Apartenenţa etno-culturală din România în contextul globalizării: Criterii antropologice ale etnogenezei şi etnomorfozei Cercetător postdoctoral: Dr. Marin Constantin (Expert coordonator: Dr. Cristiana Glavce)
CONŢINUTUL LUCRĂRII Auto-referenţialitate şi inter-referenţialitate etnică în evoluţia antropologiei culturale româneşti Etnocentrismul şi relativismul cultural în abordarea omologică şi analogică a identităţii etno-culturale din România Vocabularul antropologic al variabilităţii etno-culturale din România Variabile culturale ale etnicităţii din România Sincronie şi diacronie în variabilitatea etnică din România Tradiţiile orale şi artizanatul popular în auto-reprezentarea identităţii etnice din România Criterii antropologice ale etnogenezei şi etnomorfozei Dimensiunea culturală a cetăţeniei europene (1992 2012)
GRUPURI ETNICE OMONIME, SUB-GRUPURILE ŞI EVOLUŢIA LOR DEMOGRAFICĂ ÎN A (2002 2011) R O M Â N I 2002: 19.399.597; ; 2011: 16.869.816 ORTODOCŞI M A G H I A R I 2002: 1.414.807; ; 2011: 1.237.746 ORTODOCŞI R O M I 2002: 535.140; ; 2011: 619.007 SECUI CĂLDĂRARI (CĂLENI) CAZANGII CAZANGII (CUZA VODĂ) CĂLDĂRARI (ROMAN) G E R M A N I 2002: 59.764; ; 2011: 36.884 T U R C I 2002: 32.098; ; 2011: 28.226 LANDLERI (APOLDU DE SUS, CRISTIAN, TURNIŞOR) SAŞI (SIGHIŞOARA) ŞVABI (SÂNTANA) [TURCI ] (BAŞPUNAR) [TURCI ] (COBADIN) [TURCI ] (MEDGIDIA) R U Ş I L I P O V E N I 2002: 35.791; ; 2011: 23,864 T Ă T A R I 2002: 23.935; ; 20011: 20,464 (CARCALIU) (JURILOVCA) (MAHMUDIA) (ROMAN) A R O M Â N I 2002: [ [MACEDONENI) 695 [TĂTARI ] (COBADIN) [TĂTARI ] (MEDGIDIA) CIPANI CUȚOVLAHI FÂRŞEROȚI GRĂMOŞTENI (CONSTANȚA, CĂLĂRAŞI) VÂRIARENI
SUB-GRUPURI ETNICE CONSEMNATE ÎN LUCRARE ŞI LOCATIILE ETNOGRAFICE ALE ACESTORA
ANALOGII INTRA-ETNICE OMOLOGII INTRA-ETNICE RUŞII- RUŞII- RUŞII- RUŞII- CARCALIU JURILOVCA MAHMUDIA ROMAN CARCALIU JURILOVCA MAHMUDIA ROMAN lipovenii) lipovenii) lipovenii) lipovenii şi cu romii ortodocşi) românii) Persecuţie religioasă românii) Persecuţie religioasă românii) Persecuţie religioasă românii şi cu căldărarii) Persecuţie religioasă Ortodox vechi ortodox Ortodox vechi ortodox Ortodox vechi ortodox (baia lipovenească bania) Ortodox (în contextul vechi ortodox şi cu romii ortodocşi) Vechiul rit ortodox românii ortodocşi) Vestimentaţia tradiţională (pantaloni negri, cămaşa fărăguler, brâul de lână colorat; fustele lungi, largi şi colorate) (arhitectură populară) Vechiul rit ortodox românii ortodocşi) Vestimentaţia tradiţională (cămaşa fărăguler rubaşca, fusta largăcu multe pliuri iubca, bluza largă peste fustă cohta) (arhitectură populară) Vechiul rit ortodox românii ortodocşi) Vestimentaţia tradiţională (cămaşa fărăguler rubaşca, fusta largăcu multe pliuri -iubca, bluza largă peste fustă cohta) (baia lipovenească bania) Vechiul rit ortodox în contextul româniişi cu romii ortodocşi) păstrarea confesiunii religioase a fiecărui grup etnic păstrarea confesiunii religioase a fiecărui grup etnic păstrarea confesiunii religioase a fiecărui grup etnic păstrarea confesiunii religioase a fiecărui grup etnic Endogamie etnoconfesională
ANALOGII INTRA-ETNICE ANALOGII INTRA-ETNICE SECUI bilingvismului maghiaro-român) bilingvismului maghiaro-român) bilingvismului maghiaro-român) bilingvismului româno-maghiar) bilingvismului româno-maghiar) bilingvismului româno-maghiar) Romano-Catolic convieţuirii cu grupul român ortodox) Etnonimie religioasă (Catolici) Romano-Catolic convieţuirii cu grupul român ortodox) Etnonimie religioasă (Catolici) Romano-Catolic şi Protestantant convieţuirii cu grupul român ortodox) Ortodox coexistenţei cu grupul maghiarofon catolic) Ortodox coexistenţei cu grupul maghiarofon catolic) Ortodox coexistenţei cu grupuri catolice şi reformate de maghiari / secui) (1920-2000) interetnice şi interconfesionale, cu (hora grupului etno-confesional, în perioada interbelică) (1920-2000) interetnice şi interconfesionale, cu (hora grupului etnoconfesional) Etnonimie religioasă (Catolici şi Reformaţi) (hora grupului etno-confesional, în perioada interbelică) (1920-2000) interetnice şi interconfesionale, cu (hora grupului etnoconfesional, în perioada interbelică) (1920-2000) interetnice şi interconfesionalecu (hora grupului etnoconfesional) (1947-1996) interetnice şi interconfesionale locale)
DIMENSIUNEA ETNO-CULTURALĂ A CETĂŢENIEI EUROPENE (1992-2012) -Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992), Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (Consiliul Europei, Strasbourg,1995), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000), Constituţia României (2003), proiectul Legii Statutului Minorităţilor Naţionale din România cu avizul Comisiei Europeane pentru Democraţie prin Respectarea Legii (Comisia de la Veneţia)(octombrie 2005) - cadrul legislativ al cetăţeniei europene (condiţionată prin naţionalitate) şi al cetăţeniei naţionale (cu recunoaşterea şi garantarea drepturilor cetăţenesti ale majoritaţii naţionale şi minorităţilor etnice); -identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă compune configuraţia etno-naţionalităţii în toate documente amintite (cu anumite dezacorduri în definirea sau acceptarea practicilor tradiţionale, ariilor locuite tradiţional, şi drepturilor colective ). -etnicitatea continuă să existe în plină globalizare, la fel ca în perioada colonială, după cum în cadrul europenizării instituţionale postbelice şi contemporane cetăţenia sintetizează ataşamente etnoculturale tradiţionale, interese economice transfrontaliere, drepturi ale omului...