STATUTUL PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal) PREAMBUL Asumând că Atât capitalismul, cât și comunismul și-au epuizat capacitatea de a face bin

STATUTUL PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal) PREAMBUL Asumând că Atât capitalismul, cât și comunismul și-au epuizat capacitatea de a face bine pe scară largă umanității, păstrându-și în schimb intacta capacitatea de a face rău ființei umane individuale. 1 Doctrinele tradiționale corespund unor realități sociale trecute și este necesară actualizarea gândirii doctrinare pentru a fi în consens cu realitățile sociale, culturale și științifice prezente. 2 Omenirea trebuie protejată de excesele individualismului extrem și de cele ale colectivismului exacerbat, spre care au tins succesiv, într-o oscilație întreținută, societățile de până acum. 3 Partidul Puterii Umaniste (social liberal) consideră că Doctrina Umanistă și principiile Umanismului Pragmatic reprezintă soluția optimă pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și pașnice, a întregii societăți omenești. 1 Dan Voiculescu, Societatea Umanistă, Editura Intact, 2004, pag.3. 2 Dan Voiculescu, ibid. 3 Dan Voiculescu, Doctrina secolului XXII, Ce va urma după capitalism?, Editura RAO, 2018, p.210. 1 of 53

Doctrina umanistă asumă în centrul preocupărilor sale Omul, cu înzestrările morale și atributele sale definitorii. Înzestrările morale esențiale: DEMNITATEA, ONOAREA și CURAJUL. Cele trei înzestrări morale esențiale DEMNITATE, ONOARE, CURAJ - au, în viziunea umanismului pragmatic 4, două componente fundamentale: respectul de sine și altruismul. Respectul de sine se descoperă și se consolidează în cadrul desfășurării unei acțiuni utile pentru societate. Persoana ajunge să se valorizeze reflectându-se în rezultatul efortului său în ceilalți. Când se simte util și apreciat, ajuns pe locul său potrivit în societate nici mai sus, nici mai jos, nici mai la stânga, nici mai la dreapta omul ajunge în armonie cu propriul rol și statut și nu mai are motive să se camufleze, să se ascundă, să denatureze realitatea. Așadar, din respectul de sine decurge cu necesitate sinceritatea, condiție a comportamentului moral. Asumând această axiomă, concepția umanistă demonstrează obiectiv că între crizele economice și morale care afectează constant o societate, există o relație de intecondiționare. Omul imoral, care nu și-a găsit încă locul util în societate, blochează dezvoltarea economică. Altruismul reprezintă componenta umanitaristă a doctrinei umaniste care denunță egoismul, intoleranța (și consecințele acesteia: rasismul, xenofobia) nu numai de pe poziții morale, ci și din considerente pragmatice. Orice formă de intoleranță sau de limitare a drepturilor unor categorii limitează libera concurență și selecția eficientă a valorilor, ducând pe termen mediu și lung la ineficiența economică, dezechilibru social și derivă morală. Totodată, indiferența față de categoriile 4 Dan Voiculescu, Doctrina secolului XXII, Ce va urma după capitalism?, Editura RAO, 2018, p.245. 2 of 53

vulnerabile perpetuează și adâncește dezechilibre care, în cele din urmă, vor afecta întreaga societate. Din această perspectivă, altruismul nu este doar o înzestrare nobilă a ființei umane, ci și o foarte eficientă practică de a asigura solidaritatea unei națiuni. Inserția între onoare și societate se plasează sub semnul admiterii diferențelor naturale dintre oameni, dar și a obligativității libertății de șanse. Societatea umanistă asigură posibilitatea dobândirii respectului de sine al fiecărui individ prin educație, cultură, justiție, sănătate și un nivel adecvat de civilizație materială și spirituală. În schimb, o societate dictatorială - clădită pe datele nocive concrete generate de utopia comunistă - anulează respectul de sine al membrilor săi, după cum o societate aflată sub semnul liberalismului radical, al profitului cu orice preț limite dovedite ale sistemului capitalist descurajează orice formă de altruism. 5 Atributele definitorii ale ființei umane: LIBERTATEA și CREATIVITATEA 6 Libertatea, din perspectiva umanistă, conține trei dimensiuni: libertatea de acțiune, libertatea de posesie, libertatea de expresie. Libertatea de acțiune are drept principal criteriu metodologic Pragmatismul. În consecință, acțiunea, dezirabilă și confirmată social, a oricărei persoane trebuie să se exercite într-un scop util, cu resurse adecvate, să-și atingă obiectivele într-un interval de timp care să o păstreze în limitele eficienței, să se încadreze într-un raport beneficiicosturi pozitiv și să nu limiteze arbitrar libertatea de acțiune a altei persoane. 5 Dan Voiculescu, A patra cale, Editura Bibliotheca, 2015, p. 39. 6 Dan Voiculescu, Societatea Umanista, Editura Intact, 2004, pag.183. 3 of 53

Libertatea de posesie legitimă (categorie care include proprietatea, fără a se limita doar la ea) este inviolabilă. Atributul posesiei reprezintă un drept inalienabil al ființei umane. În condițiile statului de drept, o proprietate legal dobândită nu poate fi anulată, limitată sau modificată fără acordul liber și explicit al persoanei care deține proprietatea. Libertatea de expresie (categorie care include libertatea de vot, fără a se limita doar la ea) conferă ființei umane posibilitatea de a-și manifesta neîngrădit convingerile și valorile, de a-și promova liber obiectivele cristalizate în urma proceselor cognitive. În sens umanist, acest tip de libertate - atribut al individului, nu al unui grup - asigură depolitizarea și, mai ales, dezideologizarea instituțiilor și acțiunilor publice. Creativitatea există, în concepția umanistă, în mod virtual în orice ființă umană. Raportându-ne la un standard plasat în media înzestrărilor umane, fiecare persoană are un potențial creativ. Însă concretizarea acestuia este condiționata de: i. identificarea și cultivarea la timp a creativității particulare a oricărei ființe; ii. înlăturarea factorilor psihici și sociali care pot bloca sau perverti creativitatea; iii. Deschiderea spre noi domenii sociale în care să se poată manifesta util potențialul creator. Dar chiar și în cazurile în care creativitatea nu reușește să se manifeste explicit, existența sa rămâne deosebit de importantă pentru că permite oricărei persoane să recunoască această valoare la cei care au reusit să o concretizeze. Din perspectiva umanismului pragmatic, în virtutea propriului interes și al atributului onoarei, omul are tendința de a respecta, sprijini și urma creativitatea atunci când o întâlnește. Această concluzie se bazează, în egală măsură, atât de pe încrederea în caracterul superior al înzestrărilor ființei umane, cât și pe utilitatea generală a creației, confirmată constant în evoluția umană. 4 of 53

În concepția umanistă, succesul oricărei societăți este dat de proporția în care reușește să identifice, să cultive, să motiveze și să utilizeze valorile din propriile rânduri. Locul fiecărei națiuni e dat de valorile create de membrii săi de excepție reflectate în media creativității și productivității naționale. Resursele creative ale unei comunități, ale unei națiuni sunt, însă, permanent în pericol de a se pierde, fie prin neglijență abandonarea eforturilor de a căuta valorile în toate mediile, de a le cultiva printr-un sistem educațional adecvat și de a le promova într-un sistem general accesibil de concurență loială fie prin relocarea determinată de comunitățile/națiunile de succes care reușesc să atragă masiv valori din exterior. De observat că acesti poli de atracție care aspiră constant creativitatea și-au construit reușita exact prin recunoașterea și fructificarea valorii umane. INDIVIDUALUL și COLECTIVUL, contopite organic 7 Atât înzestrările morale esențiale (DEMNITATE, ONOARE, CURAJ) cât și atributele definitorii ale ființei umane (LIBERTATEA și CREATIVITATEA) evidențiază dubla determinare (dubla natură) a omului ca ființă individuală și ființă colectivă simultan. Dacă în concepțiile tradiționale, individul și colectivitatea sunt tratate ca entități separate și, uneori, antagonice, în viziunea umanistă, nu sunt doar complementare, ci chiar contopite organic. Din punct de vedere individual, umanismul înseamnă o revoluție morală, iar din perspectiva comunitară, reprezintă asumarea bunului-simț ca principiu fundamental al interacțiunii sociale. Opțiunea pentru umanism 7 Dan Voiculescu, A patra cale, Editura Bibliotheca, 2015, p. 80. 5 of 53

nu constituie o simplă alternativă politică, ci o asumare a ordinii naturale a lucrurilor. 8 OMUL potrivit la locul potrivit Asumând că dezvoltarea armonioasă a întregului potențial uman este determinată de echilibrul dintre înzestrările native, valorile morale, aspirațiile sociale și realizările concrete, Partidul Puterii Umaniste va aplica în toate demersurile sale (inclusiv în sfera promovării în structurile interne și în pozițiile de responsabilitate publică), înainte de orice alte criterii, principiul OMUL potrivit la locul potrivit. În concepția umanistă, suma valorilor individuale determină valoarea unei națiuni. O țară în care fiecare individ este susținut să își găsească locul și să-și împlinească potențialul - devenind un Om respectat, informat, util, prosper va fi, la rândul său, un stat respectat și prosper. 9 8 Dan Voiculescu, Societatea Umanistă, Editura Intact, 2004, pag.236. 9 Dan Voiculescu, Omenirea, încotro?, Editura NICULESCU, p.137. 6 of 53

CAPITOLUL I IDENTITATEA ŞI VALORILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal) A. IDENTITATEA PARTIDULUI Art. 1. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este persoană juridică de drept public, a cărui activitate se desfăşoară pe întreg teritoriul României, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii partidelor politice, precum şi cu reglementările prezentului statut care contribuie la exercitarea voinței publice a cetățenilor, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. (2) Denumirea integrală a partidului este Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), iar denumirea prescurtată este PPU (social-liberal). (3) Semnul permanent al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) este un contur de cal alb în galop sub care este înscrisă sintagma PPU (social-liberal). Fondul semnului permanent al partidului este alb iar reprezentarea grafica este inscrisa intr-un patrulater, avand culoarea bleu. Reprezentarea grafică, alb-negru și color a semnului permanent este parte integrantă a prezentului Statut. (anexele 1 + 2). (4) Semnul permanent al partidului este inscripţionat pe toate însemnele şi documentele oficiale, precum şi pe materiale de promovare ale PPU (social-liberal), în aranjamentele grafice aprobate de conducerea partidului. Schimbarea sau modificarea semnului electoral se realizează în conformitate cu prevederile statutare şi dispoziţiile legale. (5) Sediul central al Partidului Puterii Umaniste din România (socialliberal) este situat în Piața Presei Libere, Nr. 1, corp D1, etaj 8, sector 1, București. 7 of 53

(6) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) urmăreşte numai obiective politice. (7) Durata de funcţionare a partidului este nedeterminată. B. VALORILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal) Art. 2. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) a apărut din necesitatea reevaluării rolului individului în societate, precum şi a relaţiilor dintre acesta şi instituţiile statului. (2) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) promovează doctrina umanismului politic de orientare social-liberală. Această doctrină oferă repere teoretice şi practice pentru soluţionarea contradicţiilor majore manifestate în cadrul principalelor sisteme politice ale societăţii contemporane. Art. 3. - Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) sunt: a) manifestarea liberă a personalităţii umane prin exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; b) responsabilitatea umană, factor de armonizare a aspiraţiilor individului cu interesele generale ale societăţii; c) cunoaşterea, mijloc de dobândire a libertăţii individului şi condiţie de asumare a responsabilităţii; d) proprietatea privată, factor de garantare a protecţiei economice şi sociale, condiţie de manifestare a libertăţii şi responsabilităţii individuale. 8 of 53

Art. 4. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este formaţiunea angajată pentru a-i reprezenta politic pe toţi aceia care cred în democraţie şi în valoare, în necesitatea împlinirii personalităţii şi afirmării demnităţii umane. Având în vedere că personalitatea şi demnitatea umană se pot afirma numai în condiţiile existenţei unui anumit nivel de bunăstare, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) susţine interesele întreprinzătorilor particulari şi iniţiativa privată, pledează pentru solidaritate socială în folosul categoriilor defavorizate. Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) acţionează pentru dezvoltarea clasei de mijloc în România şi promovarea capitalului autohton. CAPITOLUL II MEMBRII PARTIDULUI Art. 5. (1) Poate deveni membru al Partidului Puterii Umaniste (socialliberal), pe baza liberei adeziuni, orice cetăţean român care, potrivit Constituţiei, are drept de vot fără deosebire de rasă, naţionalitate, etnie, religie, sex, avere sau origine socială şi care îndeplineşte următoarele condiţii: a) a împlinit vârsta de 18 ani; b) aderă la principiile doctrinei umaniste, acţionează pentru înfăptuirea programului politic şi respectă statutul partidului; c) are o conduită profesională, morală şi politică. (2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află. (3) Pot deveni membri ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenie română dar au domiciliul în România. 9 of 53

Art. 6. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) are următoarele categorii de membri: membri fondatori, membri şi membri de onoare. Art. 7. - Membrii fondatori sunt cei care au înfiinţat Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), precum si cei care aderă la Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) până la primul Congres al partidului. Art. 8. - Membrii de onoare ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) pot fi persoane din ţară şi din străinătate cetăţeni români care s-au remarcat în mod deosebit. Calitatea de membru de onoare se acordă de către Forumul Umanist. Art. 9. - Calitatea de membru al Partidului Puterii Umaniste (socialliberal) se dobândeşte de la data depunerii adeziunii scrise (cererii de primire în partid) la clubul politic umanist, dacă aceasta este acceptată de clubul politic umanist şi avizată de biroul executiv judeţean. Art. 10. - Confirmarea sau respingerea cererii de primire în partid se face în termen de 3 zile de la data discutării acesteia în biroul executiv judeţean, dar nu mai târziu de 15 zile de la înregistrarea acesteia. În cazul respingerii cererii de intrare în partid, cei interesaţi pot face contestaţie la organul ierarhic superior, în termen de 30 zile de la data primirii comunicării. Art. 11. - Calitatea de membru al Partidului Puterii Umaniste (socialliberal) se atestă prin carnetul de membru, eliberat potrivit deciziei Biroului Executiv şi cu plata la zi a cotizaţiei. 10 of 53

Art. 12. - Nu pot fi membri ai Partidului Puterii Umaniste (socialliberal): a) persoanele care fac parte din alte partide sau formaţiuni politice din ţară sau străinătate; b) persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării sau infracţiuni săvârşite cu violenţă; c) persoanele care promovează extremismul, fascismul, anarhismul, rasismul, şovinismul şi orice alte idei şi acţiuni extremiste sau contrare drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Art. 13. - Evidenţa membrilor partidului se ţine în mod centralizat la Bucureşti, la sediul central al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). CAPITOLUL III DREPTURILE MEMBRILOR Art. 14. - Membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) au următoarele drepturi: a) să participe la orice activitate cu caracter politic organizată de partid; b) să contribuie la îmbunătăţirea statutului, a programului politic şi a altor documente programatice care orientează activitatea partidului; c) să-şi expună liber opiniile în legătură cu orice problemă care priveşte activitatea partidului şi a membrilor săi, indiferent de funcţiile pe care aceştia le deţin în partid; d) să propună, individual sau în cadrul organizat al partidului, proiecte de documente, hotărâri şi măsuri, menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii partidului, precum şi a unor domenii din viaţa politică, economică, socială, spirituală; 11 of 53

e) să candideze şi să propună candidaţi pentru a fi aleşi în organele de conducere ale partidului sau pe listele electorale, în vederea alegerii în organele locale şi centrale ale puterii şi administraţiei de stat; f) să ceară sprijin partidului în cazurile în care le sunt încălcate drepturile înscrise în Constituţie şi în legile ţării; g) să sesizeze organele ierarhic superioare ale partidului în situaţiile în care consideră că unele hotărâri luate de liderii cluburilor sau de organele din care fac parte nu sunt în concordanţă cu prevederile programului sau statutului partidului; h) să participe şi să-şi exprime opinia în adunările sau şedinţele în care urmează să se discute activitatea sau comportarea proprie. CAPITOLUL IV ÎNDATORIRILE MEMBRILOR Art. 15. - Membrii partidului îşi asumă următoarele îndatoriri: a) să promoveze principiile doctrinei umaniste, obiectivele programului politic al partidului, prevederile programelor pe domenii de activitate ale Partidului Puterii Umaniste (social-liberal); b) să participe la activitatea politică şi organizatorică a partidului şi să acţioneze pentru menţinerea şi întărirea unităţii acestuia; c) să respecte şi să aplice prevederile statutului şi ale programului partidului; d) să ducă la îndeplinire sarcinile ce li se încredinţează şi hotărârile luate de organele de conducere ale partidului; e) să militeze pentru asigurarea caracterului democratic al vieţii interne de partid; 12 of 53

f) să nu facă declaraţii publice în numele partidului, decât în limitele mandatului încredinţat; g) să respecte cu stricteţe disciplina de partid, aceeaşi pentru toţi membrii partidului, indiferent de poziţia pe care o au în societate, sau de funcţiile încredinţate de partid; h) să militeze cu consecvenţă pentru promovarea umanismului politic şi a solidarităţii umane în societatea românească, pentru creşterea bunăstării individuale şi generale; i) să fie sinceri şi să dea dovadă de spirit colegial, de întrajutorare, de încredere şi respect faţă de ceilalţi membri ai partidului; j) să aibă o comportare demnă, să manifeste grijă şi responsabilitate faţă de familie şi educaţia copiilor; k) să acţioneze consecvent pentru prevenirea şi combaterea oricărei manifestări de abuz de putere, folosirii în interes propriu şi în dauna cetăţenilor a funcţiilor publice; l) să lupte pentru refacerea şi ocrotirea mediului ambiant, împotriva degradării acestuia; m) să combată parazitismul, înşelătoria, minciuna, corupţia şi orice formă de obţinere a unor venituri ilicite; n) să aibă, în toate împrejurările, o conduită politică, morală şi profesională care să le asigure un înalt prestigiu în faţa cetăţenilor. Unitatea dintre vorbă şi faptă trebuie să caracterizeze fiecare membru al partidului; o) să plătească lunar cotizaţia de membru; p) să sprijine partidul, potrivit opţiunilor, prin donaţii în conformitate cu reglementările legale; 13 of 53

q) să nu se prevaleze de calitatea de membru sau de funcţiile deţinute în partid sau în instituţiile publice, pentru atingerea unor scopuri personale sau pentru dobândirea de avantaje economice şi financiare necuvenite; r) O hotărâre adoptată statutar este obligatorie pentru toţi membrii organizaţiei respective. CAPITOLUL V SANCŢIUNI, ÎNCETAREA SAU PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU DE PARTID Art. 16. - (1) Membrii partidului care săvârşesc fapte ce contravin statutului sau aduc prejudicii partidului pot primi, în funcţie de gravitatea faptelor, următoarele sancţiuni: atenţionare verbală, atenţionare scrisă, revocare din funcţia de conducere, retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid. (2) La nivel central se instituie Registrul Sancţiunilor în care Secretariatul General consemnează toate sancţiunile aplicate membrilor Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal) (3) Întocmirea şi actualizarea Registrului este sarcina Secretarului General al PPU. Art. 17. - Atenţionarea verbală se aplică membrilor de partid care au săvârşit unele greşeli sau fapte reprobabile, care nu aduc prejudicii grave partidului. Atenţionarea constă în observaţiile verbale care se fac membrului de partid în şedinţa clubului politic din care face parte sau în consiliul local, consemnându-se ca atare în procesul-verbal al şedinţei consiliului. Cel nemulţumit de atenţionare poate sesiza în termen de 30 de zile Comisia de etică, litigii şi petiţii la nivel judeţean. 14 of 53

Art. 18. - Atenţionarea scrisă se aplică membrilor de partid, după sancţionarea cu atenţionare verbală, în urma săvârşirii unor abateri repetate. Atenţionarea constă în observaţiile transmise în scris membrului de partid în şedinţa clubului politic din care face parte sau în consiliul local, consemnându-se ca atare în procesul-verbal al şedinţei consiliului. Cel nemulţumit de atenţionare poate sesiza în termen de 30 de zile Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii la nivel judeţean. Art. 19. - Revocarea din funcţia de conducere a unor membri se hotărăşte de către organul care i-a ales sau de către organul de conducere ierarhic superior. Hotărârea se pronunţă cu votul majorităţii membrilor organului de conducere respectiv. Împotriva hotărârii de revocare, cei interesaţi pot face contestaţie la Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii judeţeană sau centrală în termen de 30 zile de la data comunicării hotărârii. Art. 20. - (1) Retragerea sprijinului politic se aplică, la abateri grave, parlamentarilor partidului, aleşilor locali, precum şi reprezentanţilor partidului din administraţia locală şi centrală. (2) Retragerea sprijinului politic se hotărăşte de către Biroul Executiv, cu validarea Forumului Umanist. Art. 21. - (1) Excluderea este sancţiunea ce se aplică membrilor de partid care, prin faptele lor, încalcă statutul în mod deliberat sau aduc prejudicii grave prevederilor statutului şi programului partidului. (2) Excluderea unui membru al Partidului Umanist din România (social-liberal) se hotărăşte, cu majoritate de voturi, de către Consiliul Judeţean, la propunerea Consiliului Local sau a Clubului politic umanist din care face parte, excluderea urmând a fi validată de Forumul Umanist. 15 of 53

Art. 22. - Hotărârea de excludere poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii Judeţeană sau prin apel la Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a partidului la nivel central după caz. Hotărârile neatacate în apel rămân definitive. Art. 23. - Sancţionarea membrilor Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal) care deţin funcţii de conducere în partid la nivel judeţean şi naţional se face de către organele de conducere din care aceştia fac parte şi se validează de către Forumul Umanist. Art. 24. - Nicio sancţiune nu poate fi hotărâtă fără invitarea celui în cauză de a participa la dezbaterea şi susţinerea nevinovăţiei sale. Art. 25. - (1) Calitatea de membru al partidului încetează prin: demisie, suspendare, pierderea cetăţeniei române, deces şi se pierde prin: excludere din partid sau înscrierea într-un alt partid politic. (2) Demisia are loc în baza şi la data depunerii cererii, ca expresie a voinţei liber exprimate, de persoana în cauză. (3) Suspendarea se face la cerere în cazul în care un membru de partid este promovat într-o funcţie publică pentru care în legislaţie este prevăzută în mod expres interdicţia de a face parte dintr-un partid politic. (4) Persoana aflată în suspendare din cauza unei incompatibilităţi privind calitatea de membru de partid prevăzută de lege îşi păstrează la reînscrierea în partid vechimea avută anterior suspendării. Art. 26. - În cazul încetării sau pierderii calităţii de membru al partidului, cel în cauză va fi radiat din evidenţele Filialei Judeţene respective şi ale Secretariatului General. 16 of 53

CAPITOLUL VI STRUCTURA PARTIDULUI Art. 27. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este organizat şi funcţionează pe întreg teritoriul ţării la nivel local, judeţean şi central. (2) Membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) sunt grupaţi în Cluburi politice umaniste, constituite pe criteriul administrativ teritorial. (3) Cluburile politice umaniste, cel puţin trei, dintr-o localitate se constituie într-o Filială Locală. (4) Totalitatea Filialelor Locale dintr-un judeţ şi din Municipiul Bucureşti se constituie în Filiala Judeţeană. Filiala Municipiului Bucureşti are statut de Filială Judeţeană, filialele sectoarelor Municipiului Bucureşti având statut de Filiale Locale. (5) Totalitatea Filialelor Judeţene constituie structura partidului la nivel naţional. Art. 28. - Alegerea organelor de conducere ale partidului la nivel local, judeţean şi central se face prin vot secret. Clubul politic umanist Art. 29. - (1) Clubul politic umanist este unitatea organizatorică ce stă la baza structurii partidului. (2) Un Club politic umanist se poate constitui din minimum 5 şi maximum 20 de persoane cu domiciliul, de regulă, în aceeaşi localitate. (3) La data constituirii sale, Clubul politic umanist alege, prin vot secret liderul, viceliderul şi secretarul clubului. 17 of 53

Art. 30. - (1) Clubul politic umanist se întruneşte obligatoriu în şedinţe lunare şi ori de câte ori este necesar. Convocarea clubului se face de către liderul Clubului politic umanist sau vicelider. (2) la fiecare sedinţă lunară se întocmeşte un proces-verbal al Cluburilor politice umaniste care se predau, în original, la Birourile Executive Locale ale filialelor din care fac parte în maxim 10 zile de la data la care a avut loc şedinţa. Art. 31. - Clubul politic umanist are următoarele funcţii: a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către structurile partidului ierarhic superioare; b) militează pentru primirea de noi membri; c) alege, din doi în doi ani, liderul şi viceliderul Clubului politic umanist; d) desemnează delegaţi pentru Conferinţele Filialelor Locale şi propune candidaţi pentru organele de conducere ale acestora. Art. 32. - Primul Club politic umanist înfiinţat într-o localitate are calitatea de club fondator, exercitând atribuţiile Filialei Locale până la constituirea acesteia. Art. 33.- Liderul, viceliderul şi secretarul Clubului politic umanist au următoarele atribuţii: (1) Promovează doctrina politică umanistă şi programul Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal). (2) Informează membrii clubului despre hotărârile adoptate de organele partidului. 18 of 53

(3) Urmăresc încasarea cotizaţiilor de la membrii clubului. (4) Mobilizează membrii clubului pentru participarea la acţiunile şi programele iniţiate de Partidului Puterii Umaniste din România (socialliberal). (5) Cooptează noi membri în partid. Filiala Locală Art. 34. - (1) În localităţile cu cel puţin trei Cluburi politice umaniste se constituie o Filială Locală şi se alege Consiliul Local în structura aprobată de Biroul Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal). (2) Filialele Locale pot fi: a) filiale locale comunale; b) filiale locale orăşeneşti; c) filiale locale municipale (pentru toate municipiile mai puţin Municipiul Bucureşti); d) filiale locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Art. 35. - Filiala Locală are următoarele funcţii: a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către: Congresul partidului, Consiliul Naţional, Biroul Executiv, Conferinţa Filialei Judeţene, Consiliul Judeţean şi Biroul Executiv Judeţean; b) militează pentru înfiinţarea de noi cluburi politice umaniste; 19 of 53

c) participă activ la viaţa politică şi socială din localitate conlucrând cu reprezentanţii societăţii civile. Filiala Judeţeană Art. 36. - La nivel judeţean şi al Municipiului Bucureşti se constituie Filiala Judeţeană a Partidului Puterii Umaniste din România (socialliberal) şi se alege Consiliul Judeţean în structura aprobată de Biroul Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal). Art. 37. - Filiala Judeţeană are următoarele funcţii: a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către: Congresul partidului, Consiliul Naţional şi Biroul Executiv; b) militează pentru formarea şi dezvoltarea filialelor Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal) în toate localităţile judeţului respectiv în sectoarele Municipiului Bucureşti; c) participă activ la viaţa politică şi socială din judeţ respectiv din Municipiul Bucureşti, conlucrând cu reprezentanţii societăţii civile. 20 of 53

CAPITOLUL VII ORGANELE TERITORIALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI Art. 38. - La nivelul filialei locale, organele de conducere ale partidului sunt: a) Conferinţa Filialei Locale; b) Consiliul Local; c) Biroul Executiv Local. Art. 39. - La nivelul filialei judeţene, organele de conducere ale partidului sunt: a) Conferinţa Filialei Judeţene; b) Consiliul Judeţean; c) Biroul Executiv Judeţean. Conferinţa Filialei Locale Art. 40. - Conferinţa Filialei Locale este organul de conducere colectivă a partidului la nivel teritorial. Conferinţa Filialei Locale se ţine o dată pe an, pentru bilanţ şi prezentarea dării de seamă şi la doi ani pentru prezentarea bilanţului, dării de seamă şi alegeri. Convocarea Conferinţei Filialei Locale se face de către Consiliul Local. Acesta poate convoca şi conferinţe extraordinare cu ocazia unor evenimente deosebite sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului Local. 21 of 53

Art. 41. - Conferinţa Filialei Locale este alcătuită din delegaţii aleşi de către Cluburile politice umaniste. Fiecare Club Umanist din filiala locală are dreptul la un delegat la conferintele filialei locale. Art. 42. - Conferinţa Filialei Locale are următoarele atribuţii: a) analizează şi hotărăşte cu privire la activitatea Consiliului Local; b) îndrumă activitatea Cluburilor politice umaniste în baza programului partidului; c) alege, prin vot secret, Preşedintele Filialei Locale, membrii Consiliului Local şi delegaţii la conferinţa organului ierarhic superior, norma de reprezentare fiind de 1 delegat la 1 club umanist din filiala locală. Art. 43. - Funcţionarea Conferinţei Filialei Locale: a) pentru desfăşurarea statutară a Conferinţei Filialei Locale este necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din delegaţii cu drept de vot; b) Conferinţa Filialei Locale este condusă de un prezidiu, ales de către delegaţii prezenţi, ajutat de un secretariat tehnic; c) conferinţa alege o comisie pentru validarea mandatelor celor cu drept de vot prezenţi care se pronunţă dacă este întrunit cvorumul statutar pentru desfăşurarea Conferinţei Filialei Locale, numără voturile, validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal care consemnează rezultatul alegerilor; d) componenţa prezidiului, a Secretariatului Tehnic şi a Comisiei de Validare a conferinţei va fi stabilită de delegaţii prezenţi la Conferinţa Filialei Locale. 22 of 53

Art. 44. - (1) Hotărârile Conferinţei Filialei Locale se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de către Preşedintele Filialei Locale şi de membrii Secretariatului Tehnic. (2) Conferinţa stabileşte cu aceeaşi majoritate dacă votul hotărârilor sale va fi deschis sau secret, cu excepţia situaţiilor pentru care legislaţia prevede obligativitatea votului secret. Conferinţa Filialei Judeţene Art. 45. - (1) Conferinţa Filialei Judeţene este organul de conducere colectivă a partidului la nivelul judeţean. (2) Conferinţa Filialei Judeţene se ţine o dată pe an pentru bilanţ şi prezentarea dării de seamă şi la doi ani pentru prezentarea bilanţului, dării de seamă şi pentru alegeri. Convocarea Conferinţei Filialei Judeţene se face de către Consiliul Judeţean. Acesta poate convoca şi conferinţe extraordinare cu ocazia unor evenimente deosebite sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului Judeţean. Art. 46. - Conferinţa Filialei Judeţene este alcătuită din delegaţii aleşi de către Conferinţele Filialelor Locale, norma de reprezentare fiind de un delegat la 5 cluburi umaniste din Filiala locală. Art. 47. - Conferinţa Filialei Judeţene are următoarele atribuţii: a) analizează şi hotărăşte cu privire la activitatea Consiliului Judeţean al Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal), activitatea Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii şi a Comisiei de Cenzori la nivel judeţean, desfăşurată pe perioada exercitării mandatului; 23 of 53

b) direcţionează, pe baza programului partidului, activitatea Filialelor Locale; c) alege, prin vot secret, Preşedintele Filialei Judeţene şi membrii Consiliului Judeţean, ai Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii şi ai Comisiei de Cenzori la nivel judeţean; d) aprobă lista cu propuneri privind candidaţii partidului pentru alegerile locale şi parlamentare; e) alege, prin vot secret, pe baza normelor de reprezentare, 1 delegat la 10 cluburi umaniste din județ, delegaţii la Congresul Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal) şi desemnează candidaţii pentru organele superioare de conducere ale partidului; f) aprobă programul de activitate pe perioada următoare. Art. 48. - Funcţionarea Conferinţei Filialei Judeţene: a) pentru desfăşurarea statutară a Conferinţei Filialei Judeţene este necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din delegaţii cu drept de vot; b) Conferinţa Filialei Judeţene va fi condusă de un prezidiu, ales de delegaţii prezenţi, ajutat de un Secretariat Tehnic; c) conferinţa alege o Comisie de Validare pentru validarea mandatelor celor cu drept de vot prezenţi, se pronunţă dacă este întrunit cvorumul statutar pentru desfăşurarea Conferinţei Filialei Judeţene, numără voturile, validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal care consemnează rezultatul alegerilor; d) componenţa prezidiului, a Secretariatului Tehnic şi a Comisiei de Validare va fi stabilită de delegaţii prezenţi la conferinţă. 24 of 53

Art. 49. - (1) Hotărârile Conferinţei Filialei Judeţene şi a Municipiului Bucureşti se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de către Preşedintele Filialei şi de membrii Secretariatului Tehnic. (2) Conferinţa stabileşte, cu majoritate simplă, dacă votul hotărârilor sale va fi deschis sau secret, cu excepţia situaţiilor pentru care legislaţia prevede obligativitatea votului secret. Consiliul Local Art. 50. - (1) Consiliul Local este organul de conducere al partidului la nivel local între două Conferinţe ale Filialei Locale. (2) Consiliile Locale se reunesc în sesiuni de lucru trimestriale sau ori de câte ori este necesar. (3) Consiliul Local este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din minimum 3 membri. Art. 51. - Consiliul Local (comunal, orăşenesc, municipal, respectiv de sector al Municipiului Bucureşti) are următoarele atribuţii: a) acţionează pentru promovarea doctrinei umaniste, pentru realizarea politicii şi programului partidului, în condiţiile specifice ale localităţilor respective; b) coordonează activitatea Cluburilor politice umaniste din teritoriu în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor politice umaniste; c) conlucrează cu structurile partidului pentru dezvoltarea acestuia şi consolidarea sa organizatorică; d) iniţiază şi conduce acţiuni de interes civic în cadrul localităţii; e) propune candidaţi ai partidului pentru alegerile locale şi parlamentare; 25 of 53

f) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile locale, cu filialele celorlalte partide, precum şi cu terţii, îndeplineşte orice alte atribuţii din împuternicirea organelor ierarhic superioare; g) asigură încasarea cotizaţiei de partid şi colectarea altor fonduri, în condiţiile legii; h) cu aprobarea Biroului Executiv şi a Biroului Executiv Judeţean, Filialele Locale (comunale, orăşeneşti sau municipale) cu peste 500 de membri, pot să-şi gestioneze propriul buget de venituri şi cheltuieli; i) alege, prin vot, vicepreşedinţii Consiliului Local şi membrii Biroului Executiv Local; j) organizează activitatea de evidenţă a membrilor de partid, conform regulamentului aprobat de Biroul Executiv; k) convoacă Conferinţa Filialei Locale de bilanţ şi dare de seamă o dată pe an şi de bilanţ, dare de seamă şi alegeri o dată la doi ani; l) poate convoca şi conferinţe extraordinare din iniţiativă proprie sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. m) face propuneri de dizolvare a Cluburilor politice umaniste, în situaţiile prevăzute în Statutul partidului. Art. 52. - Hotărârile Consiliului Local se adoptă cu majoritate simplă de voturi. 26 of 53

Consiliul Judeţean Art. 53. - (1) Consiliul Judeţean este organul de conducere al partidului la nivel judeţean între două Conferinţe ale Filialei Judeţene. (2) Consiliile Judeţene se reunesc în sesiuni de lucru trimestriale sau ori de câte ori este necesar. (3) Consiliul Judeţean este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din minimum 31 de membri. Art. 54. - Consiliul Judeţean are următoarele atribuţii: a) acţionează pentru promovarea doctrinei umaniste, pentru realizarea politicii şi programului partidului, în condiţiile specifice ale judeţului respectiv; b) coordonează şi conduce activitatea Filialelor Locale ale Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal) din judeţ; c) conlucrează cu structurile partidului pentru dezvoltarea acestuia şi consolidarea sa organizatorică; d) iniţiază şi conduce acţiuni de interes civic în cadrul judeţului; e) reprezintă partidul pe plan judeţean în relaţiile cu autorităţile locale, cu filialele celorlalte partide, precum şi cu terţii, îndeplineşte orice alte atribuţii din însărcinarea organelor ierarhic superioare; f) coordonează încasarea cotizaţiei de partid şi colectarea altor fonduri, în condiţiile legii; g) deschide conturi în bănci, răspunde de patrimoniu şi de gestionarea mijloacelor financiare, întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli la nivel judeţean; 27 of 53

h) alege, prin vot, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean şi membrii Biroului Executiv Judeţean; i) organizează activitatea de evidenţă a membrilor de partid; j) întocmeşte liste cu propuneri privind candidaţii pentru alegerile locale şi parlamentare; k) convoacă Conferinţa Filialei Judeţene de bilanţ şi dare de seamă o dată pe an şi de bilanţ, dare de seamă şi alegeri o dată la doi ani; l) poate convoca şi conferinţe extraordinare din iniţiativă proprie sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. m) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Cluburilor politice umaniste făcute de Consiliile Filialelor Locale; n) dezbate raportul Comisiei de Cenzori judeţene. o) face propuneri de dizolvare a Consiliilor Locale, în situaţiile prevăzute în Statutul partidului. Art. 55. - Hotărârile Consiliului Judeţean se adoptă cu majoritate simplă de voturi. Biroul Executiv Local Art. 56. Biroul Executiv Local (comunal, orăşenesc, municipal, respectiv de sector al Municipiului Bucureşti), asigură conducerea curentă a filialei locale şi au următoarele atribuţii: a) conduce activitatea Filialei Locale în perioada dintre şedinţele Consiliilor Locale; b) asigură legătura cu organele ierarhice de conducere şi urmăresc îndeplinirea hotărârilor organelor locale şi centrale de conducere; 28 of 53

c) elaborează şi dezbate toate proiectele de hotărâri şi materialele care se vor discuta şi aproba în sesiunile Consiliilor Locale; d) urmăresc încasarea cotizaţiilor de la membrii Cluburilor politice umaniste; e) îndeplinesc orice alte atribuţii din însărcinarea Consiliilor Locale şi a Consiliilor Judeţene. Art. 57. - Biroul Executiv Local validează Cluburile politice umaniste din localitatea respectivă. Art. 58. - (1) Biroul Executiv Local este format din minimum trei membri şi este compus din: Preşedinte, Vicepreşedinţi şi membri. (2) Biroul Executiv Local se întâlneşte în şedinţe de lucru de cel puţin două ori pe lună. La nivelul Biroului Executiv Local, una din şedinţe este rezervată întâlnirii cu liderii şi viceliderii Cluburilor politice umaniste. Art. 59. - Hotărârile Biroului Executiv Local se adoptă cu majoritate simplă de voturi. Art. 60. - Preşedintele Biroului Executiv Local (comunal, orăşenesc, municipal, de sector al Municipiului Bucureşti) are următoarele atribuţii: a) prezidează şedinţele Consiliului Local şi ale Biroului Executiv Local; b) informează periodic conducerea Filialei Judeţene cu privire la activitatea Filialei Locale şi la evenimentele politice importante petrecute în localitate; c) participă la toate convocările organizate de Biroul Executiv Judeţean; 29 of 53

d) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea Cluburilor politice umaniste din componenţa Filialei Locale. Art. 61. - (1) Filialele Locale şi Judeţene ale Partidului nu au personalitate juridică. (2) în raporturile cu terţii, Filialele Locale sunt reprezentate de Forul de Conducere Colegială sau, prin delegare, de către preşedinţii Filialelor Judeţene ale partidului. Biroul Executiv Judeţean Art. 62 - Biroul Executiv Judeţean asigură conducerea curentă a Filialei Judeţene şi are următoarele atribuţii: a) conduce activitatea Filialei Judeţene în perioada dintre şedinţele Consiliilor Judeţene; b) asigură legătura cu organele ierarhice de conducere şi urmăreşte îndeplinirea hotărârilor organelor centrale şi judeţene de conducere; c) elaborează şi dezbate toate proiectele de hotărâri şi materialele care se vor discuta şi aproba în sesiunile Consiliilor Judeţene; d) urmărește încasarea cotizaţiilor de la membri şi ţine evidenţa Registrului Special al Cotizaţiilor; e) administrează patrimoniul Filialelor Judeţene; f) îndeplinește orice alte atribuţii din însărcinarea Consiliilor Judeţene şi a Biroului Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România (socialliberal). 30 of 53

Art. 63 - Biroul Executiv Judeţean validează Consiliile Locale şi Birourile Executive Locale (comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sectoare ale Municipiului Bucureşti). Art. 64 - (1) Biroul Executiv Judeţean este format din minimum 11 membri şi este compus din: Preşedinte, vicepreşedinţi şi membri. (2) Biroul Executiv Judeţean se întâlneşte în şedinţe de lucru de cel puţin două ori pe lună. La nivelul Biroului Executiv Judeţean, una din şedinţe este rezervată întâlnirii cu preşedinţii Consiliilor Locale. Art. 65 - Hotărârile Biroului Executiv Judeţean se adoptă cu majoritate simplă de voturi. Art. 66 - Preşedintele Biroului Executiv Judeţean reprezintă partidul în relaţiile oficiale la nivel judeţean şi are următoarele atribuţii: a) prezidează şedinţele Consiliului Judeţean şi ale Biroului Executiv Judeţean, la care participă informând pe membrii acestora cu privire la activitatea partidului în teritoriu; b) supune aprobării organismelor de conducere ale Filialei Judeţene măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului; c) informează permanent conducerea centrală cu privire la activitatea Filialei Judeţene şi evenimentele politice importante petrecute în judeţ; d) participă la toate şedinţele Consiliului Naţional al partidului; e) ţine evidenţa tuturor membrilor de partid din Filiala Judeţeană şi eliberează carnetele de partid; f) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea Filialelor Locale. 31 of 53

CAPITOLUL VIII ORGANELE NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI NOTĂ: Asumând vocația profund inovatoare a doctrinei umaniste, PPU (social-liberal) optează pentru o conducere colegială a partidului, garantând astfel că principiile și proiectele umaniste nu vor putea fi deturnate de excesele sau particularitățile individuale ale deținătorilor funcțiilor. Cei trei membri ai Forului de Conducere Colegială reprezintă inclusiv o reflectare la nivelul structurii centrale de partid a principiilor echilibrului, controlului reciproc și al separării puterilor fundamentale în cadrul oricărui sistem instituțional democratic. Art. 67. La nivel naţional, organele de conducere colectivă ale partidului sunt: a) Congresul; b) Consiliul Naţional; c) Biroul Executiv; d) Forul de Conducere Colegială; e) Forumul umanist. Art. 68. - Structurile de conducere sunt statutar întrunite dacă sunt convocate conform prezentului statut. 32 of 53

CONGRESUL Art. 69. - (1) Congresul este organul suprem de conducere al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). (2) Congresul Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se convoacă o dată la patru ani de către Forul de Conducere Colegială, cu cel puţin 30 de zile înainte de desfăşurarea lucrărilor, transmiţându-se totodată Filialelor Judeţene ordinea de zi şi documentele supuse dezbaterii. (3) Congresul poate fi convocat şi în sesiuni extraordinare de către Forumul Umanist, cu cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea lucrărilor. Art. 70. - (1) Congresul este constituit din delegaţii aleşi de către Filialele Judeţene ale Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), membrii Biroului Executiv și reprezentanții partidului în funcțiile alese și numite. (2) Biroul Executiv poate invita să participe la Congres, fără drept de vot, ca observatori, simpatizanţi ai partidului, reprezentanţi ai mass-media, reprezentanţi ai organismelor internaţionale, precum şi reprezentanţi ai altor partide politice. Art. 71. - Congresul are următoarele competenţe: a) aprobă ordinea de zi şi modul de desfăşurare a lucrărilor sale; b) alege cu majoritate simplă, prin vot secret, Președintele Consiliului Național, Președintele Biroului Executiv, Secretarul General, vicepreședinții și liderul Forumului Umanist; c) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de către Consiliul Naţional, Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii şi Comisia de Cenzori ale Partidului Puterii Umaniste (social-liberal); d) aprobă sau modifică statutul partidului şi programul politic; 33 of 53

e) hotărăşte asupra moţiunilor, apelurilor şi propunerilor adresate Congresului; e) confirmă cererile de afiliere adresate de alte organizaţii, stabilite de Biroul Executiv; f) aprobă candidaturile pentru alegerile prezidenţiale; g) confirmă componența Consiliului Național, Biroului Executiv, Forumului de Conducere Colegială și a Forumului Umanist. Art. 72. - Funcţionarea Congresului: a) pentru desfăşurarea statutară a Congresului este necesară prezenţa a jumătate plus unu din delegaţii cu drept de vot; b) pentru desfăşurarea lucrărilor Congresului vor fi alese, prin vot deschis, cu majoritate simplă următoarele organisme de lucru: - Comisia de Validare este compusă din membrii care validează mandatele celor cu drept de vot prezenţi. Comisia stabileşte dacă este întrunit cvorumul statutar pentru desfăşurarea Congresului, numără voturile, validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal de stabilire a rezultatelor alegerilor; - Secretariatul Congresului consemnează desfăşurarea lucrărilor Congresului şi pregăteşte materialele necesare operaţiunii de alegere a noilor organe de conducere ale partidului. Art. 73. - Hotărârile Congresului, altele decât cele prevăzute la art. 71 punctul b) se adoptă prin vot deschis, cu majoritate simplă a voturilor participanților la Congres. 34 of 53

CONSILIUL NAŢIONAL Art. 74. - Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) este organul central de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese ale partidului. (1) Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se reuneşte în cel puţin o sesiune anuală sau ori de câte ori este cazul. (2) Consiliul Naţional este format din membrii Biroului Executiv, liderii Filialelor Județene și reprezentanții aleși ai partidului în structurile administrației publice locale. Art. 75. - Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) are următoarele atribuţii: a) votează raportul de activitate al vicepreședinților; b) acţionează pentru îndeplinirea hotărârilor adoptate de Congres; c) alege, între congrese, membrii interimari în componenţa sa; d) analizează, validează şi ia măsuri cu privire la rapoartele de activitate ale Biroului Executiv; e) alege Comisia de Cenzori, Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii; f) propune candidaţii pentru alegerile locale şi parlamentare pe baza propunerilor făcute de Conferința Filialei Judeţene; g) dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară; h) Consiliul Naţional poate fi convocat în sesiuni extraordinare la cererea a cel puţin o treime din membrii săi. Art. 76. - Hotărârile Consiliului Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se adoptă cu majoritate simplă a voturilor membrilor prezenţi și sunt validate de Forumul Umanist. Sunt valabile și deciziile pentru care membrii Consiliului Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) au trimis în scris votul și au folosit semnătura electronică. 35 of 53

BIROUL EXECUTIV Art. 77. (1) Decide între şedinţele Consiliului Naţional şi este format din: - Preşedintele Consiliului Naţional, - Preşedintele Biroului Executiv, - Secretarul general, - min. 6 vicepreședinți, - Liderul Forumului Umanist, - Reprezentanții Partidului Puterii Umaniste (social liberal) în Guvernul și în Parlamentul României, - Primii 10 lideri județeni care au obținut un scor mai mare de 10% la ultimele alegeri. Art. 78. Atribuţiile Biroului Executiv sunt următoarele: 1. asigură realizarea hotărârilor structurilor de conducere centrală ale partidului, îndrumă şi conduce activitatea pentru înfăptuirea politicii partidului, între două sesiuni ale Consiliului Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). Hotărârile Biroului Executiv se iau cu majoritatea simplă de voturi a membrilor prezenți și sunt validate de Forumul Umanist; 2. Biroul Executiv se reuneşte în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este necesar; 3. organizează şi conduce activitatea partidului în conformitate cu prevederile statutare şi hotărârile adoptate de organele de conducere ale partidului; 4. analizează activitatea din diferite domenii, stadiul îndeplinirii unor hotărâri ale Consiliului Naţional şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea muncii de partid; 5. informează Consiliul Naţional asupra activităţii desfăşurate; 36 of 53