ROMÂNIA NECLASIFICAT MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic Universitatea Naţională de Apărare Carol I ŞCOALA DOCTORALĂ Maior ENACHE PETRE-RĂZVAN REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA: PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ŞI ÎNTREBUINŢĂRII ELEMENTELOR DE COOPERARE CIVILI-MILITARI/CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNILOR SPECIFICE ATÂT PE TERITORIUL NAŢIONAL, CÂT ŞI ÎN AFARA ACESTUIA CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel (r) prof. univ. dr. Sorin PÎNZARIU Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în ştiinţe militare -Bucureşti, 2019-
PAGINĂ ALBĂ
CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1. CIMIC - Abordări teoretice în concepţia Armatei României şi a altor state membre NATO sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană) 1.1. CIMIC parte componentă a relaţiilor civili-militari şi relaţia cu operaţiile informaţionale 1.1.1. Istoricul cooperării civili-militari 1.1.2. CIMIC - parte a relaţiilor civili-militari 1.1.3. Relaţia CIMIC - operaţii informaţionale 1.2. Structuri CIMIC internaţionale repere evolutive 1.2.1. Structuri CIMIC ale NATO 1.2.2. Structuri CIMIC ale altor organizaţii 1.2.3. Structuri CIMIC ale unor state 1.3. CIMIC în concepţia Armatei României 1.3.1. Conceptul CIMIC românesc 1.3.2. Misiunile structurilor CIMIC 1.3.3. Dimensiunea culturală 1.3.4. Structuri CIMIC în Armata României CAPITOLUL 2. Consideraţii privind perfecționarea organizării, instruirii și întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul național 2.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor specifice CIMIC pe teritoriul naţional 2.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice CIMIC pe teritoriul naţional
2.1.2. Misiuni specifice CIMIC pe teritoriul naţional 2.1.3. Rolul şi misiunile structurilor CIMIC din organigrama Batalionului 1 CIMIC 2.2. Studiu de caz Acţiunile elementelor CIMIC pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă pe teritoriul naţional 2.2.1.Prezentarea situaţiei generale 2.2.2. Organizarea pentru misiune. 2.2.3. Activităţi specifice desfăşurate 2.3. Noua viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul naţional 2.3.1. Organizare şi dotare 2.3.2. Instruire 2.3.3. Întrebuinţare 2.4. Exerciţiu tactic Acţiunile elementelor tactice CIMIC pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă pe teritoriul naţional CAPITOLUL 3. Opinii privind perfecționarea organizării, instruirii și întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului național 3.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor specifice CIMIC în afara teritoriului naţional 3.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice CIMIC în afara teritoriului naţional 3.1.2. Misiuni specifice CIMIC în afara teritoriului naţional
3.1.3. Scurt istoric al participării elementelor CIMIC din cadrul Batalionului 1 CIMIC la misiuni în afara teritoriului naţional 3.2. Studiu de caz Participarea elementelor CIMIC în teatrul de operaţii Afganistan 3.2.1. Prezentarea situaţiei generale 3.2.2. Organizarea pentru misiune 3.2.3. Activităţi specifice desfăşurate 3.3. Perspective privind organizarea, instruirea şi întrebuinţarea elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului naţional 3.3.1. Organizare şi dotare 3.3.2. Instruire 3.3.3. Întrebuinţare 3.4. Exerciţiu tactic cu tema Acțiunile elementelor tactice CIMIC în operații în afara teritoriului naţional CONCLUZII ŞI PROPUNERI LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME GLOSAR DE TERMENI ŞI DEFINIŢII LISTA FIGURILOR ŞI TABELELOR BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ANEXE
Cuvinte cheie Cooperare civili-militari, afaceri civile, coordonare, situaţii de urgenţă, sprijin, asistenţă umanitară, asistenţă medicală, proiecte cu impact imediat, autorităţi locale, organizaţii civile, forţe pentru operaţii speciale, operaţii informaţionale, evaluare, legătură, teritoriul naţional. Scopul şi obiectivele tezei de doctorat Scopul final pe care ni l-am propus a fost ca printr-o analiză aprofundată a domeniului şi activităţilor desfăşurate până în prezent să propunem o nouă viziune de organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. În conformitate cu scopul urmărit am plecat de la următoarea ipoteză: dacă elemente CIMIC au participat în trecut la activităţi pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara teritoriului naţional, atunci vom identifica aspecte pozitive, dar şi vulnerabilităţi care pot fi îmbunătăţite pe viitor. Acestea se vor constitui într-o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Verificarea ipotezei prezentate pentru realizarea scopului cercetării a determinat abordarea următoarelor obiective specifice de cercetare ştiinţifică: Obiectivul 1: Analiza diferitelor abordări privind modelele teoretice ale conceptului de cooperare civili-militari în concepţia Armatei României şi a altor state membre NATO sau altor organizaţii; Obiectivul 2: Analiza evoluţiei structurilor CIMIC româneşti urmare a cerinţelor operative;
Obiectivul 3: Analiza consideraţiilor generale privind îndeplinirea misiunilor specifice de către elementele CIMIC pe teritoriul naţional şi în afara acestuia; Obiectivul 4: Analiza unor experienţe anterioare în care elementele CIMIC au acţionat atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia; Obiectivul 5: Propunerea unei noi viziuni de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia; Obiectivul 6: Analiza eficienţei noii viziuni propuse prin integrarea acesteia în cadrul unor scenarii posibile. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării În cadrul investigaţiei au fost aplicate următoarele metode, tehnici şi instrumente de cercetare ştiinţifică: a) Cercetarea documentară şi analiza de conţinut au fost analizate reglementările naţionale şi internaţionale privind conceptul de cooperare civili-militari, studii privind apariţia şi evoluţia structurilor CIMIC, internaţionale şi a fost utilizată experienţa personală dobândită în acest domeniu; b) Analiză comparativă pe situaţii şi studiul acţiunilor desfăşurate de elementele CIMIC pe timpul participării la misiuni pe teritoriul naţional şi în afara acestuia în vederea identificării aspectelor semnificative care stau la baza organizării, instruirii şi întrebuinţării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice; c) Analiză direcţionată pe experienţele acumulate de personalul CIMIC pe teritoriul naţional şi în afara acestuia; d) Modelarea teoretică au fost structurate scheme sintetice de exprimare a informaţiilor analizate.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei În cadrul demersului de cercetare ştiinţifică, am analizat doctrine, regulamente, prevederi naţionale şi internaţionale, lecţii identificate în urma participării elementelor CIMIC în diferite situaţii. În acelaşi timp, am folosit experienţa personală acumulată în acest domeniu, experienţă rezultată din participarea la diferite cursuri de specialitate, activităţi şi exerciţii naţionale şi internaţionale, elaborării unor studii în domeniu şi participarea în cadrul colectivelor de elaborare a manualelor de luptă nivel echipă şi pluton CIMIC şi, nu în ultimul rând, participarea la misiuni în teatrele de operaţii. Lucrarea a fost constituită într-un studiu privind evoluţia în timp a conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. De asemenea, lecţiile identificate şi experienţa personală au fost luate în considerare în cadrul demersului de cercetare ştiinţifică. Am analizat participarea structurilor CIMIC la misiuni pe teritoriul naţional, în speţă participarea la situaţii de urgenţă pe teritoriul naţional (calamităţi naturale, inundaţii), dar şi participarea acestora în afara teritoriului naţional. În urma aspectelor analizate, am propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Propunerile au fost validate în cadrul unor exerciţii tactice cu scenarii posibile.
INTRODUCERE Domeniul CIMIC a luat naştere nu de foarte mult timp, atât în concepţia armatei române, cât şi a alianţei ca urmare a necesităţii de realizare a cooperării şi coordonării între structurile militare prezente în diferite zone şi ceea ce generic numim actori civili. Am denumit generic pe parcursul tezei actorii civili fiind reprezentaţi de autorităţile naţionale, regionale şi locale, organizaţii internaţionale, guvernamentale, nonguvernamentale şi private de voluntari, precum şi populaţia locală. Întreprinderea unui demers de asemenea amploare, precum cel specific programului de studii doctorale, este determinat de existenţa unei motivaţii şi a unor argumente puternice care au stat la baza alegerii tematicii de cercetare. În cei doisprezece ani în care mi-am desfăşurat activitatea în domeniul CIMIC, în cadrul structurii specializate a Armatei României, Batalionul 1 CIMIC am ocupat treptat funcţii de la şef de echipă CIMIC până la şef grup specialişti funcţionali şi am participat la diferite activităţi şi exerciţii atât pe teritoriul naţional, cât şi în teatre de operaţii. Toate acestea m-au determinat să-mi doresc să continui eforturile în acest domeniu printr-un proces de cercetare ştiinţifică în cadrul programului de doctorat. Consider că este necesar să se dezvolte cercetarea ştiinţifică în domeniul CIMIC având în vedere faptul că dimensiunea civilă a devenit o componentă esenţială pentru planificarea şi ducerea acţiunilor militare. Până în momentul propunerii acestei teme pentru teza de doctorat, existau doar două lucrări în domeniul CIMIC. Studiile şi analizele efectuate până în prezent au condus la necesitatea continuării efortului de cercetare ştiinţifică în domeniu. Deşi domeniul CIMIC este unul apărut recent, putem sublinia preocuparea specialiştilor din domeniul relaţiilor civili-militari şi a factorilor militari de decizie în ceea ce priveşte sprijinul CIMIC al operaţiilor militare în vederea obţinerii unor
efecte maximale. Luând în considerare acestea, am clarificat mai multe probleme specifice acestui domeniu: Care este nivelul cunoaşterii specifice domeniului CIMIC? Care sunt structurile CIMIC din Armata României? Sunt acestea interoperabile cu structuri CIMIC din alte armate? Care sunt tipurile de activităţi specifice ce trebuie îndeplinite de către structurile CIMIC? Care este varianta optimă de organizare, instruire şi întrebuinţare a structurilor CIMIC astfel încât să îndeplinească cu succes misiunile specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia? Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol intitulat Abordări teoretice în concepţia Armatei României şi a altor state membre NATO sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană) am analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Capitolele doi şi trei cuprind analize ale situaţiilor în care elementele CIMIC din Armata României au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia, propuneri privind o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a acestora, precum şi includerea acestor propuneri în cadrul unor exerciţii tactice pentru a verifica veridicitatea celor propuse. Teza cuprinde, de asemenea, câteva concluzii şi propuneri rezultate în urma analizelor efectuate şi se încheie cu bibliografie, lista de abrevieri şi acronime, glosar de termeni şi definiţii, precum şi un număr de 15 (cincisprezece) anexe.
CAPITOLUL 1. CIMIC - ABORDĂRI TEORETICE ÎN CONCEPŢIA ARMATEI ROMÂNIEI ŞI A ALTOR STATE MEMBRE NATO SAU ALTOR ORGANIZAŢII (ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE, UNIUNEA EUROPEANĂ) În cadrul acestui capitol am analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Vorbim despre apariţia conceptului CIMIC spre sfârşitul secolului XX-lea ca şi concept de sine stătător, deşi ideea de bază a existat de-a lungul istoriei. Dacă studiem istoria conceptului, va trebui să facem distincţia între CIMIC (concept specific NATO) Operaţii civili militare şi CA/Civil Affairs/Afaceri Civile (concepte specifice Armatei SUA) UN CMCoord (Concept specific ONU). De asemenea, am studiat şi analizat relaţia CIMIC cu operaţiile informaţionale şi problematica cooperării civili-militari ca parte componentă a relaţiilor civili-militari. Relaţiile civili-militari reprezintă o preocupare majoră în cadrul politicilor de apărare şi securitate şi cuprind un spectru larg de activităţi în cadrul cărora putem identifica CIMIC-ul. O modalitate de a consolida noul concept CIMIC la nivel NATO a reprezentat crearea unor grupuri CIMIC. Astfel, iniţial, în cadrul NATO au fost formate două grupuri CIMIC: Grupul CIMIC Nord şi Grupul CIMIC Sud. Ulterior, acestea au fost transformate, astfel că Grupul CIMIC Nord a devenit Centru CIMIC de Excelenţă, iar Grupul CIMIC Sud a preluat partea operaţională devenind Grupul CIMIC Multinaţional.
Ţara noastră s-a alăturat încă de la început efortului internaţional, astfel încât la 1 septembrie 2001 ia naştere prima structura specializată în domeniul CIMIC din Armata României, Grupul 1 CIMIC care în anul 2004 se transformă în Batalionul 1 CIMIC şi începând cu aprilie 2006, România devine membră a Grupului CIMIC Multinaţional. Încă de la formarea unităţii şi până în prezent, militarii din Batalionul 1 CIMIC au participat la multiple exerciţii şi aplicaţii naţionale, NATO, UE şi ONU, au intervenit în sprijinul populaţiei civile afectată de inundaţiile (2005 Braila, Bacău, Focşani), au fost o prezenţă constantă în cadrul contingentelor româneşti şi comandamentelor multinaţionale care au acţionat în teatrele de operaţii din Bosnia, Kosovo, Irak şi Afganistan, şi au participat, de asemenea, şi la misiuni ONU (Georgia, Coasta de Fildeş, Liberia, Congo, Sudan).
CAPITOLUL 2. CONSIDERAŢII PRIVIND PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNILOR SPECIFICE PE TERITORIUL NAȚIONAL În cadrul acestui capitol, am analizat situaţii anterioare în care elementele CIMIC au acţionat pe teritoriul naţional pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, iar pe baza analizei am propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC, propunere pe care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema Acţiunile elementelor CIMIC pentru sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de către forţele armate, pe timp de pace, pentru managementul unor situaţii de urgenţă pe teritoriul naţional, determinate de cauze naturale şi/sau tehnologice pentru protejarea populaţiei, limitarea efectelor şi restabilirea stării de normalitate. Din însăşi funcţiile de bază ale cooperării civili-militari rezultă faptul că structurile CIMIC joacă un rol decisiv în eficientizarea cooperării dintre administraţia civilă şi structurile militare în mod deosebit în situaţii de urgenţă. În anul 2005, Batalionul 1 CIMIC a primit sarcina de a disloca trei echipe mobile care să acţioneze în judeţele Brăila, Bacău şi Vrancea în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice pe timpul inundaţiilor care au marcat cele treim judeţe în acea perioadă. Intervenţia celor trei echipe CIMIC în judeţele afectate de inundaţii a reprezentat o experienţă inedită pentru personalul Batalionului 1 CIMIC care, practic, se afla în prima situaţie reală de a desfăşura activităţi specifice cooperării civili-militari. Ulterior, în cadrul unităţii, au fost realizate o serie de analize a activităţilor desfăşurate în vederea identificării aspectelor pozitive care au facilitat
îndeplinirea misiunilor, dar şi a celor negative care ar putea fi îmbunătăţite pe viitor pentru a maximiza rezultatele obţinute. În vederea asigurării bunei pregătiri şi instruiri a elementelor şi structurilor dislocabile din Armata României pe linia cooperării civili militari, a asigurării sprijinului structurilor de specialitate atât la nivel strategic, cât şi la nivel operativ, pentru coordonarea activităţilor specifice în vederea elaborării de studii specializate, programe de pregătire, manuale şi alte documente specifice, necesare în procesul de instruire ale structurilor din Armata României în vederea executării de misiuni pe teritoriul naţional, la pace, criză şi război, punctul nostru de vedere este că Batalionul 1 CIMIC, singura structură specializată din Armata României în domeniul cooperării civili-militari ar trebui transformat într-un Centru de instruire şi expertiză CIMIC. La finalul exerciţiului prezentat, putem observa faptul că noua viziune de organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare oferă o flexibilitate, mobilitate şi libertate de acţiune mult mai mare ducând la obţinerea unei eficienţe în ceea ce priveşte sprijinul CIMIC acordat autorităţilor administraţiei publice locale. Considerăm oportun adoptarea acestui model pentru a optimiza modul de executare a misiunilor specifice CIMIC pe teritoriul naţional în situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL 3. OPINII PRIVIND PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNILOR SPECIFICE ÎN AFARA TERITORIULUI NAȚIONAL În cadrul celui de-al treilea capitol, am analizat situaţii anterioare în care elementele CIMIC au acţionat în afara teritoriului naţional, iar pe baza analizei am propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC, propunere pe care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema Acţiunile elementelor CIMIC şi Afaceri Civile pe timpul participării la operaţii în afara teritoriului naţional. Încă de la înfiinţare, Batalionul 1 CIMIC a asigurat personal specializat care a ocupat funcţii CIMIC la nivel batalion, brigadă şi comandament regional atât în Afganistan, Irak, dar şi în alte teatre de operaţii, precum Kosovo, Bosnia. De asemenea, personal din cadrul batalionului a participat la misiuni ONU în Georgia, Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan şi Congo. Participarea cu elemente tactice CIMIC a început în anul 2006. Am avut onoarea şi privilegiul de a fi membru al primei echipe CIMIC dislocată de ţara noastră într-un teatru de operaţii. Iniţial, echipele CIMIC au fost dislocate în Afganistan în cadrul detaşamentelor de operaţii speciale, iar începând cu anul 2009, acestea au fost dislocate în cadrul batalioanelor de manevră româneşti. De asemenea, de-a lungul anilor, Batalionul 1 CIMIC a primit misiunea de a pune la dispoziţie plutoane CIMIC în cadrul grupurilor de luptă ale Uniunii Europene şi în cadrul Forţei NATO de răspuns imediat/immediate Reaction Force/IRF. În calitate de comandant al companiei CIMIC, am fost direct implicat în pregătirea şi instruirea acestor plutoane astfel încât la încheierea etapelor de
certificare naţională şi internaţională acestea să dispună de capacitate operaţională completă. Plutoanele puse la dispoziţia grupurilor de luptă ale Uniunii Europene se aflau în stare de a fi în măsură să acţioneze imediat timp de şase luni după încheierea perioadei de pregătire naţională şi internaţională, iar plutoanele din cadrul IRF timp de un an. În urma analizei efectuate, am propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului naţional şi, totodată, includerea în cadrul structurii specializate a unor elemente de Afaceri Civile destinate sprijinului forţelor pentru operaţii speciale. În urma analizei efectuată în cadrul acestui capitol, concluzionăm faptul că modelul propus este mult mai eficient decât cel existent pentru a obţine efecte mai mari ale acţiunilor CIMIC desfăşurate în afara teritoriului naţional. Aşadar, ipoteza cercetării ştiinţifice a fost confirmată în urma analizei situaţiilor în care elementele CIMIC au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului naţional. Pe timpul analizei au fost evidenţiate aspectele pozitive, dar şi identificate unele vulnerabilităţi ce pot fi îmbunătăţite pe viitor. Am subliniat în cadrul capitolului necesitatea redimensionării elementelor CIMIC, dar şi înfiinţarea unei componente de Afaceri Civile pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor câmpului de luptă modern. Necesitatea propusă a fost verificată în cadrul unui exerciţiu tactic cu scenariu posibil şi am arătat veridicitatea celor propuse.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI Există mai multe abordări ale conceptului de cooperare civili-militari, deşi ideea de bază este comună pentru toate şi anume cooperarea şi coordonarea între forţele militare şi actorii civili din zonele de desfăşurare a diferitelor tipuri de operaţii în sprijinul misiunii. Ne referim aici la conceptele prezentate în cadrul capitolului şi anume: CIMIC în accepţiunea NATO, ONU, UE, Marea Britanie şi SUA. Considerăm că este extrem de util studierea şi analizarea acestor concepte astfel încât modelul propus pentru structurile proprii să răspundă cât mai eficient noilor cerinţe operaţionale ale câmpului de luptă modern. Din punctul nostru de vedere, o mai mare atenţie trebuie acordată structurilor CIMIC prin extinderea gamei de misiuni pe care le pot îndeplini atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Studiind şi analizând diferitele situaţii în care elementele CIMIC au acţionat sau pot acţiona, dar şi utilizînd experienţa personală dobândită de-a lungul anilor pe timpul participării la activităţi şi exerciţii în ţară şi peste hotare, precum şi la misiuni în teatrele de operaţii, am prezentat propuneri în ceea ce priveşte întrebuinţarea elementelor CIMIC şi, în funcţie de situaţie, misiune, activităţi ce se vor desfăşura, compunerea elementelor CIMIC să urmeze necesitatea atingerii obiectivului final. Este foarte probabil ca în anumite situaţii, probleme specifice cooperării civili-militari să fie complexe, iar utilizarea unui singur element CIMIC să nu fie suficientă sau, altfel spus, dacă am suplimenta efortul CIMIC rezultatele obţinute să fie mult mai mari, iar efectele rezultate peste măsură. De asemenea am analizat situaţiile anterioare în care elementele CIMIC au acţionat şi pe baza acestor analize, am propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a acestora, propunere pe care am verificat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu scenariu posibil. De asemenea, a rezultat necesitatea
transformării singurei unităţi specializate în domeniul CIMIC, Batalionul 1 CIMIC în Centru de instruire şi expertiză CIMIC. În ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului naţional, Centrul ar trebui să aibă în compunere, pe lângă elementele CIMIC propuse în cadrul capitolului anterior, elemente de Afaceri Civile având în vedere experienţa acumulată în acest domeniu şi necesitatea utilizării acestora. Considerăm că elementele de Afaceri Civile ar trebui să fie pregătite pentru a acţiona în sprijinul forţelor pentru operaţii speciale, având o organizare specifică şi dotare corespunzătoare. Punctul nostru de vedere este ca doar în urma unei analize profunde a situaţiei, să se determine numărul şi mărimea elementelor CIMIC care pot fi destinate sprijinului operaţiilor structurii destinate.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN 1. ***, Carta Albă a Apărării, România, 2015 2. ***, Constituţia României, actualizată şi republicată în Monitorul oficial nr.767 din 31 octombrie 2003 3. ***, Legea apărării naţionale, nr.45/ 1994, Monitorul Oficial al României, nr.172, Bucureşti, 1994 4. ***, Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, 2011 5. ***, Legea 481/2004 Republicată privind protecţia civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008 6. ***, OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI 7. ***, Doctrina instruirii Armatei României S.M.G./ I.F.-7, Bucureşti, 2006. 8. ***, Strategia naţională de apărare a ţări pentru perioada 2015-2019, Monitorul Oficial al României, 23 iunie 2015 9. ***, S.M.G. / C.O. - 10.0, Doctrina operaţiilor informaţionale, Bucureşti, 2011 10. ***, S.M.G./P.F.A.- 5.2 Doctrina pentru cooperarea civili-militari (CIMIC), Bucureşti, 2013
11. ***, S.M.G./P.F.A 5.3 Manualul pentru cooperarea civili-militari (CIMIC), Bucureşti, 2015 III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE 12. ***, AJP 3.4.9 Allied Joint Doctrine for Civil-military cooperation, Februarie 2013 13. ***, AJP-3.10, Allied Doctrine for Information Operations, 2009 14. ***, Civil-Military Coordination in UN Integrated Peacekeeping Missions (UN-CIMIC), Policy, Octombrie 2010 15. ***, Civil-military coordination officer field handbook, versiunea E 1.0, 2008 16. ***, DPKO Policy for UN Civil-Military Coordination, 25 Septembrie 2002 17. ***, EU Concept for Civil-military co-operation (CIMIC) for EU-led military operations, Bruxelles, 2008 18. ***, European Union Concept for EU-led military operations and missions, Bruxelles, 19 decembrie 2014 19. ***, FM 41-10 Civil Affairs Operations, februarie 2000 20. ***, FM 100-23 Peace Operations, decembrie 1994 21. ***, FM 3-07 Stability Operations and Support Operations, februarie 2003 22. ***, IJWP 3-90 Interim Joint Warfare Publication 3-90, Civil-Military Co-operation (CIMIC), UK, 2003 23. ***, Joint Publication 3-57, Civil-Military Operations, Septembrie 2013 24. ***, Manualul NATO, Office of Information and Press NATO, Bruxelles, 2001
25. ***, MCM-236-03 MC Concepts for COEs, 4 decembrie 2003 IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI 26. BABOŞ, Alexandru, UDREA, Florentin, Relaţiile civil-militare curs, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Editura CTEA, 2006 27. FRUNZETI, Teodor, Organizaţiile internaţionale în era globalizării, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2003 28. POPA I şi colectiv, Pregătirea în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, vol 1, partea 2, Editura Vox, 2005 29. STEINER, Nicolae, ANDRICIUC, Radu, Fundamental elements of the management of crisis and civil emergencies from the civil protection perspective, Bucureşti, 2004 30. UDOR, Aurel, Managementul securităţii obiectivelor de importanţă deosebită din economia naţională, teza de doctorat, Bucureşti, 2005 V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI 31. EISENHOWER Dwight, Cruciadă în Europa, Editura Politica, 1975 32. Colonel PHILLIPS William, Civil-military cooperation: Vital to peace implementation in Bosnia, Webedition, vol 46, nr 1, 1998 33. WATKINS, Charlotte, Provincial Reconstruction Teams (PRTs): an analysis of their contribution to security in Afghanistan, Oxford Brookes University, martie 2003 VI. SURSE WEB 34. www.afghanistan.usaid.gov accesat la 10.10.2018
35. www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/13/documentarparticiparea-ostasilor-romani-la-operatiunea-budapesta, accesat la data de 08.08.2017 36. www.dexonline.ro accesat la 11.12.2017 37. www.larousse.fr accesat la 13.12.2017 38. www.nato.int, accesat la data de 20.01.2014 39. www.sectorul4live.ro accesat la 12.05.2018 40. www.sfatulmedicului.ro accesat la 12.05.2018 41. www.usar.army.mil/usacapoc, accesat la data de 20.09.2017 VII. REVISTE 42. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2016. 43. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, colecţia din anii 2006-2016. 44. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2016. VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 45. Academia Română, Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009. 46. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a IIa, Bucureşti, 1996.