gătite sau proaspete; Resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă etc.); Ouă întregi; Grăsimi animale și uleiuri vegetale; Excremente de câine, pisică, umane; Scutece/tampoane; Metal, sticlă, plastic; Cenușa de la sobe (dacă sunt arși cărbuni); Resturi vegetale din curte tratate cu pesticide; Lemn tratat sau vopsit. Cum compostezi? Alege un loc mai puțin însorit din grădină și ferit de vânt și pune recipientul de compostare direct pe pământ sau pe iarbă; Încearcă, dacă e posibil, să colectezi suficiente resturi astfel încât primul strat pus în recipient să aibă o grosime de cel puțin 30 cm; Continuă să adaugi resturi din bucătărie și din grădină, ori de câte ori acestea se produc, până la umplerea recipientului; Ai grijă ca toate resturile adăugate să fie mărunțite; Ai grijă ca resturile din bucătărie să fie mereu acoperite de resturi din grădină; Dacă e foarte cald, mai stropește din când în când resturile adăugate; Din când în când mai amestecă resturile din recipient pentru a avea destul aer. Ce probleme pot apărea? Grămada miroase a ouă clocite din cauză că nu are aer suficient sau e prea multă umezeală întoarce grămada și mai adaugă frunze sau rumeguș; Deșeurile se descomun prea încet: Grămada e prea mică mai adaugă deșeuri și amestecă; Umezeală insuficientă stropește grămada și amestecă; Aer insuficient întoarce grămada; Vreme prea rece mai adaugă deșeuri ca să mărești grămada sau acoper-o cu o prelată (pânză impermebială); Lipsa deșeurilor ce conțin azot adaugă resturi de mâncare, resturi de iarbă sau găinaț/bălegar; Grămada miroase a amoniac prea multe deșeuri verzi mai adaugă frunze sau rumeguș. Când este gata compostul? Compostul este gata aproximativ în 4-6 luni, poate și un an. Compostul este închis la culoare, miroase a pământ și nu se mai cunosc resturile din care s-a format. Îl scoți din recipient și îl amesteci. Îl poți lăsa o lună două la maturat înainte de a-l folosi. Nu-ți fă griji dacă nu este fin și sfărâmicios. Chiar dacă este cu cocoloașe și lipicios, cu bucăți de crengi și coji de ou vizibile, îl poți folosi cu succes. Ce beneficii are compostul? Ajută la menținerea umidității în sol. Reduce cu până la 34% cantitatea de apă folosită pentru irigare; Ajută la reciclarea resturilor vegetale din bucătărie, grădină și alte spații; Ajută la creșterea microorganismelor și aerarea solului; Reprezintă varianta ecologică a folosirii feritizanților artificiali; Diminuează poluarea din depozitele de gunoi; Ajută la neutralizarea ph-ului din sol, creşte porozitatea şi îmbunătăţeşte structura solului. 22 23
ÎNDRUMĂRI PENTRU COLECTAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR ORGANICE: GOSPODĂRII ŞI FERME MICI Majoritatea gospodăriilor şi fermelor mici cresc un număr redus de animale, folosind păşunile comune din jurul satelor şi adăpostind aceste animale în coteţe sau grajduri pe perioada rece a anului. Deşeurile organice care se acumulează de la aceste animale pe perioada cât sunt adăpostite reprezintă un risc de poluare provocat de adăposturile deteriorate, facilităţile de depozitare neadecvate, practicile necorespunzătoare sau deversările accidentale. O serie de îmbunătăţiri ale adăposturilor, fiind combinate cu diverse metode simple de utilizare a reziduurilor (inclusiv stabilirea unor depozite comune pentru deşeurile organice ale gospodăriilor şi fermelor mici), ar reduce substanţial riscul poluării apei, ar îmbunătăţi calitatea mediului şi condiţiile de viaţă în multe sate şi ar asigura aplicarea în continuare a conceptului de reciclare a nutrienţilor pe terenurile agricole. Iată o serie de recomandări care ar trebui respectate în măsura posibilităţilor: Plasarea depozitului de gunoi mai aproape de adăposturile animalelor şi mai departe de orice curs de apă sau fântână. Un depozit simplu cu faţada deschisă, un fundament/podea de beton şi un zid impermeabil de 1,2 m ar trebui să fie suficient pentru depozitarea gunoiului solid în cele mai multe gospodării şi ferme mici. Podeaua de beton ar trebui să prezinte o înclinare/pantă de 1:100 înspre partea din faţă. Dimensiunea depozitului ar trebui aleasă în funcţie de: a) numărul animalelor şi b) perioada de depozitare a îngrăşămintelor organice, atunci când acestea nu sunt necesare sau nu pot fi aplicate. Această dimensiune poate varia în funcţie de condiţiile din timpul iernii, dar un minim de capacitate pentru o lună de zile de stocare trebuie pus la dispoziţie. Este necesară stocarea pe verticală a gunoiului pentru a creşte capacitatea de depozitare şi a reduce suprafaţa peste care plouă (aceasta va reduce scurgerile din depozit). În mod ideal depozitul ar trebui să prezinte un acoperiş cu o înălţime care să permită adăugarea sau scoaterea gunoiului cu uşurinţă. Neadmiterea scurgerilor din adăposturi în sol, şanţ de scurgere, pârâu, râu, lac sau fântână din apropiere. În mod ideal, ar trebui prevăzute canale de drenare în podeaua adăposturilor şi a depozitelor de gunoi pentru a colecta toate dejecţiile lichide şi urina. Toate aceste canale trebuie conectate la un puţ bine izolat sau un tanc de stocare (de exemplu, de 250-500 litri capacitate) pentru dejecţiile lichide. Aceste tancuri sau puţuri trebuie prevăzute cu un capac greu, bine ajustat, şi un lacăt pentru a preveni orice intrare accidentală. Tancurile sau puţurile de scurgere trebuie golite regulat una dintre opţiuni este scoaterea lichidului cu o găleată şi turnarea acestuia peste gunoiul solid din depozit, astfel ca acesta să poată absorbi dejecţiile lichide. Pentru a fi mai eficient, lichidul trebuie aplicat atunci când depozitul de gunoi este aproape plin. O altă opţiune este de a folosi un vidanj mobil, astfel încât dejecţiile colectate de la mai multe ferme şi gospodării să poată fi aplicate direct pe terenurile unde e necesar. Neadmiterea intrării apei de ploaie de pe acoperişuri şi/sau din curte în depozitul de gunoi. Compostarea gunoiului de grajd solid prin răscolirea regulată a acestuia şi amestecarea cu deşeuri vegetale şi deşeuri rezultate după recoltare. 24 25
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ În prezent, în statele membre ale Uniunii Europene (UE) sistemul de colectare separată a deșeurilor prevede colectarea deșeurilor de hârtie și carton, sticlă, mase plastice și metale. Potrivit ultimelor date Eurostat (2016) referitor la gestionarea deșeurilor, în medie în UE sunt generate 482 kg/locuitor de deșeuri municipale. România se află pe primul loc între ţările din UE care generează cele mai puţine deşeuri municipale - 261 kg/locuitor, estimate prin sistemul de gestionare al deșeurilor. După România se clasează Polonia cu 307 kg/ locuitor şi Cehia cu 339 kg/locuitor, iar la polul opus, pe primul loc la generarea deşeurilor municipale se află Danemarca cu 777 de kg/locuitor, urmată de Cipru cu 640 kg/locuitor și Germania cu 627 kg/locuitor. sursa: Eurostat În perioada 1995-2016 gestionarea deșeurilor în UE a atins progrese, astfel încât: Cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut cu 85 mil. tone sau cu 59%, de la 145 mil. tone (302 kg/locuitor) în 1995 la 60 mil. tone (118 kg/locuitor) în 2016. Aceasta corespunde unei scăderi medii anuale de 4,1%. Cantitatea de deșeuri reciclate a crescut de la 25 mil. tone (52 kg/ locuitor) în 1995 la 72 mil. tone (141 kg/locuitor) în 2016, cu o rată medie anuală de 5,2%. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a crescut de la 11% la 29%. sursa: Eurostat, 2016 26 27
Recuperarea materialului organic prin compostare a crescut cu o rată medie anuală de 5,1% în perioada 1995-2016, de la 14 mil. tone (30 kg/locuitor) în 1995 la 40 mil. tone (78 kg/locuitor) în 2016. Incinerarea deșeurilor a crescut constant în perioada de referință, deși nu la fel de mult ca reciclarea și compostarea. Cantitatea de deșeuri municipale incinerate s-a mojorat cu 36 mil. tone sau cu 112%, de la 32 mil. tone (67 kg/locuitor) în 1995 la 68 mil. tone (133 kg/locuitor) în 2016. În perioada 2005-2016 depozitarea deșeurilor a scăzut în medie cu până la 5,4% pe an. Astfel, statele membre vor trebui să instituie, până în 2025, un sistem de colectare separată pentru textile şi pentru deşeurile periculoase din gospodării. Totodată, până în 2023, biodeşeurile vor trebui colectate separat. Obiectivele specifice pentru ambalaje vor fi următoarele: Până în 2025 Până în 2030 Toate ambalajele 65% 70% Materiale plastice 50% 55% Lemn 25% 30% Metale feroase 70% 80% Aluminiu 50% 60% Sticlă 70% 75% Hârtie și carton 75% 85% Aceste obiective vor încuraja utilizarea ambalajelor reciclabile și a ambalajelor reutilizabile. sursa: Eurostat Oficialii europeni la începutul anului 2018 au aprobat cea mai modernă legislaţie în materie de deşeuri la nivel mondial, norme care stabilesc obiective cu forță juridică obligatorie pentru reciclarea deșeurilor și reducerea depozitării deșeurilor cu termene fixe. Statele membre au convenit asupra următoarelor obiective privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale: Până în 2025 Până în 2030 Până în 2035 Deșeuri municipale 55% 60% 65% 28 29
DICȚIONAR EXPLICATIV AL SIMBOLURILOR ECO CARE NE AJUTĂ SĂ RECICLĂM Acest simbol ne amintește că ar trebui să fim buni cetățeni și să aruncăm deșeurile la coș, dar nu în natură. Nu conține însă nicio referire la modul în care ar trebui să colectăm deșeurile sau la caracterul lor reciclabil. PS - Polistiren: tăvi, pahare de unica folosință, cutii de iaurt etc. Cod 6. Alte tipuri de plastic (Policarbonate), combinații ale celor de mai sus: ochelari de soare, computere, DVD-uri etc. Cod 7-19. Simbolul avertizează consumatorul că ar trebui să arunce ambalajul într-un container destinat sticlei. Indică faptul că recipientul din sticlă este reciclabil. Simbol pentru aluminiul reciclabil. Indică faptul că recipientul conține aluminiu reciclabil. Bucla Mobius - simbolul internațional al reciclării. Produsul sau o anumită parte din componenetele produsului pot fi reciclate. Bucla Mobius % - indică procentajul în care, pentru producerea produsului, au fost folosite materiale reciclate. Simbolul eco-ambalajului. Punctul verde simbol internațional care indică faptul că producătorul a avut o contribuție la reciclarea ambalajelor. Nu înseamnă neapărat că ambalajul poate fi reciclat sau că este făcut din material reciclat. Sistemul de identificare și marcare a ambalajelor din plastic PET - Polietilen tereftalat: recipienți pentru băuturi și ulei, caserole de unică folosință etc. Cod 1; HDPE - Polietilenă de mare densitate: recipienți pentru produse chimice (șampoane, detergenți lichizi, clor, soluții de curățat), lădițe pentru fructe-legume, lăzi de băuturi, butoaie etc. Cod 2; PVC - Policlorură de vinil: dopuri, tăvi, folie, țevi, furtunuri de apă, tuburi, mobilier ușor, carduri, autocolante etc. Cod 3; LDPE - Polietilenă de joasă densitate: pungi, saci, folii etc. Cod 4; PP - Polipropilenă: dopurile de la PET-uri, cutii de margarină, pahare, diverse ambalaje alimentare etc. Cod 5; Simbolul care face referire la oțel. Majoritatea conservelor sunt confecționate din tinichea, o foaie subțire de tablă de oțel. Prin urmare, dacă întâlnim simbolul alăturat, trebuie să știm că oțelul din produs poate fi reciclat. Electrocasnicele, telefoanele mobile, echipamentele IT sau alte produse electrice sau electronice care au acest simbol pot fi reciclate. În Republica Moldova, există mai multe organizații care se ocupă cu colectarea Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice. Produsele care au obținut dreptul de a afișa acest simbol pot fi transformate în compost. Certificarea este acordată de organizația European Bioplastic, pe baza standardului european EN 13432/14955. Pentru a obține dreptul de a utiliza simbolul alăturat, producătorul trebuie să demonstreze că hârtia sau cartonul din care este confecționat produsul este obținut în proporție de 50, 70 sau 100% din fibre de hârtie sau carton reciclate, iar nu din resturi generate în mori. Prin urmare, atunci când îl întâlnim, vom avea garanția unui produs obținut total sau parțial din materii reciclate. 30 31
Surse bibliografice: Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016, disponibilă la: http://lex. justice.md/md/368030/ http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/municipal_ waste_statistics http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/02/23/ eu-ambassadors-approve-new-rules-on-waste-management-and-recycling/ https://oceanconservancy.org/wp-content/uploads/2017/04/full-reportstemming-the.pdf https://www.recyclenow.com/recycling-knowledge/packaging-symbolsexplained http://www.maramurescurat.ro/ro/colectare-selectiva/colectareselectiva https://www.hartareciclarii.ro/pages/cumcolectezi http://www.turnulsfatului.ro/2016/10/21/primaria-informeaza-cedeseuri-colectam-pubela-galbena/ http://www.arenamedia.ro/index.php/utile/9466-plasticul-curiozitati-sioportunitati-de-reciclare https://casaecologicaintrevissirealitate.wordpress.com/2014/12/08/ colectarea-depozitarea-si-reciclarea-deseurilor/ https://plasticoceans.org/the-facts/ http://italplast.eu/blog/11-de-ce-sa-reciclam/ http://www.sibiulrecicleaza.ro/?page_id=282 32
Programul de Cooperare Teritorială în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina Statele Membre ale Uniunii Europene au decis să-și unească cunoștințele, resursele și destinele. Împreună, au construit o zonă de stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă, păstrând totodată diversitatea culturală, toleranța și libertățile individuale. Uniunea Europeană s-a dedicat ideii de împărtășire a realizărilor și valorilor cu statele din afara granițelor sale. Programul de cooperare teritorială oferă țărilor din cadrul Parteneriatului Estic oportunitatea de a identifica și soluționa împreună provocările comune din regiunile de frontieră în vederea asigurării unei dezvoltări economice și sociale durabile la nivel local. Programul de Cooperare Teritorială din cadrul Parteneriatului Estic cuprinde patru programe de cooperare teritorială: Armenia - Georgia, Azerbaidjan - Georgia, Belarus - Ucraina și Moldova - Ucraina. www.eaptc.eu Aplicantul Consiliul raional Fălești str. Ștefan cel Mare 50, MD 5902 or. Fălești, Republica Moldova Tel./Fax: +373 259 24252 E-mail: crfalesti@gmail.com Web site: www.cr-falesti.md Partenerul 1 Consiliul local Novoselitsa str. Chkalov 3, 60300 or. Novoselitsa, regiunea Cernăuți, Ucraina Tel: +380 3733 50461 Fax: +380 3733 50753 E-mail: novmeria@gmail.com Partenerul 2 Centrul Regional de Mediu Moldova (REC Moldova) str. Alexei Șciusev 63, MD 2009 Chișinău, Republica Moldova Tel: +373 22 435441 E-mail: info@rec.md Web site: www.rec.md Partenerul 3 Asociația Obștească CUTEZĂTORUL str. Ștefan cel Mare 50, MD 5902 or. Fălești, Republica Moldova Tel./Fax: +373 259 22951 E-mail: afusa@rambler.ru Web site: www.cutezatorul.org.md Partenerul 4 Organizația Obștească Agenția de Dezvoltare Economică și Colaborare Transfrontalieră din Novoselitsa str. Rizdveana 16A or. Novoselitsa, regiunea Cernăuți, Ucraina Tel./Fax: +380 3733 50521 E-mail: lana.rodnik@gmail.com Ghid elaborat și publicat în cadrul proiectului Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide - nr. 83250531, co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina. Durata proiectului: 13 decembrie 2017-12 februarie 2019. Această publicație a fost editată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acesteia intră în responsabilitatea Centrului Regional de Mediu Moldova și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.