159 TIMPUL EFECTIV DE JOC LA ECHIPELE DE FOTBAL SENIORI DIN CAMPIONATUL INTERN Lect. univ. dr. Ciolcă Sorin Mirel Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti Cuvinte cheie: competiţie, fotbal, performanţă, timp efectiv Abstract. The fallowing resarch proposes to reveal the important aspects regarding the effective time of play during the official senior matches in the I, II and III Leagues from the internal championship. Recording the time lost in fixed moments of the game from the attack and defence, like in other interruption afforded me determination of the effective time during a football match at a senior level. The conclusions outdraw after this study are important for optimizationing the training proceses in the senior teams from the I, II and III Leagues and heve a major involvedment in adapting the game laws at the requirements of current football. Introducere. Studiul realizat face parte dintr-o cercetare mai amplă şi îşi propune să scoată în evidenţă aspectele importante referitoare la determinarea timpului efectiv de joc în Ligile I, II şi III realizând un studiu comparativ între cele trei eşaloane. Înregistrând timpul pierdut la momentele fixe din atac şi din apărare, am putut să constat care sunt cele mai frecvente întreruperi ale jocului şi durata acestora. Acest aspect are implicaţii metodice în procesul de antrenament, dar şi în obţinerea performanţelor aşteptate, referindu-mă aici la frecventele trageri de timp pentru obţinerea unui rezultat de egalitate sau chiar a victoriei. Momentele fixe în atac şi în apărare. Pentru determinarea timpului efectiv de joc, am înregistrat timpul pierdut la momentele fixe ale jocului, momente pe care le enumăr în continuare: lovitura de începere, aruncarea de la margine, lovitura de la colţ, repunerea mingii în joc cu piciorul şi cu mâna, mingea de arbitru; loviturile libere directe (henţul, lovitura de pedeapsă, faultul); loviturile libere indirecte (ofsaid-ul, faultul); la acestea se adaugă şi momentele în care se efectuează schimbările de jucători (întreruperea jocului). Ipoteza de cercetare. Înregistrarea timpului pierdut la momentele fixe în atac şi în apărare, precum şi la alte întreruperi, în jocurile oficiale ale echipelor de seniori din Ligile I, II şi III, în campionatul intern 2008-2009, va determina timpul efectiv de joc la nivelul acestor eşaloane. Perioada şi locul cercetării. Cercetarea am desfăşurat-o în perioada iulie 2008 decembrie 2008 (turul campionatului ediţia 2008-2009), înregistrând câte 10 jocuri oficiale pentru fiecare din Ligile I, II, III. Metodele de cercetare folosite. Metoda observaţiei. Metoda înregistrării. Metoda statistico-matematică (media aritmetică şi exprimare procentuală).
160 Prelucrarea şi interpretarea datelor. În urma prelucrării datelor din fişele de înregistrare am obţinut o imagine edificatoare pentru cercetarea de constatare realizată. Astfel, prezint în continuare tabelul centralizator cu prelucrarea datelor înregistrate şi graficul privind timpul pierdut la momentele fixe şi la întreruperile jocului la nivelul celor trei divizii. Tabel centralizator cu prelucrarea datelor Media Timp pierdut pe reprize (sec.) acţiunilor Acţiunile Liga X I II Total Lovitura I 2,5 (22,6%) 3,5 2,5 6 de începere II 3,5 (31,8%) 8 7 15 III 5 (45,4%) 10 15 25 Repunerea I 20 (37,1%) 108 138 246 mingii în joc II 16 (29,6%) 92 84 176 cu piciorul III 18 (31,3%) 88 100 188 Repunerea I 32 (38,1%) 190 112 202 mingii în joc II 28 (33,3%) 100 68 168 cu mâna III 24 (26,6%) 80 64 144 Minge de I 2 (44,4%) 60 50 110 arbitru II 1,5 (33,3%) 45 40 85 III 1 (22,2%) 30 40 70 Fault I 32 (29,1%) 100 150 250 II 42 (38,1%) 190 120 310 III 36 (32,8%) 200 140 340 Henţ I 1,5 (20%) 8 6 14 II 42 (20,6%) 12 10 22 III 4 (59,4%) 30 10 40 Ofsaid I 6 (21,9%) 12 54 66 II 10 (35,7%) 42 50 92 III 12 (42,3%) 50 55 105 Penalty I 0,7 (28%) 20 12 32 II 0,8 (32%) 18 21 39 III 1 (40%) 20 27 47 Corner I 10 (26,3%) 30 49 79 II 16 (42,4%) 50 80 130 III 12 (31,5%) 30 58 88 Aruncarea I 40 (32,7%) 150 145 295 de la II 50 (40,9%) 96 80 176 margine III 32 (27,2%) 40 65 105 Schimbare I 5 (38,4%) 50 60 110 de jucători II 4 (30,8%) 20 60 80 III 4 (30,8%) 25 45 70
161 Grafic privind timpul pierdut la momentele fixe 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Liga I Liga II Liga III 1. Lovitura de începere 2. Repunerea mingii în joc cu piciorul 3. Repunerea mingii în joc cu mâna 4. Mingea de arbitru 5.Fault 6. Henţ 7. Ofsaid 8. Penalty 9. Corner 10. Aruncare de la margine 11. Schimbare de jucători (întrerupere a jocului) În continuarea prelucrării datelor, pentru calcularea timpului total pierdut în jocurile oficiale, am ţinut cont şi de mediile minutelor de prelungire dictate de arbitrul de centru Liga I=2 minute/meci, Liga II=1,5 minute/meci, Liga III=2,5 minute/meci. Astfel, timpul total pierdut obţinut pentru jocurile înregistrate, a fost următorul: Liga I 1410 sec. (23,5 min.), Liga II 1273 sec. (21,2 min.) şi Liga III 1222 sec. (20,3 min). Timpul efectiv de joc pentru meciurile observate a rezultat din scăderea timpului total pierdut din durata partidelor (90 min. + minute de prelungire) şi a fost următorul pentru cele trei eşaloane: Liga I- 68,5 min, Liga II -70,3 min, Liga III 72,2 min. Grafic privind timpul total pierdut 24 23 22 21 20 19 18 1 2 3 1. Liga I 2. Liga II 3. Liga III
162 Grafic privind timpul efectiv de joc 73 72 71 70 69 68 67 66 1 2 3 1. Liga I 2. Liga II 3. Liga III Concluzii: 1.În urma studiului realizat am constatat următoarele: Cel mai mare timp s-a pierdut la aruncarea de la margine (295 sec.) Liga I, la faulturi (310sec.) Liga II şi tot la faulturi (340 sec.) Liga III. Cel mai mic timp s-a pierdut la loviturile de începere şi la repunerea mingii în joc cu mâna (6 sec.) Liga I, la repunerea mingii în joc cu mâna (6 sec.) şi la loviturile de începere (15 sec.) Liga II şi la repunerea mingii în joc cu mâna (6 sec.) şi la loviturile de începere (25 sec.) Liga III. Cel mai mare număr de acţiuni înregistrate a fost de 40 de aruncări de la margine la Liga I şi 50 la Liga II, iar la Liga III 36 de faulturi. Cel mai mic număr de acţiuni înregistrate a fost de 0,7 lovituri de pedeapsă pentru Liga I, 0,8 pentru Liga II, iar pentrulga III, 1 lovitură de pedeapsă şi minge de arbitru. 2. Se constată că timpul efectiv de joc într-un meci oficial de seniori la nivelul Ligilor I, II şi III este mai mare dacă ambele echipe sunt apropiate valoric, şi invers, chiar dacă una dintre ele este mai valoroasă, datorită celeilalte echipe care este mai slabă valoric, se obţine un timp efectiv de joc mai mic datorită întreruperilor frecvente, tragerilor de timp, etc. 3. Într-un joc oficial la nivelul seniorilor, timpul pierdut se datorează în primul rând jucătorilor din teren, dar şi prestaţiei arbitrilor. 4. Jucătorii din teren care trag cel mai mult de timp sunt portarii şi fundaşii Ligile I, II şi III, fundaşii şi mijlocaşii. 5. În urma studiului realizat, timpul total pierdut obţinut pentru jocurile înregistrate, a fost următorul: Liga I 1410 sec. (23,5 min.), Liga II 1273 sec. (21,2 min.) şi Liga III 1222 sec. (20,3 min). 6. Timpul efectiv de joc pentru meciurile observate care a rezultat din scăderea timpului total pierdut din durata partidelor (90 min. + minute de prelungire) a fost următorul pentru cele trei eşaloane: Liga I - 68,5 min., Liga II -70,3 min., Liga III 72,2 min.
163 7. Concluzionând, pot spune că la Liga I s-a obţinut cel mic timp efectiv de joc, iar la nivelul Ligii III, cel mai mare timp efectiv de joc. Acest aspect se explică prin faptul că la nivelul Ligi I jocul este mult mai tacticizat comparativ cu celelate eşaloane, jucătorii sunt mai bine pregătiţi din punct de vedere fizic şi tehnico-tactic, arbitrii sunt mai exigenţi în semnalizarea infracţiunilor din timpul jocului, înregistrându-se astfel un timp pierdut mai mare la frecventele întreruperi. În baza datelor prezentate, pentru mărirea timpului efectiv de joc propun următoarele: Să se pună mai mare accent pe pregătirea tactică şi teoretică a jucătorilor încă de la nivelul copiilor şi juniorilor, în vederea realizării performanţelor superioare la seniori. Perfecţionarea continuă a manierei şi tacticii arbitrajului la nivelul celor trei eşaloane. Adaptarea permanentă a procesului de antrenament şi elaborarea modelului de joc ţinând cont de tendinţele fotbalului pe plan mondial. Îmbunătăţirea continuă a relaţiei antrenor-jucător-arbitru. Bibliografie Colibaba-Evuleţ, Dumitru; Bota, Ioan Jocuri sportive Teorie şi metodică, Bucureşti, Editura Aldin, 1998 Ciolcă, Sorin Fotbal curs de aprofundare, Bucureşti, ANEFS, 2008 Manno, Renato Cojocaru, Viorel Thomas, Jerry, R.; Nelson, Jack, R. Bazele antrenamentului, Bucureşti, M.T.S., C.C.P.S., S.D.P., 371-374, 1996 Fotbal Aspecte teoretice şi metodice, Bucureşti, Editura Cartea Universitară, 2007 Metodologia cercetării în activitatea fizică, Bucureşti, M.T.S, C.C.P.S., S.D.P., 375-377, 1996 Tudös, Ştefan Elemente de statistică aplicată, Bucureşti, M.T.S., 1993